CRISTIAN PETRU BALAN : Cine este vizionara MARIA VALTORTA (1897-1961) ?


309772_129532930480419_1563006602_n

Există oare un film vechi de 2000 de ani? Da, trebuie să vă spun că există! Am să vă povestesc aici un fapt incredibil, aproape deloc cunoscut în ţară la noi. Întâmplarea s-a petrecut în Italia. Acolo, la 14 martie 1893, se născuse o fetiţă, Maria Valtorta, fiică a unui ofiţer de cavalerie şi a unei profesoare de limba franceză, o femeie dură şi autoritară, având adeseori apucături despotice. Maria va termina şcoli confesionale şi un colegiu, ”Collegio Bianconi”, după care mamă-sa o obligă să urmeze un institut tehnic cu gândul să o facă ingineră, dar fata nu avea înclinaţii în această direcţie. Ea fusese dotată cu darul poeziei şi al scrierilor în proză, visând să devină scriitoare. Zilnic scria pagini interesante, ferindu-le însă de ochii iscoditori ai mamei ei care nu-i permisese nici măcar să aibă un prieten, deşi Maria, fată maria valtora-la 10 anifrumoasă fiind, era la vârsta când căuta dragostea. Maică-sa intervine şi îi rupe logodna cu un tânăr, Mario, viitor ofiţer, care o iubea, după ce mai înainte îi interzisese să continue o iubire platonică cu Robert, un tânăr de vârsta ei. Şi anii treceau. Un timp lucrase ca soră de caritate la un spital din Florenza unde se mutaseră cu toţii. Mama o însoţea pretutindeni, ferind-o de vreo posibilă mezalianţă. Maria împlinise deja 27 de ani, fiind oprită să se căsătorească. într-o zi, în timp ce maică-sa o însoţea pe stradă, un nebun scăpat dintr-un ospiciu, vine tiptil din urma lor şi o izbeşte pe Maria cu toată puterea cu o bară de fier în spate, apoi fuge râzând. Această întâmplare imprevizibilă îi va schimba definitiv cursul vieţii. Fata zace trei luni într-un spital. în septembrie 1924, familia Valtorta se mută în localitatea Viareggio unde cumpăraseră o căsuţă aşezată într-un peisaj splendid. Maria stătea adesea în mijlocul naturii citind Biblia, vieţile sfinţilor şi făcând un legământ ca să-L slujească din toată inima pe Iisus. Cinci ani mai târziu este delegata permanentă a marii organizaţii locale .Acţiunea creştină universală”, organizând conferinţe pe teme religioase care atrag o largă audienţă, fiind foarte apreciată şi căutată de un numeros public. Lovitura primită în spinare nu a rămas însă fără urmări. Cu trecerea timpului, se simţea din ce în ce mai extenuată. în ziua de 1 aprilie 1933, constată că nu se mai poate ridica deloc din pat şi că nu mai poate merge. Paralizia era însă parţială, dar faptul că nu putea umbla l-a considerat ca un semn că trebuie să I se consacre cu trup şi suflet lui Iisus, închinându-l Lui această suferinţă, în mai 1935, o prietenă, Martha Diciotti, se decide să o ajute; se va muta la ea şi o va sluji cu devotament toată viaţa. O lună mai târziu, Maria Valtorta va îndura o altă lovitură: decesul tatălui ei, Iosif, de care se simţea foarte legată, în 1942, un preot misionar, părintele Romuald M. Migliorini, o vizitează în camera ei de suferinţă rugând-o să-şi scrie autobiografia. Un an mai târziu, cartea, intitulată Autobiografie, este terminată şi editorii descoperă că autoarea este o scriitoare cu un talent excepţional. în acelaşi an, 1943, în ziua de 23 aprilie, Maria va începe să noteze ”dictările” (vom vedea mai jos cine i le dicta), care va fi opera ei capitală. Peste şase luni, Iside, mama ei, va muri şi dânsa, după ce îşi chinuise fiica o viaţă întreagă, însă Maria o iubea şi o va plânge totuşi. Singura care o aprecia mult şi o îngrijea acum pe Maria va fi doar Martha.

maria valtorta Vor veni anii cumpliţi ai celui de al doilea război mondial. între 1943 şi 1947, scrie continuu – cu o întrerupere pentru a se refugia temporar – în condiţiile dificile ale războiului, acele ”dictări”, numărul paginilor diminuându-se progresiv, până în 1953. Maria Valtorta nu putea scrie altfel decât stând în pat rezemată pe perne şi notând totul pe un maculator obişnuit, de format ceva mai mare, pe care îl ţinea pe genunchii îndoiţi. Scria încontinuu, zi şi noapte, chiar şi atunci când era chinuită de dureri cumplite în spate, în zona traumatizată. Cu toate acestea, scria fără sforţări, în modul cel mai natural şi fără revizuiri şi corectări. între timp, nu consulta decât Biblia şi un manual de catechism. Se ruga şi scria; scria şi se ruga. Şi astfel Maria Valtorta a completat 15.000 de pagini dintre care aproape două treimi descriu ”Viaţa lui Iisus Hristos”, sub primul titlu ”Evanghelia Domnului nostru Iisus Hristos, aşa cum a fost dezvăluită lui Ioan cel Mic”, apoi sub titlul definitiv ”Il Poema dell * Uomo-Dio” (”Poemul Omului-Dumnezeu”). Din 1956, autoarea va scrie foarte rar, intrând într-o izolare aproape totală. Vorbea foarte puţin şi slăbise mult. Terminase tot ce avusese de spus în scris şi nu mai făcea altceva decât să se roage continuu, ziua şi noaptea. Ochii îi erau însă vii şi zâmbea fiecăruia cu tristeţe. Mulţi o vizitau. La 16 septembrie 1961, sănătatea i se deteriorează şi mai rău şi este transportată de urgenţă cu salvarea la o clinică din Pisa, dar doctorii nu pot face prea mult şi o retrimit acasă, la Viareggio, unde Maria Valtorta va închide ochii în patul ei, în ziua de 12 octombrie 1961, la ora 10;35 dimineaţa, în cel de al 65-lea an de viaţă şi al 28-lea an de suferinţă.
Maria_ValtortaTrupul i-a fost expus în acelaşi pat în care a scris şi s-a chinuit. Toţi vizitatorii au putut observa că mâna dreaptă, cu care scrisese ”Viaţa lui Iisus”, avea o strălucire aparte faţă de cea stângă, de culoare mult mai închisă. A fost înmormântată cu funeralii foarte simple, precum ceruse scriitoarea, la Cimitirul Milelor din Viareggio, la 14 octombrie 1961. Zece ani mai târziu, la 12 octombrie 1971, trupul i-a fost exhumat şi alăturat părinţilor ei în cavoul familiei din acelaşi cimitir, iar la 2 iulie 1973, cu aprobări eclesiastice speciale, a avut Ioc o a doua exhumare şi înmormântare definitivă, în incinta Bisericii Bunei Vestiri din Florenţa, unde sute de mii de pelerini îi vizitează mormântul în fiecare an până astăzi. Prima ediţie a cărţii ”Poemul Omului-Dumnezeu “a fost tipărită cu puţin înainte ca autoarea să părăsească lumea aceasta, fără a se menţiona numele autorului, precum Maria însăşi ceruse. Deşi s-a publicat în cinci volume, fiecare volum depăşind 800 de pagini, cartea, care cuprinde pagini asemănătoare unui scenariu de film, completat de unele explicaţii, a avut un succes extraordinar, fiind urmată de numeroase ediţii, traduse în principalele limbi de pe glob. Cele cinci volume cuprind: Voi. I Viaţa ascunsă a lui Iisus,- Voi. II: Primii ani ai vieţii publice; Voi. III: AI doilea an al vieţii publice; Voi. IV: Al treilea an al vieţii publice; Voi. V: Pregătirea pentru Patimi, Patimile şi Glorificarea. Cine le doreşte, le poate comanda la adresa: Central Distributor for Valtorta. Box492, Sherbrooke, Quâbec-QC, Canada, J1H5K2.
Dar bine, veţi zice, ce poate fi extraordinar într-o asemenea carte, mai ales că există zeci de alţi autori care au scris numeroase cărţi ce prezintă destul de informativ biografia Mântuitorului nostru? întrebarea este perfect justificată, numai că prezentarea scrisă de Maria Valtorta nu este doar o simplă biografie, nu este doar cea mai bună, cea mai originală şi cea mai completă din câte există şi vor exista, ci are un caracter cu totul şi cu totul special. Originalitatea ei constă în faptul că, numai cu puţin timp înainte de a se apuca să o scrie, în momentele unor dureri greu de suportat, autoarea a avut o revelaţie cum puţini au avut… Lângă patul suferindei a apărut o lumină puternică în mijlocul căreia i-a apărut Iisus care a anunţat-o că Dumnezeu a ales-o, trimiţându-i această suferinţă, şi predestinând-o să scrie o carte care nu va completa Noul Testament, ci doar îl va ilustra pe viu. La început, Maria nu a înţeles bine despre ce ar putea fi vorba, dar ulterior Mântuitorul i-a explicat că ea va avea o suită întreagă de viziuni, toate în relief, care vor prezenta integral capitolele din Noul Testament, rugând-o să scrie tot ce vede şi aude, inclusiv dictările şi comentariile explicative pe care EI i le va face.
Aşadar, ”Poemul Omului-Dumnezeu” este descrierea făcută de un martor ocular contemporan cu noi, care însă a văzut şi a auzit cu claritate evenimente petrecute cu cca 2000 de ani în urmă. Maria declară că, în fond, a fost exact ca un film în relief, dar chiar cu mult mai mult decât atât, în sensul că ”intra personal în scenă”, participând, ca martor, la acţiune, simţind mirosurile florilor ori al fumului şi… privind cerul înstelat de deasupra ei! Deşi ”filmul” era vorbit în limba aramaică, limba oficială a evreilor de pe timpul lui Iisus, ea putea auzi şi înţelege perfect dialogul personajelor. Când cerea să i se repete unele scene, ele erau luate sau întrerupte într-un fel de stop-cadru, iar când spunea că este obosită şi vrea să doarmă, ”proiecţiile” încetau, fiind reluate a doua zi din locul unde se întrerupseseră. In mod firesc, autoarea a întrebat cum de s-au păstrat toate aceste momente vechi (scena Naşterii Domnului, scena Patimilor, cea a înălţării etc.) iar răspunsul primit a fost că de vreme ce oamenii înşişi pot realiza ceva similar, Dumnezeu poate mai mult, existând nu numai ”filmul” Creaţiei, în care au fost înregistrate toate momentele dramatice ale facerii universului şi a Terrei ori întreaga istorie a lumii de la începuturi până astăzi, dar chiar şi înregistrarea vieţii fiecărui om de pe pământ, în parte, de la naştere până la moarte, cu tot ce a făcut el bun şi rău, iar aceste conservări sau înregistrări se vor ”proiecta” în mod similar şi la momentul oportun, ca mărturie de necontestat la judecata finală. Computerele oamenilor sunt nimic pe lângă ”super-computerele” – super-perfecte – din arsenalul divinităţii!
Cartea Măriei Valtorta începe cu descrierea scenei naşterii Maicii Domnului şi se termină cu scenele Apocalipsei, fiind o paralelă absolută a Noului Testament, de la care nu se abate cu nimic chiar dacă ne oferă detalii, descrieri şi dialoguri pe care autorii Noului Testament nu le puteau cuprinde. Descrierile sunt de o măreţie şi frumuseţe excepţională. ”Eu singură nu aş fi putut face aşa ceva – declară autoarea. (…) Pot să afirm că nu am avut vreo sursă omenească abilă să ştie ceea ce am scris şi ceea ce mai scriu încă şi pe care adesea eu însămi nu o înţeleg.”
Desigur, au existat şi dubii dacă nu cumva italianca vizionară, pentru a-şi impune cartea, părând atât de dotată cu un excepţional talent scriitoricesc, ar fi putut recurge la asemenea mistificări, dar două lucruri contrazic categoric orice îndoială: în primul rând, faptul că Maria Valtorta a refuzat cu tărie să-şi semneze cartea (considerându-L autor pe Iisus) sau a semnat-o cu pseudonimul ”Ioan cel Mic”, spre a nu se compara cu Sf. Evanghelist şi Apostolul Ioan (abia după moartea ei, i-a apărut numele real pe următoarele ediţii); iar în al doilea rând – şi aceasta este mărturia cea mai convingătoare – într-una din scenele văzute şi descrise de ea, autoarea pomeneşte numele unor localităţi iudaice total necunoscute, descoperite abia recent de arheologi, la mulţi ani după moartea scriitoarei, în urma unor săpături făcute în locurile descrise de carte, conform acelor detalii expuse de autoare, şi care au corespuns exact cu numele şi amplasarea geografică prezentate înainte de a fi fost descoperite.
scriitorul si artistul plastic cristian petru balan -suaAm citit aceste volume şi am rămas uimit de frumuseţea limbii literare, de minunatele descrieri, de vivacitatea scenelor care nu vor putea fi uitate niciodată de cititor. Se vede clar că acolo este mâna lui Dumnezeu. Cine începe o asemenea carte, pentru nimic în lume, nu o va mai putea lăsa din mână, fiind mai captivantă decât multe capodopere ale literaturii universale. De altfel, într-una din apariţiile Fecioarei Maria în localitatea Medjugorje, vizitată de mine în Bosnia-Herţegovina, Mama lui Iisus a recomandat-o cu insistenţă vizionarilor şi tuturor oamenilor să o citească, spunând că este cea mai completă şi mai exactă biografie a Mântuitorului nostru. Am citit-o şi o mai răsfoiesc din când în când cu emoţie, minunându-mă de paginile ei întru totul cuceritoare, dar regretând totodată profund că o asemenea comoară, tradusă în multe limbi ale pământului, nu numai că în româneşte nu există, dar extrem de puţini români au auzit de ea. Poate, după aceste rânduri, vreun român cu suflet mare de creştin se va găsi să ne-o redea în limba lui Eminescu.PS – S-a anunțat că la o editură catolică din Italia vor apărea primele trei volume (din cinci) traduse în românește, sub titlul ”Evanghelia așa cum mi-a fost revelată”. Este un proiect aproape de finisare. Dar încă nu le-a văzut nimeni prin România și nici în Italia.
 

by: CRISTIAN PETRU BALAN (SUA)

http://pagead2.googlesyndication.com/simgad/6097700464843277350

Mounting created Bloggif

****

CALUGARITA CRISTINA SCUCCIA A INTORS SCAUNELE LA ´´VOCEA ITALIEI´´ !

  http://www.musictory.it/news/wp-content/uploads/2014/04/suor-cristina-scuccia.jpg

http://mihaimarin.files.wordpress.com/2014/03/cristina-scuccia-vocea-italiei-sustinatori-culise-the-voice-of-italy.gif?w=620
    MAICUTA CRISTINA SCUCCIA,CASTIGATOAREA   CONCURSULUI VOCEA ITALIEI 2014 ,EMISIUNEA DE LA RAI TV, PRIN PREZENTA EI SCENICA INEDITA SI PRIN INTERPRETAREA FANTASTICA A CANTECULUI ´´NO ONE´´, DIN REPERTORIUL ALICIEI KEYS ,A CASTIGAT PE DEPLIN APRECIEREA  JURIULUI,NEVOIT SA INTOARCA SCAUNELE IN FATA TALENTULUI.
SORELLA CRISTINA A CUCERIT RAPID INIMILE TELESPECTATORILOR SI ALE MILIOANELOR DE FANI DE PE YOUTUBE.
O APARITIE METEORICA ,O STEA IN PLINA STRALUCIRE..un EVENIMENT-BOMBA IN LUMEA  CONCURSURILOR SI A MUZICII !…ENJOY ! …Nu uitati sa aplaudati,ori sa apasati si voi pe…butonul rosu :) !… (Marin MIHAI).

 

CORNELIU COPOSU : RUGA (Versuri)


Corneliu Coposu e singurul politician roman de talie europeana pe care l-a avut Romania dupa Decembrie 1989. 
Un roman providential, bun crestin si politician de bun simt.
Romania ar fi fost azi mult mai bine daca seniorul Coposu ar fi fost adus in fruntea tarii de votul popular. 
Ne-am dorit altceva si pentru asta platim un pret foarte scump.

Radu Tudor,jurnalist- Antena 3 (radu-tudor.ro)

***Mounting created Bloggif

RUGA

de Corneliu Coposu

Cerne Doamne linistea uitarii
Peste nesfarsita suferinta
Seamana intinderi de credinta
Si sporeste roua indurarii

Rasadeste Doamne dragostea si crinul
In ogorul napadit de ura
Si asterne peste munti de zgura
Linistea iertarea si seninul.

CORNELIU COPOSU

STOP RUSSIAN AGGRESSION ! http://radu-tudor.ro/wp-content/uploads/2014/09/foto-in-plasme-partea-1.jpg


http://pagead2.googlesyndication.com/simgad/6097700464843277350

 

Prima copie din România a Statuii Libertăţii, dezvelită la Boldeşti Scăeni de catre scriitorul si artistul plastic romano-american CRISTIAN PETRU BALAN,realizator si finantator al monumentului


statuia libertatii la boldesti scaieni-sculptura cristian petru bala -SUA-2014

Mounting created Bloggifscriitorul si artistul plastic cristian petru balan -sua

 „Nu e o statuie specifică Statelor Unite, este statuia libertăţii tuturor popoarelor lumii. Poate să existe oriunde. La noi în ţară ştiam că nu este şi de aia am făcut-o”, spune  artistul plastic si scriitorul romano-american Cristian Petru Bălan,prietenul Revistei HAI,ROMANIA , realizatorul si finantatorul monumentului care poate fi admirat in localitatea prahoveana Boldesti-Scaieni.

Pentru prima oară în România:

cpb1

Busturile lui Mihai Eminescu şi al Veronicăi Micle au fost aşezate împreună pe acelaşi soclu, in iulie 2014, în oraşul Boldeşti-Scăieni, judetul Prahova,ne-a precizat autorul si finantatorul lucrarilor ,academician CRISTIAN PETRU BALAN din Chicago, USA .   (Marin Mihai)

grupulstatuar veronica micle si mihai eminescu realizat de cristian petru balan,creatorul si  celui mai mare portret pictat al lui eminescu -pe fatada casei de cultura boldesti scaieni



 

PRESA LOCALA SI NATIONALA DESPRE STATUIA LIBERTATII REALIZATA DE DOMNUL PROF. CRISTIAN PETRU BALAN  si DEZVELITA LA 6 IUNIE 2014 ,LA BOLDESTI SCAIENI-PRAHOVA

Statuia Libertății de la Boldești-Scăeni. Monumentul a fost finanțat de un emigrant în SUA

Statuia Libertăţii nu le mai urează bun venit doar turiştilor care calcă pe pâmânt american, ci şi celor care ajung în Prahova. Ea se ridică mândră de acum şi în Boldeşti-Scăeni. Localitatea va intra în istorie ca primul loc din România unde există o copie a faimosului monument din New York. Un bărbat care s-a născut aici şi trăieşte în America a construit statuia pe banii lui, ca să aducă mai aproape visul american.

De când a apărut noul monument în localitatea lor, toţi oamenii vorbesc despre Statuia Libertăţii din Boldeşti-Scăeni. Deşi nu mai contenesc să admire noua mândrie a localităţii, mulţi n-au habar de ce reprezintă statuia.

Statuia a fost construită de un localnic născut în Boldeşti-Scăeni. Cristian Bălan trăieşte în Statele Unite de trei decenii, dar a vrut ca şi oraşul natal să fie vegheat de zeiţa libertăţii. Una mult mai mică decât cea originală, ce-i drept, şi care stă nu într-un port, ci lângă o cale ferată şi o staţie de autobuz.

Nu e o statuie specifică Statelor Unite, este statuia libertăţii tuturor popoarelor lumii. Poate să existe oriunde. La noi în ţară ştiam că nu este şi de aia am făcut-o”, spune Cristian Bălan.

Statuia libertăţii din Boldeşti-Scăeni are în jur de 3 metri înălţime şi este de 30 de ori mai mică decât cea din New York. Nu este din cupru, ca cea originală, ci dintr-un amestec din fibră de sticlă şi beton armat.

Amplasarea copiei statuii libertăţii în Boldeşti-Scăeni nu este întâmplătoare. Aici, spune autorul monumentului, s-au întâlnit Gustave Eiffel, cel care a construit suportul Statuii Libertăţii din New York, şi inginerul român Gheorghe Pănculescu, cel care a ajutat la ridicarea monumentului. 

(Precizare facuta de Revista HAI,ROMANIA:

Dl prof.Cristian Petru Balan s-a nascut la Sibiu ,a locuit si a profesat in Prahova,inainte de a fi silit sa emigreze in 1985 in Austria si apoi in SUA… http://ro.wikipedia.org/wiki/Cristian_Petru_B%C4%83lan )

Prima copie din România a Statuii Libertăţii, dezvelită la Boldeşti Scăeni
07 iun, 16:34 | Agerpres

Prima copie din ţară a Statuii Libertăţii de la New York a fost dezvelită, sâmbătă, într-un orăşel de provincie din Prahova, situat la aproximativ 15 km de municipiul Ploieşti, monumentul fiind un simbol al prieteniei dintre România şi Statele Unite ale Americii, după cum informează placheta amplasată pe soclul monumentului.

Evenimentul s-a petrecut în cadrul Zilelor oraşului Boldeşti Scăeni, fiind, practic, ‘spuma’ întregii sărbători.

Am ajuns la statuie cu ceva timp înainte de ora anunţată pentru dezvelirea monumentului amplasat într-o zonă care mi s-a părut cumva ciudată pentru o astfel de construcţie, fiind vorba despre o staţie de microbuz şi împrejurimi deloc prietenoase. La doar câţiva metri de soclul statuii, copertina staţiei, un coş de gunoi ruginit şi deformat, o creangă uscată, ruptă probabil de vreo vijelie din copacul învecinat, şi nişte bucăţi de rigips sprijinite de trunchiul pomului.

Zona este destul de circulată de maşini ai căror şoferi îşi întorc privirile spre statuie, recunoscându-i probabil celebra formă.

Pe partea cealaltă a drumului, la umbră, stăteau două bunicuţe cu nepoţeii lor. Aşteptau fanfara şi oficialităţile pentru inaugurarea mândrului monument, însă momentul respectiv avea să mai întârzie din cauza deschiderii oficiale a sărbătorii.

Ambele femei ştiau sigur că statuia verde care se afla în faţa lor este asemeni celei ‘de la americani’ şi s-au declarat bucuroase de faptul că la ele în oraş există un astfel de monument. Pe una dintre ele o încercau, însă, şi alte sentimente.

‘Suntem bucuroase, dar nu ca americanii. Nu suntem împliniţi ca ei, suntem amărâţi’, mărturiseşte tanti Florica, afişând un zâmbet resemnat.

Simţind nevoia să fie băgaţi în seamă, cei doi copii veniţi să participe la marele eveniment au anunţat cu aplomb că şi ei ştiu că statuia ridicată la ei în localitate este ca cea din New York, pentru că au auzit la televizor despre ea.

Se apropie momentul deschiderii oficiale a sărbătorii Zilelor oraşului, astfel că tot mai multă lume apare pe stradă, îndreptându-se spre Casa de Cultură din localitate, aflată la aproximativ 150 de metri de zona cu statuia.

La eveniment se duce şi Dragoş Bucur, bucuros că dom’ profesor (Cristian Petru Bălan, realizatorul monumentului – n.r.) a adus în oraş o asemenea statuie care ‘seamănă cu Mihai Viteazul’ sau cu cea de la liceul din localitate. Nu se putea decide.

O remarcă pertinentă a venit însă din partea unui puşti de 10-12 ani care s-a oprit în dreptul statuii, studiind-o cu mare interes. L-am întrebat cum i se pare monumentul pe care îl priveşte.

‘Cea originală nu e verde, e mai roz de la bronz, dar a ajuns aşa din cauza poluării. Am citit eu pe internet’, spune băiatul, continuând: ‘domnul care a făcut-o pe asta a fost dirigintele mătuşii mele. Eu nu am avut onoarea să îl cunosc!’

Statuia Libertăţii dezvelită la Boldeşti Scăeni a fost realizată de artistul Cristian Petru Bălan, originar din acest oraş şi stabilit de zeci de ani în Statele Unite ale Americii.

Ulterior, dilema privind amplasarea monumentului în acea zonă a fost lămurită: peste drum de aceasta se află casa artistului căruia în localitate îi se spune ‘domn profesor’.

627x0ab 300x224 FOTO: Statuia Libertății din România

Cristian Petru Bălan vine anual la Boldeşti în luna mai şi mărturiseşte că şi în SUA şi în România este ‘acasă’, cu o diferenţă, însă. În România vine ‘Acasă’, iar în America se duce ‘acasă’. Prin amplasarea Statuii Libertăţii la Boldeşti, acesta a făcut practic o unitate între cele două ‘case’ ale sale.

Monumentul nu este făcut în bronz, aşa cum se obişnuieşte în astfel de cazuri, pentru că ar fi costat foarte mult, aşa încât artistul a apelat la un amestec de polimeri şi fibră de sticlă, pe schelet metalic, întreaga construcţie care are 2,8 metri înălţime cântărind 20 de kg. Fiind prea uşoară, vântul o putea da jos, însă românul este inventiv, iar ‘domn profesor’ şi-a dovedit pe deplin provenienţa.

Astfel, acesta s-a gândit să toarne beton în statuia respectivă, iar specialistul în realizarea de astfel de monumente s-a opus, spunând că aceasta va crăpa. Cristian Petru Bălan a dat însă curs ideii sale, structura statuii a rezistat, iar aceasta cântăreşte acum o tonă.

‘Mergând la Statuia Libertăţii în New York, am zis că vreau să fac şi eu una mai micuţă. Ca să aduci o statuie din SUA trebuie să fii milionar în dolari. Am făcut-o în alt fel. Am făcut mulajul, mulajul se copiază, se poate pune un suport de polimeri şi aşa am adus-o în nişte cartoane şi a sosit cu bine. (…) Mai este una în Chicago la aceeaşi mărime. Am făcut-o cu toată dragostea pentru că judeţul Prahova a contribuit cu bani la acea statuie din SUA’, a punctat profesorul.

Realizarea statuii l-a costat 14.000 de lei, cheltuiala fiind suportată din pensia sa, a precizat artistul.

http://www.agerpres.ro


Statuia Libertatii la Boldesti-Scaieni

Avem Statuia Libertăţii... la Boldeşti - Scăeni

(Vineri, 6 iunie 2014)

Un român stabilit în Statele Unite a construit chiar aproape de casa lui din Boldeşti-Scăeni o statuie a libertăţii în miniaturăm după celebrul monument din New York. Vestea s-a răspândit repede printre localnici, care se opresc să admire statuia.

Cristian Petru Bălan, scriitor şi fost profesor de istorie, a emigrat în Statele Unite în 1985. Se întoarce însă în fiecare an la casa părintească, în Boldeşti Scăeni, Prahova.

“Iubesc România. Am văzut multe continente, am văzut multe ţări, dar nicăieri nu e mai frumos ca în România, e aşa frumoasă ţara noastră”, a spus Bălan.

Bărbatul s-a gândit că poate aduce aici o parte din America. Aşa că a construit o replică a Statuii Libertăţii, celebrul simbol american. El a adus materialul şi mulajul statuii, iar lucrarea a dat-o pe mâna unui meşter care a construit patru biserici şi peste 1100 de case. “Muncesc cam de două săptămâni, trei, numai la asta. Am fost trei- patru oameni şi am făcut-o repede”, a spus meşterul Victor Manta, care nu ştia până acum despre statuia originală

Localnicii sunt mândri că în localitatea lor este acum un simbol american. “Dacă această statuie va cădea, America va cădea, lumea întreagă se va prăbuşi, dar asta nu se va întâmpla niciodată”, a mai spus încrezător românul stabilit în America.

Statuia va avea parte de o inaugurare oficială, iar la eveniment au fost invitate autorităţile locale şi judeţene. (ZIARUL PRAHOVA)

****************************************************************************************

FOTO: Statuia Libertății din România

FOTO: Statuia Libertății din România

 Statuia Libertatii, varianta romaneasca - monumentul a fost dezvelit in Prahova

Profesorul, scriitorul şi artistul plastic Cristian Petru Bălan, în vârstă de 78 de ani,  a investit 14.000 de lei pentru construirea unei copii a Statuii Libertăţii în oraşul prahovean Boldeşti-Scăeni, dorindu-și să facă un dar inedit oraşului în care şi-a petrecut o mare parte din viaţă, după zeci de ani petrecuţi în America, unde a emigrat în 1986, din cauza persecuţiilor politice, relatează Adevărul.

„Ideea nu mi-a venit întâmplător. Statuia Libertăţii din New York a fost făcută de inginerul Gustave Eiffel care s-a adresat unui bun prieten de al său, care stătea în Prahova, inginerului Gheorghe Pănculescu, un inventator care avea un sistem propriu de îmbinare a elementelor de feronerie. S-au întâlnit chiar aici, la Boldeşti, care pe atunci era doar un sătuc. Eiffel a stat zece zile în Prahova, timp în care au discutat cum să facă Turnul Eiffel, dar şi suportul de la Statuia Libertăţii. Deci planul a fost făcut aici, în România, fie la Boldeşti, fie undeva pe aproape. Se mai spune că o parte din soclul Statuii Libertăţii a fost făcut cu materie primă de la Reşiţa. Ştiind această poveste, pe care unii o contestă, m-am gândit să fac în oraşul prin care a trecut Eiffel o Statuie a Libertăţii mai mică“, a povestit Cristian Petru Bălan, care adaugă că un alt motiv de a ridica statuia la Boldești-Scăeni este acela că Prahova, ca întreaga Românie şi toate statele din Europa au participat la colecta europeană de fonduri pentru cadoul făcut SUA de către Franţa.

Petru Bălan a realizat în SUA un mulaj din cauciuc al statuii pe care l-a adus în România, iar cu ajutorul unui meşter local a realizat prima copie din ţară noastră a Statuii Libertăţii. „Nu am făcut-o în bronz, aşa cum ar fi meritat. Era foarte scump, iar bronzul se fură. Am ales metoda cea mai simplă, din polimeri şi cu fibră de sticlă. Pentru că este foarte uşoară şi riscam să o doboare vântul, cam 20 de kilograme, am turnat beton în ea, deşi exista riscul să crape. Are o înălţime de 2,80 metri, iar cu tot cu soclu, aproximativ 6 metri“, explică profesorul.

Cristian Petru Bălan a fost şi corespondent din SUA al posturilor de radio Vocea Americii şi Europa Liberă. Timp de 26 de ani a predat în Prahova limba română, istorie, latină, iar în SUA a fost asistent, pentru studenţii străni, la Truman College şi profesor de limba română la Institutul de limbi străine „Berlitz“.

http://primarph.ro/sites/default/files/styles/articol/public/field/image/statuia_libertatii_boldesti.jpg?itok=VqTUDfJP

Statuia, apărută de sâmbătă în Boldeşti-Scăeni, lângă o staţie de microbuz, a iscat reacţii contradictorii printre localnici. Majoritatea nu ştiu despre cine este vorba şi au presupus că ar fi regina Angliei, Ecaterina Teodoroiu sau o regină româncă, însă oamenii s-au arătat foarte încântaţi că localitatea s-a îmbogăţit cu o statuie „superbă“, deși au fost şi oameni care au catalogat „opera“ drept kitsch. (

Statuia Libertăţii nu le mai urează bun venit doar turiştilor care calcă pe pâmânt american, ci şi celor care ajung în Prahova. Ea se ridică mândră de acum şi în Boldeşti-Scăeni.

Localitatea va intra în istorie ca primul loc din România unde există o copie a faimosului monument din New York. Un bărbat care s-a născut aici şi trăieşte în America a construit statuia pe banii lui, ca să aducă mai aproape visul american.

De când a apărut noul monument în localitatea lor, toţi oamenii vorbesc despre Statuia Libertăţii din Boldeşti-Scăeni. Deşi nu mai contenesc să admire noua mândrie a localităţii, mulţi n-au habar de ce reprezintă statuia.

Statuia a fost construită de un localnic născut în Boldeşti-Scăeni. Cristian Bălan trăieşte în Statele Unite de trei decenii, dar a vrut ca şi oraşul natal să fie vegheat de zeiţa libertăţii.

Una mult mai mică decât cea originală, ce-i drept, şi care stă nu într-un port, ci lângă o cale ferată şi o staţie de autobuz.

„Nu e o statuie specifică Statelor Unite, este statuia libertăţii tuturor popoarelor lumii. Poate să existe oriunde. La noi în ţară ştiam că nu este şi de aia am făcut-o”, spune Cristian Bălan.

Statuia libertăţii din Boldeşti-Scăeni are în jur de 3 metri înălţime şi este de 30 de ori mai mică decât cea din New York. Nu este din cupru, ca cea originală, ci dintr-un amestec din fibră de sticlă şi beton armat. (ACTIVENEWS.RO)

Foto: CARTILE SCRISE DE CATRE ACAD. CRISTIAN PETRU BALAN -poezie,teatru,scenarii de film,enciclopedii,dictionare,aforisme,romane.

http://mihaimarin.files.wordpress.com/2009/04/61542-cpb1.jpg?w=737&h=551

PICTURI SUB SEMNATURA CPB : IISUS  SI SFANTA FECIOARA

Icoana lui IISUS si Icoana Sfantei Fecioare ,pictate de romanul CRISTIAN PETRU BALAN  pe vila compozitorului Gustav Mahler

Fotografie: On the front walls of  Gustav Mahler's Museum in Gloggnitz, Austria, Christian painted Virgin Mary's icon...</p><br />
<p>Pe faţada Muzeului Gustav Mahler din Gloggnitz, Austria, CPB a pictat, la cerere, icoana cu Sfânta Fecioară Maria.” width=”379″ height=”504″ /></h3>
</div>
<div id=

Icoana lui IISUS si Icoana Sf.Fecioare ,pictate de CRISTIAN PETRU BALAN ,pot fi admirate  în orăşelul Gloggnitz, Austria, pe vila compozitorului Gustav Mahler, pe faţada exterioară a cădirii. Ambele lucrări ale lui CPB au fost difuzate de televiziunea din Viena,prin 1985,anul cand a fost nevoit sa fuga din Romania din pricina regimului dictatorial ceausist.

SFANTA FECIOARAFotografie: On the front walls of  Gustav Mahler's Museum in Gloggnitz, Austria, Christian painted Virgin Mary's icon...</p><br />
<p>Pe faţada Muzeului Gustav Mahler din Gloggnitz, Austria, CPB a pictat, la cerere, icoana cu Sfânta Fecioară Maria.” width=”379″ height=”504″ /></p>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<p>*******************************revista hai,romania-publicitate:</p>
<div class=


 

http://www.rgnpress.ro/rgn_14/cache/images/stories/2014/08/318-14_afis_doga.jpg

 

GHEORGHE A. STROIA: NOI APARIŢII EDITORIALE´´ ARMONII CULTURALE´´ – 16 AUGUST 2014


 

noi aparitii de carti-editura armonii culturale-august 2014COLECŢIA EPOSS

***1.NICU DAN PETRESCU (Craiova): ADIO, TINEREŢE… (volumul al II-lea al romanuluiRĂTĂCITORUL PELERIN, proză, 136 pagini, A5)

Acelaşi stil epic deosebit, simplu şi elocvent, deopotrivă, întâmplările derulate logic, firesc, pe fundalul special al amintirilor de altădat’, se pot reîntâlni şi în volumul al doilea al lucrării RĂTĂCITORUL PELERIN, intitulat ADIO, TINEREŢE…, al scriitorului craiovean NICU DAN PETRESCU. Un acelaşi personaj, Nick, o prezenţă agreabilă, debordând de tinereţe, un om educat, provenind dintr-o familie bună, trece prin mai multe faze ale existenţei sale: student, apoi absolvent de facultate, tânăr inginer stagiar la un trust de construcţii, pentru ca mai apoi să cunoască iubirea şi să opteze pentru întemeierea unei familii, alături de o femeie distinsă, ICA, rămasă cu o fată dintr-o căsnicie anterioară eşuată, Maria-Elena, solistă la Metropolitan Opera în SUA.
Un fir epic limpede, construit cu acurateţe şi siguranţă de sine, reconstruieşte vremuri de altădată, din timpul regimului comunist, cu bunele şi cu relele sale, care, şi trebuie să recunoaştem, au marcat pe mulţi, în copilărie sau tinereţe. Fără a deveni monotonă, dinamica internă a cărţii este cea a unei nuvele, cu personaje insolite, frumos conturate, cu un creion artistic ce le conferă culoare şi personalitate de sine-stătătoare.
Cu certitudine, trebuie apreciată, la scriitura prozatorului craiovean, sinceritatea şi lejeritatea cu care povesteşte, uşurinţa de reconstitui, prin dialoguri şi chiar asalturi de idei, în termeni mai mult decât rezonabili, departe de trivial sau erotico-modernism, atmosfera specifică unui cămin studenţesc, a unei vacanţe, a unui loc de muncă, a tensiunilor iminente în luarea unor decizii importante. Cu alte cuvinte, lectura cărţii este una plăcută, care va face lectorul să rememoreze, uneori, clipe unice dintr-un trecut propriu.
Finalul fericit al cărţii denotă optimismul şi încrederea în viaţă şi în Dumnezeu ale autorului, frumos sintetizate, atât în Cuvânt înainte, cât şi în prolog: ”NU CERE să-ţi fie uşurată povara vieţii, ci curaj să o poţi purta; NU CERE împlinire în întreaga ta viaţă, ci răbdare pentru a accepta frustrările; NU CERE perfecţiune în tot ceea ce faci, ci înţelepciune pentru a nu repeta greşelile… şi în sfârşit; NU CERE mai mult, înainte de a spune M U L Ţ U M E S C !…” (GHEORGHE A. STROIA, Adjud)

COLECŢIA LIRIK

***1. NĂZĂREL LUCACI (Butea, Iaşi): PE ARIPI DE IDEI (versuri, A5 manşetat, 136 pagini)

Prin harnica trudă a doamnelor Angela Duminică, Rodica Teişanu şi – nu în ultimul rând – a Gabrielei Tiba, poezia lui Năzărel Lucaci capătă contur în spectrul vizibil şi iese la lumină, spre a împlini dorinţe şi vise. De factură clasică sau abordând varii teme în speţă romantice, simboliste, realiste ori moderne, poezia lui Năzărel Lucaci poate fi considerată o revelaţie. Profesorul de limba română, născut în 1933, a aşteptat destul, pentru ca visul său să devină o certitudine. Indiferent dacă poetul cântă omul, natura, pe Dumnezeu (căruia îi dedică o mare parte dintre versurile sale), familia, copiii, învăţătorii, sau îi conferă accente de revoltă socială la vremurile tulburi, poezia sa este frumoasă, dulce, cu un uşor respirabil aer de munte, pe cărările versurilor sale regăsindu-se poieni cu soare pline de flori, râuri cu ape învolburate sau limpezi, iubiri sub cetină de brad verde, personaje mitice din legendele olimpiene sau din basmele Orientului, adevărate poveşti întreţesute cu migală, deosebită atenţie la detaliu şi perseverenţă.
Unele dintre poeziile sale, pasteluri autentice, amintesc de Coşbuc sau Goga, cu versificaţii rimate şi ritmate, debordând de o muzicalitate interioară. Cel mai probabil, inima poetului este cea care cântă în ritmurile proprii ale poeziei. Pledoariile şi retoricele de tip arghezian – cu evidente nuanţe nerudoniene, fabulele şi povestirile în versuri – amintind de Grigore Alexandrescu sau de George Peagu, o cinematică specială a anotimpurilor/ vârstelor vieţii din psalmii fierbinţi dedicaţi divinităţii – amintind de lirica lui Traian Dorz, toate acestea conferă lui NĂZĂREL LUCACI aura specială a vârstei deplinei maturităţi lirice.
Pe aripi de IDEI nu este cartea unui debut poetic, ci mai curând a unei consacrări, un proiect în care visele s-au împlinit fără a fi măcar pronunţate, o lucrare făcută – fără nicio rezervă – sub iluminarea Harului, pe care poetul atât de mult îl adoră. Practic, se poate spune că nu există o vârstă a împlinirilor, ci doar o împlinire a vârstei, ce trebuie transformată în victorie a luptei cu sinele – lucru pe deplin demonstrat de octogenarul poet ieşean. (GHEORGHE A. STROIA, Adjud)

COLECŢIA ANTOLOGIS

***1. AMETISTE MOLDAVE (Antologie coordonată de poetul Mihai LEONTE, 172 pagini, A5)

Pentru mulţi poate părea ceva anormal, dar această mini antologie se datorează bibliotecarului Ioan ŞTEFAN, cel care a dorit ca în satul nostru natal Petia să se inaugureze o bibliotecă. În vremurile când se inaugurează multe alte obiective mai mult sau mai puţin importante. Desigur că acest bibliotecar sufletist nu putea realiza de unul singur ce şi-a propus, astfel că aleşii comunei Buneşti în frunte cu primarul Gheorghe BERARU care conduce această comună din anul 2000.
După ce am trimis circa 400 (patrusute) kilograme de cărţi din mai multe domenii, din biblioteca mea personală, cât şi din volumele tipărite cu scrierile mele, am promis că voi realiza o antologie cu mai mulţi autori din zona noastră, a comunei Buneşti sau apropiaţi de această zonă. Astfel mi-am dorit să reamintesc că; Elena ANDRIEŞ, supranumită poeta de la Rădăşeni îşi are originile în satul Petia, fiind verişoara mea primară. Doamna Felicia Niculina LĂMĂŞANU este născută în satul Petia. Prin intermediul bibliotecarului Ioan ŞTEFAN am descoperit un alt talent local, pe domnul Dumitru VIZITEU. Am câteva nume din zona Sucevei cu care am colaborat pe NET la realizarea unor antologii, fiind vorba de doamna profesor inginer Simina Silvia ŞCLADAN, jandarmul poet Ovidiu DONISĂ şi fotograful Violeta Sabina LAZĂR din Paşcani. Am reuşit să includ în această antologie şi pe poeta, pictoriţa şi graficiana Constanţa ABĂLAŞEI-DONOSĂ din Brăila şi inginera poetă Carmen SIMION din Paşcani. Nu am vrut să lipsească din volum tânăra juristă Veronica ŞTEFAN care am speranţa că va deveni o recunoscută poetă ce va încânta cititorul cu scrierile sale. Pentru a întregi cumva lista cu cei incluşi în antologie a binevoit să accepte intrarea şi domnul inginer Todirel CĂLUGĂRIŢA, un publicist şi realizator al ZdpN. (MIHAI LEONTE, Moldova Veche)

***2. MARIANA VICKY VÂRTOSU – 13 BONSORTIST(antologia LSR FILIALA VRANCEA 2013 A5 manşetat, 256 pagini )

,,Rezumând, 13 înseamnă un ciclu nou, iar noutatea înseamnă schimbare, nu continuitate, nu stagnare (mai ales!) E o cifră a purificării, a alegerii, a sacrificiului părţii în interesul ansamblului sau al sacrificiului ansamblului în interesul părţii… Duce cu gândul fie la umilinţa celui care renunţă la voinţa proprie căutând să realizeze voinţa divină, a Marelui Ansamblu, fiind astfel expresia acestei voinţe… E aşadar vorba de o cifră a alegerii şi responsabilităţii până la urmă. În toate semnificaţiile cifrei ne vom opri asupra esenţialului: cifra 13 duce la schimbări radicale, profunde, şi care se realizează în plan foarte concret…”
Am ales acest text explicativ dintr-un singur motiv: realizările unei singure persoane are totdeauna parfum de egoism. Dar, realizările unui grup, ale mai multor persoane, în speţă, filiala LSR a Vrancei literare, pot fi considerate un act cultural, al cărui singur scop este slujirea limbii noastre natale: exprimarea emoţională a trăirilor noastre în limba româna cea mai simplă, cea mai pură, cea mai duioasă. Cât am reuşit, cât am ajuns la inimile cititorilor prin textele supuse atenţiei cititorului avizat (şi mai puţin avizat), o va spune timpul. Important e că, noi ne-am străduit. Am pus cărămidă peste cărămidă (temelia considerăm că e trainică prin încurajările şi susţinerea confraţilor) şi, am mai înălţat un nivel al edificiului nostru. Nu mă voi mai opri asupra textelor colegilor mei cu niciun fel de însemnare personală. Las textele în grija criticii, textele fiind însoţite de referinţe anterioare, existente înaintea lucrărilor propuse, aprecieri care vorbesc, completează fiecăruia portretul literar. Nu pot să închei cuvântul meu de prezentare fără să mulţumesc sincer colegilor care au răspuns invitaţiei mele, nu pot să închei fără a mulţumi în mod special celor care au scris despre textele mele. (MARIANA VICKY VÂRTOSU)

COLECŢIA ERUDIT

***1. VALENTINA NAŞU (coordonator), MANUELA IFRIM (colaborator) – COLECŢIE DE ITEMI DIDACTICI PENTRU DISCIPLINA EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ CLASELE V-VIII – culegere, 244 pagini, B5

Dintotdeauna, colecţiile de itemi didactici, culegerile de probleme propuse spre rezolvare, au constituit suporturi extraordinare, instrumente de lucru valoroase şi importante, atât pentru activitatea profesorului la clasă, cât şi pentru elevi, pe orice palier de învăţământ s-ar situa. Importantă, din punct de vedere al utilităţii, este acurateţea şi claritatea cu care a fost conceput fiecare item în parte, pentru a facilita înţelegerea cerinţelor, dar şi „furnizarea“ (identificarea) soluţiei corecte. EDUCAŢIA TEHNOLOGICĂ ocupă un rol important în educarea elevilor, având în vedere conţinutul bogat în informaţii, conexiunile inter/trans-disciplinare pe care le realizează, precum şi orizonturile noi pe care le conturează toate aceste cunoştinţe. O disciplină aplicativă, concretă, ce oferă copiilor o pregătire de ansamblu, vizând domenii importante ale vieţii cotidiene şi ale spectrului economic actual (sănătate, mediu, energie, economia resurselor, combaterea poluării, etc ). Prin eforturile susţinute ale celor două cadre didactice, tecuceanca Valentina Naşu (ce semnează 85% din structura colecţiei, autoare cu „antecedente“ editoriale recunoscute) şi adjudeanca Manuela Ifrim (ce semnează 15% din structura prezentei colecţii), s-a închegat – cu certitudine – un material util, ce va servi ca auxiliar în activitatea pedagogică şi didactică din ciclul gimnazial. Felicitări, pentru o astfel de frumoasă – dar deloc facilă – întreprindere, mult succes în aplicarea şi fructificarea nobilei dumneavoastră misiuni – aceea de A EDUCA! Gheorghe A. STROIA

Aşteptăm autorii interesaţi să ne contacteze, pe adresa editurii, sau pe pagina web, la următoarele date de contact: Editura ARMONII CULTURALE, Str. Siret, bloc 28, ap. 30, Adjud, jud. Vrancea, fix: 0374-064.594, mobil: 0741-078.627, e-mail: geocosynus@gmail.com.

ARMONII CULTURALE – ÎNCĂ UN VIS ÎMPLINIT!

În curând la Editura Armonii Culturale… Vasile Bele (Baia Mare), Mihaela Gudană (Tecuci), Irina Novac (Adjud), Gabriel Dragnea (Bucureşti), Relly Maria Niculescu (Bucureşti), Nicholas Buda (New York), Cornel C. Costea (Cluj-Napoca)… şi multe alte noi apariţii editoriale!

Armonii Culturale
16 august 2014


Mounting created Bloggifhttp://mihaimarin.files.wordpress.com/2014/05/maria-nazionale-italia-concert-in-romania-bucuresti-2-oct-cluj-4-oct-2014-revista-hai-romania.jpeg?w=620concert albano-romina power-sala palatului bucuresti-5 noiembrie-project events

Dorian – Mare albastra (Official Video) by Cat Music / Hahaha Production

 

MAREA NEAGRA LA COSTINESTI-ROMANIA

125 de ani de la moartea Veronicăi Micle. “Iubita mea Veronicuţă/ Eminul meu iubit…” // REVISTA HAI,ROMANIA!-IN PREMIERA : Busturile lui Mihai Eminescu şi al Veronicăi Micle aşezate împreună pe acelaşi soclu (iulie 2014) în oraşul Boldeşti-Scăieni, jud. Prahova. Autor: academician CRISTIAN PETRU BALAN din Chicago, USA.


125 de ani de la moartea Veronicăi Micle. “Iubita mea Veronicuţă/ Eminul meu iubit...”.

“Aşa te iubesc şi eu – mai mult decât viaţa”
“Ce n-ar da un mort în groapă pentr-un răsărit de lună!”
Ai zis tu, şi eu atuncea, când pe-a dorului aripe/Duşi de-al iubirei farmec, – privind cerul împreună –/Noi visam eternitate în durata unei clipe. (…)Dac-ar da un mort din groapă pentr-un răsărit de lună/A sa linişte eternă, eu aş da de voie bună/Toate razele de luna, toate razele din soare
Sa te pot uita pe tine, sa simt sufletul ca-mi moare.”
Veronica Micle

Moartea poetului, la 15 iunie 1889, o găseşte pe Veronica în Bucureşti, scriind chiar în acea zi, printr-o fatală coincidenţă, poezia “Raze de lună”, ce apare în cotidianul “România” din 20 iunie, în încheierea reportajului funeraliilor lui Eminescu. Un ziar din Transilvania scria că la slujba de înmormântare a lui Eminescu, oficiată la Biserica Sf. Gheorghe, o doamnă din Moldova aşeza pe pieptul poetului o cunună de flori de “nu-mă-uita”. Doamna era Veronica Micle, se arată într-un documentar al Agerpres.

După moartea lui Mihai Eminescu, Veronica Micle se retrage la Mănăstirea Văratec, din judeţul Neamţ. Trăieşte din amintiri. Dar nu mai trăieşte mult, căci în noaptea de 3 spre 4 august, 1889, în casa cu etaj a maicii Fevronia Sârbu, Veronica Micle moare. Pusese capăt unei vieţi de 39 de ani, pe care însăşi Veronica o definea “o complicare ciudată de întâmplări, de fericiri care nu m-au fericit”. Chemat urgent de la Iaşi, doctorul Taussig explica decesul printr-o fulgeratoare congestie cerebrală, după ingerarea unei sticluţe cu arsenic, mai scrie documentarul Agerpres.

Veronica Micle scria într-un poem neterminat, datat 1 august: “O! Moarte vin de treci/ Pe inima-mi pustie şi curmă a mele gânduri/ S-aud cum uraganul mugind în grele cânturi,/ Se plimbă în pustie mânat de aspre vânturi,/ Mi-e dor de-un lung repaos… Să dorm,/ Să dorm pe veci.” La 6 august 1889, a fost înmormântată lângă bisericuţa ”Sfântul Ioan” din curtea mânăstirii Văratec.

Iubirea pe care i-a purtat-o Mihai Eminescu i-a asigurat o celebritate eternă. Cel puţin aşa spun unii critici. Dar şi Veronica l-a iubit pe Eminescu dincolo de ceea ce pot spune cuvintele. A fost o iubire amară, plină de aşteptări, de gelozii, de renunţări, de certuri, de împăcări. Fără finalizarea visată de cei doi: căsătoria.

Virginia Gruber, una dintre cele două  fiice ale Veronicăi Micle, declara în 1910: ”Mama a fost o femeie plină de viaţă, plină de farmec, frumoasă, drăgălaşă, talentată, cu voce foarte plăcută, o femeie foarte sinceră şi dezinteresată şi a căzut jertfă numeroaselor sale calităţi. A plătit scump aceste daruri ale naturii, pe care nu a avut tactul de a le ascunde puţin. A iubit pe Eminescu cu o iubire nemărginită. Împrejurările şi oamenii au făcut ca ei să nu fie uniţi niciodată.”

Reluam aici, câteva dintre scrisorile pe care şi le-au trimis cei doi. Acestea fac parte din volumul “Dulcea mea doamnă / Eminul meu iubit”,  Corespondenţa inedita Mihai Eminescu – Veronica Micle, Editura Polirom, colecţia “Biblioteca Polirom”, 2000. Scrisori din arhiva familiei Graziella şi Vasdile Grigorcea, ediţie îngrijită de Christina Zarifopol-Illias.  Scrisorile au fost descoperite la mult timp după cei doi – Mihai Eminescu şi Veronica Micle – s-au întâlnit printre stele.

“Bucureşti 14 Ianuarie 1880/ Măi îngeraşule, Aşa te-aş săruta ş-aşa te-aş desmierda ş-aşa aş veni la tine de repede, dacă n-aş fi bolnav şi dacă nu m-aş teme ca acest ger nemaipomenit să mă îmbolnăvească şi mai rău. Puiuţul meu cel scump şi iubit – ce faci tu ? Îţi trimit deosebite Tararale, Farfarale şi Scrîncioabe* ( Tarara, Farfara, Scrînciobul sunt titlurile unor publicaţii ale vremii n.r.) şi te rog să mă ierţi că nu-ţi scriu mai des – câne ce sunt fără de inimă. Depărtarea asta ne strică rău. De s-ar mântui odată afacerile tale şi şi de-aş găsi şi eu ceva mai sigur decât tâmpenia Timpului, ca să fim odată un trup şi un suflet – auzi tu ? Iartă scrisoarea mea grobiană de alaltăieri, dar să ştii tu că oricine ar vrea să mi te iee pe tine, singura mea avere şi singura mea fericire din lume, e un om de nimic care merită spânzurătoare şi epitetele cele mai proaste. Iartă, dar tu ştii că de câte ori îmi vorbeşti de curtezani, îmi înfigi un ghimp în inimă. Puiuţule, zău nu pot veni încă că sunt bolnav, dar aşa-mi eşti de dragă, aşa că nu ştiu cum să ţi-o mai spun. Dacă m-aş vedea iar cu tine la un loc, liniştit, fără griji şi fără preocupări, ca să-mi mai scot din capete – pasăre nebună şi cântăreaţă ce eşti, tu om mare cu minte de copil mic şi cu dragoste de femee şi cu guriţa dulce şi caldă şi cu picioruşele reci. Te sărut măcar în gând de mii de ori şi rămân
al tău pentru vecii-vecilor/ Emin”.

O altă scrisoare, ce poartă însemnarea “Din luna lui Iunie 1882.
A plâns scriind-o.”, făcută cu cerneală violetă de Veronica Micle.
“Îngerul meu blond,/Te-aş acoperi toată cu sărutări, cum argintarii îmbracă cu pietre scumpe icoana Maicii Domnului,
dacă ai fi de faţă ; aş face-o în gând, dacă n-aş fi atât de gelos precum sunt. Tu îmi faci imputarea că nu-ţi vorbesc de loc de amor – dar tu nu ştii că amorul meu e un păhar în adevăr dulce, dar în fundul lui e plin de amărăciune. Şi acea amărăciune, care-mi turbură pururea amintirea ta, e acea gelozie nebună, care mă face distras, care mă amărăşte şi când eşti de faţă, şi când nu eşti. Veronicuţa mea, dacă acest sentiment care tâmpe şte mintea şi stinge-n om orice curaj de viaţă, n-ar învenina pururea zilele şi nopţile mele, dacă n-ar fi ingredienţa fatală a oricărei gândiri la tine, aş fi poate în scrisorile mele mai expresiv şi mai vorbăreţ. Tu trebuie să ştii, Veronică, că pe cât te iubesc, tot aşa – uneori – te urăsc ; te urăsc fără cauză, fără cuvânt, numai pentru că-mi închipuiesc că râzi cu altul, pentru care râsul tău nu are preţul ce i-l dau eu şi nebunesc la ideea că te-ar putea atinge altul, când trupul tău e al meu exclusiv şi  fără împărtăşire. Te urăsc uneori pentru că te ştiu stăpână pe toate farmecele cu care m-ai nebunit, te urăsc presupuind că ai putea dărui din ceea ce e averea mea, singura mea avere. Fericit pe deplin nu aş fi cu tine, decât departe de lume, unde să n-am nici a te arăta nimănui şi liniştit nu aş fi decât închizându-te într-o colivie, unde numai eu să am intrarea. Şi această amărăciune e uneori atât de mare, încât pare c-aş fi vrut să nu te fi văzut niciodată. E drept că viaţa mea ar fi fost săracă, ar fi fost lipsită de tot ce-i dă cuprins şi înţeles, e drept că nu te-aş fi strâns în braţe, dulce şi albă amică, dar nici n-aş fi suferit atât, nici n-aş fi trăit pururea ca un om care duce un tezaur printr-un codru de tâlhari. Oare acel om, pururea în pericol de a-şi arunca viaţa pentru acel tezaur şi pururea în pericol de a-l pierde, nu-şi zice în sine uneori că, cu toate că iubeşte tezaurul, ar fi fost – nu mai fericit, dar mai puţin nefericit să nu-l fi avut ? Aşa zice poate, dar cu toate acestea nu-l lasă în pădure, cu toate acestea-l iubeşte mai mult decât viaţa. Aşa te iubesc şi eu – mai mult decât viaţa, mai mult decât orice în lume şi pururea cu frica-n sân, aş vrea să mor or să murim împreună, ca să nu mai am frica de-a te pierde. Ţi-am spus, Nicuţă, că pentru mine viaţa s-a încheiat. Ce-mi mai spui tu, că sper să aflu alt amor cu uşurinţă şi că nu apreciez îndestul dragostea ta ? Nu mai sunt în stare şi nu voi mai fi de-a iubi nimic în lume, afară de tine. Dac-ai cunoaşte această mizerie sufletească care mă roade, dacă ai şti cu câtă amărăciune, cu câtă neagră şi urâtă gelozie te iubesc, nu mi-ai mai face imputarea că nu-ţi scriu uneori o vorbă de amor. În acel moment te-aş săruta, te-aş desmierda, dar te-aş ucide totodată.  Momoţelule, îţi sărut mânile tale mici şi genunchii tăi cu gropiţe şi gura ta cea dulce şi părul şi ochii şi coatele şi toată, toată te sărut şi te rog, te rog mult să nu mă uiţi deloc, deşi poate tocmai când vei şti că te iubesc, nu vei mai pune nici un preţ pe iubirea lui/ Emin”.

O altă scrisoare a lui Mihai Eminescu, din 1883.
“Doamna mea şi generoasă amică,/ Mai întâi implor iertarea Dvoastre pentru supărarea ce Vă cauzează şi V-a cauzat afacerea aceasta cam migăloasă, cu care m-a însărcinat amicul nostru, d. Costinescu. ?mi pare fără îndoială rău, că sunt silit de-a Vă cauza această serie de mici neplăceri şi dacă aş fi fost în stare a găsi un expedient mai simplu pentru achitarea îndatoririi contractate către amicul nostru comun, desigur aş fi încunjurat cu grijă orice ar fi fost în stare a Vă indispune.
Precum aţi binevoit a indica în rândul trecut, trimit astă dată suma de 50 l.n. nu prin mandat ci închişi în această scrisoare, rugându-Vă din nou a ierta mica deranjare ce v-ar cauza-o remiterea la destinaţie. Doresc din toată inima să vă ştiu sănătoasă şi fericită, precum eu nu sunt, şi sărutându-Vă mânile rămân/cu supunere al DVoastre servitor M. Eminescu”. Iar Veronica notează pe ea, cu aceeaşi cerneală violetă: “Cred că asta e cea din urmă scrisoare ce mi-a scris-o Eminescu. Bucureşti 16 fevruarie 1883”

Am ales o singură scrisoare a Veronicăi Micle către Eminescu. În ea se citeşte tot amarul acestei relaţii.
“Scumpul meu Eminescu,/Afară plouă, eu stau perdută pe gânduri, ura şi indiferenţa oamenilor, lipsa şi depărtarea ta, iubirea mea nespunsă (sic ), toate aceste îşi împart rând pe rând fiinţa mea, şi în mijlocul unui vârtej în care mă pierd mă întreb tainic şi acum te întreb pe tine oare această tristă stare de lucruri se va schimba vreodată ? Şi te întreb acum pe tine mai serios decât nicicând – tu care spuindu-mi că mă iubeşti m-ai făcut să sufăr amar o iarnă întreagă, încât sufletul mi-i bolnav – te întreb şi te rog să-mi răspunzi face-mă -vei fericită, adecă să ne înţelegem, eu înţeleg fericirea în aceea să fiu lângă tine, să fiu în fine a ta. La aceasta te rog să-mi răspunzi serios, să-mi răspunzi astfel după cum tu vei simţi, în fine răspunsul tău să fie expresiunea sinceră a sufletului tău oricum ar fi, numai să fie hotărâtoare, să fie astfel încât să mă pot baza pe spusele tale şi totodată să mai pot spera şi lupta. Poţi tu măsura, poţi tu judeca dureroasa mea poziţie, nu întâlnesc în orice parte decât indiferenţă, decât întrebări ca din treacăt : Da când faci nunta? Da ce vă mai scrie D-l Eminesco ? Şi toate acestea rostite cu zâmbetul amar al ironiei astfel că mă doare în suflet că nu pot să le răspund decât cuvinte aproape fără sens, căci sensul nici eu nu-l am încă clar. Eminescule, te întreb cu durere, cum poţi tu trăi în Bucureşti când în Septembrie jurai că n-ai putea trăi un moment fără mine ? Iartă-mă dacă mă refer la timpuri trecute, în care timpuri, poate, puţin şiretlic mi-ar fi fost mai de priinţă! Iartă, repet, dacă îţi fac rău cu această scrisoare, dar am citit “La Confession d’un enfant du siècle”, scriere bolnavă care îmbolnăveşte de moarte, şi trebuie să ştii e de Alfred de Musset Poët, şi cu îndoială în suflet mă întreb: oare toţi Poeţii sunt astfel? Răspunde-mi te rog însă te conjur nu ca să mă menajez pentru moment, nu pentru ca să astâmperi un necaz pentru care ai compătimi, dar pentru a-mi lămuri starea pentru ca să ştiu ceva pozitiv, fie chiar dureros numai să ştiu ce-i şi cum.  Recunoaşte, scumpul meu, că legătura mea cu tine în condiţiunile în care mă aflu e din cele mai triste, o ţară întreagă ne desparte, încât în momente de amare decepţiuni şi de durere nu am mangâiere să te pot vedea, astfel că trebuie numai să plâng singură şi să confiez hârtiei câte ceva din câte se petrec în sufletul meu şi care poate tu nici le mai ceteşti. Te sărut din suflet/27 Martie 1880 Iaşi / Veronica.”.

Eminescu îi spusese: “Aşa te iubesc şi eu – mai mult decât viaţa, mai mult decât orice în lume şi pururea cu frica-n sân, aş vrea să mor or să murim împreună, ca să nu mai am frica de-a te pierde.” Au murit aproape împreună. La 4 august se împlinesc 125 de ani de la plecarea Veronicăi.

Mulţumim editurii Polirom pentru sprijinul acordat la realizarea acestui articol.Fotografii: Muzeul Literaturii Iaşi, Memorialul Ipoteşti. (http://www.jurnalul.ro )

**********************************************************************************************

https://scontent-b-lhr.xx.fbcdn.net/hphotos-xpa1/v/t1.0-9/10644801_10152446168277737_2404704695724066285_n.jpg?oh=2824db1e82ba12273d97c25dfebdf9fc&oe=546FD147

**********************************************************************************************

EXCLUSIVITATE-REVISTA HAI,ROMANIA!

Pentru prima oară în România:

 

Pieces of Crystal ( Cristian Petru Balan -SUA / Andre Rieu ):

cristian-petru-balan-sua-sculptura-mihai-eminescu si veronica micle-revista hai romania-marin mihai

EXCLUSIVITATE-REVISTA HAI,ROMANIA!

Pentru prima oară în România:

cpb1

Busturile lui Mihai Eminescu şi al Veronicăi Micle au fost aşezate împreună pe acelaşi soclu, in iulie 2014, în oraşul Boldeşti-Scăieni, judetul Prahova,ne-a precizat autorul si finantatorul lucrarilor ,academician CRISTIAN PETRU BALAN din Chicago, USA .   (Marin Mihai)

 

Fotografii pentru Revista HAI,ROMANIA! :

 

CRISTIAN PETRU BALAN (SUA)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

grupulstatuar veronica micle si mihai eminescu realizat de cristian petru balan,creatorul si  celui mai mare portret pictat al lui eminescu -pe fatada casei de cultura boldesti scaieni

https://scontent-b-lhr.xx.fbcdn.net/hphotos-xpa1/v/t1.0-9/10644801_10152446168277737_2404704695724066285_n.jpg?oh=2824db1e82ba12273d97c25dfebdf9fc&oe=546FD147

 

 

 

NOAPTE DE VEGHE PENTRU MIHAI EMINESCU


MIHAI EMINESCU-PICTURA DE ALEXANDRU DARIDA-CHICAGO-SUAMounting created BloggifUniunea Scriitorilor din România, filiala Timişoara, Teatrul Vechi „Mihai Eminescu” din Oraviţa şi Fundaţia Culturală „Orient latin” din Timişoara organizează un eveniment ajuns la a III-a editie,în premieră pe plan naţional şi chiar internaţional: Noaptea de veghe pentru Mihai Eminescu,se precizeaza in comunicatul de presa al U.S.R.Timişoara.

Manifestarea,initiata de scriitorul Ilie Chelariu, se va desfăşura în 14/15 iunie a.c., între orele nouă seara şi patru dimineaţa la Teatrul Vechi din Oraviţa,

Începând de la ora 21, programul include un recital actoricesc din lirica eminesciană, apoi poeţii prezenţi în sală vor lectura din versurile lor, pe scena teatrului, până la ora 4, când s-a declarat moartea lui Mihai Eminescu.

Manifestarea se va încheia cu o agapă la ora 4, bun prilej pentru organizatori şi invitaţi de a sta de vorbă şi de a pregăti următoarea ediţie a acestei acţiuni. (by Marin MIHAI ,http://mihaimarin.wordpress.com)

REVISTA HAI ROMANIA-MARIN MIHAI-SPANIA

cristian petru balan (sua)-sculptura : mihai eminescu-veronica micle

cristian petru balan (sua)-sculptura : mihai eminescu si veronica micle,sursa : mihaimarin.wordpress.com

Mihai Eminescu – MARI ROMANI – cel mai bun documentar despre Eminescu – prezinta Andrei Gheorghe

http://danvoiculescu.net/blog/wp-content/themes/itheme-1-3/images/carte.jpgLUNI ,16 IUNIE,APARE CU JURNALUL NATIONAL CARTEA ´´UNIUNEA SOCIAL LIBERALA-Ideea care l-a ingenuncheat pe Basescu Traian´´- Autor: DAN VOICULESCU

********************************JETHRO TULL -CONCERT LA SALA PALATULUI,20 IUNIE 2014-ORGANIZATOR PROJECT  EVENTS ROMANIA:

http://projectevents.ro/media/k2/items/cache/97d2860871f3d35e35f6eb0477d3015a_M.jpg?t=-62169984000

MAI-IUNIE 2014-NOI APARITII DE CARTE LA EDITURA ARMONII CULTURALE:
http://www.prodiaspora.de/prodiasporav3/images/admin/armonii-culturale-iun2014-wb_2.jpg

http://198.100.31.141:8080/aux/jpg/57/50/54/51/Gheorghe_stroia_1401443629.jpg

 

Cronica LITERARA.CRISTIAN PETRU BĂLAN: “NUNTA CUVINTELOR” DE NICOLAE N. NEGULESCU, O CAPODOPERĂ CARE POATE SCHIMBA IMPRESIA BRITANICILOR DESPRE VALOAREA CULTURII ROMÂNEŞTI


NICOLAE N. NEGULESCU
NUNTA CUVINTELOR-THE WEDDING OF WORDS-NICOLAE N. NEGULESCUÎn fluviul vertiginos al scrierilor româneşti contemporane, care curge cu impetuozitate şi cu valuri spumoase spre marele ocean al literaturii universale de astăzi, în apropierea punctului de deversare al acestor creaţii literare, la un moment dat, toate iau forma unei delte virtuale de titluri atrăgătoare, alcătuită dintr-o sumedenie de branşe care pot atrage atenţia pentru valoarea şi consistenţa lor, spre deosebire de miile de firicele de apă care rămân timide şi perisabile să băltească şi să se învârtească pe loc pănă se evaporă. În categoria celor bogate în puterea valurilor literare sclipitoare eu am distins un volum de versuri cu predominanţă esoterică, “Nunta Cuvintelor”, al cărui autor este un savant al împerecherilor fericte de idei şi cuvinte româneşti, un adevărat regizor de vocabule sonore, scriitorul craiovean Nicolae N. Negulescu, membru corespondent al Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe, ARA.

Din capul locului, am constatat că scrierile dumnealui nu se mulţumesc doar să selecteze esenţe lexicale şi să le caracterizeze, ci frazele pe care le elaborează cu o spontaneitate surprinzătoare reuşesc să ajungă la limita superioară, să treacă de ea şi să atingă cu multă măestrie ceea ce este “dincolo de cuvânt şi gândire”. Pare aceasta o enigmă? Uneori… Ba chiar adeseori. Iată un asemenea crez: “Mi se spune/ să vorbesc cu degetele/ mâinilor aprinse/ tocmai bune/ să ardă frigul/ veacului înalt/ care-mi bate/ în inimă/ şi-n urechi/ cu acelaşi sânge: / Mi se spune:/ Uite…/ trece pe lângă case/ venind la tine/ pe jumătate gol…” (Mi se spune). Gnoza din versurile lui sunt, în realitate, o comunicare providenţială, cauzată de lumina spirituală din adâncul adâncurilor inimii noastre care-i suflă în pânzele versurilor adieri misterioase venite din metafizica Orientului mistic de care autorul este îndrăgostit până la contactul fizic cu el şi până într-acolo încât a reuşit să realizeze o policromă şi trepidantă “Nuntă a cuvintelor”, de-a lungul întregului ei ceremonial creativ. De fapt este o surprinzătoare celebrare în versuri moderne care permit controlarea experienţei, vizualizarea ideilor: “Când deschid piatra/ cu flacăra privirilor/ Pământu-mi spune alergând:/ Până şi în aceste/ mari depărtări/ de culoarea amurgului/ sufletul tău exilat/ miroase-a stele!” (Sufletul exilat).

Toate versurile sculptate în idei plasticizante sunt nişte frumoase euritmii: “S-a aprins altarul stâncii/ din deschiderea adâncii/ miresme de curcubeu/ aurit în ochiul meu/ sfere, netezimi, spirale,/ sacre-mpărăţii astrale,/ meteori, punţi, galaxii,/ cresc prin ramii inimii.” (Euritmii)

Autorul se dovedeşte un maestru iredutabil care reuşeşte să ne orienteze gândirea spre subtil, spre un spiritualism imanent, înstat de eternitate şi de altitudini pe cât de intangibile pe atât de irezistibile:”Mută-mi casa poemului/ în cerul mării de stele/ luminat cu ochii Tăi/ ca în prima viaţă/ când m-a auzit cântecul/ fecioarei-pasăre/ cu urechea la Pământ/ Mută-mi casa poemului/ că mă coc de dragoste/ scriind un vis etern/ scufundat în focul/ care iasă înclinat/ din umbra lui/să se plimbe nevăzut/ prin lume.” (Vis etern)

Cuvintele nuntite, cu împerechieri absolut originale, dovedind o forţă de creaţie impresionantă, semnalizează “simpatii” rezistente dintre termeni care, priviţi superficial, nu par să aibă raportări definitorii între ei, însă acest lucru are mai puţină importanţă, întrucât este o participare neforţată între sunet şi sens, la un nivel accesibil de conştiinţă.

Nu o dată, autorul regretă faptul că noi oamenii nu ştim sau nu credem că am avea capacitatea reală de a absorbi tot pământul de gânduri, dar, oricum, ne rămâne dezideranţa şi inspiraţia, adevărata, unica inspiraţie, aceea a tărâmurilor hyperboreene, însă cunoaşterea nu mai depinde nicicum de autor, ci întru totul de cititor. Cauza ar fi aceea că fiecare cuvânt din cuvintele nuntite devine o plută navigând spre absolut, o forţă care ne direcţionează spre esenţa esenţelor (a cincea fiind ultima, chintesenţa): “Mai mult decât/ zvonul trupului viu/ sunt imaginile/ depărtării/ pe care le aprind/ cu luminile lacrimei/ să mă vindec/ de mine/ ars la suflet/ din toate părţile.” (Quinta essentia)

Parcurgând cele 175 de pagini ale ediţiei trilingve şi comparând textul românesc cu traducerea lui excelentă în engleză şi franceză, rămânem profund impresionaţi de talentul exploziv al eruditului savant orientalist, rigizorul Nicolae N. Negulescu, care, în mod evident, ne-a îmbogăţit elasticitatea limbii literare române cu imagini surprinzător de inedite şi într-adevăr sublime.

Cartea fiind dedicată Curţii Regale din Regatul Unit, sunt sigur că M.Sa Regina Elisabeta a II-a şi specialiştii în literatură de la Curtea Regală vor rămâne deosebit de surprinşi de puterea creativă a unui mare român care, pe această cale şi prin întreaga lui operă reuşeşte să schimbe impresia britanicilor xenofobi faţă de cristian  petru balan-sua-sculptura -mihai eminescuimpetuozitatea creativă a naţiunii noastre, poetul Nicolae N. Negulescu, la ora actuală, fiind, cu siguranţă, cel mai potrivit să ne reprezinte.

Cristian Petru Bălan
Membru al Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe, ARA

http://mihaimarin.files.wordpress.com/2014/08/scriitorul-si-artistul-plastic-cristian-petru-balan-sua.gif?w=620

Selectie imagini (arhiva personala si Internet) : Marin Mihai


REVISTA DE CULTURA UNIVERSALA´´ SFERA EONICA´´-A LIGII SCRIITORILOR ROMANI-DIRECTOR N-N. NEGULESCU-CRAIOVA

ZIUA CELOR PATRU PAPI.EVENIMENT ISTORIC la Vatican. Papa Francisc i-a declarat sfinţi pe Ioan al XXIII-lea şi Ioan Paul al II-lea


- Papatru papipa Francisc i-a declarat sfinţi dumcă, în Piaţa Sf. Petru, pe Ioan al XXIII-lea şi Ioan Paul al II-lea, în faţa unei mulţimi de sute de mii de credincioşi veniţi din întreaga lume. “Îi declarăm şi îi definim sfinţi pe preafericiţii Ioan al XXIII-lea şi Ioan Paul al II-lea, îi trecem în rândul sfinţilor şi stabilim ca, în toată Biserica, ei să fie cinstiţi cu evlavie printre sfinţi”, a declarat solemn papa argetininian, aclamat imediat de mulţime.Papa Francisc a sosit duminică la Bazilica Sf. Petru pentru ceremonia de canonizare a Papilor Ioan Paul al II-lea şi Ioan al XXIII-lea, în prezenţa a sute de mii de credincioşi din întreaga lume. Jose Bergoglio a sosit într-o procesiune de cardinali şi episcopi care rosteau litania sfinţilor. Ritul canonizării, relativ scurt, va preceda o mesă solemnă, celebrată împreună cu Papa emerit Benedict al XVI-lea, care a sosit la Bazilica Sf. Petru cu puţin timp mai înainte.

 **************************

´´PAPA CALATORUL´´

Papa Ioan Paul al II-lea, cel mai iubit Suveran Pontif din istorie

Carismatic, intransigent în ceea ce priveşte moravurile, conservator şi modern în acelaşi timp, polonezul Ioan Paul al II-lea a contribuit la căderea comunismului, a călătorit pe toate continentele şi a rămas adulat de numeroşi fideli ca “atletul Domnului”.

Născut la 18 mai 1920 la Wadowice, Polonia, orfan de mamă de la vârsta de 9 ani şi crescut de un tată ofiţer de carieră, viitorul Papă Ioan Paul al II-lea a avut o copilărie privată de prezenţa maternală, dedicându-şi întreaga viaţa Fecioarei Maria, model de mamă şi de soţie.

În timpul ocupaţiei naziste din Polonia, el a jucat într-o trupă de teatru, a frecventat la un seminar clandestin, a muncit într-o uzină, s-a îndrăgostit. Pasionat de teatru, el va abandona scena pentru o pasiune mai mare: credinţa.

La 1 noiembrie 1946 este uns preot. Atunci când este ales în fruntea Bisericii Catolice, în 1978, primul Papă slav are 58 de ani. Foarte repede, el favorizează contactul cu mulţimea. Poliglot, filosof, nu respinge niciodată întâlnirea cu lumea culturii. Vaticanul este prea mic pentru el: Ioan Paul al II-lea va desfăşura călătorii în întreaga lume, întărind sentimentul universalităţii Bisericii.

Carisma sa este evidentă până şi în ţările musulmane. Pasionat de teatru în tinereţe, Ioan Paul al II-lea şi-a conservat simţul auditoriului. El ştie de asemenea să se ridice împotriva situaţiilor sociale injuste şi a mafiei. Mass-media l-au supranumit ‘globe-trotterul cu Evanghelie’ şi ‘atletul Domnului’. El a înfiinţat Zile Mondiale ale Tineretului, care reunesc şi în ziua de azi milioane de tineri.

În data de 13 mai 1981, extremistul turc Mehmet Ali Agca îl răneşte grav cu trei gloanţe în Piaţa Sfântul Petru. Ioan Paul al II-lea va supravieţui şi va atribui supravieţuirea sa Fecioarei Maria. El iese din această încercare mai popular ca niciodată.

Începutul declinului său fizic va începe mult mai târziu, în 1994. Boala Parkinson a avut urmări grave asupra stării sale de sănătate. Lumea întreagă i-a urmărit agonia, adevărate patimi christice, pe care el le-a trăit cu stoicism, aproape în direct, în 2005.

Wojtyla a trecut prin două perioade de totalitarism – nazismul şi stalinismul – şi a contribuit la victoria mişcării ‘Solidaritatea’ în Polonia şi la căderea Zidului Berlinului, eveniment care a marcat prăbuşirea comunismului pe Bătrânul Continent. Al său simţ al istoriei l-a condus la ‘pocăinţă’ pentru răul făcut de creştini, în special la adresa evreilor. Pocăinţă uneori rău înţeleasă de Biserică.

 

Papa Ioan Paul al II-lea a luptat de asemenea împotriva capitalismului scăpat de sub control, criticând ceea ce, în opinia sa, ar constitui fructele lui: hedonismul şi relativismul, scrie AFP, citată de Agerpres.

Angajamentele acestui om al păcii nu s-au încununat mereu cu succes. El s-a opus în van intervenţiei armate americane în Irak, în 2003. Uneori, părea că el i-ar menaja pe dictatori, suscitând astfel dezamăgire.

Inclasabil, Papa Ioan Paul al II-lea a fost întotdeauna deschis problemelor economice, dialogului cu islamul, cu iudaismul. El a inaugurat reuniunile interreligioase de la Assisi.

În paralel, el a întărit linia conservatoare a Bisericii în ceea ce priveşte familia, morala, sexualitatea. Faptul că în ‘epoca SIDA’ el a condamnat metodele contraceptive a fost primit cu nedumerire.

În 1989, Ioan Paul al II-lea l-a primit la Vatican pe liderul sovietic Mihail Gorbaciov cu aceste cuvinte: ‘M-am pregătit pentru această întâlnire rugându-mă pentru dumneavoastră’.

La 3 septembrie 2000, Ioan Paul al II-lea l-a beatificat pe Ioan al XXIII-lea, care s-a aflat în fruntea Bisericii Catolice în perioada 1958-1963 şi care duminică va fi sanctificat alături de fostul Papă polonez. Iubit pentru simplitatea sa, Ioan al XXIII-lea a fost promotorul dialogului cu non-creştinii şi non-credincioşii, rămânând în amintire ca un fin diplomat (www.jurnalul.ro)

—————————-REMEMEBER :Pe 7 mai 1999, Papa Ioan Paul al II-lea efectua o vizită de trei zile în România

Pe 7 mai 1999, Papa Ioan Paul al II-lea efectua o vizită de trei zile în România, aceea fiind, de fapt, prima vizită în ţara noastră şi, în acelaşi timp, într-o ţara ortodoxă, a unui papă, încă de la căderea Constantinopolului, pe 29 mai 1453. În octombrie 2002 a avut loc, la Vatican, primirea Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, de catre Papa Ioan Paul al II-lea, care i-a întors astfel gestul, primindu-l cu căldură.

episcopiaspanieiportugaliei.es construimcatedrala.ro

PRESEDINTELE EMIL CONSTANTINESCU: “Vizita papei Ioan Paul al II-lea în România rămâne o vizită istorică ce a deschis posibilitatea şi altor vizite pentru viitor ¨

 

Aş spune că acea vizită care a deschis calea refacerii unităţii creştine, pentru că primul pas este şi cel mai greu dar şi cel mai important, pe vremea aceea părea de neimaginat – ca apoi papa sa  viziteze ţări precum Grecia şi Ucraina care nici nu discutau, dar contextul în care s-a produs vizita a fost extrem de tensionat, atât pe plan extern cât şi pe plan intern. Contextul era dramatic: avea loc intervenţia în Kosovo, era război. În timpul vizitei, Belgradul era bombardat. Deci, practic, reprezentanţi ai creştinismului occidental (ţară catolică, n.r.) bombardau pe cei dintr-o ţară ortodoxă. În România, abia se terminaseră mineriadele. Era o tensiune extremă. Vizita papei a fost concepută de la început cu o dimensiune foarte profundă. Ea a fost, în primul rând, o vizită ecumenică. De aceea, papa nu a dorit să meargă şi în Ardeal – a fost ideea Vaticanului. El a dorit să dea un singur mesaj şi să nu combine mai multe mesaje. În timpul vizitei a dat şi acel mesaj pentru pace în Balcani. Dar peste toate aceste lucruri, care poate există şi în politica externă, exista ceva cu totul deosebit: exista acest har pe care-l avea Sanctitatea Sa. Când vorbim de un mesaj, papa Ioan Paul al II-lea era o personalitate umană care se confunda cu mesajul. Aceasta este foarte important într-o lume în care mesajul, de multe ori, este doar o formă de comunicare, o formă vidă. Primul mesaj al papei, de exemplu, care a fost “Nu vă temeţi!” – venea din întreaga sa existenţă. Nu trebuie să uităm că papa Ioan Paul al II-lea venea la Vatican dintr-o ţară care cunoscuse o suferinţă cunplită, care cunoscuse dictatura fascistă, dictatura comunistă, două dictaturi criminale care omorâseră sute de mii de polonezi, cunoscuse Holocaustul, deci papa trăise toată această suferinţă. Masajul pe care l-a transmis mai apoi a fost cel al unei pedagogii a suferinţei. Până în ultimele clipe a rămas fidel acestei pedagogii a suferinţei. A continuat să-şi trăiască pînă în ultimul moment suferinţa sa ca pentru noi toţi. Şi mai mult de atât, când a spus că trebuie să ne trăim suferinţa în demnitate, ne-a dat proba demnităţii cu care se desparte partea trecătoare, prin care sufletul se înalţă la Dumnezeu.


´´PAPA CEL BUN´´-

Papa Ioan al XXIII-lea a dat lumii “sensul unei familii umane mari şi unite”

Papa Ioan al XXIII-lea a dat lumii "sensul unei familii umane mari şi unite"

Născut la Sotto il Monte (nordul Italiei) la 25 noiembrie 1881 în familia unor ţărani, Angelo Giuseppe Roncalli a fost uns preot în 1904. Episcop din 1925, el a desfăşurat o carieră diplomatică ce îl va duce în Bulgaria, Istanbul şi Paris, imediat după Al Doilea Război Mondial. Nunţiu în Turcia, el se familiarizează cu ortodocşii şi musulmanii.

Patriarh al Veneţiei, el are 77 de ani când este ales Papă, în 1958, după moartea lui Pius al XII-lea. Considerat un Papă de tranziţie, Ioan al XXIII-lea anunţă la 25 ianuarie 1959, spre surpriza generală, convocarea Consiliului Vatican II, reuniune a tuturor episcopilor, pe care o va deschide la 11 octombrie 1962. “Vreau să deschid fereastra Bisericii, ca să putem vedea ce se întâmplă afară şi ca lumea să poată vedea ce se întâmplă la noi”, a declarat atunci Ioan al XXIII-lea.

Papa Paul al VI-lea va fi cel care va încheia cu bine lucrările Consiliului, după moartea lui Angelo Giuseppe Roncalli, la 3 iunie 1963, din cauza unui cancer.

Unul dintre marile contribuţii ale lui Ioan al XXIII-lea a fost cea pentru pace: la 25 octombrie 1962, el a lansat un apel la marile puteri angajate în criza rachetelor.

El “a dorit întotdeauna să lase deschisă uşa pentru URSS, percepută în Occident ca imperiul răului”, explică Monseniorul Angelo Pansa. Ioan al XXIII-lea va oferi rozarii copiilor lui Nikita Hruşciov şi ai lui John Kennedy, pentru a “reuni Estul şi Vestul”.

Ioan al XXIII-lea va publica marele enciclic “Pacem in Terris”, adresându-se în premieră nu doar episcopilor, ci şi “tuturor oamenilor cu bune intenţii” şi recunoscând legitimitatea unor opinii diferite, scrie AFP.

În 1962, Times Magazine îl desemnează “Omul anului”. Ioan al XXIII-lea a dat lumii ceea ce diplomaţia şi ştiinţa erau incapabile să dea: sensul unei familii umane mari şi unite, nota la acea dată publicaţia.(www.jurnalul.ro)

********DRUMUL SPRE CANONIZARE  al papilor Ioan al XXIII-lea si  Ioan Paul al II-lea

(sursa foto si articole : Revista HAI ROMANIA,jurnalul.ro,larepubblica.it,youtube,radiomaria.ro,cotidianul.ro)

Maria Diana Popescu (Germania) : Lumina ortodoxiei de la Sfîntul Mormînt


update 7 mai 2014- Premiul I pentru carte de presă al UZR -Uniunea Ziaristilor din Romania
• MARIA DIANA POPESCU
pentru volumul „Daţi-mi ţara înapoi!”,
Editura TIM, Reşiţa, 2013
_________________________________

Lumina Ortodoxiei  de la Sfântul Mormântar; emismaria diana popescu_germania-cel mai bun editorialis-revista ageroFără minunea Învierii nu ar fi existat creştinismul. Învierea Domnului Iisus reprezintă fundamentul credinţei creştine. Însuşi Iisus a legat învierea Sa de calitatea de Fiu al lui Dumnezeu. Două aspecte relevante vin să susţină Învierea lui Iisus: găsirea mormîntului gol de către mironosiţe, iar al doilea, experienţele de după Paşti ale ucenicilor, care relatează întîlnirea fizică cu Iisus înviat. Cele patru Evanghelii şi prima epistolă către Corinteni consemnează că mormîntul lui Isus a fost găsit gol la trei zile de la răstignire. Ucenicii au explicat lucrul acesta prin faptul că Iisus a înviat în trup din morţi. Întîlnirile de după Paşti ale lui Iisus cu ucenicii Săi şi cu alţi credincioşi constituie dovezi de necontestat ale învierii. Cum Iisus la rîndul său a înviat pe Lazăr din morţi, puterea lui Dumnezeu Tatăl, l-a înviat pe Iisus. Mărturiile unanime ale apostolilor coincid cu ceea ce relataseră alţi martori oculari. „Uitaţi-vă la mâinile şi la picioarele Mele, Eu sunt. Pipăiţi-le şi vedeţi: un duh nu are nici carne, nici oase cum vedeţi că am Eu” (Luca 24:39).

catedrala romanilor  din madridcatedrala mantuirii neamului-bucuresti-romaniaCu ocazia Paştelui ortodox, credincioşii se bucură de minunea Învierii şi de taina Sfintei Lumini venită din cer. Această minue a prezentului se petrece an de an doar în Biserica Ortodoxă a Sfîntului Mormînt din Ierusalim, în timpul slujbei de vecernie ce are loc în Sîmbăta Mare, ziua de dinaintea Paştelui. În cadrul ceremoniei, Patriarhul grec al Ierusalimului înconjoară Sfîntul Mormînt alături de un sobor de ierarhi şi de preoţi. În jurul orei 12, Patriarhul se dezbracă şi rămîne numai în stihar alb, cu epitrahil, mînecuţe şi brîu. Doi diaconi şi eclesiarhul bisericii îl conduc în faţa Sfîntului Mormînt. Mai întîi este controlat peste tot de poliţişti necreştini, în prezenţa reprezentanţilor oficiali armeni, romano-catolici şi copţi, să nu aibă vreo sursă de foc ascunsă. Apoi Patriarhul desigilează uşa Sfîntului Mormînt, prin ruperea peceţilor şi intră în prima încăpere, numită „Capela Îngerului”, însoţit, potrivit tradiţiei, de un arab musulman. Diaconii şi eclesiarhul rămîn afară, la uşă. Ceară de la cele patru sigilii se adună într-o cupă de argint şi se păstrează la altar pînă anul viitor de Paşti. Patriarhul intră apoi în a doua încăpere şi îngenunchează în fata lespedei Sfîntului Mormînt, iar musulmanul rămîne în Capela Îngerului şi supravegghează. Se sting toate lumînările, candelele, luminile, emoţia şi bucuria minunii îi cuprinde pe credincioşi, iar în se instalează o tăcere deplină. Doar arabii agăţaţi deasupra bisericii imploră cu voce tare venirea Sfintei Lumini: „Doamne, dă-ne Lumina! Să vină Lumina!, Trimite-ne din cer lumina!” Se zice că dacă nu vin arabii să se roage, Sfînta Lumină întîrzie cu venirea. După aproximativ 15-20 de minute de fierbinte rugăciune, toată lumea din biserica observă o lumină puternică, o scînteie luminoasă ca un fulger, coborînd în zigzag prin cupola mare a Bisericii, iar mulţimea uimită aduce Slavă lui Dumnezeu în toate limbile. Scînteia de lumină dumnezeiască coboară deasupra Capelei Sfîntului Mormînt, ca un glob de lumină galben-verzui ce se sfărîma în mici bucăţi. Apoi intră înăuntru ca o rază de foc subţire, coboară pe lespedea Mormîntului şi aprinde vata presărată deasupra. În timpul rugăciunii vata şi lespedea se încarcă de o rouă divină. Sfînta Lumină a venit! Minunea s-a săvîrşit săvîrşind la rîndul ei o trezire spirituală şi o dragoste de Dumnezeu în inimile şi conştiinţele tuturor. 

„Veniţi de luaţi lumină!”

Patriarhul adună vata aprinsă de flacăra galben-verzuie, care timp de cîteva minute nu arde. O pune în două cupe de aur cu găuri şi iese în Capela Îngerului. Aici aprinde două buchete mari de cîte 33 de lumînări, în prezenţa musulmanului, iar cupele aprinse le dă, pe două ferestre mici, afară, la cei doi diaconi ortodocşi. Aceştia duc o cupă la Sfîntul Altar, iar a doua la biserică Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena de la Patriarhie. Apoi Patriarhul iese în faţa Sfîntului Mormînt cu cele două făclii aprinse şi strigă de trei ori: „Veniţi de luaţi lumină!” Patriarhul iese din încăperea Sfîntului Mormânt şi împarte Lumina credincioşilor prezenţi în biserică. În clipa în care a ieşti din Sfîntul Mormînt, se aprind singure cele şase candele ale ortodocşilor de deasupra, o parte de lumînări din sfeşnice şi candelele din Altarul Bisericii Mari, sub privirile uimite ale credincioşilor. Apoi, doi diaconi îl iau pe Patriarh şi îl conduc în Sfîntul Altar, iar credincioşi iau lumină.

Biserica este o flacara divină care nu arde. Mulţi se ating de flacară cu faţa, cu mîinile, cu hainele, pentru binecuvantare, fără ca lumina să îi ardă. Abia după cateva minute flacăra arde în mod normal. De la patriarh iau Sfînta Lumină şi romano-catolicii, armenii şi coptii si o duc în altarele bisericilor lor, unde o pastreaza tot anul. Patriarhul ţine o scurtă predică de consolidare a credinţei ortodoxe, prin care mulţumeşte Mîntuitorului Iisus. Cu Sfînta Lumină în mîini şi cu căldura credinţei în inimi, timp de cîteva ore, prin faţa Sfîntului Mormînt, trec zeci de mii de pelerini, mulţumind Domnului în toate limbile: „Slavă Tie, Mîntuitorule”, pentru repetabila minune!

Cu adevărat, Hritos a înviat !

Maria Diana Popescu

EDITORIAL by MARIA DIANA POPESCU (GERMANIA)

******************************************************

*****

Mounting created BloggifGeorge Stroia : Fie un nou Paște cu sănătate, bucurie sufletească, înconjurați mereu de prietenie și zâmbete de mulțumire

Cu ocazia Sfintelor Sărbători Pascale, când Moartea a fost biruită de Cel Fără-de-Moarte, când Lumina ne-a fost adusă, ca să ne conducă viețile, să ne înmulțească bucuriile și să împlinească visele, vă dorim din suflet: SĂRBĂTORI LUMINATE! Hristos a Înviat spre a noastră înviere, ca să avem Viață, prin Adevăr și Credință. Fie ca aceste sacre zile să vă aducă din nou ACASĂ, împreună, în simplitatea și nemurirea vetrei părintești (fie măcar și cu gândul), lângă căldura sufletelor celor dragi, tot mai aproape de Mărinimia Trinității:
Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt! Fie un nou Paște cu sănătate, bucurie sufletească, înconjurați mereu de prietenie și zâmbete de mulțumire, ca să putem rosti, alături de coralele de îngeri:

Călcând peste întuneric,
El umblă prin Lumină,
iar umerii Săi albi
duc neagra noastră vină…
Din Giulgiu-nsângerat
cresc Aripi Îngerești
și-n fața Lui se-nchină
Puterile Cerești…
Lacrimi se-aprind tăcute
din Dragoste Curată
iar Jertfa fără moarte
spală Pământu-ndată…
Tu candela-I aprinde
în sufletul tău mare,
să ai în veci Lumină
și BINECUVÂNTARE! …

HRISTOS A ÎNVIAT! SĂRBĂTORI FERICITE!

Gheorghe și Maricica Stroia, alături de fiii lor George și Codruț și de toți membrii familiei Armonii Culturale

***********APARITII EDITORIALE-EDITURA ARMONII CULTURALE-NEGRU PE ALB-ANTOLOGIE DE TEXTE RELIGIOASE ,REALIZATOR  ELENA VORNICESCU

http://www.armoniiculturale.ro/cache/multithumb_thumbs/b_800_600_0_0___images_Antologie_NPA.jpg

*************CITESTE SI :

PARINTELE GALERIU.SFANTA LUMINA DE LA IERUSALIM

Mounting created BloggifPETRE ŢUŢEA-Părintele Galeriu, când vorbeşte, te conectează la Dumnezeu. În comparaţie cu el, ceilelţi preoţi nu predică, silabisesc… Eram odată cu nişte tineri, nu mai stiu despre ce le vorbeam, şi unul sare şi îmi zice admirativ: Domnule Ţuţea, vorbiţi de parcă aţi fi Părintele Galeriu! Eu, care înclin să mă cred genial, era gata să mă supăr… Pe urmă, gândindu-mă mai bine, m-am simţi onorat.

PARINTELE GALERIU(1918-2003)

parintele_constantin_galeriuIn Sambata Mare, la ora 7:00 dimineata, se pecetluieste Sfantul Mormant. Se controleaza sa nu fie inauntru nimic care sa se aprinda, se pregatesc doua panglici mari, se asaza pe usa capelei Sfantului Mormant si se pecetluiesc cu ceara. Dimineata se deschid portile pentru intrare, iar lumea vine insetata. Ulitele sunt stramte, dar se aduna mii de oameni din toate colturile globului pamantesc – calugari, credinciosi simpli, ambasadori. Cea mai mica portiune e intesata de oameni. Fiecare credincios poarta in mana un manunchi de 33 de lumanari, dupa numarul anilor Mantuitorului, altii au doar una sau trei. Desigur, toate sunt stinse. Patriarhul vine in procesiune la biserica, unde este imbracat.

Cand soseste vremea randuita de Dumnezeu a primirii sfintei lumini, patriarhul, insotit de ierarhi si de seful politiei statului Israel, strabate drumul dintre altarul bisericii mari si capela. Ajuns acolo, el este dezbracat de podoabele arhieresti si lasat in stihar, e controlat de seful politiei si unii cetateni musulmani, care iau si ei parte, toti foarte cuviinciosi. CONTINUARE :

http://mihaimarin.wordpress.com/2011/04/22/parintele-galeriu-sfanta-lumina-de-la-ierusalim/

***********

 

*******FILM DESPRE IISUS-1977

***********
https://fbcdn-profile-a.akamaihd.net/hprofile-ak-ash2/t1.0-1/c67.47.586.586/s160x160/205645_121848081223088_6567065_n.jpg19 APRILIE 2014-CONCERT DE PASTE IN PLAZA MAYOR DIN  COSLADA ,ORGANIZAT DE FADERE (La Federacion de Asociaciones rumanas de Europa)
http://www.prodiaspora.de/prodiasporav3/images/admin/afis%20presa_2.jpg

Editorial.MARIA DIANA POPESCU (Germania) : Insomniile doamnei Clinton, fermierul din Televiziunea Română şi Naţionala Puşcăriaşilor


MARIA DIANA POPESCU-cel mai bun editorialistupdate 7 mai 2014- Premiul I pentru carte de presă al UZR -Uniunea Ziaristilor din Romania
• MARIA DIANA POPESCU
pentru volumul „Daţi-mi ţara înapoi!”,
Editura TIM, Reşiţa, 2013
_________________________________

Insomniile doamnei Clinton

Fostul secretar de Stat american Hillary Clinton nu se poate odihni din cauza intervenţiei ruse în Crimeea, pe care a comparat-o cu, citez, „invaziile lui Hitler din 1930 în ţări ale Europei, printre care şi România.” Probabil a uitat că soţul ei, prin vocea veninoasei Madelein Albright,  a dat ordin să bombardeze Iugoslavia. Dată fiind istoria omenirii pe care o învaţă americanii de generaţii, mai nou, o scriu cu rachetele la ureche, doamna Hillary n-are de unde să ştie că Hitler a fost ales cancelar în 1933. Deci, n-avea cum să invadeze ţările Europei în 1930, cu atît mai mult, România,

pentru că eram aliaţi cu Germania şi am mers împreună cu Wehrmachtul şi aliaţii Axei pînă la Stalingrad. Dacă intervenţia rusă în Crimeea îi provoacă insomnii, oare ce stări biologice îi provoacă inventarul cruntelor războaie americane, „justificate” prin pretexte şirete, răspîndite şi susţinute de mass-media aservită. Să-i amintim, aşadar, poate nu mai ţine minte, avînd în vedere vîrsta înaintată: Vietnam (1964-1975), Grenada (1983), Panama (1989),

Irak (1991), Somalia (1993), Bosnia (1992-1995), Iugoslavia (1999), Afganistan (2001), Irak (2003), Venezuela – Ecuador (2008) şi, foarte aproape, Libia, Egipt, Siria. Vedeţi cum, americanii, din nobile interese, se duc şi fac

„dreptate” peste tot, împart „eliberare” în sclavie capitalistă, aşa cum au făcut şi în ţările menţionate? După ce au invadat ilegal şi au semănat război şi moarte pe teritoriul atîtor state pentru petrol şi resurse naturale, acum, S.U.A. îşi permit să tragă Rusia de urechi, îngrijorate că nu mai pot implementa la maxim „dolarocraţia” în Ucraina. Se ştie că Putin a pus deja în aplicare anumite planuri de dedolarizare a Rusiei.

 Nu vedeţi ce speriat e Putin!

This happened earlier today. http://duffelblog.com/XyzLr

 Mă întreb, ca orice român interesat de securitatea Ţării, ce caută un distrugător american cu 300 de militari la bord în Portul Constanţa, înarmat cu mai multe tipuri de rachete sol-aer, anti-balistice şi anti-submarin? Ce exerciţii comune au americanii cu România şi Bulgaria, potrivit declaraţiei Ambasadei S.U.A. la Bucureşti? Nu vedeţi ce speriat e Putin de venirea distrugătorului în portul nostru! Deja a oprit lucrul la planul de renaştere a Uniunii Sovietice. Că doar n-o lucra la refacerea României Mari. Să nu uităm totuşi că, Rusia este cel mai mare exportator de gaze naturale de pe planetă şi cel mai mare furnizor de energie din Europa. Nu cred că Ţarul va lăsa soarta Ucrainei să fie parte a interesele euro-atlantice, care-i aruncă peste bord, atunci cînd au chef, pe aşa-zişii tirani conducători de popoare, pentru refuzul de a dansa pe muzica lor. Nici parte a unei bătălii strategice între Rusia şi cinicul Occident, care trimit fără milă popoarele în haos şi secesiune. Aşadar, colonie rusească sau colonie a U.E., exact ce am devenit noi, ca stat, după integrare? Un lucru este sigur: autorii conflictului din Ucraina n-au fost ucrainenii. De un scenariu şi o mînă de „ajutor” identice s-a bucurat lovitura de stat din decembrie 1989. Ziarele şi televiziunile noastre minţeau cu neruşinare la fel ca şi cele din Ucraina, acum. O altă mare manipulare, de pe urma căreia vor suferi cu bătaie lungă ucrainenii de rînd. Dacă nu le-a pierit entuziasmul „eliberării”, ar trebui să se edifice cu privire la eliberarea noastră şi la „beneficiile” integrării, care ne-au plasat pe ultimul loc în Europa cu cel mai scăzut nivel de trai, şomaj, sărăcie şi pe primul loc la taxe, impozite, hoţie de stat în formă continuată şi corupţie.

Too Funny!

 Mutat la televiziunea naţională cu lăutari, purcel, măgar, cratiţe, tigăi, băutură şi cu toată ferma cuvîntătoare

 Corupţie şi în Televiziunea Română, unde se umblă, ca la A.S.F., după bani şi îmbuibare! Unii angajaţi îl acuză pe Stelian Tănase de grave încălcări ale legii, printre care şi „emiterea de acte administrative sau de altă natură care servesc interese de grup sau clientelare”. Televiziunea Română continuă să se împrumute, să mărească preferenţial salariile şi să facă noi angajări. Alo! D.N.A., mă auziţi? Scuturaţi-i şi treziţi-i să nu cadă în comă la primirea salariilor colosale, încasate din banii poporului! De altfel, medicii buni au emigrat, iar cei rămaşi în ţară, la fel de buni, dar cu retribuţii mizerabile, n-au chef să-i trezească din agonie. Balul financiar a reînceput odată cu venirea interimarului, care nu stă de lemn Tănase, ci îşi cinsteşte „pretinii” din banii poporului! Cu vîrf şi îndesat, pe fermierul-bucătar, guraliv şi nimic mai mult. Un bufon oferă altui bufon zece mii de euro pe săptămînă, retribuţie, din banii publici. Televiziunea naţională îi oferă patruzeci de mii de euro pe lună salariu, în condiţiile în care instituţia încasează de la populaţie, în mod abuziv, de trei ori taxa radio-tv prin factura de energie.

Abia acum înţeleg rolul bufonilor la curţile regale. Distrau curtenii, astfel încît abuzurile şi dezmăţurile regilor să treacă neobservate. Asta explică şi faptul că bufonul a fost mutat la televiziunea naţională cu lăutari, purcel, măgar, cratiţe, tigăi, băutură şi cu toată ferma cuvîntătoare.

 Toţi Doamne şi toţi opt titulari şi cu Gigi, nouă, în Naţionala Puşcăriaşilor

 Alo!, DNA? încă un aspect, vă rog: vă mulţumesc că aţi reuşit să aduceţi marea „fericire” în fotbalul românesc! Visul meu a devenit realitate! Toţi Doamne şi toţi opt titulari şi cu Gigi, nouă, în Naţionala Puşcăriaşilor. Mai lipsesc doi,

astfel ca meciul să se reia după gratii pentru Liga Mafioţilor.  Totuşi, Gigi, în credinţa lui a ridicat sate distruse de inundaţii, a renovat biserici, a dat din toate învîrtelile lui şi săracilor şi bolnavilor. Nu mă bucur, cum să mă bucur de beleaua lor, dar lumea fotbalului se considera un stat inexpugnabil în stat. Mă bucur doar că nişte mafioţi cu majuscule, care se credeau nemuritori în sînul „rînduielilor” necurate, au ajuns în finala „Premier League”!  Au ajuns, în sfîrşit, unde meritau cu prisosinţă. Pînă la urmă, au prejudiciat bugetul de stat cu 1,5 milioane de dolari. Cam atît despre fotbal, îmi repugnă datul cu şutul într-o minge, pe mii de euro. Tot timpul m-am întrebat în ce mod foloseşte Ţării industria banilor negri ai gazonului, de i s-a permis o asemenea extindere, cu violenţa şi mediocritatea aferentă stadioanelor, şi cum au contribuit fotbaliştii la creşterea economică? Pentru că averile lor depăşesc cu mult imaginaţia omului cinstit.

Pentru Revista HAI,ROMANIA!,

Maria Diana Popescu, Agero 

http://www.prodiaspora.de/prodiasporav3/images/admin/afis%20presa_2.jpg

www.agero-stuttgart.de

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin.wordpress.com-blogCALUGARITA CRISTINA SCUCCIA-CASTIGA VOCEA ITALIEI :

***************
NEXT STAR ANTENA 1.

Carina Mihaila si Valentin Teodosiu sau “Romeo si Julieta”

Concursul Național „Ion Creangă” de creație literară – Povești, ediția a XXII-a, 12-13 aprilie 2014


ion creangaMuzeul Literaturii Române Iaşi, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România – filiala Iaşi, organizează cea de-a XXII-a ediție a Concursului Naţional „Ion Creangă” de creaţie literară – POVEŞTI, ediție care va avea loc în perioada 12-13 aprilie 2014, la Muzeul „Ion Creangă” (Bojdeuca din Țicău).

Creatorii, indiferent de vârstă, își pot înscrie lucrările până pe data de 30 martie 2014. La concurs pot participa români de pretutindeni, care nu sunt membri ai Uniunii Scriitorilor (inclusiv din Republica Moldova și Ucraina).

Manuscrisele (maximum 15 pagini), dactilografiate la 2 rânduri, în 5 exemplare, vor fi însoţite de un motto. Numele autorului, vârsta, adresa, numărul de telefon, e-mail-ul se vor afla într-un plic sigilat, pe care va fi scris acelaşi motto şi menţiunea „Poveşti scrise de copii” sau „Poveşti scrise de adulţi”. Textele care nu vor respecta aceste rigori vor fi descalificate.

Concurenţii vor expedia lucrările în plic timbrat (imprimate), până la data de 30 martie 2014 (data poştei) pe adresa: Muzeul „Ion Creangă” (Bojdeuca), str. Simion Bărnuţiu, nr. 4, Iaşi, cod 700118, tel. 0747.499.488.

O serie de premii vor fi acordate câștigătorilor de către juriul format din membri ai Uniunii Scriitorilor din România, în cadrul Zilelor Bojdeucii, în ziua de 13 aprilie 2014, astfel:

Premiul „Ion Creangă” al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Iaşi,

Premiul Muzeului Literaturii Române Iași,

Premiul Editurii Muzeelor Literare Iași,

Premiul revistei „Dacia literară”,

Premiul revistei „Convorbiri literare”,

Premiul Editurii „Junimea”,

Premiul Editurii „Timpul”,

Premiul Galeriilor Anticariat „D. Grumăzescu”,

Premiul Bojdeucii „Ion Creangă”,

Premiul Studioului de Radio Iaşi,

Premiul Teatrului „Luceafărul” Iaşi,

Premiul pentru Fantasy al Clubului UNESCO „Quasar”,

Menţiuni la Secţiunea copii.

http://www.icr.ro/images/menu_photos/13030_0_1.jpg

De asemenea, poveştile premiate la această ediţie vor fi publicate în volumul Poveştile de la Bojdeucă, care va fi lansat în aprilie 2015.

Conform tradiției, anul acesta se va lansa volumul al XV-lea al Poveştilor de la Bojdeucă, cuprinzând 70 de texte ale autorilor premiați la ediția din anul anterior. În anul 2013 au fost înscrise 195 de lucrări la concurs,mai precizeaza organizatorii din Iasi.


******evenimente culturale /aparitii editoriale 2014

La Editura Olimpias din Galaţi, a văzut lumina tiparului volumul „ARIPI SPRE ZBOR” – Antologia literară BOGDANIA, vol. I – editat sub îngrijirea Asociaţiei Cultural-umanitare Bogdania,condusa de poetul IONEL MARIN,editorul Revistei BOGDANIA .Printre autorii antologaţi se regăsesc: Marina Raluca Baciu; Miruna Belea; Ilarion Boca; Cristina Botîlcă; Adrian Florin Bucu; Oana Raluca Ciceu; Alina Elena Cîrstea; Marius Florin Coman; Catrina Danciu; Alexandru Ioan Despina; Elena Cristina Enoiu; Pavel Rătundeanu-Ferghete; Gianina Gheorghiu; Sorina Cristiana Gheorghiu; Georgian Ghiţă; Ionela Mădălina Grosu; Nicoleta Imbrea; Mihaela Maftei; Ionel Marin; Nicoleta Orghidan; Silvia Pencu; Adrian Nicolae Popescu; Constantin Popescu; Andra Gabriela Prodea; Lenutza Prohnitchi; Flavius Simion; Anton Soare; George Nicolae Stroia; Laura Andreea Ştreangă; Monica Diana Tarţău; Constantin Toma; Ştefan Cătălin Topliceanu; Valentin Cosmin Tufan şi Raveca Vlaşin.http://www.armoniiculturale.ro/images/Aripi-spre-zbor.jpghttp://www.armoniiculturale.ro/cache/multithumb_thumbs/b_800_600_0_0___images_Bogdania_4.jpg

____aparitii editoriale

EDITURA ARMONII CULTURALE :

ANA MARIA GÎBU (Dorohoi, Botoşani) – DINTR-UN VIS ÎN ALTUL (Proză scurtă, A5, 108 pagini)

GHEORGHE SUCHOVERSCHI (Focşani): CAFENEAUA RONDELURILOR (versuri, 108 pag, A5 manşetat)

Oancea 1

1. MIHAELA OANCEA (BUCUREŞTI) – ARMONIA CONTRARIILOR (versuri, A5, 116 pagini), coperta şi ilustraţiile – pictor Mihai Cătrună, Bucureşti.

HANDRA-P-Diana-x9Awb

2. PAULA DIANA HANDRA (TIMIŞOARA) – AUTOGRAF (versuri, A5, 120 pagini).

3. MIHAI LEONTE (MOLDOVA VECHE, CARAŞ-SEVERIN) – MOZAIC AFECTIV (antologie lirică de autor, A5, 312 pagini)



Aceeaşi lună peste sat, Florentina Loredana Dalian : Editura Remus ; Cluj-Napoca , 2010 

      

ASPECTE DE LA SALONUL ARTELOR XXL BUCURESTI

(februarie-martie 2014)

Hanul Negustorilor, Bucureşti, str. Academiei 1 A, lângă Fast Food SPRINGTIME, zona Universitate
Organizatori Elena Toma şi Marian Ilie

Amfitrionii Elena Toma(artista,presed.Club XX ) si Marian Ilie- poet,militar diplomat (r)

ENIGME.În România, un bărbat dispare de sub ochii propriei familii şi se întoarce în timp cu 200 de ani !


 

Domnul D.C. s-a născut la Sibiu în anul 1937. Inginer de profesie, are, după cum a afirmat „un adevărat cult pentru tot ceea ce este exact şi concret”. Numai că ceea ce i s-a întâmplat în 1992 depăşeşte, după părerea sa, orice logică a realităţii. „Am ezitat destul de mult până să vin să vă povestesc totul, mai ales că, de multe ori, mă întreb dacă nu cumva a fost un vis, o închipuire… Dacă nevastă-mea şi copiii nu ar fi «participat» într-un fel la toată povestea asta, cred că aş fi tăcut din gură, de teamă să nu mă ia lumea drept nebun”, a spus D.C.

„Era în august 1992”, îşi începe D.C. relatarea, „şi mă aflam cu familia la Mediaş. Mai aveam două zile de concediu şi, după ce vizitasem mănăstirile din Nordul Moldovei, hotărâsem să ne întoarcem acasă la Sibiu, făcând un ocol. Am parcat maşina lângă parcul oraşului, iar nevastă-mea şi puştii, că puşti le zic eu, dar unul are 22 şi celălalt 24 de ani, au intrat pe o alee şi s-au aşezat pe o bancă. Eu rămăsesem să încui maşina, aveam de gând să mă duc să cumpăr nişte vederi, ca să le scriem rudelor. De unde eram, îi vedeam foarte clar stând acolo, pe bancă. Am încuiat, am verificat  toate uşile şi portbagajul şi i-am făcut semn cu mâna nevesti-mii că mă duc. Am făcut doi paşi, căutându-mă prin buzunare, dar n-aveam niciun fel de mărunt; m-am gândit să mă întorc şi să-i cer Doinei, soţia mea, ba chiar m-am răsucit în loc, dar n-aş putea să vă spun de ce am renunţat la idee. Am pornit-o pe strada pe care venisem, văzusem eu acolo din maşină o librărie, numai că nu mai recunoşteam nimic… Era o străduţă îngustă, atât de îngustă încât eram sigur că nu putusem să trec cu maşina pe acolo… M-am întors şi m-am uitat, dar în spatele meu, cam la zece de metri mi-am văzut maşina… Era clar că pe acolo ajunsesem la parc… N-am dat atenţie, mi-am zis că e o simplă iluzie optică, şi am început să mă uit în jur… Îmi plăcea străduţa aia, avea un aer vechi, medieval, cu case cu pereţi de lemn… Vedeam chiar, trecând pe lângă mine, femei cu rochii şi şorţuri lungi, cu bonete pe cap, ca într-un film… Bărbaţii aveau pantaloni până sub genunchi şi haine lungi cu fireturi…

http://keithroysdon.files.wordpress.com/2013/01/time-tunnel-tumble.jpg?w=604

Nu ştiu de ce am avut în cap că probabil se toarnă vreun film şi că eu trebuie să fiu cel puţin ciudat cu hainele mele moderne, mai ales că, pe căldurile alea, eram şi în pantaloni scurţi şi în maiou… Îmi plăcea atmosfera aia veche, chiar zâmbeam în sinea mea, întrebându-mă ce film ar reuşi să redea exact acea idee a vieţii de acum două sute de ani. Pe la jumătatea străduţei am văzut ceva ce semăna cu o prăvălie unde se vând de toate, şi cârnaţi, şi căni masive de argint şi peşte şi cerneală, cam cum îmi imaginasem deja că va fi, văzând totul în jurul meu. Înăuntru era doar un băieţaş de vreo 11 ani, cu o şapcă mare pe cap, un şorţ soios, cu mâinile înroşite şi pline de bătături… L-am întrebat de vederi, deşi îmi dădeam seama, oarecum râzând în mine că nu aveau ce căuta acolo, în decorul acela de film… Puştiul s-a uitat la mine de parcă i-aş fi vorbit de navele spaţiale şi, când i-am mimat gestul de a scrie, a scos dintr-un raft nişte fâşii de hârtie foarte subţiri, un fel de pergament şi mi le-a întins… I-am dat o sută de lei, am observat că se uită foarte atent la ea, de parcă nu mai văzuse niciodată aşa ceva, apoi a băgat-o în sertar… M-am întors pe aceeaşi străduţă, de această dată pustie, şi de-abia aşteptam să-i povestesc nevesti-mii… I-am găsit pe toţi extrem de îngrijoraţi, plângând…”

Ne-a făcut cu mâna, a mers cred că vreo câţiva metri, apoi a dispărut de parcă n-ar fi fost niciodată în locul acela

Soţia domnului D.C. se înfioară şi acum amintindu-şi strania întâmplare: „Îl urmăream cu privirea pe soţul meu, de acolo de pe banca unde mă aşezasem cu copiii. L-am văzut încuind maşina, a mers cred, vreo câţiva metri, apoi a dispărut de parcă n-ar fi fost niciodată în locul acela… Am simţit că înnebunim de spaimă, am alergat şi eu şi băieţii să vedem ce s-a întâmplat, dar acolo unde îl văzusem noi ultima oară, pe asfalt nu era decât un cerc gălbui cu diametrul cam de trei metri, de parcă un abur de culoarea aia ciudată se ridicase din asfalt!… Nu mai ştiam ce să facem, eu începusem să plâng şi să-l strig pe soţul meu şi îmi dădeam seama că deşi erau şi ei îngrijoraţi, băieţii se străduiau să-şi menţină calmul ca să mă liniştească pe mine… Am vrut să anunţ poliţia, dar cel mai mare mi-a spus că mai bine să aşteptăm puţin, să vedem ce se întâmplă, că ce-or să zică poliţiştii când o să le spunem că un om în toată firea a dispărut brusc de sub ochii noştri, de parcă l-au răpit extratereştrii! Să nu mă întrebaţi ce-a fost în sufletul meu în acea jumătate de oră până s-a întors bărbată-meu, ce griji şi gânduri mi-am făcut, iar el, când a apărut părea aşa de vesel că nu mai ştiam ce să cred…”

„Asemenea hârtie se făcea acum 200 de ani… De unde o aveţi, e o moştenire de familie?”

Oftând domnul D.C. îşi continuă relatarea: „Mi-au povestit şi mie ce se întâmplase, adică ce văzuseră ei, cum dispărusem eu chiar de sub ochii lor şi de-abia atunci mi-a venit în cap că poate am înnebunit… Când le-am spus ce păţisem, pe unde fusesem, s-au uitat foarte ciudat la mine, de parcă ei, propria mea familie, credeau că nu mai sunt în toate minţile… De-abia când le-am arătat şi lor hârtia pe care o cumpărasem m-am uitat şi eu mai atent la ea… Era atât de subţire de parcă stătea să-mi pocnească între degete… Ca să-i conving le-am zis să vină cu mine să le arăt şi lor… Numai că, culmea culmilor, aceeaşi stradă arăta cu totul altfel acum! Era o stradă obişnuită din zilele noastre, cu blocuri, cu alimentare, ba chiar şi librăria unde vrusesem iniţial să ajung… Am intrat, ai mei se uitau la mine parcă înfricoşaţi, am încercat să nu-i iau în seamă şi m-am apropiat de vânzătoare, o tinerică… Când i-am arătat hârtia şi am întrebat-o dacă au aşa ceva de vânzare, s-a strâmbat la mine şi m-a luat peste picior: «Asemenea hârtie cred că se făcea acum 200 de ani… De unde o aveţi, e moştenire de familie?» Nu mai ştiu ce a fost, am leşinat acolo… M-au dus ai mei la maşină, mi-au dat un Rudotel şi, până la Sibiu am dormit neîntors… Când m-am trezit, m-am gândit că visasem, dar dacă n-aş fi avut hârtia aia…”

Din arhivele oraşului Mediaş a aflat că strada pe care păşise în 1992 existase în 1780

Nu vă mai spun că am fost ca nebun… De atunci m-am dus cred că de cinci ori la Mediaş, l-am bătut în lung şi în lat, am ajuns să cunosc oraşul acela mai bine decât Sibiul unde m-am născut şi locuiesc, dar n-am dat de strada cu pricina… De curând am răscolit toate hârţoagele din biblioteca oraşului şi am dat de o schiţă a unei străzi care arăta exact ca cea pe care trecusem eu… Numai că strada respectivă existase până în anul 1780, când fusese mistuită de un incendiu!… Tot în documentele acelea scria că nu scăpaseră cu viaţă decât trei dintre locuitorii străzii respective!… Spuneţi-mi sunt eu nebun? Cum aş fi putut eu să trec, în 1992, pe o stradă care nu mai exista din 1780? Cum se poate explica asta?…”

Dl. Radu F., medic, membru al Societăţii Române de Parapsihologie, a avut amabilitatea să încerce o explicaţie a ciudatului fenomen.

„Asemenea lucruri  s-au mai întâmplat, se cunosc chiar câteva cazuri celebre de oameni care s-au întors în timp… În terminologia noastră, astfel de treceri se numesc «capcanele timpului». De altfel, explicaţii logice nu există pentru asta, singurul lucru pe care mi-aş permite să-l afirm ar fi că subiecţii unor astfel de întâmplări, au o predispoziţie naturală pentru asemenea întoarceri în timp, predispoziţii existente şi palpabile numai la nivelul subconştientului…

calatoria in timp În România, un bărbat dispare de sub ochii propriei familii şi se întoarce în timp cu 200 de ani

Chiar dacă pare o întâmplare, hai să-i zic de domeniul science-fiction-ului, şi aceasta pentru că cei mai mulţi dintre noi refuzăm să credem că Natura ne-ar permite să păşim în alt timp, în alte epoci, eu continui să cred că acest lucru este cu putinţă… Într-o zi, cred că ştiinţa va fi capabilă să ofere o explicaţie pentru asemenea fenomene sau cel puţin va încerca, oferindu-le un nume adecvat, o categorie… De îndată ce botezi ceva într-un anumit fel, acest «botez» devine un substitut pentru fenomenul în sine… Se va ajunge, cu certitudine, într-o zi la cunoaşterea reală a tuturor secretelor timpului şi la înţelegerea lor. (” Fragment din lucrarea „Spaţiu, timp şi dincolo de ele prin yoga”  , http://www.efemeride.ro/ )

*****************NEXT STAR ANTENA 1

La 10 ani, desi e nevazator, pitesteanul Alex Pirvu are o voce de aur!

Alex Parvu – Queen – “Show Must Go On”

PUNCTE DE VEDERE.Scriitorul romano-american CRISTIAN PETRU BALAN, despre CRIZA din UCRAINA: ´´Dacă noi românii am avea acum guvernanţi patriotici şi capabili ca în trecut, acum ar fi momentul cel mai potrivit să realipim nordul Bucovinei şi sudul Basarabiei …¨


criza ucrainaUcraina a fost singura ţară din Europa care, după cel de al Doilea Război Mondial, a câştigat pe nedrept teritorii vaste de la statele vecine: sudul Cehoslovaciei, sudul Poloniei (ţări cu care România Mare avea granite comune), nordul Bucovinei, sudul Basarabiei, peninsula Crimeia de la ruşi, iar acum se pare că a sosit timpul ca această ţară să revină la formele geografice iniţiale. Să nu uităm că, în urmă cu câţiva ani, Putin, referindu-se la Crimeia, spunea că lucrurile nu vor rămâne aşa.

 

Deocamdată, ceea ce s-a întâmplat în Ucraina este o înfrângere destul de ruşinoasă pentru Putin, motiv pentru care va căuta cât de curând să scape de ea, întrucât se consideră (şi chiar este) un lider puternic al unei forţe militare planetare de prim rang – oricum, mult mai eficient şi mai ambiţios decât Obama – şi pentru a se reabilita în faţa ruşilor, va ocupa, în zilele următoare Crimeia, reanexând-o Rusiei, cum a fost ea înainte de Hrusciov. După aceea nu credem că se va grăbi să facă acelaşi lucru cu restul teritoriului ucrainean şi cu noua ei conducere care, să nu uităm, are arma atomică la îndemână  (încă este neclar faptul dacă a intrat cu adevărat în posesia

Anunţul care CUTREMURĂ Europa. REACŢIE DURĂ a Statelor Unite. „Acţiunile Rusiei sunt periculoase”

ei). De asemenea, Putin poate destabiliza în mod serios economia ucrainiană şi aşa destul de debilă, stopându-i sursele energetice, iar dacă vrea să-i reducă şi mai mult teritoriul, nu ar fi exclus să ceară Ucrainei retrocedarea teritoriilor luate de la cehi, polonezi şi români.

Dacă noi românii am avea acum  guvernanţi patriotici  şi capabili ca în trecut, acum ar fi momentul cel mai potrivit să realipim nordul Bucovinei şi sudul Basarabiei, Dar scenariul este încă labil şi se poate schimba de la o zi la alta, putând lua aspecte neprevăzute şi destul de periculoase.

Pentru Revista HAI,ROMANIA !,CRISTIAN PETRU BALAN (SUA),26 februarie 2014


update 2 martie 2014- CRIZA DIN UCRAINA

AGERPRES -

Congresul american condamnă oficial ‘agresiunea’ rusă din Ucraina

Cele două camere ale Congresului american au adoptat marți texte care condamnă intervenția rusă în Ucraina, un gest simbolic, dar puternic, cu o zi înainte de vizita premierului ucrainean, Viktor Iațeniuk, la Washington, transmite AFP.

****

AGERPRES-

Barroso: G7 cere Rusiei să pună capăt acțiunilor pentru ‘anexarea’ regiunii Crimeea

  miercuri, 12 Mar 2014, 12:56  •

Grupul celor mai avansate șapte economii din lume cere Rusiei să pună capăt acțiunilor pentru ‘anexarea’ regiunii ucrainene Crimeea, într-un comunicat care va fi difuzat în cursul zilei de miercuri, a declarat președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, transmit Reuters și AFP.  http://www.agerpres.ro/externe/2014/03/12/barroso-g7-cere-rusiei-sa-puna-capat-actiunilor-pentru-anexarea-regiunii-crimeea-12-56-51

************AFORISME

(Eminescu-sculptor Crisitan Petru Balan)

****CRISTIAN PETRU BALAN : CIOBURI DE CRISTAL-Editura Phoenix,Chicago-SUA/PIECES OF CRYSTAL

Pieces of Crystal ( C.P.Balan /Music: Annie’s Song Andre Rieu )

CPB_CioburiCRISTIAN PETRU BĂLAN
CIOBURI DE CRISTAL (AFORISME)
EDITURA PHOENIX, CHICAGO – SUA

Iată ce mărturiseşte la aforismul cu nr. 4000 al cărţii – o lucrare monumentală, cu o excelentă prezentare grafică – 476 pagini – scriitorul american de origine română, Transatlanticul, aşa cum îi place să i se spună: “Aici se termină gândurile şi însemnările mele, dictate de experienţa unui sfert de veac de existenţă. Am vrut, iubite cititorule, să înalţ, chiar de la început, un baraj masiv în calea gândurilor mele împestriţate, un fluviu real şi viu, clocotitor, întru totul asemănător cu al tău, care – la început – nu fusese decât un izvoraş firav şi fără altă importanţă. Aceasta este taina mea “de atunci”, marea mea “taină din tinereţe”…

Doream, poate, să-i captez debitul, necesar în primul rând mie, spre a-i opri scurgerea şi rispirea în timp, prin lume. Dar nu a fost deloc cu putinţă. Am vrut, mai limpede spus, să-l păstrez îndeosebi pentru mine, pentru nevoile mele sufleteşti, însă valurile lui, mereu crescânde, îmi dădeau ghes să am curaj, începând după aceea să-şi reverse preaplinul ideilor pe deasupra stăvilarului, sub forma unor întinse cascade de cuvinte alunecoase, din care puţini stropi au răzbătut acum şi la tine.

Poate ai gustat câteva picături din această apă neodihnită şi atunci ai văzut că ea nu este nici cea mai rece, nici cea mai vrăjită şi nici nu potoleşte setea de a şti. În schimb, luată mai multă la un loc şi privită în linişte, ea oglindeşte destul de bine o parte din sufletul meu şi al tău, precum şi o parte a lucrurilor diverse din jurul nostru, ceea ce nu pare chiar atât de rău. Am face, deci, o greşeală dacă am ucide gândurile noastre bune, chiar dacă ele nu sunt toate geniale, chiar dacă nu toate gândurile ar avea apartenenţa unor fascinante străluciri solare” (Cristian Petru Bălan, Glen Ellyn, Chicago)

ZIARUL ´´RO-MANIA´´.VERONICA IVANOV – 9 MARTIE : PĂSTRAREA TRADIŢIILOR ROMÂNEŞTI ÎN CIPRU


by Veronica Ivanov (in foto)

Ceea ce ne leagă pe noi, românii, unii de alţii sunt tradiţiile. Primăvara este cea care ne reaminteşte că româncele poartă Mărţişor, că pe 8 martie sărbătorim Ziua Femeii, iar pe 9 martie în România se mănâncă Mucenici.

Mamă, Martie, Mărţişor, Mucenici sunt cuvinte pe care le-am învăţat acasă… şi pe care le luăm cu noi, oriunde ne-am afla. Mama… chipul ei drag ne urmăreşte oricât de tineri sau de maturi am fi, este cel mai de preţ dar pe care Dumnezeu ni l-a făcut. Noroc cu tehnica modernă, cu internetul, care face ca dorul să ne fie alinat, aproape instantaneu.

Luna Martie a venit şi parcă de fiecare dată ne umple sufletul de culoare şi voie bună. Reîntinerim. Mărţişorul ne apropie pe unii de alţii, chiar prin simplu fapt că ne este oferit. Ziua femeii, 8 Martie aduce în prim – plan femeia, mama… cea care este unul din stâlpii societăţii. Ziua de 9 martie vine ca o încununare a acestor evenimente şi, cu siguranţă pe parcursul celor 9 zile dinainte (Babele) a reuşit să ne facă mai buni.

Copiii noştri învaţă la Şcoala Românească din Cipru (Nicosia, Limassol, Larnaca, Dali, Pafos şi Paralimni) despre tradiţia purtării mărţişorului la români, dar şi cântece şi poezii dedicate mamei. La orele de limbă şi literatura română se predau ore întregi despre tradiţiile care ne leagă pe noi românii, chiar dacă suntem la 2000 de kilometri depărtare de cas.

Astăzi, drag mi-a fost să văd cum româncele au mâncat atât mucenici moldoveneşti cât şi munteneşti (în zeamă), unii copii chiar pentru prima dată. Atmosferă a fost destinsă, agreabilă, s-au făcut multe cunoştinţe… dar eu aveam totuşi o apăsare pe suflet… moartea tragică a unui român, de numai 28 de ani cu o seară înainte, datorită excesului de viteză. Am reuşit să vorbesc astăzi cu prietena băiatului, care este în momentul de faţă la Spitalul General din Larnaca şi care a scăpat cu viaţă. Am întrebat-o unde se grăbeau atât de tare şi de ce nu au oprit la controlul radar de pe autostrada Nicosia – Larnaca… sau măcar să micşoreze viteza. 1797329_10201640272435651_237397086_nMi-a spus că vroiau să meargă la mare… unde avea probabil să urmeze o declaraţie de dragoste. Nu face parte dintr-o tradiţie conducerea cu viteza excesivă şi fără centură de siguranţă şi aş vrea să atrag atenţia că este foarte important să respectăm regulile de circulaţie, care sunt spre binele nostru. Am prezentat pe scurt participanţilor la evenimentul organizat de Alianţa Românilor din Cipru, la Restaurantul Estiades din Nicosia (MARTIE, MĂRŢIŞOR, MUCENICI) povestea tragică a tânărului originar din Iaşi şi am iniţiat o chetă ad-hoc pentru ajutorarea repatrierii corpului neînsufleţit în România, strângând suma totală de 135 euro.

INTERVIU  / Christina Christodoulou: „Şcoala Românească din Cipru a fost proiectul sufletului meu”
(Christina Christodoulou: „Şcoala Românească din Cipru a fost proiectul sufletului meu”-a declarat pentru ZF-Ziarul Financiar )

Doamna Christina Christodoulou – Todea, preşedinta Alianţei şi Directoarea Şcolii Româneşti din Cipru a mulţumit doamnelor care au făcut cei mai gustoşi mucenici, Elena Pintiliescu şi Celina Leonidou. Evenimentul a fost un fel de 3 în 1, poate şi datorită crizei economice care a pus din ce în ce mai mult stăpânire pe Cipru.

„Martie, Mărţişor, Mucenici!” a dorit să marcheze începutul primăverii, toate doamnele şi domnişoarele prezente primind tradiţionalul Mărţişor şi gustând din atracţia culinară a serii – MUCENICI.

O PRIMĂVARĂ CU SĂNĂTATE ŞI TOT CE VĂ DORIŢI, DIN PARTEA ALIANŢEI ROMÂNILOR DIN CIPRU!


by Veronica IVANOV-ZIARUL RO-MANIA /CIPRU
9 martie 2014
Cipru


ZIARUL ROMÂNESC DIN CIPRU “RO-MANIA” A APĂRUT DE LA 1 DECEMBRIE 2007 ȘI ESTE BILUNAR.IN PREZENT ESTE CONDUS DE CATRE VERONICA IVANOV
https://scontent-b-vie.xx.fbcdn.net/hphotos-frc3/t1/485178_428834123859758_696832377_n.jpg

“RO-MANIA” este primul Ziar Românesc din Cipru. Ziarul a văzut lumina tiparului la data de 1 decembrie 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană. Inițial a fost lunar și a avut doar 24 de pagini – format A3, iar începând cu luna iunie 2009, a ajuns la 28 de pagini. Din noiembrie 2010 ziarul a devenit bilunar, având un număr de 32 de pagini (16 alb/negru și 16 color).
Este un ziar, care oferă informații prețioase atât românilor din Cipru, cât și cetățenilor ciprioți care vorbesc limba română (deoarece au studiat la diferite facultăți din România).

Ziarul conține știri din Cipru, știri din lume și bineînțeles … de acasă, din România. Sunt prezentate pe larg evenimentele culturale, organizate de diferite Asociații ale românilor din Cipru, de către Ambasada României la Nicosia, sau chiar de persoane particulare. Mai conține: știri economice, mică publicitate, locuri de muncă în România și Cipru, articolele despre sănătate, sport, tradiție și cultură, educație, turism, divertisment, precum și numeroase alte informații utile.
Madalina Modestou, Georgeta Resteman si Veronica Ivanov

(In foto:Madalina Modestou, Georgeta Resteman si Veronica Ivanov.LA LANSAREA CARTII CIPRU-COROLA DE MINUNI A LUMII de Georgeta Resteman/Editura Armonii Culturale)

În paginile lui puteți găsi interviuri cu personalități românești și cipriote, programul slujbelor religioase, precum și ofertele firmelor care se adresează celor peste 20.000 de români din Cipru

Mounting created Bloggif

. Ziarul este distribuit prin intermediul Agenției de Distribuție KRONOS (care numără peste 1350 de chioșcuri – PERIPTERO, în toate orașele și satele cipriote), el putându-se găsi de asemenea și în Minimarket-urile românești din insulă. Exemplare ale ziarului sunt oferite gratuit la diverse evenimente românești, la Biserica Sf. Pavel din Nicosia, la sediul Ambasadei României, la Bancă Transilvania – Sucursală Cipru etc.

 


Ivi Adamou – La La Love (Cyprus) Eurovision 2012 Grand Final

POETULUI GHEORGHE HAGI, LA MULTI ANI !


Premiile Radar de Media

VOTEAZA blogul MIHAIMARIN.WORDPRESS !

START VOT -PREMIILE RADAR DE MEDIA , EDITIA PRIMAVARA 2014

Acest blog este nominalizat la SELECTIA NATIONALA A PREMIILOR RADAR DE MEDIA-PRIMAVARA 2014.
Perioada de selectie si votare: 7 ianuarie – 7 februarie 2014

PROCEDURA DE VOTARE ONLINE :La sectiunea 8-CEL MAI BLOG,va rugam sa bifati si sa VOTATI:MIHAIMARIN.WORDPRESS. Thanks! .
VOTEAZA  BLOG MIHAIMARIN.WORDPRESS.COM ,AICI :

http://www.radardemedia.ro/pagina-de-vot-premiile-radar-de-media-editia-primavara-2014/ )

premiile radar de media 2010 -2___________________________________


 _______________________________________

Gică Hagi, regele fotbalului românesc, împlineşte astăzi 45 de ani. Cu ocazia aniversării sale, din Italia, echipa de fotbal Brescia, formaţie pentru care Regele a jucat două sezoane în anii ’90, i-a transmis un mesaj. Astfel, într-un interviu realizat de Adevărul.it, preşedintele clubului Brescia, Gino Corioni, a vorbit despre prietenia sa cu cel mai mare fotbalist al României. Pentru formaţia italiană, cunoscută pe timpul lui Hagi şi sub denumirea de „Brescia Romena”, fostul căpitan al naţionalei ar trebui să joace din nou.

Gino Corioni: “Hagi este un poet al mingii”

LUIZA DICULESCU-Adevărul: Ce amintire v-a rămas în memorie, vorbind de Hagi?

Gino Corioni: Hagi este un poet al mingii, este unul dintre cei care se nasc special să joace fotbal. Este unul dintre aceia care atunci când lovea mingea, aceasta nu se văita, ci mai mult, o mângâia.
Din punct de vedere calitativ, este unul care are din belşug. Un fotbalist cu clasă!

Adevărul:Cum era Hagi ca fotbalist?

Gino Corioni: Avea un caracter puţin particular, avea şi el limitele lui, dar putea să câştige un meci de unul singur. De altfel,  putea şi să dea impresia că joci cu un jucător în minus. Dacă el nu avea chef, nu avea chef… Toţi fotbaliştii speciali, toţi campionii, sunt destul de inconstanţi. El avea caracteristicile astea şi era puţin încăpăţânat. Când vroia, dădea totul să câştige partida şi făcea totul perfect. Hagi a fost un mare jucător şi mi se pare că a fost ales al treilea sau al patrulea jucător al secolului, iar asta nu înseamnă puţin.

Adevărul: Ca persoană?

Gino Corioni: Ca şi persoană, Hagi era fin, bine educat, cu o puternică personalitate. Ca fotbalist, am spus deja: un AS al fotbalului

Adevărul:Vă auziţi des cu Hagi?

Gino Corioni: Desigur, mă aud cu el de Crăciun, de Paşte, mereu. A venit chiar şi aici, împreună cu soţia, acum aproximativ patru luni, când am organizat o partidă de fotbal în scop caritabil, pentru un fotbalist cu o boală urâtă. El a fost foarte amabil, ba chiar, nu a acceptat să-i plătim nici măcar biletul de avion.

Adevărul: V-aţi gândit vreodată la Hagi ca antrenor al Bresciei?

Gino Corioni: Nu pot să ştiu cum ar fi el ca şi antrenor. El a fost un fotbalist mare, dar e diferenţă între a fi fotbalist şi a fi antrenor. Nu pot să spun nimic referitor la asta. Nu m-am gândit niciodată, dar cred că dacă ar fi să mă gândesc sigur el ar fi unul dintre aceia care ar costa mult. Eu cred că a câştigat foarte bine jucând fotbal şi nu cred că acum se gândeşte la asta.

Adevărul:Ce însemnătate ar avea Hagi dacă ar juca, în prezent, pentru Brescia?

Gino Corioni: Ar fi un punct de plecare. Ar fi de ajuns doar unul ca Hagi şi trebuie precizat că nu sunt mulţi ca el în lumea asta. Jocul lui ne-a distrat foarte mult şi era o plăcere să-l vezi pe teren.

Adevărul:Vă amintiţi o partidă specială cu Hagi în teren?

Gino Corioni: Nu una, ci foarte multe partide mi-au rămas în minte. Mi-aduc aminte când am câştigat o partidă contra Lazio, când el şi Sabău au făcut lucruri extraordinare atunci. El, Sabău şi Răducioiu  au jucat perfect. Sunt foarte multe partide de genul acesteia, iar aceşti jucători au încântat chiar şi suporterii adversari, făcându-i să bată din palme. Aceşti trei fotbalişti au fost o bucurie pentru iubitorii de fotbal.

Adevărul:Ce ar trebui să copieze un fotbalist de la Hagi?

Gino Corioni: De la fotbalistul Hagi nu se poate copia nimic. Un fotbalist ca el se naşte. Nu se poate învăţa să joci la nivelul lui. Asta este o clasă pură. Ca fotbalist, trebuie să te antrenezi, să-ţi cunoşti capacităţile şi să fii perseverent. Chiar şi el a făcut aşa, dar nu poţi să aduci la nivelul lui alţi jucători. Marii jucători nu se construiesc, ci sunt născuţi cu talentul acesta.

Adevărul: Un mesaj pentru aniversarea sa

Gino Corioni: La 45 de ani e un tinerel şi l-aş sfătui să reînceapă să joace (râde), măcar pentru încă cinci sau şase ani. Mai cred că lumea fotbalului îi este datoare pentru că a arătat frumuseţile acestui joc.(LUIZA DICULESCU-Adevarul)

LA MULTI ANI , TUTUROR CELOR CARE ISI SARBATORESC, ASTAZI, ZIUA DE NASTERE.

07 FEBR.-HAPPY BIRTHDAY, MARIO ROBY(50 CENT)!

MARIN MIHAI-“HAI, ROMANIA!”-BLOGUL ROMANILOR DE PRETUTINDENI (http://mihaimarin.wordpress.com)

BOMBA ANULUI !-Zâna ANDREEA MARIN a devenit cadână.Fericită ¨ESTEM¨,S-A MĂRITAT CU MEDICUL TUNCAY OZTURK !


UPDATE 02.FEBR.2014

Premiile Radar de Media

VOTEAZA blogul MIHAIMARIN.WORDPRESS !

START VOT -PREMIILE RADAR DE MEDIA , EDITIA PRIMAVARA 2014

Acest blog este nominalizat la SELECTIA NATIONALA A PREMIILOR RADAR DE MEDIA-PRIMAVARA 2014.
Perioada de selectie si votare: 7 ianuarie – 7 februarie 2014

PROCEDURA DE VOTARE ONLINE :La sectiunea 8-CEL MAI BLOG,va rugam sa bifati si sa VOTATI:MIHAIMARIN.WORDPRESS. Thanks! .
VOTEAZA  BLOG MIHAIMARIN.WORDPRESS.COM ,AICI :

http://www.radardemedia.ro/pagina-de-vot-premiile-radar-de-media-editia-primavara-2014/ )

***

La SECTIUNEA 7-CEA MAI BUNA PLATFORMA DE STIRI… poate fi votata rgnpress (ROMANIAN GLOBAL NEWS, http://www.rgnpress.ro/ )

___premiile radar de media 2010 -2___________________________________

_______________________________________________________________________

*******************************************************************************************************

http://www.audculori.com/wp-content/uploads/2010/10/andreea-marin-banica.jpg

BOMBA ANULUI! ANDREEA MARIN S-A CĂSĂTORIT!

REVISTA´ HAI,ROMÂNIA!´ ÎI UREAZĂ ´´CASĂ DE PIATRĂ ´´!

Andreea Marin (39 de ani) s-a măritat cu iubitul ei, medicul turc Tuncay Ozturk (28 de ani). Anunţul a fost făcut chiar de iubitul divei, printr-un mesaj postat pe Facebook.

Cei doi au hotârât să-şi unească destinele departe de ochii curioşilor, în secret.

În prezent, Andreea Marin şi Tuncay Ozturk se află în vacanţă în Qatar.

Informaţia despre mariajul celor doi a fost dezvăluită chiar de proaspătul mire, pe contul său de pe un site de socializare.

“Dragi prieteni,

Am avut o relaţie foarte bună cu Andreea până acum. Întotdeauna am vrut această relaţie departe de publicitate.

Din acest motiv, nu am vorbit despre relaţia noastră nicăieri. Am luat măsuri serioase în ceea ce priveşte intimitatea noastră. Suntem amândoi persoane mature.

Şi în fiecare etapă ne avem în vedere nu numai pe noi, ci, de asemenea, familia noastră. Am prezentat-o, înainte, pe Andreea ca logodnica mea.

Şi acum este o onoare pentru mine să împărtăşesc cu voi toţi căsătoria noastră. Voi fi întotdeauna mândru să am o astfel de femeie minunată ca o soţie, lângă mine. Vă mulţumim pentru gândurile voastre bune şi La mulţi ani”, a anunţat Tuncay Ozturk pe pagina sa de Facebook.

http://img.kudika.ro/images/article_pictures/back/andreea%20ozturk%20560.jpg

Andreea Marin şi Tuncay Ozturk s-au cununat doar civil, pentru că este de presupus că nici unul dintre cei doi nu va dori să renunţe la religia lor pentru a putea fi cununaţi.   (http://www.libertatea.ro/   )

******************************update 04 ianuarie 2014 :

REMEMBER 2013-SURPRIZE-SURPIZE :DIVORTUL ANULUI : http://mihaimarin.wordpress.com/2013/01/10/surprize-surprize-2013-zana-andreea-marin-si-stefan-banica-jr-nu-mai-formeaza-un-cuplu/

UPDATE 04 IAN 2014 :

Andreea Marin s-a ÎNTORS în ţară, după CĂSĂTORIA în SECRET

http://media.rtv.net/image/201401/w500/andreea1_62386500.jpg

(update 23,ian,2014-“Buna dimineaţa! Şi spor în toate! :)”, a fost mesajul pe care l-a postat Andreea Marin pe Facebook, în prezentarea unei fotografii amuzante, care înfăţişează un bărbat pe un drum de ţară, călare pe un măgar, dar având în faţă deschis un laptop.  :) )

Andreea Marin s-a întors acasă după ce a făcut o excursie în Quatar, unde a fost împreună cu proaspătul ei soț Tuncay şi fiica sa, Violeta, transmite Antena 3.

Într-un mesaj postat pe Facebook, ea a confirmat căsătoria şi a mulţumit pentru mesajele primite.

“Dragii mei, dragele mele, vă mulţumesc cu toată inima pentru minunatele mesaje, apeluri, sms-uri cu gânduri calde şi iertare vouă că nu v-am răspuns, dar sper să înţelegeţi de ce am ales să stau departe de telefon sau de internet şi să trăiesc aceste zile aşa cum simt: în linişte, iubire şi pace sufletească.

Aveam nevoie să fiu cu mintea şi cu inima doar lângă cele două suflete atât de importante pentru mine, în intimitate. Pentru familia noastră, această a fost cea mai bună alegere. Va mulţumesc pentru că-mi înţelegeţi nevoia de discreţie, mi-am dorit să trăiesc momentul nostru frumos şi sensibil doar la adăpostul vieţii noastre private, fără fast, simplu şi cu decentă potrivită amândurora.

Şi dacă alegerea mea este să nu intru în detalii cu privire la acest moment important pentru cuplul nostru, sper să îmi înţelegeţi şi această alegere şi nevoia sufletească. Aş vrea tare mult să va rog să nu va supăraţi pentru faptul că nu îmi doresc interviuri cu privire la căsătorie, nu este lipsa de respect, ci doar o dorinţa profundă de a păstra puritatea unui asemenea moment. Mulţumesc pentru fiecare gând bun, va îmbrăţişez, cu respect şi aceeaşi dăruire”, a scris “Zâna” pe Facebook..(www.evz.ro)**************************

Romanian version :

Ahmed Chawki feat. Pitbull and Mandinga (ROMANIA)- Habibi I Love You (Official) :

¨¨¨¨¨¨¨**********************************************************************************************¨¨¨¨¨¨¨¨¨¨¨¨

http://evenimente.ejobs.ro/wp-content/uploads/2014/01/slider-site-v1.jpg

http://www.armoniiculturale.ro/cache/multithumb_thumbs/b_800_600_0_0___images_Bal_Montreal.jpg

http://www.prodiaspora.de/prodiasporav3/images/admin/romaniada-eilat-2014-wb_2.jpg

http://www.prodiaspora.de/prodiasporav3/images/admin/bunaseara_2.jpg

Georgeta RESTEMAN: COLINDĂM, DOAMNE, COLINDĂ!


Huedin, judeţul Cluj, o după-amiază târzie de sâmbătă, într-un decembrie rece cu bolţi de ceaţă densă lovind în crengile încărcate de chiciură ale copacilor din jurul Casei de cultură din localitate – lăcaş în care îşi cântă atâtea doruri sufletele doldora de frumos din această parte de Românie. Grupuri, grupuri, copiii îmbrăcaţi în minunatul strai popular, alături de părinţi, dascăli şi oameni ai locurilor mândre de la poalele Apusenilor se îndreaptă cu feţele înroşite de ger spre intrare, pentru că la Huedin azi e mare sărbătoare: elevii şcolilor din zonă au venit să colinde, aşa cum e tradiţia aici, în inima Ardealului istoric, în preajma sărbătorilor de iarnă.

Păşesc cu emoţie alături de grupul de copii şi profesori de la Şcoala din satul Rogojel, comuna Săcuieu, pe care-i însoţesc la invitaţia Domnului primar Gheorghe Cuc, încercând să le insuflăm curaj şi să le spulberăm emoţiile fireşti ale debutului pe scenă într-un spectacol inedit. Retrăiesc momente din vremuri demult apuse, aparţinând copilăriei mele şi mă transpun alături de micii colindători în acel crâmpei de vreme pură în care tristeţea, obida, invidia şi ura au uitat să se nască… Organizat din iniţiativa Doamnei deputat Elena Uioreanu, evenimentul a adunat peste două sute de mici colindători din comunele de la poalele Vlădesei, prin glasurile cărora au fost aduse în faţa unei săli arhipline obiceiuri şi tradiţii de o neasemuită frumuseţe, moştenite din străbuni şi prezentate într-o manieră specifică, plină de căldură sufletească şi dăruire. Şi cum zona aceasta binecuvântată de Dumnezeu cu oameni de ispravă este, oarecum, graniţa cu inegalabila Ţară a Moţilor, cum ar fi putut începe un astfel de concert altfel decât cu tulnicăresele din Beliş?!

Doamna Maria Golban Şomlea, etnolog, originară din satul Frăsinet, comuna Mărgău, fiică a locurilor dar şi cunoscută şi îndrăgită interpretă a cântecului popular ardelenesc, cea care reprezintă, aşa cum bine spune Conf. Dr. Aurel Bodiu „«doina» stărilor noastre sufletești cu dor și singurătate, cu jale și înstrăinare, cu exaltare și pesimism, cu iubiri și speranțe”, a prezentat spectacolul într-o manieră deosebită, în care i s-a simţit din plin emoţia împletită cu bucuria de a fi în mijlocul micuţilor artişti aparţinând locurilor în care a văzut lumina zilei, acolo unde a învăţat să-şi iubească rădăcinile, tradiţiile, obiceiurile şi mai ales, horile… Din vorbele pline de drag de loc şi grai ale Domniei Sale, nu pot să nu redau o frază care mi-a mers la suflet: ”Mă bucur să fiu azi aici, între copiii locurilor mele… Văzându-i pe ei astăzi, îmi amintesc cum eram eu atunci…” Frumos, nu?! Doamna deputat Elena Uioreanu a rostit o alocuţiune cu vocea gâtuită de emoţie, invitându-i pe micii colindători să-şi descarce desagii în care-au aşezat prinosul sufletelor lor în faţa audienţei, ca apoi, în final, să plece acasă cu darurile pe care Domnia Sa, ca un „moş” bun şi darnic le-a pregătit pentru fiecare în parte.

În aplauzele unei săli pline, în care s-a simţit mai degrabă spiritul Sfintelor Sărbători, au evoluat pe scenă copiii din Beliş, Călăţele, Ciucea, Măguri-Răcătău, Mărişel, Negreni, Poieni, Răchiţele, Râşca, Rogojel-Săcuieu şi Sâncrai, şi, bineînţeles copilaşii din oraşul Huedin. Câtă bucurie, câtă dragoste şi câtă lumină au transmis aceşti copii, numai cei prezenţi au putut să simtă! Straiul popular tradiţional – cu fetele îmbrăcate cu spăcele cusute în culori vii, poale din in, zadii cu bucure, buici şi pieptare tradiţionale, învelite cu binecunoscutele năfrămi specifice zonei, iar „flăcăii” cu cămăşi naţionale, sumane, pantaloni de pânză albă şi cuşme de astrahan, majoritatea purtând opincuţe în picioruşe şi fiecare în parte având tricolorul drept simbol naţional pe piept, pe căciuli sau la cingătoare – ne-a integrat întru totul în mirifica lume a satului ardelean de la poalele Carpaţilor de Apus. „Colindăm, Doamne, colindă”, „Bucură-te, Domnuţ bun”, „Naşterea Domnului nost” şi multe alte colinde în care spiritul sărbătorilor a fost înălţat la rang de rege, alături de prezentarea unor tradiţii populare specifice Crăciunului – mai ales, au animat frumoasa sală a Casei de cultură din Huedin pe parcursul a mai bine de două ore, în aplauzele a sute de spectatori prezenţi.

În finalul unui concert autentic de colinde, care poate în viitor se va transforma într-un adevărat festival – după cum spunea Doamna Maria Golban Şomlea, în mijlocul copiilor a evoluat interpreta de muzică din Ardeal, Angela Rusu, cu un recital de colinde şi cântece populare din repertoriul său. Au fost prezenţi preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Domnul Horea Uioreanu, primarii comunelor din zona Huedin şi alte oficialităţi locale. Copiii au plecat acasă cu frumoase cadouri, iar instructorilor micilor artişti li s-au înmânat diplome de merit.

E minunat ca în vremuri ca şi cele pe care le trăim în vâltoarea unei lumi nebune, total subjugate de material, în care de multe ori ne întrebăm dacă nu cumva spiritul adevăratului român a murit de tot să asistăm la astfel de manifestări culturale, mai ales când ele sunt susţinute de copii. Să învăţăm de la ei mereu şi încă o dată că suntem urmaşii unui neam cu o inestimabilă bogăţie spirituală, cu obiceiuri şi tradiţii unice în lume, şi împreună cu aceste tinere vlăstare să asigurăm continuitatea spiritului şi tradiţiilor româneşti – fundamentul identităţii noastre naţionale, acum şi-n veacul vecilor!

Georgeta RESTEMAN

Săcuieu, Cluj,14 decembrie 2013

*************

(in foto:Ghita Breban, Melinda Viezer, Iulia Iuga si Luciana Vasut)

Asta-i sara de Craciun-IULIA IUGA-original

GHEORGHE A. STROIA: O IDEE ZĂMISLITĂ ÎNTR-UN GÂND, UN VIS CONVERTIT ÎN CERTITUDINE (FAMILIA ARMONII CULTURALE)


Dati-mi voie să vă colind, în prag de sărbători de iarnă. Dedic acest colind tuturor celor dragi sufletului tău și ție prieten de aproape sau de departe, mereu același om bun și generos. Te rog, citește colindul de mai jos. … SĂRBĂTORI FERICITE! CRĂCIUN FERICIT! 
[FERICIRE.jpg]
Cu mare drag, George și Mary STROIA
Adjud – Undrea 2013
**********
*****
ULTIMA ORA :

-gheorghe a. stroia semneaza  o noua carte :sunt…visez…raman

*******

Gheorghe A. STROIA – COLINDĂ… VENIȚI LA VIFLAIM !

nasterea domnului nostru iisus hristos-pictura de cristian petru balan

(NASTEREA PRUNCULUI IISUS.Pictura de prof,acad, CRISTIAN PETRU BALAN,SUA )

Din stele se coboară Alesul Vin al Vieţii -
Trimisul ce sfărâmă stigmatul greu al morţii,
Ca noi s-avem lumină şi ruga ascultată,
Pogoară azi Mesia din cerul fără pată.

Fecioara se trudeşte în chinul cel de rouă,

Pe Fiul ca să-L nască şi să-L arate nouă.


Iar îngerii din ceruri se-ntrec în zborul dulce


Să laude pe Domnul –  Suspinul de pe cruce.




Veniţi la Viflaim, veniţi de luaţi lumină,


De la Măritul Prunc – Podoaba fără vină!


Veniţi la Nazaret, veniţi să vă rugaţi


La Steaua răsărită –  Far magilor curaţi!




Veniţi ca bucuria să fie mai rotundă


Iar Tatăl Sfânt din ceruri mereu să ne audă!


Voi Oameni-îngeri, azi, prin ruga cea cuminte,


Veniţi la Viflaim, ca să luaţi aminte!




Veniţi ca să ne umplem de har din Duhul Sfânt,


Ce ne-a trimis azi Steaua – Luminii din Cuvânt.


Viaţă fără de moarte – în veci mântuitoare -


E darul de la Domnul, din mila-I iertătoare.




Veniţi să luaţi în case Potirul cel de veghe -


În sărbătoarea sfântă  – Odor fără pereche.


Vă fie viaţa dulce –  zile-n trăire lină,


Vă fie viaţa albă – doar Pace şi Lumină!!!

Autor : GHEORGHE A. STROIA

*******GHEORGHE A. STROIA: O IDEE ZĂMISLITĂ ÎNTR-UN GÂND, UN VIS CONVERTIT ÎN CERTITUDINE (FAMILIA ARMONII CULTURALE)

Dragi prieteni şi colaboratori, dragi autori ai revistei şi editurii Armonii Culturale, 


(Revista Armonii Culturala la Toamna Culturala Adjud)
Pentru că motto-ul după care revista şi editura noastră îşi ghidează întreaga activitate este ”ARMONII CULTURALE – ÎNCĂ UN VIS ÎMPLINIT!”, daţi-mi voie ca acum, la ceas de sărbătoare, să mulţumesc tuturor celor care pe parcursul celor mai bine de doi ani ai existenţei noaste în peisajul cultural românesc, ne-au onorat, punându-ne la dispoziţie propriile vise ”in facsimil”, pentru a le transforma în realitate. Autori de foarte mare valoare, poeţi, prozatori, romancieri, umorişti, artişti, pictori, filologi erudiţi, teologi, istorici, exegeţi, critici literari, tineri sau cu mai multă experienţă, au făcut ca Armonii Culturale să devină un nume, un brand printre iubitorii de liter-net, un loc primitor, pentru orice vis valoros, pertinent, ambiţios, sinergic şi pozitivist. 


 
Uneori mai lesne, alteori mai dificil, de concretizat, putem spune că toate visele au prins încetul cu încetul contur, ca mai apoi să capete chip, să se întrupeze în numele gravat cu litere de dulce trudă, în paginile on-line ale revistei sau pe coperta unei cărţi. Mulţumiri speciale colectivului redacţional al revistei, admirabilul poet Ionel Marin, inepuizabilul George Roca – Australia, îndrăgitul publicist şi promotor cultural Octavian Curpaş – SUA, minunatul prieten al revistei noastre, redactorul Mihai Marin din Spania (M.M. : …Gracias,señor George Stroia !), scriitorul gălăţean Năstase Marin, poetul tecucean Vasile Sevastre Ghican, poetul bucureştean Gabriel Dragnea, poetul Ionuţ Caragea, prof. dr. Monica Grosu, prof. dr. Adina Voica Sorohan, poetul Liviu Ofileanu, consilierul spiritual Danaela, Lia Alexandra Husar (Italia),

(mai 2011:Revista Armonii Culturale a participat la Ploiesti la lansarea cartilor acad.prof Cristian Petru Balan. In foto : Gheorge A.Stroia, ?, Elena Toma,dl primar Boldesti-Scaieni, acum, in varsta de 95 de ani-Constantin ENCIU-profesorul poetului Nichita Stanescu-acum ,,acad. prof.Cristian Petru Balan -SUA si regretatul prof. Nicole Boaru-directorul Bibliotecii Judetene Prahova ´´N. Iorga ´´)

membrilor de onoare ai redacţiei – acad. prof. Cristian Petru Bălan, acad. prof. Mariana Zavati Gardner, poetei Speranţa Miron, poetului Lucian Gruia şi colaboratorilor noştri constanţi, în număr de peste 850 de autori. Mulţumiri speciale distinşilor autori, performerii fără egal ai revistei noastre: prof. dr. Ion Pachia Tatomirescu, dr. Dorel Schor (Israel), prof. dr. Viorel Roman (Bremen, Germania), acad. Al. Florin Ţene, dr. Stelian Gomboş, poetul George Petrovai, pr. stavr. Radu Botiş, publicista Mariana Glodici, prietenul nostru Corneliu Florea, scriitorul hunedorean Claudiu Nicolae Şimonaţi, prof. Ion Ionescu Bucovu, admirabilul militant Corneliu Leu, poeta Lia Ruse din Canada, draga noastră Buni – Elena Buică din Canada, prozatorul Mihai Batog-Bujeniţă, scriitoarea Cezarina Victoria Adamescu, poetul Geo Galetaru, eseista Vavila Popovici, bunul nostru prieten rucărean George Nicolae Podişor (dulce fie-i amintirea!),

poeta Georgeta Minodora Resteman, prozatoarea şi poeta Maria Tirenescu, prozatorul bucureştean Ioan Muţiu, poeta Dorina Şişu din Irlanda, poetul bucureştean Liviu Florian Jianu, minunatul poet Nicolae Nicoară Horia, poeta Mărioara Oprişan, poetul buzoian Teo Cabel, prozatorul bucureştean col (r) Dorel Pietrăreanu, poetul şi publicistul Gheorghe Pârlea, scriitoarea din Spania Gabriela Căluţiu Sonnenberg, poetul – editor Ştefan Doru Dăncuş, poetul – editor Constantin Marafet, poetul Marin Moscu, prof. dr. Florentin Smarandache, dr. ing. Magdalena Albu, poeta bucureşteană Rodica Elena Lupu, scriitoarea Titina Nica Ţene, prozatoarea Voichiţa Vereş Pălăcean, pictorii Radu Bercea şi Bortă Ovidiu Ambrozie, fotograful bucureştean Silviu Racheriu, pr. dr. Al. Stănciulescu Barda, un suflet ales să fie apostol al românilor de azi. De asemenea, publiciştii Marin Ifrim, Maria Diana Popescu (Agero şi Artemis), exegeta ieşeană Livia Ciupercă, Simona Botezan de la Washington DC, poetul Marin Traşcă, dr. ec. Radu Golban, care ne-au racordat pulsului fierbinte al evenimentelor de fiecare zi din ţară sau din diaspora. Autori ce s-au distins prin multitudinea de articole publicate (unii dintre ei fiind deţinătorii recordurilor absolute, de peste 30 de articole publicate) şi prin serviciul pozitiv de imagine adus revistei noastre. Multe nume nu au fost rostite, fără nicio rea credinţă, cu rugămintea de a conştientiza resursele limitate de timp ce ne stau la dispoziţie, dar aceasta însă nu înseamnă că li se poate ştirbi cu ceva contribuţia adusă în zămislirea şi mai apoi la creşterea familiei ARMONII CULTURALE, ca o familie adevărată, a românilor de pretutindeni. Aici am regăsit şi copii de mare vocaţie şi talent, care ne fac mândri să fim români! Din suflet … RECUNOŞTINŢĂ TUTUROR! 


 
Cât priveşte activitatea editorială (începută la 15 iunie 2011 – fatidică dată!!!), ca orice început timid, pornit cu oarecare rezerve (considerând ab ignitio că încerci să pătrunzi pe o piaţă deja suprasaturată în producţie de carte), am realizat mai apoi că orice vis îşi are drumul său, că orice autor are calea locul lui, în marele concert al valorilor româneşti contemporane. O multitudine de astfel de nume ne-au călcat pragul încă de la început

şi ne-au ajutat să ne definim ca şi profil editorial, să împrumutăm din nobilele dumnealor valori şi să devenim mai buni, cu fiecare proiect finalizat. Astăzi suntem mândri de tot ceea ce am realizat şi ştim că pentru unii dintre dumneavoastră am devenit motiv de dependenţă, cel mai probabil prin instrumentele adecvate de comunicare, prin facilitatea punerii de acord, prin mobilizare, seriozitate şi profesionalism. Repere care, din păcate, sunt tot mai rare în zilele de astăzi, zile în care ”devotamentul” unora ascunde, de fapt, doar setea de bani, de îmbogăţire nejustificată, de o dorinţă de parvenitism, indiferent dacă toate acestea însemnau pentru mulţi autori dezamăgiri, frustrări accentuate, nemulţumire, deci vise spulberate. 

Noi am încercat, cu foarte mult curaj, încredere şi speranţă, să alinăm, pe cât a fost posibil, sufletele întristate, să oferim bucurie, să înjghebăm împreună lucruri care au avut importanţă pentru fiecare dintre părţi. Nu suntem măreţi prin tirajele cărţilor noastre, dar credem că un „părinte” îşi iubeşte toţi „copiii” la fel şi că fiecare titlu îşi are importanţa lui. Nu cantitatea contează, ci calitatea, consecvenţa, implicarea, comunicarea. Cu toate acestea, nu puţini au fost autorii care ne-au stat aproape, cu bunăvoinţă şi încredere reciprocă. 
 
Iată o listă cu câţiva dintre autorii importanţi ce au publicat titluri de carte, prin editura noastră, indiferent dacă sunt membrii ai diferitelor uniuni de creaţie literară sau afiliaţi unor prestigioase instituţii culturale şi ştiinţifice, debutanţi sau consacraţi, sau chiar personalităţi de referinţă ale contemporaneităţii: 
 
Aga Lucia Selenity (Braşov), Adina Voica Sorohan (Sebeş, Alba), Ion Lazăr da Coza (Tulnici, Vrancea), Andreea Maria Dănilă (Sebeş, Alba), Elena Toma (Piteşti, Argeş), Ionel Marin (Focşani, Vrancea), Speranţa Miron (Galaţi), Emil Druncea (Feteşti, Ialomiţa), Liviu Ofileanu (Hunedoara), Veronica Oşorheian (Alba Iulia), Victor Burde (Alba Iulia), Petru Szabo (Buşteni, Prahova), Gina Cobileac (Adjud, Vrancea), Felicia Feldiorean (Münster, Germania), Dorina Şişu Ploeşteanu (Dublin, Irlanda), George Peagu (Bucureşti), Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru), Ion Croitoru (Adjud, Vrancea), Angela Burtea (Brăila), Iulia Cordeanu (Imperia, Italia), Daniela Voicu (Brüste, Elveţia), Vasile Sevastre Ghican (Tecuci, Galaţi), Lucica Sava (Stoina, Gorj), acad. prof. Cristian Petru Bălan (Glen Ellyn, SUA), Cristina Lila (Franţa), dr. Stelian Gomboş (Bucureşti), Elena Păduraru (Adjud, Vrancea), George Nicolae Podişor (Rucăr, Argeş, Luminoasă fie-i Amintirea!), Emanoil Toma (Ploieşti, Prahova), Bombonica Curelciuc (Suceava), Virgil Stan (Mangalia, Constanţa), prof. dr. Cornel Boteanu (Baia de Aramă, Mehedinţi), Eleonora Stamate (Tecuci, Galaţi), Valentina Naşu (Tecuci, Galaţi), Gabriel Vincenţiu Mălăescu (Ploieşti, Prahova), Mariana Vicky Vârtosu (Focşani, Vrancea), Sebastian Ionel Dogaru (Panciu, Vrancea), Raluca Marina Baciu (Focşani, Vrancea), Ludmila Bolboceanu Grama (Chişinău, Rep. Moldova), Mihai Leonte (Moldova Veche, Caraş-Severin), Silvia Lucia Podeanu (Novaci, Gorj), Gheorghe Andrei Neagu (Focşani, Vrancea), Mihaela Buruiană (Bucureşti), Maricica Stroia (Adjud, Vrancea), Ionelia Coliş (Băneasa, Constanţa), Virginia Bogdan (Focşani, Vrancea), dr. ing. Magdalena Albu (Rm. Sărat, Buzău), Constantin T. Ciubotaru (Roşiorii de Vede, Teleorman), Ştefan Dumitrescu (Tulcea, scriitor nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură), Răzvan Alexandru Oţetea (Sascut, Bacău), Ionel Sima (Baia Mare, Maramureş), Constanţa Popescu (Răzvad, Gorj), Margareta Chiurlea (Wolverhampton, Anglia), Carmen Huzum (Tecuci, Galaţi), Florentina Danu (Braşov), Gina Zaharia (Buzău), Ana Maria Gîbu (Dorohoi, Botoşani), Elena Aurora Popa (Galaţi), Ioan C. Duţă (Novaci, Gorj), Ioan Ciorca (Cluj-Napoca, Cluj), Narci Anca (Bucureşti), Mihaela Gudană (Tecuci, Galaţi), Viorel Munteanu (Focşani, Vrancea, Luminoasă fie-i Amintirea!), Ioan Micheci (Sihlea, Vrancea), Apostu Panaitache Vultureanu (Comăneşti, Bacău), Felicia Nistor (Tulcea), dr. ec. Gheorghe Rusu (Bucureşti), ambasador Ilie Ionel (Bucureşti). 

(Cei doi ingineri vranceni ,´´vinovati ´´de aparitia Revistei Armonii Culturale :red.sef Gheorghe A.Stroia si red.sef adj.Ionel Marin,actualul  director al Revistei Bogdania )

revista bogdania(A aparut REVISTA BOGDANIA NR.3/DEC.2013 )

Mulţi dintre aceşti autori, aşa cum spuneam, au făcut din Armonii Culturale casa sufletului lor, publicând mai multe titluri de carte. Remarcăm astfel: Ştefan Dumitrescu – 2 titluri, Gheorghe Andrei Neagu – 2 titluri, Cristian Petru Bălan – 2 titluri, dr. Stelian Gomboş – 2 titluri, prof. dr. Corneliu Boteanu – 3 titluri, Georgeta Minodora Resteman – 3 titluri, Angela Burtea – 3 titluri, Emanoil Toma – 3 titluri, Ion Croitoru – 4 titluri, Mihai Leonte – 4 titluri, Ion Croitoru – 4 titluri, Mariana Vicky Vârtosu – 5 titluri, Aga Lucia Selenity – 7 titluri. Le mulţumim, pentru tot ceea ce sunt în acest moment şi că ne-au dat posibilitatea de a închega noi şi noi prietenii, cu români de o inestimabilă valoare culturală, aflaţi pe toate meridianele lumii. 
 
Atât vouă, prieteni dragi, cât şi tuturor colaboratorilor şi cititorilor noştri fideli, cu ocazia sfintelor sărbători de iarnă, vă urăm sănătate, pace şi prosperitate. Fie ca anul ce va veni, să vă aducă realizări, inspiraţie şi mai multă recunoaştere. LA MULŢI ANI, FERICIŢI!!! 
 
ARMONII CULTURALE – ÎNCĂ UN VIS ÎMPLINIT! 
 
Daţi-mi voie să vă colind, în prag de sărbători de iarnă. Dedic acest colind tuturor celor dragi sufletului tău şi ţie prieten de aproape sau de departe, mereu acelaşi om bun şi generos. 
 

SĂRBĂTORI FERICITE! CRĂCIUN FERICIT! LA MULŢI ANI, 2014!!! 
 
Gheorghe A. Stroia 
Membru corespondent ARA 
Membru LSR, scriitor, editor – senior 
Membru fondator şi redactor-şef Armonii Culturale 
Director al editurii Armonii Culturale 
http://www.armoniicultural.ro 
geocosynus@gmail.com


Cleopatra StratanA venit, a venit iarna (The Winter has come).flv:

Revista VIP va invita la Gala Ambasad’or VIP


nicole-cherryRevista VIP   va invita la o editia speciala a premiilor VIP – GalaREVISTA VIP
Ambasad’or VIP,  locul unde  oamenii sunt recunoscuti pentru  valoarea
si performanta atinsa, indiferent de domeniul de activitate, joi, 28
noiembrie 2013, incepand cu orele 19:30, la Ambasad’or Events, Otopeni.

Dupa cum ne-a comunicat RALUCA EFTIMIE (Revista VIP),organizatorii  pregatesc un eveniment special in cadrul caruia vor
urca pe scena personalitati de seama precum Alexandru Arsinel,

Maia Morgenstein,

Catalin Botezatu, Stela Popescu,

Laurentiu Reghecampf,


Catalin Maruta si Andra,

Madalin Ionescu,

Pavel Bartos( in dreapta foto,impreuna cu Smiley)

Mihai Dedu, Andreea Esca,

Ioana Moldovan ,

Dan Cruceru,

nicole-cherry

Nicole Cherry ( Nicoleta Ghinea ),

video-Nicole Cherry – Memories – Acces Direct – Antena 1:

Liana Stanciu,

Irinel Popescu,

Eugen Teodorovici si multi altii.
Sunteti asteptati  joi, 28 noiembrie 2013, incepand cu orele 19:30, la
Ambasad’or Events, Drumul Odaii, nr. 26 – 28, Otopeni, Ilfov.

Accesul presei este permis numai pe baza de acreditare!.

Cererile de acreditare se transmit pe adresa raluca.eftimie@revistavip.net pana
joi, 28 noiembrie 2013, ora 11.00. (Marin MIHAI)


__________________________Revista HAI,ROMANIA !-LA MULTI ANI,NICOLE CHERRY !

NICOLE CHERRY, CIRESICA ,a devenit  vedeta la numai 14 ani.Pe 5 decembrie ,eleva Liceului Dinu Lipatti din Bucuresti,implineste 15 ani .LA MULTI ANI  si o cariera artistica stralucita !

Acces Direct – Nicole Cherry: ” Parintii nu au vrut sa ma lase sa cant “


Afis-1-dec-2013-web

DEMIS ROUSSOS : „Romancele sunt cele mai frumoase” .5 DECEMBRIE 2013-Concert de Craciun la Sala Palatului din Bucuresti-Romania// Afla prin ce DIETA a slabit DEMIS ROUSSOS


Demis-Roussos-revista hai romania-marin mihai-concert bucuresti 5 decembrie 2013

Inainte de concertul de Craciun de la Sala Palatului, de pe 5 decembrie, sarmantul cantaret grec – Demis Roussos a acordat un interviu unei publicatii romanesti, in care a povestit despre legatura sa cu Romania, ce mesaj are pentru fani, dar si despre subiecte mai picante.

Toate acestea le veti afla din comunicatul remis Revistei ´´Hai,Romania !´´ !´´ (http://mihaimarin.wordpress.com ), chiar de catre Project Events,organizatorul  marelui eveniment de la Bucuresti :

Maestrul a carui cariera dateaza de peste 4 decenii a vorbit despre Romania, despre ce il face sa revina aici, dar si despre „frumusetile patriei”. Pentru ca a vizitat toata lumea si a vazut mii de femei, Demis a fost intrebat si despre eternul motiv de mandrie al poporului nostru – frumusetea romancelor. Artistul a confirmat: „Romancele sunt, intr-adevar, cele mai frumoase! ;-))” .

http://media.realitatea.ro/multimedia/image/201308/w728/afis_miss_2013_13918900.jpg

Ba chiar mai mult, a povestit si despre fosta sa sotie, care in prezent locuieste in Romania. „Pamela locuieste in Romania de 20 de ani, s-a casatorit cu un barbat roman minunat (unul dintre fiii lui Ion Ratiu – n. red.). O vad fericita sa traiasca in tara voastra si adora sincer oamenii de aici, ceea ce ma face sa ma bucur pentru ea. Este o persoana foarte buna si generoasa.”   Demis Roussos revine de fiecare data cu drag la noi in tara, Romania reprezentand pentru artist o a doua casa. Dupa o pauza de un an, maestrul revine pe 5 decembrie 2013 pe scena Salii Palatului pentru traditionalul concert de Craciun, care le va aduce fanilor melodii precum „Silent Night”, „Ave Maria”, „White Christmas”, „Amazing Grace”… dar si celebrele sale hituri: „Goodbye My Lve Goodbye!”, „Dinata Dinata” si „My Friend The Wind”! Pentru concertul din 5 decembrie de la Bucuresti o categorie de bilete este deja epuizata, alte doua categorii fiind aproape de sold-out. Cei care inca nu si-au rezervat un loc in sala mai pot gasi bilete in urmatoarele locatii: Magazinul Biletoo.ro din Unirea Shopping Center (parter, intrarea de langa McDonald’s), Librariile Adevarul si Eminescu, magazinele Diverta, Flanco, Muzica si Victoria, Sala Palatului, Palatul Copiilor, Vodafone, Germanos, Oficiile Postale semnalizate cu Bilete.ro si online pe BILETOO.ro, BLT.ro, BILET.ro, MYTICKET.ro, BILETE.ro si EVENTIM.ro. Preturile biletelor sunt cuprinse intre 100 de lei si 300 de lei, in functie de zona aleasa. Biletele cele mai ieftine, cele de 50 de lei sunt sold out. ~~Concertul „DEMIS ROUSSOS” va avea loc pe 5 Decembrie 2013 la Sala Palatului din Bucuresti si este un eveniment organizat de Project Events. Parteneri media: Prima TV, Magic FM, Forbes, Ring, Catavencii, Zile si Nopti, Sunete, VIP, Stop To Shop, Bucharest NihgtLife, Realitatea.net, iConcert.ro, BestMusic.ro, InfoMusic.ro, ADPM.ro, PeTeava.ro, 220.ro, Ziare.com, Orasulm.eu, InternetCorp, eComunicate.ro, Indoor Media, Reteaua Info-Sanatate, Cocor Media Channel, Carpat Guard, Spard Team. Masina oficiala a evenimentului este oferita de Automobile Bavaria Group.~~

 _________________________________________________

VIDEO :

Demis Roussos – Medley

****************

update 03 dec.2013 :

Prin ce dieta a slabit Demis Roussos?

2 Decembrie 2013: Prin ce dieta a slabit Demis Roussos?

Intr-un interviu acordat recent, celebrul Demis Roussos a povestit cate ceva despre viata sa, despre Romania si despre fanii de aici – care abia asteapta sa-l revada pe 5 decembrie la Sala Palatului, dar si despre secrete si lucruri mai putin stiute din viata sa.

 

     Demis Roussos este unul dintre artistii celebri ai lumii care au simtit pe pielea lor ce inseamna lupta cu obezitatea. Cu ceva ani in urma Roussos cantarea peste 150 de kilograme, in doar sapte luni reusind sa “stearga” nu mai putin de 50 dintre ele, lucru care i-a facut pe toti sa se intrebe la ce trucuri si diete a apelat pentru a avea un asemena rezultat! Pe net circula mai multe variante ale dietei, unele fiind numite chiar „dieta lui Demis Roussos”…

     In cartea „A question of weight”, scrisa de Demis Roussos impreuna cu Véronique Skawinska, Demis a povestit cu sinceritate lupta sa dusa contra obezitatii. In cuprinsul cartii se regasesc capitole precum: „Mecanismele naturii”, „Viciile si virtutile tehnicilor de slabire”, „La bucatarie”, „Retete de slabire”… Demis Roussos a reusit sa slabeasca mancand 2 mese si 3 gustari, in fiecare zi, fara efort fizic intens si fara medicamente.

     Luand in considerare zecile de articole ce se gasesc pe internet si au ca subiect secretele slabirii („ 8 secrete pentru a slabi rapid”, „secrete care te ajuta sa slabesti fara o dieta speciala”, „4 secrete pentru a slabi fara sa-ti fie foame”, etc), Demis Roussos surprinde publicul prin raspunsul sau… La intrebarea: „Ati reusit sa dati jos multe kilograme, cu ani in urma. Aveti un secret pe care ati vrea sa-l impartasiti legat de acest aspect?”, Demis a raspuns: „Am slabit foarte mult dar nu am avut niciun secret, imi pare rau. Doar multa vointa si un nutritionist bun! ;-)

     Intrebat despre bucataria romaneasca, Demis a spus: „Nu seamana deloc cu mancarea greceasca, insa este la fel de buna!

     In seara zilei de 5 decembrie – in ajunul sarbatorii de Sfantul Nicolae, Demis Roussos va concerta la Sala Palatului din Bucuresti. Isi va bucura fanii cu piese si colinde inchinate Craciunului si sarbatorilor de iarna, dar si cu bine-cunoscutele sale hituri: „Goodbye My Lve Goodbye!”, „Dinata Dinata”, „My Friend The Wind”…

     Pentru Concertul de Craciun al lui Demis Roussos se mai gasesc foarte putine bilete, doua categorii fiind epuizate complet iar alte doua – partial. Preturile biletelor ramase sunt cuprinse intre 100 de lei si 250 de lei, in functie de zona aleasa. Cei care inca nu si-au rezervat un loc in sala, mai pot gasi bilete in urmatoarele locatii: Magazinul Biletoo.ro din Unirea Shopping Center (parter, intrarea de langa McDonald’s), Librariile Adevarul si Eminescu, magazinele Diverta, Flanco, Muzica si Victoria, Sala Palatului, Palatul Copiilor, Vodafone, Germanos, Oficiile Postale semnalizate cu Bilete.ro si online pe BILETOO.ro, BLT.ro, BILET.ro, MYTICKET.ro, BILETE.ro si EVENTIM.ro.

~~Concertul „DEMIS ROUSSOS” va avea loc pe 5 Decembrie 2013 la Sala Palatului din Bucuresti si este un eveniment organizat de Project Events.~~

SCORPIONS

TINA TURNER,legenda muzicii soul ,a renuntat la cetatenia SUA in favoarea celei elvetiene


 

http://static.venevision.com/sites/default/files/imagecache/600x400_despliegue/tina-turner.jpg

by MARIN MIHAI

Tina Turner,legenda muzicii  soul,interpreta a numerose hituri,precum “Proud Mary” ,´´Simply The Best¨ sau  “Ooh poo Pah Doo”, a renuntat la cetatenia SUA.

Potrivit Washington Post, care citeaza un document al Ambsadei SUA in Elvetia,la 24 octombrie 2013,marea vedeta a semnat la Berna  o declaratie de renuntare la cetatenia americana.

Ea a precizat  ca nu mai are legaturi puternice cu SUA ,cu exceptia celor de  familie si  a planurilor viitoare de sedere temporara.

Tina Turner s-a nascut la Tennessee in urma cu 73 de ani ,dar traieste de peste doua decenii in Elvetia,impreuna cu sotul sau,producatorul german Erwin Bach. In  aprilie anul trecut, celebra artista a dobandit cetatenia elvetiana.

Tina Turner se casa a los 73 años

Revista HAI,ROMANIA ! (http://mihaimarin.wordpress.com )  va prezinta marturisirea  publica a Tinei Turner :

Sunt foarte fericita in Elvetia si ma simt ca acasa aici. Nu-mi pot imagina un loc mai bun pentru a trai´´  (   “I am very happy in Switzerland and I feel at home here. I could not imagine a better place to live “) .

Tina Turner are o cariera muzicala prestigioasa.S-a retras in anul 2009.A obtinut   8 premii Grammy și a vandut peste 100 de milioane de albume ,fiind cea mai apreciata si cea mai longeviva artista din lume.(by MARIN MIHAI)

Tina Turner & Eros Ramazzotti – (Simply) The Best Live

*******ULTIMA ORA:

“La Roja o ninguna”.SELECTIONATA NATIONALA DE FOTBAL A SPANIEI VA JUCA IN ECHIPAMENT ROSU LA CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL DIN BRAZILIA 2014

Azi,la Teatrul Compac (din Gran Via) din Madrid,nationala de fotbal a Spaniei (23 de jucatori) si-a prezentat noul echipament Adidas pentru Campionatul Modial din Brazilia 2014.Spaniolii vor juca in ´´rosu´´.cu exceptia portarilor,care vor fi imbracati in albastru.-Vezi,foto:

La selección española presentó hoy, en el Teatro Compac de la Gran Vía madrileña, la nueva equipación con la que buscará revalidar el título de campeón mundial en Brasil 2014, con la novedad de que será completamente roja, incluido el pantalón, y con detalles dorados en honor a los vigentes campeones.EFELa selección española presentó hoy, en el Teatro Compac de la Gran Vía madrileña, la nueva equipación con la que buscará revalidar el título de campeón mundial en Brasil 2014, con la novedad de que será completamente roja, incluido el pantalón, y con detalles dorados en honor a los vigentes campeones. EFE

CRONICA LITERARA.Ion Măldărescu :Maria Diana Popescu – „Daţi-mi Ţara înapoi!”-Editura Tim- 2013


update 7 mai 2014- Premiul I pentru carte de presă al UZR -Uniunea Ziaristilor din Romania
• MARIA DIANA POPESCU
pentru volumul „Daţi-mi ţara înapoi!”,
Editura TIM, Reşiţa, 2013


Revista HAI,ROMANIA-Maria Diana Popescu (Germania)Maria-Diana-Popescu_-_Dati-mi-tara-inapoi

Recenta apariţie editorială „Daţi-mi Ţara înapoi!” a jurnalistei şi scriitoarei Maria Diana Popescu poate fi descoperită o eseistică de avangardă, în consonanţă cu o poetică-manifest, descinsă din haosul debusolant şi deformator al vremii pe care o trăim. E vorba de o avangardă intrată în istorie şi evocată prin sonuri reactivate de un discurs de revoltă, unde expresia are luxuria figurilor clasice sau vehemenţa unui steag de luptă pentru pace, comunicat într-o sintaxă familiară avangardei.Fiecare eseu, o analiză profundă şi temeinică, este un discurs împotriva ipostazelor tragice în care a fost împinsă Ţara, un discurs despre întoarcerea la motivele în măsură să-i dea contextului actual valoarea salvării de la colaps. Cartea trebuie asimilată unui fapt de expresie a patriotismului, conştiinţa civică obiectivându-se astfel într-o spiritualitate vie.

O asemenea cristalizare în cadrul unei opere literare poate fi o provocare pentru prezent şi viitor, fiind o carte-document, fundamentată pe date şi fapte reale, însumând editorialele Mariei Diana Popescu, caracerizată de un condei avizat, de la separarea elementelor teoretice de cele practice – prin obiectivizare, la ideologie şi ştiinţă – prin filosofie, la aspectele evenimentelor reale şi veridice contemporane – prin analiză profundă, autoarea ne aduce în faţa unui caz extrem de autonomie a textului faţă de creatorul său, în care protestul împotriva clasei politice corupte acţionează conform unui principiu unificator, având ca trăsătura definitorie capacitatea de a conserva multiplicitatea de îndemnuri, semnificaţii şi înţelesuri. Cartea poate fi socotită o terapie care oferă soluţii, uneori subtil sugerate, alteori, dimpotrivă, pronunţate cu o fermitate neaşteptată. Convinsă că singura cale de salvare din interacţiunea elementelor destabilizatoare străine este întoarcerea la credinţă, moralitate şi patriotism, Maria Diana Popescu, furnizează cititorilor anumite puncte de plecare, care ar permite întoarcerea României la normalitate.

(Pictura de ANCA BULGARU / Cei care doresc sa cumpere tablouri realizate de ANCA BULGARU , sa ne lase un mesaj pe blog si le vom da datele de contact ale autoarei)

Pentru că diriguitorii postdecembrişti de pe malurile Dâmboviţei au făcut cel mai mare jaf naţional din istoria Românei şi au dat-o pe mâinile străinilor, pentru că pornografia autohtonă a fost ridicată la rang de nominalizare pe lista premiului „Nobel”, pentru că trădarea, corupţia şi distrugerea economiei naţionale au primit mandat de politică de stat, Maria Diana Popescu, aflată de partea Adevărului, nu tace. Protestează prin scris, cu un curaj mai puţin întâlnit în presa naţională.

Aparent paradoxal, dar, de fapt, în strânsă interdependenţă cu scena politică internă şi internaţională, sunt tratate cu inteligenţă, umor şi bărbăţie, aspectele controversate şi evenimente reale care au ţinut omenirea în priză: război, globalism, ocupaţie, uniune, sclavie modernă, poliţie planetară, legalitate, legitimitate, alienare, putere, lux, privilegii, birocraţie, abuzuri, hoţie instituţionalizată, cenzură, minciună, pornografie, deviaţii sexuale, fariseism, vagabondaj politic, naţionalism, românism, monopolul luării deciziilor… manipulare, dezinformare, trădare, vânzarea bogăţiilor naţionale…

La nivel epistemologic Maria Diana Popescu îşi auto-desconspiră depozitarul cunoştinţelor şi viziunilor în vaste domenii, demonstrând un potenţial critic nebănuit, o „logistică” inteligentă, pe care le pune în slujba adevărului revelator, un fel de „Weltanschaung”, o viziune asupra lumii direcţionată în sens critic pozitiv. Fără a avea pretenţia deţinerii adevărului absolut, redutabila jurnalistă dovedeşte valabilitatea dificil de contracarat a opiniilor sale, cu privire la mecanismele prin care lumea este împinsă spre New World Order. În praxisul doamnei Maria Diana Popescu, director al revistei ART-Emis şi redactor şef adjunct al revistei Agero-Stuttgart îşi face simţit apelul pentru păstrarea tradițiilor de credinţă şi cultură națională, pentru întoarcere la Patrie şi Patriotism.

Câteva titluri sugestive, alese la întâmplare, vor fi edificatoare: „Aprindeţi lumina în ţară”, „Afară cu băncile din Ţară”, „Ce rege, care prinţ? România este Republică”, „Specialiştii globalişti şi deviaţii sexuali, urgent, la tratament”, „Ceauşescu speriase Vestul”, „Harvard în codrul românesc”, „Căpuşe în robă”, „Extratereştrii şi bancherii”, „Sfidarea, marcă de stat”, „Bancherii şi recuperatorii au abuzat milioane de români”, „Slugi şi diamante”, „Nobel, „Marionete celebre”, „Oscar şi Gabriel” „Cu buldozerul în istorie”, „Regionalizarea, un fleac”, „Cursuri de şantaj”, „Butonarea lumii”, „Creier la Hard”, „Ciocoii inculţi şi pungaşi” „Tratate secrete”, „Capitalismul, dragostea mea”, „Nobel, praf de puşcă şi bacşiş”, „Gunoaie de prestigiu”, „O cîrciumă de port”, „Mama hoţilor, mereu gravidă”, „România, în stradă!”, „Naţional, unitar, suveran”, „Hamali în porturi străine”, „Recuperatorii”, „Manipularea informaţiei”, „Plăteşte funcirea, române!”, „Oxigen pe datorie!” , „Vaccinurile din industria ororii” etc…Înainte de a fi o sursă a dinamismului semantic, protestul este pentru Maria ion maldarescuDiana Popescu o manifestaţie faţă de condiţia umană, faţă de alteritatea fiinţei sociale, faţă de sclavia şi jugul străin în care a fost aruncat cu de-a sila poporul român de către clasa politică postdecembristă. Vă semnalez una din cărţile bune ale prezentului, care poate servi ca punct de plecare celor care doresc să întreprindă un studiu tipologic al vremii, o radiografie a adevărului, care trebuie citit ca şi cum aţi trăi o redeşteptare. Şi, citându-l pe universitarul-naţionalist Ion Coja, câtă dreptate are această „femeie-bărbată”!.

Ion Măldărescu

Notă: Cei Cei care doresc să intre în posesia volumului „Daţi-mi Ţara înapoi!” a doamnei Maria Diana Popescu se pot adresa redacţiei ART EMIS la adresa: artemisrevista@yahoo.com

footer

 *************

Octavian Paler -IN DIALOG LA EMISIUNEA ´´PROFESIONISTII´´, CU EUGENIA VODA:

http://tb.ziareromania.ro/Octavian-Paler/02e911359abf0a0fec/908/0/1/0/Octavian-Paler.jpg

***********aproape GRATIS :(P)-PUBLICITATE REVISTA HAI,ROMANIA! :

http://mihaimarin.files.wordpress.com/2013/05/promo-blog-hai-romania.gif?w=620

LISTA NOMINALIZARILOR PENTRU BALONUL DE AUR 2013.


Iniesta, Messi y Xavi

( In foto: Iniesta,Messi si Xavi la ceremonia de acordarea a Balonului de Aur 2010)

Revista France Football a dezvaluit numele jucatorilor din fotbalul masculin nominalizati de FIFA pentru BALONUL DE AUR  2013 .

De pe  lista celor mai buni 23 de  jucatori ai anului din lume,nu lipsesc :Lionel Messi (de patru ori castigator al Balonului de Aur),Cristiano Ronaldo ,Xavi si Andres Iniesta,Neymar si Bale.

Pe 2 decembrie ,se vor alege primii 3 finalisti ,iar ceremonia de decernare a trofeului va avea loc pe 13 ianuarie 2014 ,la Kongresshaus din  Zúrich

Jucatori nominalizati  pentru castigarea Balonului de Aur :Gareth Bale,Edison Cavani,Radamel Falcao,Eden Hazard,Xavi Hernández,Zlatan Ibrahimovic,Andrés Iniesta,Philipp Lahm,Robert Lewandowski,Leo Messi,Thomas Muller,Neymar Jr.,Manuel Neuer,Messut Özil,Andrea Pirlo,Franck Ribéry,Arjen Robben,Cristiano Ronaldo,Bastian Schweinsteiger,Luis Suárez,Thiago Silva,Yaya Touré,Robin Van Persie.

Gareth Bale (PDG) y Cristiano Ronaldo (POR) (Real Madrid), Edinson Cavani (URU), Zlatan Ibrahimovic (SWE), Thiago Silva (BRA) (París Saint Germain), Radamel Falcao (COL) (Mónaco), Eden Hazard (BEL) (Chelsea), Andrés Iniesta (ESP), Leo Messi (ARG), Neymar (BRA), Xavi (ESP) (Barcelona), Philipp Lahm (GER), Thomas Mueller (GER), Manuel Neuer (GER), Franck Ribéry (FRA), Arjen Robben (HOL), Bastian Schweinsteiger (GER) (Bayern Múnich), Robert Lewandowski (POL) (Borussia Dortmund), Mesut Ozil (GER) (Arsenal), Andrea Pirlo (ITA) (Juventus Turín), Luis Suárez (URU) (Liverpool), Yaya Touré (CIV) (Manchester City) y Robin van Persie (HOL) (Manchester United).Ver más en: http://www.20minutos.es/noticia/1961300/0/nominados/balon-de-oro/iniesta-y-xavi/#xtor=AD-15&xts=467263

(in foto : Doi adversari eterni pe teren si la Balonul de Aur : Cristiano Ronaldo (Real Madrid) si Leo Messi (Barça)

Totodata,au fost facute si nominalizari la titlul de cel mai bun antrenor :

Marin MIHAI

*************

KATIA AVEIRO,SORA FOTBALISTULUI PORTUGHEZ CRISTIANO RONALDO (REAL MADRID) ,DEBUTEAZA IN LUMEA MUZICALA.IN LUNA NOIEMBRIE ,IN SPANIA,VA LANSA PRIMUL EI CD.

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/2/1401/23386/11363425/3/ronaldo4.jpg?width=626

Katia feat Wildboyz – Boom Sem Parar (Official Music Video)

O româncă a fost măcelărita în Spania


 

by Marin MIHAI-

Sorina a absolvit Politehnica din Valencia

O romanca  de 26 de ani a fost macelarita cu cruzime de catre concubinul sau spaniol.
La Torremanzanes ,momente de reculegere si proteste impotriva violentei conjugale

Martin R. S.,un spaniol de 37 de ani ,nascut in Benidorm,si-a ucis cu multa cruzime concubina,Sorina Patirnac, romanca in varsta de 26 de ani, era din Ploiesti, a absolvit Liceul de Arta din Ploiesti in anul 2005. Imediat dupa terminarea liceului s-a mutat in Spania, unde a terminat recent cursurile Politehnicii Valencia.
Pe 21 octombrie,in seara de luni,intre cei doi ,care locuiau impreuna intr-o casa aflata in  zona  Teix a oraselului Torremanzanes (Alicante) ,a izbucnit un puternic scandal in urma caruia barbatul  a omorat-o pe femeie.Ei traiau impreuna de 7 ani si Martin ar fi innebunit de furie cand Sorina i-ar fi spus ca e gravida.

http://www.mondonews.ro/wp-content/themes/mondonews/timthumb/720/0/wp-content/uploads/2013/10/Sorina-Patirnac-studenta-ucisa-spania.jpg Dupa ce a ucis-o ,i-a ciopartit membrele si a aruncat restul cadavrului intr-o gura de canalizare,se precizeaza in comunicatul de presa al Gardei Civile.
Mai mult,ucigasul a dat foc casei in care se aflau resturile umane ale  victimei si a disparut ca in  in gaura de sarpe.
Timp de 24 de ore ,nu s-a stiut absolut nimic de el, pana cand a fost contactat marti de catre tatal sau din Benidorm  in spitalul din Vila Joiosa .Acolo,la orele 18.50 ,criminalul   s-a oprit din fuga lui ca sa isi trateze  ranile de  la mana dreapta cu care o fi  lovit-o  pe nefericita  romanca,trimitand-o definitiv  pe lumea cealalta.

Asasinul ,care in trecut nu a avut antecendente  penale ,dar prin 2005 ar fi avut conflicte cu  sora sa, a fost dat imediat pe mana autoritatilor, in fata carora a fost nevoit sa isi recunoasca fapta abominabila.
A fost retinut  si va fi judecat,urmand  sa primeasca ani grei de stat dupa gratii.

Moartea romancei i-a cutremurat  profund pe cei 800 de locuitori din Torremanzanas.
 De obicei,in acest orasel de munte (aflat la 40 de kilometri de Alicante) viata decurge fara evenimente deosebite.Doar in vara anului trecut,s-a mai petrecut o tragedie: doi brigadieri au murit luptandu-se din rasputeri  sa stinga flacarile   unui incendiu devastator care a mistuit 600 de hectare de padure.

In ziua de 23 octombrie a.c., la pranz,Primaria locala condusa de Cristobal Sala (Partidul Popular), alte institutii si numerosi cetateni au pastrat  minute de reculegere, sensibilizati de moartea romancei .Totodata, au organizat  manifestari de protest   impotriva crimelor conjugale. Un gest minunat din partea spaniolilor.

Instituciones guardan cinco minutos de silencio por el asesinato machista de la mujer en Torremanzanas
Din pacate, o tanara romanca plecata in lume pentru a-si fauri o  viata mai buna a platit prea scump.
A  fost urmarita de un moment fatidic,cand o mana criminala i-a curmat zilele.
Sorina se  va intoarce acasa, dar  fara niciun pic de suflare…

Potrivit presei,in Spania,de la inceputul anului, au fost ucise 39 de femei de catre perechea lor.In scopul de a preveni astfel de crime , a fost instituit Serviciul telefonic de informatii si consultatie juridica in materie de violenta conjugala.Femeile maltratate pot cere ajutor si pot demasca orice atentat la viata lor,apeland gratis numarul de telefon  016. ( Stire realizata de Marin MIHAI,http://mihaimarin.wordpress.com )


Angela Rusu Am plecat prin tari straine

Angela Rusu 4

*************aproape GRATIS -(p) PUBLICITATE REVISTA HAI,ROMANIA !:

La Editura Armonii Culturale a aparut  cartea POEME PENTRU INGERASI de EMIL DRUNCEA (Fetesti) :

http://www.armoniiculturale.ro/cache/multithumb_thumbs/b_800_600_0_0___images_Druncea_Ingerasi.jpg

O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ ÎN COLECŢIA ´´ANTOLOGIS´´ A EDITURII´´ ARMONII CULTURALE´´ : „MERIDIANE LIRICE (ARIPI DE VIS)” -LISTA CELOR 113 POEŢI CONTEMPORANI


Mounting created Bloggif

 .

United we save Roşia Montană !
IN FOTO : Scriitorul si artistul plastic romano-american prof acad. CRISTIAN PETRU BALAN  : : Demonstrăm în plin centrul metropolei Chicago pentru salvarea Rosiei Montana.Lângă mine ,se află preotul Vasile Mureșan de la una din cele 16 biserici românești din Chicago.(6 OCT.2013)

*********************************************

 (VEZI SI LISTA AUTORILOR  APARUTI IN ANTOLOGIA DIN 2012-EDITURA ARMONII CULTURALE,AICI :http://mihaimarin.wordpress.com/2012/09/27/antologia-universala-a-poeziei-romanesti-contemporane-meridiane-lirice-2012-lista-autorilor-antologati-de-editura-armonii-culturale/ )

Colecţia ANTOLOGIS a editurii Armonii Culturale anunţă apariţia unui nou proiect editorial – volumul al doilea al Antologiei Poeziei Româneşti Contemporane, intitulat MERIDIANE LIRICE (Aripi de vis) – 113 poeţi contemporani, sub coordonarea editorului adjudean Gheorghe A. STROIA şi purtând semnătura ilustrativă Mi fotoa pictorului bucureştean MIHAI CĂTRUNĂ. Antologia „Meridiane lirice” (ARIPI DE VIS), albastră ca şi cerul care a binecuvântat-o cu pecetea de poveste şi de istorie a timpului, s-a aşezat ca un simbol al libertăţii poetice pentru toţi românii din ţară şi din diaspora. Acest volum acoperă un imens spaţiu geografic cu o imensă pădure, în care convieţuiesc şi dau bine ochiului şi minţii arbori falnici, care au cunoscut şi lumina fulgerului şi atingerea unui unghi de cocori, arbori rotunzi la coroană şi la frunză, din care se aud cântece nemaipomenite, precum şi copăcei, dezmierdaţi de soare şi alintaţi de privighetoare. Lumina din versuri are strălucirea curcubeului, a unei flori sau a unui cristal. Mesajul are efervescenţa pastilei de calciu ori a apei ce se duce liniştit la vale. Limbajul diferit a împrumutat culorile naturii din luna mai. Zefirul acestei păduri este răcoarea binefăcătoare şi căutată la vreme potrivită ori neprietenoasă. De pretutindeni, răzbate aceeaşi energie pozitivă pentru că se simte un numitor comun: toţi antologaţii sunt slujitori ai culturii. Doamne, şi sufletul meu, în fremătare şi cu speranţa că poezia poate să facă lumea aceasta mai bună, se leagănă ca un salcâm înflorit, aducând o fărâmă de alb în peisajul câmpiei arse de soare. Fie ca „Armoniile culturale” să se zidească zdravăn în durată eternă şi albinele nu vor ocoli polenul, nectarul şi culoarea, adâncul, povestea şi poezia pentru a le dărui cu generozitatea şi bunătatea caracteristice lor şi domnului Gheorghe A. Stroia, în numele iubirii de oameni şi de frumos. „Meridiane lirice” (ARIPI DE VIS) e o carte pe care sincer mi-am aşezat sărutul ca Brâncuşi în piatră, precum ciocârlia pe pământul plin de grâu, ca domnul Gheorghe A. Stroia pe obrajii literaturii române. Prof. Stan M. ANDREI (Lieşti – Galaţi) Iată numele poeţilor incluşi în acest impresionant volum antologic (lucrarea are 796 de pagini, în format A4 şi cântăreşte 2 kg):
1. AGA LUCIA SELENITY – Braşov
http://www.armoniiculturale.ro/images/stories/kitty.jpg
2. AMATTI ANTONIA – Brăila
3. ANTOHI GHEORGHE – Galaţi
4. BACIU MARINA RALUCA – Focşani
5. BALACI PAŞCU – Oradea
6. BAŢU ICHIM FLORICA – Ontario, Canada
7. BĂDĂRĂU GEORGE – Iaşi
8. BĂLAN GHEORGHE – Galaţi
9. BÂLE ALEXA GAVRIL – Şişeşti, Maramureş
10. BENDOU MARIANA – Oneşti
11. BOCA ILARION – Tecuci, Galaţi
12. BODEA SILVIA – Timişoara
13. BOTIŞ RADU – Baia Mare
14. BUCIU-STOIAN ARISTIŢA – Dr. Tr. Severin

15. BUHAI DUMITRU – SUA
16. BUICESCU PAULIAN – Rm. Vâlcea
17. BURDE VICTOR – Alba Iulia
18. CABEL TEO – Buzău
19. CĂTRUNĂ GABRIELA – Bucureşti
20. CHALABI AL HEDIR – Arad
21. CHIBURŢĂ ANTONETA – Galaţi
cipolla
22. CIPOLLA LUCCA – Italia(in foto)
23. CIUCĂ VIRGIL – Flushing, New York, SUA
24. CIUNGAN VALERIU MARIUS – Mediaş, Sibiu
25. CORNILĂ CONSTANŢA – Focşani
26. CURELCIUC BOMBONICA – Suceava
27. DACHIN SILVIU – Bucureşti
28. DEŞLIU DANDES DĂNUŢ – Dr. Tr. Severin
29. DIACONU OLGA – Iaşi
30. DOBRE VOICILĂ IOANA – Bucureşti
31. DOGARU IONEL SEBASTIAN – Panciu, Vrancea
32. DON PETRE – Arad
33. DRĂGUŢ DOINA – Craiova
34. DUMBRAVĂ LUCIAN – Portugalia
35. DUMITRESCU STEFAN – Bucureşti
36. FLORUŢU STELIAN FORIAN – Spania
37. GARDNER ZAVATI MARIANA – Anglia
GGhita
38. GHIŢĂ GEORGIAN – Ploieşti
ana maria gibu 1
39. GÎBU ANA MARIA – Dorohoi, Botoşani
40. GLODICI MARINA – Baia Mare
41. GOLOMOZ SEBASTIAN – Galaţi
42. GRIGORE CARMEN TANIA – Anglia

43. HANDRA PAULA DIANA – Timişoara
44. HUZOIACA FLORINA – Curtea, Timiş
45. HUZUM CARMEN – Tecuci
46. ICHIM DUMITRU – SUA
47. IMBREA NICOLETA – Vatican
48. IONIŢĂ DANIEL – Sydney, Australia
49. IONESCU BUICIUC LUCREŢIA – Iaşi
50. IONIŢĂ GEORGE – Titu, Dâmboviţa
51. JULEA FILUŞ – Galaţi
52. LAŢCU ZORICA TEODOSIA (IN MEMORIAM)
53. LUNGU LENUŞ – Constanţa

54. MAHMOUD DJAMAL – Rakka, Siria
55. MICHECI ION – Focşani
56. MIHALCA IRINA LUCIA – Bucureşti
57. MOCANU GETA – Galaţi
58. MOLNAR FLORIN – Bucureşti
59. MORARU CRISTIAN GABRIEL – Teleorman
60. MOSCU MARIN – Ploscuţeni, Vrancea
61. NEAGU NICOLETA LĂCRĂMIOARA – Constanţa
62. NEDELCU GEORGETA – Craiova

63. NEGULESCU N. NICOLAE – Craiova
64. OANĂ OVIDIU – Bucureşti
Oprisan Mioara
65. OPRIŞAN MIOARA – Brăila
66. PACHIA GABRIELA – Timişoara
67. PACHIA TATOMIRESCU ION – Timişoara

68. PARASCHIVOIU ION – Canada-PRESEDINTE A.R.A. (2009-2013)

69. PARGHIE COSMIN – Suceava
70. PĂDURARU ELENA – Adjud, Vrancea
71. PĂUN CORNELIA – Bucureşti
72. PODEANU LUCIA SILVIA – Novaci, Gorj
73. POPEL CORNELIU (IN MEMORIAM) – Iaşi
74. POPESCU ADRIAN NICOLAE – Rădăuţi, Suceava
75. POPESCU CONSTANŢA – Răzvad, Dâmboviţa
76. POPESCU GEORGE ADRIAN – Craiova
77. POPESCU RUSU EMILIA – Suceava
78. POPOVICI VAVILA – SUA
79. RADU DANIELA – Lugoj, Timiş
80. RUSE LIA – Canada
81. SAIOC FLORIAN – Târgu Jiu, Gorj
82. SAVA DIANA – Focşani
83. SAVA OLIMPIA – Galaţi
Loreley
84. SCHMIDT CARMEN – Germania
85. SIMA IONEL – Baia Mare
86. SMĂRĂNDESCU SORIN – Timişoara
87. SOARE MIHAIL – Bucureşti
88. SPIRESCU PAUL – Adjud, Vrancea
89. STĂNESCU MĂRGĂRIT FLORA -Slobozia, Ialomiţa
90. STEJEREAN MELANIA – Târgu Mureş
91. STROE OTAVĂ ELENA – Focşani
92. STROIA A. GHEORGHE – Adjud, Vrancea

93. STROIA MARICICA – Adjud, Vrancea
94. STUPARU IOANA – Bucureşti
95. SUCHOVERSCHI GHEORGHE- Focşani
96. ŞIMONATI CLAUDIU NICOLAE – Hunedoara
97. TARHON ROMEO – Bucureşti
98. TIRENESCU MARIA – Cugir, Alba
99. TOMA CONSTANTIN – Focşani
100. TOMA EMANOIL – Ploieşti
101. TOMESCU GABRIELA – Novaci, Gorj
102. TRANDAFIR SÎMPETRU – Brăila
103. TUFAN VALENTIN – Buzău
104. UNTARU ION – Băneasa, Giurgiu
105. VARGA CĂTĂLIN – Dej, Cluj
106. VASILE CORNELIU – Bucureşti
107. VASILICĂ AUREL – Slobozia, Ialomiţa
108. VASIU IOAN – Orăştie, Hunedoara
Velicu Marilena
109. VELICU MARILENA – Tulcea
110. VICOL GHEORGHE – Vatra Dornei, Suceava
111. VLEJU ANIŞOARA – Crucea, Suceava
112. ZAHARIA LUMINIŢA – Bucureşti
113. ZOLTAN ALINA ELENA – Adjud, Vrancea Aşteptăm autorii interesaţi să ne contacteze, pe adresa editurii, sau pe pagina web, la următoarele date de contact: Editura ARMONII CULTURALE, Str. Siret, bloc 28, ap. 30, Adjud, jud. Vrancea, fix: 0374-064.594, mobil: 0741-078.627, e-mail: geocosynus@gmail.com, web: http://www.armoniiculturale.ro ARMONII CULTURALE – ÎNCĂ UN VIS ÎMPLINIT! În curând la Editura Armonii Culturale … Gabriel Dragnea (Bucureşti), Emanoil Toma (Ploieşti), Cristina Istrati (Bucureşti), Trandafir Sâmpetru (Brăila), Ioana Voicilă Dobre (Bucureşti), Vasile Bele (Baia Mare), Magdalena Albu (Rm. Sărat), Elena Aurora Popa (Buzău) şi multe alte noi apariţii editoriale! Armonii Culturale
octombrie 2013************************************
CITITI SI
IN MEMORIAM PROFESOR NICOLAE BOARU (decedat ieri, 9 oct. 2013, la Ploiești) – Profilul unui orator român de Cristian Petru Bălan, Glen Ellyn, Chicago, SUA

*******************aproape GRATIS :publicitate in REVISTA HAI,ROMANIA! :http://atgfortuneglobal.bligoo.com.co/media/users/4/224423/images/public/33269/dolarani.gif?v=1282797044156

yes please

project events organizeaza la bucuresti,spectacol scorpions

-14 dec. -romexpo

legendara trupa germana scorpions-concert bucuresti 14 dec.2013

http://www.anuntbursa.ro/_img/_promo/728x90_Leaderboard.gif

CUTREMURUL CARE VA ZGUDUI ÎNTREAGA PLANETĂ. ´´Pe 17 octombrie lumea s-ar putea părbuși, iar noi stăm aici și jucăm cărți pe Titanic´´, a declarat Jacob Frenkel,președinte al JPMorgan Europa și fost guvernator general al Israelului


DEUTSCHE WELLE: Începutul sfârșitului globalizării

 Grafik Sehnsucht nach Europa

Politica monetară a SUA afectează negativ țările emergente. Disputa actuală privind bugetul federal poate agrava problemele. La Simpozionul Global Economic de la Kiel, mulți se tem că globalizarea se apropie de final,sustine un articol Deutsche Welle,citat de Evenimentul Zilei si Capital.

De la începutul crizei financiare, sistemul federal american de bănci centrale Federal Reserve (Fed) aruncă mereu bani noi în piețe, în speranța stimulării economiei. Șeful Fed Ben Bernanke a dat de înțeles că ar putea renunța în curând la politica banilor ieftini, ceea ce a creat panică în piețele financiare. Bernanke a revenit la mijlocul lunii trecute asupra poziției sale și a amânat schimbarea de curs.

“Fed a rămas singurul adult într-o cameră plină de copii”, crede Barry Eichengreen, profesor de economie la University of California în Berkeley. “Și dacă toți copiii cer în cor mai multe dulciuri, pentru că pe moment zahărul este singurul lor aliment, atunci Fed nu le va putea spune copiilor că bomboanele s-au terminat.”

Fără bomboane pentru copii

Mehmet Simsek Mehmet Simsek

Politica monetară neclară are urmări neplăcute pentru țările emergente și cele în curs de dezvoltare. “În urmă cu câțiva ani a trebuit să luăm măsuri dure pentru a nu fi inundați de masele de bani care amenințau să ajungă în Turcia”, spune ministrul turc de finanțe Mehmet Simsek. “Astăzi, dimpotrivă, suntem în pericol să nu mai dispunem de capital suficient.” Motivul: investitorii se tem de sfârșitul banilor ieftini și au început să-și retragă fondurile din Turcia, Brazilia și alte țări emergente.

“Țările emergente și în curs de dezvoltare au dreptate când cer socoteală Fed și când le amintesc americanilor că trebuie să țină cont și de interesele celorlalți”, spune Yu Yongding, economist la Academia Chineză de Științe Sociale și fost consilier al băncii de stat de la Beijing.

Revolta finanțatorilor

Andrew Sheng Andrew Sheng

Din partea responsabililor americani însă, nu pare că plângerile sunt ascultate. Țările emergente au însă la îndemână un mijloc puternic de presiune. “Noi suntem cei care împrumutăm azi bani statelor industrializate”, avertizează Andrew Sheng de la Fung Global, un institut de cercetare economică din Hong Kong. “Trebuie să decidem ce vom face în continuare.”

Adică? Bani mai puțini pentru datoriile de stat ale occidentului sau controlul fluxurilor de capital? “Acesta ar fi începutul sfârșitului globalizării”, susține Sheng. “Căci dacă globalizarea înseamnă că doar câțiva se bucură de câștiguri globale în timp ce restul suferă pe plan local, atunci aceștia din urmă se vor opune.”

Următoarea bulă

Sheng acuză Fed că nu își clarifică intențiile de politică monetară, importante atât pentru piețele financiare cât și pentru alte state. Și William Rhodes, până în 2010 vicepreședinte al Citigroup și azi consilier al băncii atrage atenția cu privire la pericolele generate de o eventuală schimbare de direcție a Fed. “Dacă politica banilor ieftini nu este finalizată corespunzător, atunci ne vom confrunta cu o situație mai grea decât criza actuală.”

Și prăbușirea acțiunilor companiilor de Internet de la începutul anilor 2000 a fost combătută tot cu bani ieftini, amintește Rhodes. Rezultatul – o nouă bulă, de data aceasta în sectorul imobiliar, care a generat o criză financiară mondială.

Jucând cărți pe Titanic

În orice caz, următoarea perioadă nu va aduce o clarificare a politicii monetare a Fed, ba dimpotrivă. Dacă Congresul de la Washington nu va ajunge curând la un acord, SUA intră din 17 octombrie în incapacitate de plată. În acea zi, țara ar atinge pragul maxim de îndatorare. Pentru ca acesta să fie majorat, e nevoie de votul republicanilor, cei care au provocat deja așa-numitul “government shutdown”, închiderea serviciilor guvernamentale, din cauza lipsei finanțării.

Jacob A. Frenkel Jacob A. Frenkel

“Pe 17 octombrie lumea s-ar putea părbuși iar noi stăm aici și jucăm cărți pe Titanic”, a declarat Jacob Frenkel, președinte al JPMorgan Europa și fost guvernator general al Israelului. “Va fi nevoit atunci Macho-Superman Bernanke să vină din nou să dea asigurări că nu va permite un astfel de deznodământ?”

Dacă Fed va continua să injecteze bani în piețe, pentru a evita criza, avem atunci o rețetă pentru următoarea mare bulă, consideră Frenkel. Mai mult, cuvântul criză nici nu s-ar mai potrivi pentru a descrie actuala stare de lucruri. “Când ceva se tot întâmplă nu mai este criză, ci normalitate.”

Cod de bare

***************

Jessie J – Price Tag ft. B.o.B.

http://i.ytimg.com/vi/Oz2LoNfpmZs/0.jpg

************************aproape GRATIS -publicitate REVISTA HAI,ROMANIA! :http://atgfortuneglobal.bligoo.com.co/media/users/4/224423/images/public/33269/dolarani.gif?v=1282797044156

project events organizeaza pe 5 dec. la sala palatului bucuresti,

spectacolul  celebrului cantaret grec demis roussos:

yes please

ANA -MARIA PAUNESCU : Festivalul Internaţional ADRIAN PAUNESCU – ediţia I-Craiova 2013


ANA MARIA PAUNESCUAcest sfârşit de săptămână , cel care marchează şi data de 20 iulie la care tatăl meu, poetul Adrian Păunescu, ar fi împlinit 70 de ani, va găzdui, cu emoţie şi generozitate prima ediţie a Festivalului Internaţional Adrian Păunescu, la Craiova, oraşul în care şi-a luminat, copil fiind, albastrul ochilor şi profunzimea ideilor. Nu am fi găsit, probabil, un loc care să ţină piept mai bine amintirilor decât această frumoasă reşedinţă de judeţ şi de lume, decât această Craiovă, “campioana unei mari iubiri” şi, iată, anul acesta, şi domiciliu al unui mare act de poezie, muzică şi conştiinţă.

În cele trei zile de Festival, vom trăi momente emoţionante şi vom lansa acţiuni dinamice: concurs de poezie, discursuri academice, dezvelire de bust, vizită la casa părintească din Bârca, lansare de carte, recitări, spectacol de muzică folk pe versurile lui A.P. Pentru a nu omite nici un detaliu, las să vorbească în locul meu programul oficial al acestei prime ediţii a unei mişcări căreia, atât cât se va putea, atât cât vom putea, vom încerca să-i asigurăm continuitatea:

AFIS A3

Vineri, 19 iulie 2013
Ora 17.00: Sala Primăriei
Festivitate de deschidere – alocuţiuni
Concursul de Poezie “Adrian Păunescu” – lecturi, comentarii şi deliberări juriu
Sâmbătă, 20 iulie 2013
Ora 10.00: plecare spre Bârca
• Ora 11.00 Bârca: Dezvelirea bustului lui Adrian Păunescu în faţa Casei de Cultură din localitate; Vizită la casa părintească
• Ora 17.00: Foaierul Teatrului Naţional Marin Sorescu, Craiova
Lansare cărţi: Maluri de Prut, De la Bârca la Viena şi înapoi,
Album omagial Adrian Păunescu
Concurs poezie – anunţarea câştigătorilor
Recitări din opera poetului – Eusebiu Ştefănescu, Dorel Vişan, Adam Erzsebet, Rodica Mandache şi studenţii săi
Duminică, 21 iulie 2013
Ora 10.00 – Atribuirea numelui Adrian Păunescu unei străzi din Craiova
Ora 11.30 – dezvelire bust Adrian Păunescu pe Aleea Personalităţilor de lângă Teatrul Naţional Marin Sorescu
Ora 20.00: Spectacol muzică folk şi poezie pe versuri de Adrian Păunescu

http://www.libertatea.ro/typo3temp/pics/4591-307373-cenaclul_flacara_paunescu_69e56c515a.jpg
Piaţa Prefecturii, cu participarea:
Nicu Alifantis, Victor Socaciu, Vasile Şeicaru, Mircea Vintilă, Andrei Păunescu – trupa Totuşi, George Nicolescu, Emeric Imre, Mădălina Amon, Vasile Mardare, Mihai Napu, Raul Cârstea, Cristian Buică, Octavian Bud, Magda Puskas, Valentin Moldovan, Evandro Rossetti.

Mulţumim tuturor celor care au făcut posibil acest eveniment cultural!
Pentru Adrian Păunescu, haideţi la Craiova, să dovedim împreună că flacăra sa are încă putere să ne ţină aproape.

ANA MARIA PAUNESCU -Jurnalul National

***

Adrian Paunescu - Mi-e frig de frigul

ADRIAN PAUNESCU-

http://ro.wikipedia.org/wiki/Adrian_P%C4%83unescu

POEZII DE ADRIAN PAUNESCU

Repetabila povara (recita poetul):

Minimalizări jignitoare

Un urlet-de-fiară-în-comă, în creierul meu
Şi poate că-i momentul unui poem explicit,
Despre această cea mai mare dragoste a mea
Şi despre ceea ce unii au început să numească
Slăbiciunea mea nejustificată, orbirea mea,
Plânsetul meu nemotivat, damblaua, coşmarul,
Exagerările mele în materie de evaluare,
A ta, ca femeie între femei şi ca iubită a mea.

Mă irită şi mă jignesc toate aceste încercări
De minimalizare, la care ei te supun,
Deşi, trebuie să recunosc, mă bucură faptul că,
În nici una din bârfele care circulă despre tine,
Nu a apărut, deocamdată, nici o aluzie
Despre vreun act de trădare din parte-ţi,
Despre ceea ce tu însăţi voiai să mă faci să aflu,
Din cercurile de oameni, despre care
Ştiai că-mi vor spune, şi anume faptul
Că ai fi plecat să te măriţi! Nuntă de pietricele!

Nu, calomnia aceasta despre tine nu circulă.
Aflu de la fiecare om, care mi te descrie,
Că eşti îngrozitor de singură şi de retrasă,
Că stai şi scrii, undeva în casa părinţilor tăi,
Şi că, slăbită, nu poţi duce o discuţie până la sfârşit,
Cu nimeni dintre cei care te-ntreabă
Despre noi doi şi despre dragostea noastră.

Nici ruşine, nici frică

Am mai auzit că te miri să ţi se spună că eu
Recunosc în public, fără ezitare, nu numai
Că te-am iubit, ci şi că te iubesc, nu numai
Că te-am iubit, dar că te-am iubit cel mai mult
Şi că nu mi-e nici ruşine, nici jenă şi nici
Frică să mărturisesc. Şi, uite, mărturisesc. Şi urlu.

Nu, nu, pe-veci-pierduta-mea-dragoste,
Nu e cuviincios să te miri, să te prefaci că te miri
De ceea ce prea bine ştii că-i adevărat.

Nu-ţi face iluzii, nu vei scăpa niciodată
De această obsesie a vieţilor noastre
Împreunate, încleştate, contopite, unite,
Nu mai face tot felul de teorii ale păcatului,
N-ai de ce să-ţi asumi ceva ce nu ai înfăptuit,
Un păcat care te devorează şi te învinovăţeşte nedrept.

Noi n-am păcătuit faţă de nimeni dintre oameni
Şi nici faţă de Dumnezeu, noi, cu iubirea noastră,
Am sporit lumina lui Dumnezeu pe pământ,
Prin tot ceea ce iubirea noastră a reuşit să provoace,
Biserici, generozităţi, lupte, visuri şi cărţi
Şi situarea mea netrădată, de partea, mereu, de partea
Oamenilor simpli, buni şi necăjiţi, de felul celor
Dintre care tu însăţi veniseşi lângă mine.

Asasinatul ţi-a reuşit

Şi vreau, acum, când şi eu sunt pe deplin convins
Că asasinatul tău împotriva dragostei noastre
Ţi-a reuşit, să-ţi reproşez această crimă abominabilă,
Dar, în acelaşi timp, să-ţi mulţumesc pentru
Toate faptele bune pe care le-am făcut,
Din dragoste faţă de tine, în aceşti ani.
Eu, iubindu-te, am ţinut să afli, tu, neîntârziat,
Ce am făcut, am vrut să fiu mai viteaz decât sunt,
Să judeci tu, să proclami tu, să-ţi priască ţie
Dreptatea mea, dăruirea mea, generozitatea mea,
Te trezeam din somn să-ţi povestesc febril
Ce mai făcusem pentru cauza generală
Şi pentru amărâţii care-mi treceau prin faţă

Şi am ajuns la tine, fericit, cu vestea reală
Că ţăranii din sudul pârjolit de secetă vor avea,
Şi prin lupta mea, gratuit, motorină.

Nu văd femeile frumoase

Un-urlet-de-fiară-în-comă, în creierul meu. Dar,
De când nu te-am văzut, am devenit egoist
Şi nu mai am chef de aproape nimic,
Ştii cât îmi plăcea să mă uit după femeile frumoase,
Chiar dacă pofta o consumam îndârjit,
Tot dăruindu-mă ţie, cu asupra de patimă,
Căci tu erai mai presus decât toate.

Acum, s-a-ntâmplat un lucru care mă sperie,
Trec femei frumoase pe lângă mine
Şi nu le observ. Mi se spune că au trecut.
Se aşează femei frumoase, la masa mea,
Şi mă uit în ochii lor de parcă aş căuta ceva
Dincolo de ei, ochii tăi. Triştii tăi ochi.

Lutierul rănit

Eu, în aceşti ani de dragoste şi de acomodare,
Eu, în aceşti ani de patimă şi de acordaj,
Am trăit sentimentul reconfortant, teribil
Că reuşisem, după consumarea unei păduri întregi

De arbori de rezonanţă, să te scot pe tine dintr-unul
Şi să te acordez, după toată opera de asamblare,
De şlefuire şi de umanizare. Să te acordez.

Totuşi, cum se poate pleca de lângă lutierul tău,
Decât smulgându-i mâna din umăr şi inima din piept,
Ceea ce e, până la urmă, şi adevărat?
Aşa s-au petrecut lucrurile, lutierul îşi caută inima
Peste tot, şi nu şi-o mai găseşte. Nu o mai are.
Ai plecat, trăgând-o după tine şi zdrobindu-mi
Mâinile cu care te-am făcut, vioară bolnavă!

Îmi recunosc laşitatea

Iarna aceasta mi s-a părut de-a dreptul absurdă
Şi am trăit-o ca pe o fatalitate, ca pe-un delir,
Cu cât munceam mai mult, ca să-ţi fie bine ţie
Şi ca să putem construi cuplul nostru, să fie
Un cuplu durabil, ca să putem aduce pe lume
Un copil sănătos, cu atât te înstrăinai şi ţi-ai pierdut
Răbdarea, ca pe un mecanism orientativ.

Şi, acum, pentru a fi cinstit până la capăt,
Trebuie să-mi recunosc laşitatea din clipa
În care, fără vehemenţă, m-ai rugat să avem un copil
Şi visai să se nască în jurul datei de 20 iulie 2003,

La sărbătoarea de 60 de ani ai tatălui său. Am ezitat,
M-am gândit la ce înseamnă un copil la bătrâneţe
Şi la fetiţa mea, care ar fi trebuit să înţeleagă,
Şi la scandalul celor care mă urăsc, şi la tine,
Şi la mine, care trebuia să-mi asum responsabilitatea
A încă 20 de ani de viaţă, ca să-l putem creşte.

Revanşa asupra Desdemonei şi a lui Othello

Şi nici copil, iată, nu am avut, nici ţie nu ţi-am dat
Meritata legitimitate, dorită de tine, cu atâta ardoare
Şi cu atâta răzbunare, după aceşti ani geniali
Şi dramatici, trăiţi împreună. Şi am simţit în fugă
Tristeţea care te învăluia treptat. Dar, recunoaşte,
Nu mi-ai spus răspicat niciodată, interiorizându-te,
La ce te gândeşti şi ce vrei să faci, pierduta mea,
De aceea, cred în dreptul cuplurilor la comunicare
Şi în revanşa asupra Desdemonei şi a lui Othello.

Vreau să-ţi spun că, şi dacă ne-am reîntâlni,
Şi ne-am reîmpăca, eu tot n-aş avea ce reproşuri să-ţi fac,
Mă domină propriile remuşcări şi aud, în permanenţă,
Un urlet-de-fiară-în-comă, în creierul meu.
Încep să-nţeleg şi să iert felul bezmetic în care
Le-ai făcut toate, ca să ne despărţim şi ca să mă

Poţi determina să pricep că e vorba de o clipă
A deciziei pe viaţă şi pe moarte, nenegociabilă,
Ai riscat să mă omori, probabil, pentru a face
Să trăiască şi să se consolideze sau să moară
Iubirea demenţială care ne-a legat. Şi trăieşte.

Inutilul incendiu dintre focuri

Riscul a fost total şi ţi-aş mărturisi, precum mă cunoşti,
Brutal, gratuit, omeneşte, ca-ntre vecini de vagon,
Plecaţi către gheţurile veşnice, de dincolo de fire,
Că eu, şi aşa, şi aşa, te iubeam mai mult decât oricine
Şi mai mult ca pe oricare dintre iubitele mele.

Nu trebuia să mai aprinzi un incendiu inutil, când
De jur-împrejur erau numai incendii devastatoare,
Şi noi, oricum, ardeam mocnit şi ar fi trebuit să
Izbucnim în foc, să ne mistuim şi, legaţi unul de
Altul, să ajungem scrum, în vatra unei noi rodnicii.

Dar eu te iubesc atât de prăpăstios, de curat, încât
Îţi iert şi acest sacru act criminal, din care m-am
Salvat fără ajutorul tău, împotriva dorinţei tale,
Pentru c-am avut norocul unei vitalităţi revanşarde
Şi pentru că nu puteam muri, lăsându-te în voia sorţii
Şi asuprită de eventualele tale remuşcări ulterioare.

Supravieţuiesc şi te salut

Supravieţuiesc şi te salut, înstrăinata mea iubită,
Şi te anunţ că, pentru iertarea acestui păcat al tău,
Împotriva mea, şi de care nu te credeam în stare,
Voi termina Catedrala începută, cu tine, cândva,
Şi ţi-o voi dedica, la sfinţire, să-ţi mângâie sufletul
Şi să te spele de orice îndoială care te macină,
O, de când meriţi tu, prea curata mea, o biserică!

E prea târziu ca să ne mai putem împăca,
Eu sufăr, acum, de-o ciudată stângăcie, în faţa ta,
Şi nu am voie să fac nimic, pentru ca să nu te deranjez,
De când te-ai dezacordat cu voia, încăpăţânat,
Şi nici nu am răbdare să mai tai o pădure,
Pentru a construi şi acorda o vioară nouă,
Şi nici curajul de a te mai căuta. Oricum,
Nu te-aş auzi dacă m-ai striga, deşi nu mă strigi,
Nu te-aş mai auzi nici pe tine, dacă nu aud eu
Nici sirenele pompierilor, de atâta larmă interioară,
De-atâta urlet-de-fiară-în-comă, în creierul meu.

Prea târziu pentru pace-ntre noi

Pentru pace între noi, e mult prea târziu. Totuşi,
Câteva lucruri trebuie făcute, orice-ar fi,
Pentru o înmormântare civilizată a noastră,
Nici măcar o întâlnire de adio nu vreau să-ţi solicit,

Mi-ar sta rău, ca bărbat ce ţi-am fost, să mă umilesc,
După ce tu mi-ai trântit, nu uşa, ci orizontul în nas,
Oricum, am avut noi grijă să aşezăm în memorie
Întâlniri de referinţă, s-o putem alege pe aceea
De care să ne aducem aminte cât vom trăi.

Acum, când scriu acestea toate, mă aflu
Pe-un drum de iarnă, undeva, într-o parte de ţară,
Unde, cândva, ai venit nebuneşte, copilăreşte,
Cu un avion care tremura, după ce rămăseseşi
La Bucureşti, supărată pe mine, că plec,
Partea aceasta de ţară, pe unde mă aflu,
Pare-a fi rudă cu munţii tăi îndepărtaţi.

Încărunţita, hodorogita maşină de scris ninsori

Maşina înaintează prin ninsoarea nebună,
Abundentă ca transpiraţia celor în comă,
Înainte de a-şi da obştescul sfârşit. Viscol.

Şi, cum intrăm în fulgii dispuşi aproape perfect,
Pe verticală şi pe orizontală, întretăindu-se,
Parcă ne-am afla în faţa unei vechi maşini de scris,
Care încărunţeşte pe măsură ce află veştile rele
Ce se comunică tastelor ei. Ninge scriind ninsori.

Nici o nădejde

Încărunţita maşină de scris a ninsorii
Va participa la transcrierea pe curat a acestui
Roman despre tine, despre mine şi, mai ales,
Despre dragostea noastră, în legătură cu care
Nu mai am nici o nădejde şi nici o perspectivă.

De aceea, nici nu mă mai agit aproape deloc,
Sufăr în tăcere şi, uneori, mai scriu, îţi mai scriu,
Ca să mă induc în eroare că eu mai exist pentru tine
Şi expediez scrisori fără destinatar, fără adresă,
În direcţia tuturor vânturilor şi furtunilor,
Poate, poate, vreuna din ele te va nimeri.

Patul din creierul meu

Dar, nici pentru asta, nu mai am nici o nădejde,
Nu mai emit nici o pretenţie. Asasinatul ţi-a reuşit.
Şi, mai mult decât atât, ţi-a reuşit şi faptul scontat
Că te iert, deşi, în fiecare noapte, trebuie să spun,
Mi-e atât de dor de tine, încât am impresia
Că ţi-ai făcut pat în creierul meu, pat fierbinte.

Şi te întinzi acolo pe pat şi mă provoci,
Şi eu te iau în braţe şi ne rostogolim prin patul
Din creierul meu şi cădem din pat în ochi,
Şi din ochi în lacrimi, şi fără să vrem
Ne despărţim, eu într-un ochi, tu în altul,
Eu într-o lacrimă, tu într-alta, şi cădem pe patul
Din realitate, şi tu pleci, pe neaşteptate, din lacrima
În care te-ai aflat, şi rămân singur, ca în realitate,
Şi-mi sparge tâmplele, venind din codrul otrăvit
Al sângelui ce mă ţine, mă cutreieră şi mă clatină,
Un urlet-de-fiară-în-comă, ce urcă în creierul meu.

Vânătorul cere un loc în botul tigrului

Am înţeles că ţi-e teamă să vorbeşti cu mine,
Pentru ca să nu te-ntorc din nefericitul tău drum,
Nu e nevoie să te fereşti şi să fugi, eu, oricum,
N-am mai întreprins nimic pentru ca să te văd,
Să-ţi vorbesc, să te conving, să te fac să revii
Şi nici nu te voi mai căuta niciodată. Fii liniştită!
Vânătoarea s-a terminat în urmă cu sute de versuri,

Dar, chiar dacă m-aş îmbăta, dacă m-aş droga,
Dacă mi-ar lua Dumnezeu minţile şi aş porni-o
Către tine, inconştient, într-o noapte, ce aş face,
Dac-aş ajunge la tine? Ce-aş putea să-ţi mai spun?
Ce-aş avea de pledat? Cât de credibil mai este
Un om părăsit, în ochii femeii care i se dedicase,
Cu umilinţă, şi într-o zi a turbat şi l-a părăsit,
Hotărâtă să-şi ucidă cu orice preţ salvatorul?
Sunt ca un vânător obosit care-a tras toate

Gloanţele şi e atât de scârbit şi de epuizat, în tot
Ceea ce face, încât nu i s-ar părea ciudat dacă,
Pentru a scăpa de întrebările oamenilor, el
I-ar cere voie tigrului pe care tocmai îl urmărise,
Spre a-l împuşca, să-i facă loc în propriul său bot,
Între colţii lui fioroşi, lui, vânătorului, să se culce
Şi să nu mai audă nimic. Să adoarmă definitiv
Şi să fie zdrobit de tigru, în ferocea lui salivaţie.

Mă simt un manuscris care te conţine

Dar, uite, între timp, s-a potolit şi ninsoarea,
Parcă s-a evaporat, parcă s-a pulverizat,
Parcă s-a desfiinţat încărunţita, hodorogita
Maşină de scris fulgi. Şi eu mă simt, acum,
Un fel de manuscris mototolit şi aruncat de colo-colo,
Până când va fi scos de pe rol şi trimis la foc.

Sunt manuscrisul care te conţine, sunt manuscrisul
În al cărui cuprins e vorba despre tine, eşti tu,
Chiar dacă tu n-ai să te mai recunoşti, pentru că tu
Eşti parcă drogată şi locuită de altcineva, astăzi,
Mi te-au schimbat, mi te-au otrăvit, mi te-au luat,
De un timp încoace, de la echinocţiu încoace,
De altfel, îmi reamintesc, tu erai un desen original

Care nu putea şi nu poate supravieţui,
Între bancnote de serie, între bancnotele în circulaţie.
Eu sunt manuscrisul care te conţine, lăuntric,
Îţi ştiu secretele mai bine decât le ştii tu însăţi,
Dar sunt aşa de gelos, încât tresăream involuntar
Atunci când se întorcea ecoul vocii tale la tine,
Şi n-aş avea puterea să divulg tainele tale fără
Să înnebunesc de ruşine şi de remuşcare, în toată
Dragostea şi gelozia cu care te înconjur, de la
Distanţa de două destine, care nu se mai conjugă.
Eşti rana mea

Trebuie să spun, totuşi, un fapt care te priveşte,
Retrasă cum eşti în casa părinţilor tăi neputincioşi,
Ca-ntr-un mormânt, să spun un adevăr, un avertisment
Tuturor nenorociţilor şi bârfitorilor tăi, tuturor:
Astâmpăraţi-vă! În casa de pe deal e o rană a mea
Care seamănă cu ea. Nu este ea. Ci o rană a mea.
O rană care nu se poate închide. Degeaba mă rog
Pentru cicatrizare, degeaba mă rog pentru vindecare.
Rana aceasta nu se închide. Eu îmi controlez rana
Fără nici un mijloc special. Dacă pe ea o doare,
Şi pe mine mă doare. Nu pot să rămân insensibil
La propria-mi rană. Chiar dacă nu scap de bruiajul
De urlet-de-fiară-în-comă, din creierul meu.

Inscripţie pe crucea dragostei

Spuneam cândva că există nopţi iresponsabile,
Pe pământ, nopţi în care oameni, îndeobşte cuminţi,
Devin capabili de crimă, asupra lor acţionând,
Probabil, o eclipsă de lună, o cădere de frunze,
Un înger poluat, o vanitate rănită, o revanşă dorită,
Probabil că şi noi am trăit, fără voie, fără gând,
Câteva din aceste nopţi iresponsabile, dacă tu
Ai putut să gândeşti, să plănuieşti, să acţionezi
Fără mine, în chestiunea de viaţă şi de moarte
A destinului nostru comun, a stării noastre de unire.
Nu te acuz, constat. Nu, nu te acuz. Constat.
Nu te înjur, înţeleg. Nu, nu te înjur. Înţeleg.
Nu te caut, sufăr. Nu, nu te caut. Sufăr.

Şi, ceea ce mi se pare semnificativ, e că nu am
Ce povesti despre noi. Singura inscripţie de care
M-aş simţi în stare, pentru a o pune pe crucea
De pe mormântul dragostei noastre, pe care ai
Asasinat-o, ar fi aceasta: “Ei s-au iubit”.

Magmă arzândă pe gheţuri

Străbat reliefuri accidentate şi literele acestui
Poem se deformează din cauza şoselei sparte,
Dar realitatea e că, din alte motive, n-ar trebui
Ca literele să se păstreze drepte. Convulsia
Care-mi agită sângele nu ar trebui, n-ar avea dreptul
De a se exprima caligrafic. Singurul poem, de care
Mă simt întru totul capabil, ar fi să iau o bucată
De magmă arzândă în mâini şi s-o arunc asupra
Globului pământesc, în dreptul Continentului Arctic.

Şi creaţie să fie ceea ce rămâne din acest spontan
Mecanism dezlănţuit al flăcării şi al gheţii
Şi al abstractei lor ciocniri vinovate, nevinovate.

Câtă convenţie, literele

De când eram copil, n-am mai simţit, aşa de acut,
Ceea ce simt acum, câtă convenţie, câtă ipocrizie,
Poartă în ele aceste litere, şi ce puţină suferinţă.

Standardizare şi aplatizare, în domeniul atât de
Convulsionat al spiritului, căruia-i cotizez,
Şi eu, cu propria-mi convulsie, cu propria-mi
Dragoste, pentru care sunt în stare să fac, imediat,
Aproape totul, chiar şi operaţie pe cord deschis,
În piaţa publică, pentru a muri, nu pentru a trăi.
Ritmul prea lent al ştirilor

Dar ce mi se pare absurd, încă o dată nedrept şi
Absurd, e ritmul prea lent, prea obosit, în care te-ai
Hotărât să primeşti eventualele informaţii
Despre mine. Hai să zicem că e o capodoperă
De tristeţe majoră plecarea ta, hai să zicem
Că e un gest justiţiar divin şi că, într-adevăr,
Eu sunt un nemernic şi că merit această pedeapsă
Pe care, dac-ai dat-o şi altcuiva, nu trebuia
Să mă bagi şi pe mine în această serie, banală,
Iar, dacă n-ai dat-o nimănui, nu cred că ai
Conştiinţa să afirmi, cu luciditate, că-n lumea reală
Te-a iubit şi ţi s-a dăruit cineva, mai mult decât mine!

Embargo şi urlet

Aşa că, spune-mi sau, mai degrabă, gândeşte-te
Şi nu-mi spune, cum vei răspunde într-un prezent
Viitor, acelor veşti din trecut, asupra cărora tu
Aveai puterea şi harul de-a interveni salvator, dacă
Le-ai fi aflat, atunci când se petreceau, întocmai
Cum şi eu am fost tentat să interzic tuturor
Celor ce-mi aduc veşti despre tine, orice ştire
Care te priveşte, embargo agrementat voluptos
Cu acest-urlet-de-fiară-în-comă, din creierul meu.

Linia veştilor rele

M-am gândit, însă, că s-ar putea să aud într-o zi
C-ai fost grav bolnavă şi aveai nevoie de ajutor
Şi, pentru că nu l-ai primit la timp, ai murit.

Ce aş simţi şi ce aş face, dacă s-ar întâmpla
Să aflu că, dintr-o ambiţie stupidă, de cocoş idiot,
N-am putut interveni, la timp, să te salvez?

Las deschisă linia fierbinte către toate veştile despre
Tine, mai ales că ele sunt, de obicei, rele şi sporite
De răutatea celor ce mi le dau, cu plăcerea de a mă
Vedea umilit. De când aşteptau ei clipa aceasta!

De unde ştii?

Totuşi, pierduta mea, de unde ştii ce se poate întâmpla,
Într-o zi cu mine, cu tine, în acest vârtej imprevizibil.
De unde ştii că rezist şi că rezişti tensiunii, de unde
Ştii că nu vom regreta cândva, la tragerea
Liniei finale a vieţii, la bilanţ, toate aceste
Zile, toate aceste nopţi, cheltuite de noi, cu atâta
Încăpăţânată zădărnicie? De unde ştii?
De unde ştii? De unde ştii? De unde ştii? Ştii?

Până la capăt!

Rămâne valabilă făgăduinţa mea anterioară,
În legătură cu noi: Până la capăt! Până la capăt!
O repet. O subliniez şi dau sânge, deliberat,
Din nou, pentru ea: Până la capăt! Totul până
La capăt: şi dragostea, şi uitarea, şi dezastrul!

Singura pedeapsă, uitarea

Îmi pare rău că trebuie să ţi-o spun sincer,
Chiar acum, când nu mai am nici putere, nici chef
Să acţionez recuperator, nici în această privinţă:
Eşti femeia vieţii mele. Singura pedeapsă, de care
Mă simt în stare şi pe care ţi-o doresc, aşa cum
Declarai că şi tu doreşti din toată inima, necondiţionat
(Şi chiar ai cerut aceasta, aberant, exact cui nu Aveai dreptul de a-i cere), e să nu te mai caut,
Singura pedeapsă, pe care aş vrea să ţi-o dau
Şi pe care ţi-o voi da-o este uitarea. Să te uit!

Să nu ştiu cine eşti şi cine sunt

Desigur, nu acum. Şi asta, pentru că nu pot, nu
Pentru că nu vreau. Încerc disperat să te uit.
Dar nu pot să te uit şi te port cu mine peste tot.
Nu sunt în stare să te uit. Dar am un proiect
De uitare. Lucrez la descoperirea unui virus teribil,
De care să mă las contaminat, asumându-mi lucid
Riscul de-a uita totul. Inclusiv alfabetul.
Inclusiv respiraţia, inclusiv cum mă cheamă.
Să ne-ntâlnim, cândva, întâmplător
Şi să nu ştiu, să nu mai ştiu cine eşti,
Să încerc să mă recomand şi să nu ştiu cine sunt.
Şi tu să nici nu mai fi aceea pe care-o iubisem.

89 de luni împreună

Totuşi, înainte de sfârşit, o mărturisire, mi-e dor
De tine ca de copilăria mea, mi-e dor îngrozitor
De tine şi nu mă pot consola cu nimic, dar chiar nimic
Din ceea ce îmi oferă viaţa, nişte glorie, nişte bani,
Nişte femei, nişte călătorii, nişte orgoliu, nişte pâine,
Am nevoie de tine, cea de dinainte de eroare,
Am nevoie de cineva care mi-a murit în memorie

Şi nu ştiu unde să te găsesc, de vreme ce, uită-te şi tu,
Viscoleşte năprasnic în grădina de vară dărăpănată
În care te-am întâlnit şi te-am oprit. De ce oare?

Te-am oprit pentru 89 de luni, 89, 89 de luni
Din vieţile noastre, divizibile, indivizibile, 89 de luni,
Repetata, fatala, nenorocoasa şi norocoasa, draga
Cifră 89, în expansiune, asupra ta şi a mea,
Numai 89 de luni de nebunie şi de speranţă,
Pentru 2700, pentru numai 2700 nopţi, în care
Îmi spuneai, cu dreptate, că te-am lăsat singură.

Nenorocita mea propoziţie: “Nu ţi-am promis nimic!”

Da, cele mai multe, cele mai teribile, cele mai grele
Au fost nopţi de singurătate, pentru care îţi cer iertare,
Deşi, într-adevăr, nenorocita mea propoziţie
Care te-a dezechilibrat, în acea noapte de noiembrie
A anului 2002, a fost (iartă-mi laşitatea şi graba)
“Nu ţi-am promis nimic”, dar n-ai avut răbdare
Să mă asculţi până la capăt: “Însă mereu eu am făcut
Şi voi face mai mult decât am făgăduit!”
Acum, însă, e prea târziu. Trebuie să învăţ să te uit.

Prăbuşindu-ne din ochi în lacrimi

Ca un urlet, nevoia de uitare în creierul meu, acolo
Unde noapte de noapte, încape un pat şi noi doi,
Rostogolindu-ne în el, noi, prăbuşindu-ne mereu
În ochi şi din ochi în lacrimi şi din lacrimi direct
Pe podea, ca să ne despărţim. Şi să ne şteargă femeia
De serviciu, a doua zi, să câştige şi ea o pâine, cinstit
Din munca ei şi din nebunia noastră.
Ultimul urlet

Un urlet, un urlet, un urlet în creierul meu!
Un urlet de fiară în comă, în creierul meu!
Un urlet care începuse ca şoaptă nelămurită
Şi cuprindea numele tău, cu toate diminutivele,
Ca să ajungă, după toate aceste aberante
Nopţi de nesomn şi de obsesivă, maladivă
Întâlnire cu tine, în gând, într-o imaginaţie contrariată,
Un urlet confuz, nedistinct, grosolan,
Un urlet-de-fiară-în-comă, în creierul meu!

30–31 ianuarie 2003, Rm. Vâlcea – Tg. Mureş

***Pagina realizata de Marin MIHAI

http://mihaimarin.wordpress.com

****

60 de tunsori potrivite fizionomiei tale


Revista HAI,ROMANIA!,cu sprijinul site-ului eva.ro,va ofera 60 de imagini cu

tunsori în funcţie de forma feţei

Vrei să îţi schimbi tunsoare dar nu ştii dacă cea pe care o doreşti ţi se potriveşte? Forma feţei este elementul definitoriu în alegerea corectă a unei tunsori. Iată cum să stabileşti care este forma feţei tale, dar şi care sunt sugestiile de tunsori pentru fiecare formă în parte:

Faţa ovală - Lungimea feţei este cât lăţimea feţei plus jumătate. Este considerată forma ideală. Click aici pentru a vedea 10 tunsori pentru faţa ovală.
Faţa rotundă - Forma feţei tale este aproximativ la fel de lungă pe cât este şi de lată. Ai avantajul de a părea tot timpul mai tânără decât eşti. Click aici pentru a vedea 10 tunsori pentru faţa rotundă.

Faţa alungită - Arată ca un oval, dar lungimea este cu mult mai mare decât lăţimea. Click aici pentru a vedea 10 tunsori pentru faţa alungită.

Faţa dreptunghiulară -Linia părului are aproximativ aceeaşi lungime ca şi linia maxilarului. Este considerată o formă masculină. Click aici pentru a vedea 10 tunsori pentru faţa dreptunghiulară.

Faţa triunghiulară sau pară -Linia maxilarului este mai mare decât fruntea, faţa ta având forma unui triunghi întors. Probabil că pari mai tânără decât eşti, la fel ca în cazul celor cu faţa rotundă. Click aici pentru a vedea 10 tunsori pentru faţa triunghiulară.

Faţa diamant -Fruntea ta este vizibil mai lată decât linia maxilarului. Click aici pentru a vedea 10 tunsori pentru faţa diamant.    (http://www.eva.ro)

********************************

Marin Mihai:

Pentru barbati,tunsoarea KOJAK a facut si mai face furori.Aduce  lumina in casa si nu mai e nevoie de bigudiuri si cosmetice  de coafura scumpe Ofera si avantajul ca inteligenta e la vedere,e mereu in reflectorul soarelui.

Telly Savallas – Some Broken Hearts Never Mend

http://ecx.images-amazon.com/images/I/51bRS9SYqyL._SL500_AA280_.jpg

http://cultcultura.com.br/wp-content/uploads/2011/08/primavera.jpg

***

Patricia Kaas a oferit la Bucuresti un spectacol plin de emotie si senzualitate!


 _Afis_Patricia_Kaas_Bucuresti 2013

      Duminica seara – 23 iunie 2013, mii de romani s-au inghesuit in Sala Palatului pentru a o vedea pe artista ce a fost desemnata ani de-a randul „Cea mai buna cantareata din Franta”! Patricia Kaas a interpretat peste 20 de piese ale lui Edith Piaf, comemorand astfel 50 de ani de la trecerea in nefiinta a artistei ce i-a oferit inspiratie.

Revista HAI,ROMANIA! (http://mihaimarin.wordpress.com) va prezinta recenzia unui admirabil spectacol al divei franceze, oferita chiar de organizatorul Project Events.

 Concertul de duminica de la Bucuresti ce a facut parte din turneul de promovare al albumului “Kaas Chante Piaf”, a inceput cu artista franceza purtand un pardesiu elegant si pantofi cu toc. La acestia din urma a renuntat repede, artista preferand sa ramana desculta pe scena. Nu a durat mult si a renuntat si la pardesiu, aceasta ramanand intr-o rochita roz extrem de sexy. Timp de aproximativ doua ore, artista a schimbat mai multe tinute si mai multe perechi de pantofi, ramanand de fiecare data cu talpile goale. Pe tot parcursul show-ului, cei din sala i-au putut admira picioarele, despre care se spune ca ar putea ocupa unul dintre primele locuri intr-un clasament al “celor mai frumoase picioare din lume”. Melodia  „La Belle Histoire D’amour” a fost interpretata cu un accesoriu mai putin obisnuit: o pereche de manusi de box, exprimand forta dar in acelasi timp, fragilitatea.

     24 Iunie 2013: Patricia Kaas a oferit la Bucuresti un spectacol plin de emotie si senzualitate!

Senzuala si plina de sensibilitate, artista s-a lasat purtata de muzica impreuna cu dansatorul sau, ce le-a cucerit pe toate persoanele de sex feminin aflate in sala, prin expresivitatea sa si talentul aparte. In timpul concertului, pe ecran au rulat imagini cu Edith Piaf, ce au facut ca atmosfera sa fie si mai incarcata de emotie decat o facuse Patricia prin glasul si accentele teatrale oferite. Publicul a vibrat la fiecare melodie, aplaudand-o indelung pe artista, multi dintre ei daruindu-i flori si cadouri. Patricia le-a adresat cuvinte de apreciere si multumire, spunand „multumesc” chiar in limba romana.

     Intr-un interviu acordat inainte de show unei televiziuni, cantareata a declarat ca nu va fi un simplu concert ci un spectacol! Si asa a si fost: un spectacol in adevaratul sens al cuvantului. Un spectacol plin de emotie si senzualitate, ce face parte din al noualea turneu al artistei si care i-a purtat pe cei din public catre al noualea cer. Un spectacol in care artista a aratat si a cantat impecabil. Unii fani s-au declarat atat de fericiti si emotionati dupa spectacol incat au recunoscut ca au si plans, aducandu-si aminte de tinerete. „Superb spectacolul. Are o voce formidabila. Am si plans. „La Vie En Rose” o cantam cand eram studenta.”a declarat emotionata o doamna. Altii au conchis ca Patricia are exact vocea lui Edith Piaf, ba chiar mai mult de atat, unii fiind convinsi ca de data aceasta discipolul si-a depasit maestrul, afirmand ca Patricia Kaas a fost deasupra artistei careia ii era dedicat show-ul.

     La sfarsit, artista si-a prezentat echipa alaturi de care a stralucit pe tot parcursul show-ului: trei muzicieni si un dansator. Miile de fani prezenti au aplaudat-o si au chemat-o inapoi pe scena, artista oferindu-le inca o melodie interpretata in maniera sa unica; inca cateva minute pline de incarcatura emotionala, petrecute in compania „Vocii Parisului”…

 

Playlist concert Patricia Kaas – Bucuresti, iunie 2013:

  1. GENERIQUE
  2. MON DIEU
  3. PARIS
  4. MON MANEGE A MOI
  5. C’EST UN GARS
  6. LA FOULE
  7. EMPORTE MOI
  8. MILORD
  9. LES AMANTS D’UN JOUR
  10. L’ETRANGERS
  11. LES BLOUSES BLANCHES
  12. MON VIEUX LUCIEN
  13. SOUS LE CIEL DE PARIS
  14. AVEC CE SOLEIL
  15. PADAM
  16. JE T’AIS DANS LE PEAU
  17. LA VIE EN ROSE
  18. JE N’EN CONNAIS PAS LA FIN
  19. LA BELLE HISTOIRE D’AMOUR
  20. T’ES BEAU TU SAIS
  21. HYMNE A L’AMOUR
  22. NON, JE NE REGRETTE RIEN

Concertul „PATRICIA KAAS – Kaas Chante Piaf” a avut loc pe 23 iunie 2013 la Sala Palatului din Bucuresti si a fost un eveniment organizat de Project Events. Parteneri: Mercedes-Benz Romania, Magic FM, Adevarul, Click, Ring, Sapte Seri, Zile si Nopti, Sunete, Tabu, VIP, Stop To Shop, Bucharest NihgtLife, Realitatea.net, iConcert.ro, BestMusic.ro, ADPM.ro, PeTeava.ro, 220.ro, InfoMusic.ro, Ziare.com, Orasulm.eu, Kudika.ro, eComunicate.ro, Port.ro, Cocor MediaChannel, Carpat Guard, Spard Team.

Marin MIHAI

Laureații români ai Concursului Internațional de Poezie ´´Giovani e Poesia (Tinerii și Poezia)´´de la Triuggio-Italia, ediția XX-a, 2013


Revista ´´HAI,ROMANIA!´´ va informeaza ca duminică, 2 iunie 2013, la Triuggio,in Italia, prestigioasa clădire istorică Villa Taverna, una dintre cele mai vechi clădiri lombarde, va găzdui ceremonia de premiere a finaliștilor din aproape 30 de țări ai Concursului Internațional de Poezie “Giovani e Poesia (Tinerii și Poezia), manifestare ajunsă la cea de a 22-a ediție, prin eforturile și strădania organizatorilor Centrului Internațional de Poezie din localitate, a

 

**********************Alessandro Villa:

Triuggio – Alessandro Villa-presidente del Centro Giovani e Poesia e principale promotore del Premio (Foto by suma r K0)

Alessandro (Carate Brianza 1950), poeta e critico letterario, vive a Triuggio. Ha pubblicato numerose raccolte poetiche: Momenti d’amore (1983), A cavallo di un cuore (1984), Attraverso le correnti (1986), Cercando Thule (1988), Un giorno dopo l’altro (1989), Sussurri e misteri (1991), All’Ombra di Ezechiele (1993), La sentinella di Chebàr (1995) e Sikelaia (2004). Fondatore del Centro Giovani e Poesia di Triuggio, ha promosso iniziative e manifestazioni culturali quali l’omonimo premio internazionale. Ispirandosi ai saggi di E. Pound, ha elaborato una metodologia di lavoro che ha trovato ampia applicazione nei Laboratori di Poesia organizzati dal Centro nelle scuole. Sue liriche sono presenti in riviste di tutto il mondo e collabora con riviste letterarie e pubblicazioni occupandosi anche di critica letteraria. Per l’Editrice Prometheus di Milano dirige la collana di poesia “Camene”, rivolta ai giovani autori. È presente in Yip-Yale Italian Poetry (voll. V-VI, 2001-2002 Yale University). Nel settembre del 2005 è stato relatore alla conferenza “Gemellaggi in versi e…”, organizzata dalla Provincia di Frosinone e cofinanziata dalla Commissione Europea. In un’intervista al quotidiano croato “La Voce del Popolo” V. ebbe a dire: «… Credo che il poeta debba essere un po’ sentinella e un po’ profeta. Sentinella sensibile a ogni minimo pericolo, che dia l’allarme per le cose che cambiano. Profeta che dia indicazioni per il futuro. Una specie di ponte, tramite che diminuisca il dolore in una civiltà come la nostra. I giovani che incontro oggi nel mondo della poesia non sono marziani o mosche bianche in un mondo nero, sono giovani che hanno cercato risposte e che cercano altre risposte, giovani che si aprono a dimensioni planetarie del vivere.».

Sulla sua produzione letteraria ha scritto, tra gli altri: F. Castellani «…una ricerca che si qualifica per una nozione alta del fare poetico, per il rispetto severo verso la lingua, per la lucidità con cui rifiuta le facili demolizioni.»; G. Genghini «La ringrazio dell’omaggio di tanti saggi poetici giovanili e incoraggio l’iniziativa del “Centro Giovani e Poesia” perché ritengo che la dimensione creativa ed estetica della poesia sia oggi necessaria a riequilibrare la nostra cultura troppo automatizzata e tecnica.»; V. Messori «…ho letto con partecipazione ed emozione» […] apprezzandone la finezza lirica e la profondità di pensiero.»; F. Piselli «La novità principale …sta nella capacità del poeta di affidare questo gioco drammatico ed ambiguo non tanto alla metafora, quanto a vere e proprie allegorie nella più tipica accezione dantesca.»; C. Scarpati «È una poesia che riesce a creare atmosfere rarefatte di suggestiva e fascinosa bellezza, e su temi nient’affatto facili da forgiare linguisticamente con risultati originali»; F. Solitario «…mi ha offerto alcuni piacevoli momenti di emozione e di riflessione.»; T. Tartarini «…un modo antico, e sempre nuovo, di credere nella vita, nel rapporto con l’altro io, nell’inconfondibile autenticità dell’amore universale.». (IL CITTADINO-2010)*******************************************

promotorului acestui proiect, poetul Alessandro Villa (in foto), transmite Centrul Cultural Italo-Roman ,citat de Romanian Global News.

Asa cum v-a prezentat si  Revista ¨ HAI,ROMANIA ´´ cu putin timp in urma,concursul este organizat de Centrul de Poezie și Tineret din Triuggio, cu patronajul Primariei orașului, Regiunii Lombardia, Provinciei Monza și Brianza, Banca Credito Cooperativo din Triuggio, a ziarului “Il Cittadino” din Monza, a revistei “Messaggero dei ragazzi” și colaborarea Centrului Cultural Italo-Român din Milano, editurii Prometheus din Milano. Premiul Internațional de Poezie s-a născut in anul 1991 ca un obiectiv al Centrului de Poezie și Tineret din Triuggio.

Incepând cu anul 2009, Centrul Cultural Italo-Român din Milano este partener și susținător al concursului în relația cu școlile și copiii din România și Republica Moldova.

În comunicatul emis de organizatori, la cea de a 22-a ediție a Premiului Internațional de Poezie, au participat un număr 690 autori con un total de 848 creații prezente în concurs.

Prezența străină a fost următoarea, după numărul de participanți: 50 autori din România, 22 din Bulgaria, 19 din Croazia, 13 din Republica Moldova, 8 din Albania, 7 din Maroc, 6 din India, și în număr de la doi la patru autori din: Irlanda, Pakistan, Peru, Polonia, Burkina Faso, Ucraina ed Etiopia, Marea Britanie, Lituania, Senegal, Columbia, Argentina, Germania, Grecia, Nigeria e Filippine, Serbia, Olanda, Rusia, Belgia, Israel, Egipt, Brazilia, cu un total de174 autori.

România a înregistrat și la această ediție una dintre cele mai mari participare între toate țările străine, cu un număr de 50 de creații ale copiilor, din orașe precum: București, Brașov, Galați, Baia Mare, Cugir, Focșani, Bacău, Suceava etc. fiind deja prezentă de mai mulți ani la acest concurs iar copiii români, premiați de-a lungul anilor la mai multe secțiuni. Și din Republica Moldova ca în fiecare an, sunt prezente creațiilor unor elevi sau tineri poeți.

Juriul alcătuit din 16 persoane: poeți, scriitori, profesori și jurnaliști italieni a acordat în cazul creațiilor copiiilor români și celor din Republica Moldova, mai multe premii la diferite secțiuni anunțate în cadrul concursului după cum urmează:

Între premiile de la secțiunile anunțate în concurs:

La secțiunea A până la 12 ani: Denisa Lepădatu din Galați.

La secțiunea C cu vârsta cuprinsă între 13 – 17 ani: premiul 1: Diana Laura Neohit din Brașov și premiul 4 cu mențiunea de onoare: Diana Ștefănescu din Brașov.

La secțiunea D cu vârsta de la 18 ani – premiul 5 -mențiune specială: Sorina Gherghel din Cugir (Alba)

Între premiile speciale și diplomele atribuite de juriu, copiiilor din România și Republica Moldova:

– Premiul In memoria di Bruna Baroni-cel mai bun text dedicat mamei: Ada Peron din Focsani

– Premiul In memoria di Ettore Villa-cel mai tânăr autor: Doina Strulea din Criuleni (Moldova)

– Premiul In memoria di Eugenio Bentivegna- cel mai bun text al unui tânăr autor străin: Diana Laura Neohit din Brasov

– Premiul Miglior raccolta di giovane autore (Cea mai bună colecție de poezie): Miruna Ioana Rus din București

– Premiul Giovani Voci- Tinere voci: Diana Frumosu din Criuleni (Moldova), Alexandra Miriam Temneanu din Suceava, Alma Justina Mihalache Pătrășcan din Bacău, Adriana Prodan din Baia Mare (Romania)

– Diplomă specială: “Poesia e Vita”: Alexia Ghergan din București

– Premiul Andrea Negrotto Cambiaso: Doina Postolachi din Chișinău

– Premiul Scuola e Poesia – Colegiul Național “UNIREA” din Brașov

Centrul Cultural Italo-Român din Milano mulțumește tuturor copiiilor participanți ,fie în mod individual, fie în cadrul unor proiecte școlare, profesorilor care au colaborat din România cât și Republica Moldova, tuturor celor înscriși, care au dovedit interes, pasiune, talent dar și bucuria de a participa la un important concurs de poezie din Italia, în spiritul unei frumoase competiții.(Marin MIHAI)

In FOTO: Villa Taverna, Canonica-Triuggio ,unde va avea loc premierea laureatilor /Aspecte de la editiile anterioare.

*******************publicitate REVISTA HAI,ROMANIA! :http://atgfortuneglobal.bligoo.com.co/media/users/4/224423/images/public/33269/dolarani.gif?v=1282797044156

 

yes please

6 Iunie 2013: Concertul JOE COCKER se muta la Sala Palatului!

Andrea Bocelli si Angela Gheorghiu au pus Bucurestiul pe harta mondiala a muzicii culte, prin spectacolul magic organizat de Project Events


26 mai 2013: Andrea Bocelli si Angela Gheorghiu au pus Bucurestiul pe harta mondiala a muzicii culte!

  Sambata, pe 25 mai 2013, a concertat pentru prima oara in Romania tenorul Andrea Bocelli.Acesta a avut-o ca invitata de onoare pe celebra soprana Angela Gheorghiu, duetul unor artisti de asemenea calibru fiind o alta premiera pentru tara noastra .Cei doi au fost acompaniati de Orchestra Nationala Radio, Corul Radio si dirijorul Marcello Rota. Alaturi de acestia au mai urcat pe scena si soprana Paola Sanguinetti, grupul DIV4S, grupul CARisMA si Cezar Ouatu.

Revista´´HAI,ROMANIA ! ´´(http://mihaimarin.wordpress.com ) va prezinta  o noua pagina de succes din cronica spectacolelor magice  organizate de Project Events Romania,recenzie primita chiar de la amfitrionii evenimentului, cu sprijinul doamnei Diana Georgescu- PR Manager.

Se spune ca aparitia curcubeului este un semn divin. Asta am putea spune si noi, avand in vedere ca Andrea Bocelli a alungat ploaia din Bucuresti, cu vocea sa unica, pe cer aparand un superb curcubeu, chiar in timp ce artistul facea repetitii pentru concert, undeva in jurul orei 18.00, cu putin timp inainte ca publicului sa ii fie permis accesul,se mai scrie in recenzia spectacolului.

Concertul a inceput putin dupa ora 20.00, cu “Gli Arredi Festivi” din opera “Nabucco” de Giuseppe Verdi, imaginile de pe scena fiind proiectate pe 3 ecrane gigant, in traditia show-urilor “Pavarotti’s Friends”. Primirea calduroasa a publicului l-a impresionat pe marele tenor, care a spus:

Va multumesc foarte mult. Ma bucur sa fiu aici… Este o mare onoare sa o am in aceasta seara alaturi de mine pe o mare soprana, Angela Gheorghiu“.

paola sanguinettiA fost pentru prima data cand niste staruri de acest calibru au cantat impreuna pe o scena din Romania. Angela Gheorghiu a stralucit toata seara in tinutele sale elegante, cucerindu-i pe cei din public de fiecare data cand isi facea aparitia pe scena. Ulterior, maestrul a fost insotit pe scena de catre o alta soprana cunoscuta in intreaga lume: Paola Sanguinetti.

 Dupa o scurta pauza, recitalul a continuat cu sopranele de origine italiana DIV4S - Denise, Isabella, Vittoria si Sofia, care au interpretat melodia “Brucia la Terra”, compusa de Nino Rota – verisorul la fel de celebru al dirijorului prezent alaturi de Andrea Bocelli – Marcello Rota. Si-au facut apoi aparitia si componentii grupului CARisMA – Magdalena Kaltcheva si Carlo Corrieri, care au reusit sa se faca remarcati prin stilul lor unic, modern si inovator.

Cezar Oautu, alaturi de Andrea Bocelli si Angela Gheorghiu

(in foto: Angela Gheorghiu, Andrea Bocelli, Cezar Ouatu )

Concertul extraordinar s-a bucurat si de prezenta contra-tenorului Cezar Ouatu, castigatorul selectiei nationale Eurovision, care a interpretat impreuna cu Angela Gheorghiu piesa “Copacul”.

La sfarsitul concertului, Andrea Bocelli a fost indelung aplaudat si chemat inapoi pe scena, acesta intorcandu-se pentru inca 3 melodii. Cea mai apreciata piesa se pare ca a fost „O Sole Mio”, pe care maestrul a cantat-o impreuna cu Angela Gheorghiu si Cezar Ouatu.

Concertul s-a incheiat aproape de ora 23.00, in ropote de aplauze si mii de suflete fericite ca l-au putut vedea si asculta live pe cel mai iubit tenor din lume!.

     Foarte frumos concertul!. Niste voci extraordinare!. Sotul meu mi-a daruit acest bilet de ziua mea si pot spune ca a fost cel mai frumos cadou pe care l-am primit vreodata!”, spunea o doamna la iesirea de la concert.

 Concertul „ANDREA BOCELLI” a avut loc in aer liber pe 25 mai 2013 la Romexpo Bucuresti, sub patronajul Ambasadei Italiei. Organizatori: Project Events, European Event Service, Pentagon Music Management. Partener Oficial: Automobile Bavaria.

VIDEO YOUTUBE -Angela Gheorghiu / Andrea Bocelli – Musica proibita, concert in Bucharest 25.05.2013 :

Marin MIHAI

****************

(P)PATRICIA KAAS

Editorial.Maria Diana POPESCU (Germania): OLIMPIENII, CÎINI FĂRĂ STĂPÎN


Maria Diana Popescu- REVISTA AGERO -GERMANIA

update /sept,2013-VOTATI-O PE MARIA -DIANA  POPESCU PENTRU TOPUL EDITORIALISTILOR PATRIOTI,INITIAT  DE FRONT PRESS :

http://www.frontpress.ro/2013/09/topul-editorialistilor-nationalisti-din-presa-romaneasca-voteaza.html

Bronzaţi şi cu cîteva kilograme în plus, parlamentarii s-au întors din vacanţă în cuiburile de pluş ale palatului, fără chef de lucru, dar cu aceeaşi poftă  de sfadă, deşi în sertare zac sute de legi ce se vor adoptate de prin două mii şi ceva. Regionalizarea şi revizuirea Constituţiei sînt nişte gogomănii mari decît Casa Poporului, iar iniţiatorii nu trebuie priviţi cu omanitate, pentru că marşează pe împărţirea, ca pe un tort, a naţiunii. Ne aşteptăm la măsuri punitive pentru următoarea perioadă, şi nu ştiu de ce gîndul îmi zboară la măsurile luate de proprietarul unui magazin de cosmetice din China, care şi-a obligat angajaţii să meargă în patru labe în public. A motivat el, pentru a le testa capacitatea de rezistenţă.

footer

Dacă tot mergeau în patru labe, de ce nu s-a găsit cineva care să sară la gîtul patronului şi să-l muşte. În loc să fie numărate craterele din asfalt sau şcolile care abia mai stau în picioare în satele româneşti, statisticienii socotesc cît au cheltuit românii de sărbători, cît au cîştigat marcheturile, cîţi hectolitri de vin s-au băut, cîţi români înecaţi cu sarmale sau îmbătaţi au ajuns la urgenţe. Toate acestea, la vedere, exagerate, pe ecrane.

           Nu vă uitaţi la ce spun televizoarele despre români! Românul ştie să muncească, ştie să se şi distreze, inteligenţa, cumpătarea şi omenia fac casă bună cu românul. El a plătit şi plăteşte cu vîrf şi îndesat oalele sparte de clasa politică şi locul de sub scara UE. „Statisticienii” ar trebui să insiste mai mult pe milioanele de euro cheltuite pe studii de fezabilitate, pe faptul că statul cheltuieşte anual pe drumuri naţionale şi autostrăzi la fel cît a costat Casa Poporului, deşi ele nu-s decît pe planşete. „Adevăratul patriot este cel care-şi apără Ţara împotriva guvernului său” – Mihai Eminescu. Deci, nu renunţaţi la conştiinţă! Nici la dragostea de Ţară! Nu renunţaţi la naţiune în favoarea federalizării confiscătoare! Luptaţi pentru drepturile şi libertăţile voastre!

„Olimpienii” şi-au dezvoltat o adicţie (practic, un mecanism de dependenţă ca şi la droguri, cofeină, alcool sau nicotină) pentru dominare şi distrugerea identităţii naţionale, pentru demolarea oricărei industrializări, pentru suprimarea oricărei dezvoltări ştiinţifice, pentru controlul asupra învăţămîntului şi sănătăţii şi populaţiei. „Olimpienii” reglează cum vor scala aparatului mondial de acaparare, roţile crizei globale şi aşa-zisele măsuri de austeritate sau antiteroriste.

http://www.greatdesktopwallpapers.com/wallpapers/abstract/676958.jpg

              Lucruri noi se întîmplă pe planetă şi în Ţară. Din mai a intrat în circulaţie noua bancnotă de 5 euro, a cărei înfăţişare se cosmetizează pentru prima dată. Noul model, cu elemente superioare de siguranţă, va circula în paralel cu vechea bancnotă pe parcursul următorilor ani, care îşi va păstra însă valoarea pe termen nelimitat şi va putea fi preschimbată oricînd la băncile centrale naţionale din zona euro.

noua bancnota de 5 euro

De pe bancnota de 5 euro, personajul mitologic Europa priveşte neputincios cum suprafeţe mari de teren agricol de pe continentul Europa sînt şi vor fi acaparate de speculatori şi cumpărători bogaţi, în acelaşi mod ca în ţările aflate în curs de dezvoltare. Fermierii locali sînt eliminaţi de pe piaţa tranzacţiilor cu terenuri agricole de „corporaţii chineze în Bulgaria, de fonduri suverane bogate şi fonduri speculative din Orientul Mijlociu în România, de oligarhi din Rusia şi companii imobiliare specializate în tranzacţii cu terenuri agricole”,  cu toţii atraşi de subvenţiile consistente oferite de Politicile Agricole Comune ale U.E., scrie The Guardian.

              Altă bancnotă celebră a lumii îşi va schimba înfăţişarea cu data de 8 octombrie 2013.  Rezerva Federală din SUA a redesenat bancnota de 100 de dolari cu noua „faţă” a lui Benjamin Franklin. Perioada de înlocuire ar putea fi destul de lungă, avînd în vedere că vorbim despre cea mai cea mai răspîndită bancnotă. Revenind în Ţară, de la începutul lunii mai, A.S.F., o altă găselniţă contraproductivă de cheltuit bugetul, a preluat atribuţiile Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private din România. Autoritatea pentru Supravegherea Financiară este condusă de 17 barosani purtători de carnete de partid, cu mandat pe 5 ani. Pe scurt, ei pot acorda, suspenda sau retrage autorizaţii în domeniul non-bancar, pot controla activitatea pieţei de capital, sectorul asigurărilor şi cel al pensiilor private, domenii în care se rulează anual, aproximativ 15 miliarde de euro. Pentru efortul lor deosebit au lefuri de invidiat, la nivelul guvernatorului benere, adică peste paisprezece mii de euro lunar. Başca puzderia de birocraţi ai noului organism, şi ei cu cîteva mii de euro pe lună. De parcă banii noştri ar ieşi ca şuruburile de la strung, fără prea mare efort sau responsabilitate. O altă mega-afacere, de unde vor rezulta alţi îmbogăţiţi la minut. Cum este de pildă şi afacerea de milioane de euro a cîinilor fără stăpîn. Bani încasaţi de firmele desemnate de primării pentru gestionarea animalelor. Cu toate acestea, mii de persoane sînt muşcate anual pe străzi. Dacă n-ar mai fi maidanezii, firmele astea ar mai primi bani de pomană de la guvern? E contraindicat să-i sterilizeze. După aia ce mai fac? Cum îşi mai justifică obiectul muncii?  Potrivit unei investigaţii realizate de „Rise Project”, în marile oraşe din Ţară s-a dezvoltat o industrie subterană a cîinilor, controlată de afacerişti controversaţi şi tolerată de autorităţile locale.

Maria Diana Popescu

PREMIERA a Teatrului InDArt .”Trăieşte-ţi fanteziile”, adaptare dupa piesa lui John Tobias,regia Bogdan Gagu


https://thumbp3-ir2.thumb.mail.yahoo.com/tn?sid=1587345428&mid=AIwl5C4AAWy6UYgC8gN4%2FBiuaFk&midoffset=2_0_0_1_23237580&partid=2&f=1719&fid=Inbox&w=906&h=467

PREMIERA”Trăieşte-ţi fanteziile” : 12 MAI 2013, la orele 19:00
Centrul Comunitar Evreiesc
Str. Popa Soare, nr 18
REZERVARI: 021.320.26.08
Pret Bilet: 20 lei

“Nici o altă specie nu reuşeşte să complice treburile în ceea ce priveşte sexul cu atât de mult umor involuntar, cum o face specia umană, cu tabuurile, convenţiile şi inversările bărbat-femeie, cu nevoile sale de putere şi dragoste, mereu în conflict.” – John Tobias.

         ”Trăieşte-ţi fanteziile”, adaptare dupa piesa lui John Tobias, este o satiră la adresa cărţilor motivaţionale.  De exemplu: „Ce puteţi face pentru a avea o viaţă perfectă“… „Cum puteţi avea un cuplu perfect”… „Cum puteţi deveni o femeie perfectă”… sau „un bărbat perfect”… şi multe alte forme ale perfecţiunii pe care, cu siguranţă, nu le poate atinge nimeni niciodată.
Un cuplu, a cărui atracţie reciprocă s-a diminuat de-a lungul timpului, găseşte soluţia pentru resuscitare. Salvarea? Cartea doctorului Leopold Baumgartner: „Trăieşte-ţi fanteziile – o carte utilă pentru sănătate şi fericire“. De aici se declanşează o comedie de situaţie plină de savoare şi dinamism, cu răsturnări surprinzătoare şi scene de un comic dezlănţuit, în cel mai clasic stil bulevardier, în care sunt implicaţi, pe lângă cuplul Cucu şi vecinul voyeur şi hoţul bolnav de ulcer, intrat în apartament.
Domnul Dan Simion,directorul Teatrului InDArt, ne-a precizat  despre ”Trăieşte-ţi fanteziile”:
¨Da, se poate zice ca este o premiera, pentru ca spectacolul este total refacut de la decor, costume ,pana la actori,un spectacol cu viziunea regizorului Bogdan Gagu.Va asteptam cu drag sa fiti in sala ,alaturi de trupa InDArt,   sa va bucurati de comedia jucata de noi ¨
Distributie: Adriana Gulutanu, Cristi Martin, Catalin Stelian, Alin Brancu si Silvia Gagu
Scenografia: Razvan Plaiasu; Costume: Catalina Tabacaru; Ilustratie muzicala: Dan Simion; Foto: Stefan Cociorvei; Make-up: Raluca Craciun; PR: Cristina Pipias
 
PREMIERA: 12 MAI 2013 ,la orele 19:00
Centrul Comunitar Evreiesc
Str. Popa Soare, nr 18
REZERVARI: 021.320.26.08
Pret Bilet: 20 lei
 
Parteneri media: Art Act Magazine, Sapte Seri, Metropotam, Port.ro, Goingout. 24FUN, Radio Pro Diaspora, Radio Deea, Starpress Valcea, Calendar Evenimente, Bucharest Guide, Hailateatru, filme-carti.ro, webcultura, hotcity, teatral.ro, hyperflash
Sponsori: AVON, Brentag si Reximaco

Fundraising pentru Cultura

Teatrul InDArt organizeaza o sesiune de strangere de fonduri

Cei care vor sa doneze o pot face in contul Asociatiei Culturale InDArtindart -masti
Cont RO17FNNB005202688416RO01, deschis la Credit Europe Bank
Cod fiscal 18473079
mentionand pe obiectul platii: DONATIE

De asemenea, cei care vor sa participe la PROIECTUL 2%, gasesc informatii pe site!

detalii suplimentare:
Bodgan Gagu
0724304593

 

InDArt : – Pentru organizarea de spectacole in locatiile dorite de dumneavoastra va rugam sa ne contactati, acindart@gmail.com. Orice spectacol sustinut pentru copii sau persoane aflate in categoria celor defavorizate intra in angajamentul luat de InDArt prin declaratia de principiu si statut. Astfel, aceste spectacole sunt GRATUITE!
*******
Membrii si Colaboratorii Teatrului InDArt
foto: Dan SIMION
DAN SIMION -Director al Teatrului InDArt din 2006
***
Actori

Silvia Gagu (foto)
Alecsandra Timofte (foto)
Adriana Gulutanu (foto)
Alin Brancu  (foto)
Catalin Stelian  (foto)
Cristi Vasilica (foto)

Colaboratori

Alexandru Isfan (foto)
Maria Magdalena Chihaia (foto)
Sandra Simon (foto)
Beatrice Peter (foto)
Adrian Radulescu (foto)
Mihai Popescu  (foto)
Andreea Maletici  (foto)
Eduard Bot (foto)
Mihai Ene  (foto)
Alexandra Popa  (foto)
Ciprian Niculae  (foto)
Alexandra Mirescu (foto)
Cristina Gagu (foto)

Conducerea teatrului InDArt

Dan SIMION – director
Bogdan Gagu – regizor

Bogdan Gagu
Natalia Martian – Vicepresedinte (foto)
Cristina Pipias – HR (foto)

foto: Diana Plopeanu
Diana Plopeanu – Leading PR (foto)
Razvan Plaiasu – Set Designer (foto)
Catalina Tabacaru – Costume Designer (foto)
Stefan Cociorvei – Fotograf (foto)
Raluca Craciun – Make up Artist (foto)
Roxana Lazar – Make-Up Artist (foto)
Emil Fanache – Webmaster (foto)
Petrica Baragan – Web Design (foto)

***********************************************************

PRO TV-ROMANII AU TALENT.

Andronachi Andrei (soricelul lui Mihai) HD:

*******************************************************************

(P)-Spectacole  romanesti in Canada:

Picture

Picture

Editorial.Maria Diana POPESCU (Germania) : ADEVĂRUL ISTORIC ŞI TAINIC AL ÎNVIERII


Maria Diana Popescu- REVISTA AGERO -GERMANIA

update /sept,2013-VOTATI-O PE MARIA -DIANA  POPESCU PENTRU TOPUL EDITORIALISTILOR PATRIOTI,INITIAT  DE FRONT PRESS :

http://www.frontpress.ro/2013/09/topul-editorialistilor-nationalisti-din-presa-romaneasca-voteaza.html

Capitalismul nostru cel de toate zilele nu ţine nici de lumină, nici de iertare, nici de toleranţă, nici de foame, nici de sete, nici de speranţă, nici de iubire creştină, nici de veşnicie, n-are nici cea mai mică legătură cu miracolul Învierii, ci doar cu ateismul „ştiinţifico-fantastic”, niciodată în criză. Uriaşii cu picioare de lut, cu doctorate în materie de agnosticism, care îşi trăiesc opulenţa în „Grădinile suspendate ale Semiramidei”, închinîndu-se, cum spunea Balzac, zeului Mamon, vor avea soarta mielului de Paşti, mai devreme sau mai tîrziu.  Se vor mînca între ei la mesele neoficiale, pînă la dispariţia speciei lor. Cînd vine vorba de îmbuibare, între lipsa de conştiinţă şi conturile  din Cipru, înmormîntate în tăcere folositoare lor,  cei peste 3500 de bogătani români, mai au un singur dor: să chefuiască de Paşti la aceleaşi cumetrii de tip mafiot. De unde compasiune pentru popor? E ca şi cum ai pune un pix în ghearele unei maimuţe şi i-ai cere să scrie o poezie. Mîntuitorul a îndurat şi pentru ei chinurile răstignirii şi moartea de pe Cruce, dar ei continuă să-şi trăiască vieţile după modelul păgîn, făcîndu-L pe Iisus să îndure din nou Vinerea Sfintelor Patimi.

(Pictura de Cristian Petru Balan-Glen Ellyn,SUA )

Mîntuitorul în bunătatea Lui e gata să le ofere iertare, dacă se căiesc şi o cer, dar gîndul lor stă la alte oferte.  La praznicul cel mare al Învierii Domnului este binevenită toată suflarea. Românul tradiţional, care nu negociază cu el însuşi cînd vine vorbă despre Dumnezeu, ştie să facă diferenţa între credinţă şi spectacol şi primeşte cu post, curăţenie, milostenie şi rugăciune, Sfîntul Paşti. De unde au, de unde nu, de unde au economisit, românii vopsesc ouă, pun de veacuri pe masă o bucată de miel, cozonaci şi pască, nu uită dă dăruiască şi celor lipsiţi, dar sînt un popor  mîndru pentru că îl au pe Dumnezeu şi au credinţa în miracolul Naşterii şi al Învierii Mîntuitorului. Minte cel ce spune că spiritualitatea românilor trece mai întîi prin burtă. Paştele reprezintă pentru românii de pretutindeni evenimentul fundamental al creştinismului: Învierea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare, iar Biserica – cea „una, sobornicească şi apostolească” – cel mai de seamă fapt istoric al omenirii, zidit pe adevărul istoric şi tainic al Învierii lui Iisus Hristos. Să mergem în miez de noapte în lăcaşurile Sfintelor Biserici! Slujitorii Domnului ne aşteaptă cu făcliile aprinse pentru a-L vedea pe Iisus strălucind în lumina cea curată a Învierii.

Să mergem să luăm lumină, astfel ca în noi să rămână lumina şi dragostea lui Iisus. Să mergem să cîntăm împreună cu Sfîntul Damaschin: „Acum toate s-au umplut de lumină, cerul şi pământul şi cele de dedesubt. Să prăznuiască toată făptura, Învierea lui Hristos, întru Care s-a întărit”. Să mergem cu toţii să ne bucurăm triumful milenar, care nu se poate compara cu niciunul din cele prin care trecem de-a lungul vieţii noastre. Domnul şi Mîntuitorul nostru ne va binecuvînta pe toţi cu darul sfînt al iubirii Sale de oameni, cu dragoste frăţească, cu dorinţa de bine şi pace lăuntrică. Dacă pentru unii fraţi ai noştri Sărbătoarea Paştilor rămâne, totuşi, o sărbătoare fără prea mari semnificaţii, este, poate, pentru că au lăsat nelămurite facultăţile sufletului, iar spiritul lor nu-l poate simţi pe Hristos înviind.

Featured Art - Water Flowers by Carlos Caetano(photo :Water Flowers by Carlos Caetano)

Dacă inima este angrenată în goana după aur şi în lupta împotriva oamenilor, nu mai încape în ea nicio bucurie duhovnicească. Dacă pe tronul raţiunii stau viclenii şi minciuni, nu se mai pune problema unor gînduri adevărate, realmente raţionale. Adevărul gîndirii este jertfelnicia: atunci cînd vreun om are un gînd jertfelnic, să ştie că se află în adevăr. Dacă tot trupul musteşte plăcere, nici vorbă de curăţie. Aşadar, Hristos, prin Biserica Lui, al cărei cap este în veac, ne cheamă la Înviere, dar nu oricum, ci cu voinţă nestrămutată de îndreptare şi cu fapte care să o demonstreze.

Cu cît mai mare ne va fi bucuria, cu atît se vor întări credinţa şi nădejdea, bazate pe existenţa adevărului că Hristos a Înviat!

Maria Diana Popescu-

Revista Agero-Stuttgart

***

Sarah Brightman – Ave Maria:

***ANUNTUL TAU APARE AICI,APROAPE GRATIS !._MICA SI MARE PUBLICITATE ONLINE-REVISTA ´´HAI,ROMANIA! (http://mihaimarin.wordpress.com ) :

http://atgfortuneglobal.bligoo.com.co/media/users/4/224423/images/public/33269/dolarani.gif?v=1282797044156CAZARE IN STATIUNEA COVASNA .INCHIRIEZ IEFTIN APARTAMENT RENOVAT* IN ACELASI PRET, OFER PLIMBARI CU AUTO IN IMPREJURIMI (ION STELIAN-TEL.0722235066 – 0267341046)
*

yes please

(P) CONCURS.REVISTA ONE.RO

Urmăreşte articolele din campania Iac-aşa e ia mea!

 

Poveştile românilor geniali printre străini, ignoraţi printre ai lor. Eliade a devenit un faimos istoric al religiilor în SUA, iar artiştii Brâncuşi şi Cioran au fost „adoptaţi“ de francezi


Poveştile românilor geniali printre străini, ignoraţi printre ai lor. Eliade a devenit un faimos istoric al religiilor în SUA, iar artiştii Brâncuşi şi Cioran au fost „adoptaţi“ de francezi 19 aprilie 2013, 14:05 citesc mai tarziu download pdf print article Articol Comentarii 1 Galerie foto de Corespondenți „Adevărul” Devino fan +2 (2 voturi) citeste totul despre: mircea eliade constantin brancusi emil cioran romani celebri dincolo de granite ioan petru culianu 23 share 1 inShare 38 Live Aboneaza-te la newsletter Abonare 1/7 Eliade, Brâncuşi şi Cioran au devenit celebri dincolo de graniţele ţării Cioran, Eliade, Brâncuşi sunt numele unor români care au devenit celebri peste hotare şi cu care ne mândrim în ziua de azi. Totuşi, multe dintre geniile României au părăsit ţara din diverse motive, inclusiv pentru că nu li se oferea recunoaşterea pe care o meritau. Adevărul vă prezintă cazurile cele mai cunoscute, la care se adaugă şi alţi români care au făcut carieră peste hotareCiteste mai mult: adev.ro/mli19n

-Cioran, Eliade, Brâncuşi sunt numele unor români care au devenit celebri peste hotare şi cu care ne mândrim în ziua de azi. Totuşi, multe dintre geniile României au părăsit ţara din diverse motive, inclusiv pentru că nu li se oferea recunoaşterea pe care o meritau. Adevărul (www.adevarul.ro) vă prezintă cazurile cele mai cunoscute, la care se adaugă şi alţi români care au făcut carieră peste hotare.

Născut la Răşinari, lângă Sibiu, Cioran s-a stabilit în Franţa în anul 1938, iar după plecarea din ţară tot ce a scris şi a publicat a fost în limba franceză. În anul morţii sale prestigioasa editură Galimard din Paris i-a dedicat volumul „Oeuvres“ – Opere, de peste 1.800 de pagini, în care sunt adunate toate cărţile sale.

Cioran a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, după care a avut o bursă de studii de doi ani la Berlin. Se întoarce în ţară în 1937 şi predă timp de un an filosofie la un liceu din Braşov, iar în 1937 a obţinut o bursă a Institutului Francez din Bucureşti pentru doctorat, care-i va fi prelungită în 1938, când s-a înscris la Facultatea de Litere a Universităţii din Paris. În acelaşi an, Cioran se stabileşte definitiv în capitala Franţei.

Pentru „Precis de decomposition“ –„Tratat de descompunere“ – Cioran a primit premiul Rivarol, care a rămas de altfel singurul său premiu, acesta refuzând de-a lungul anilor toate marile distincţii pe care i le-a oferit cultura franceză. Cioran nu a mai revenit niciodată în România şi a murit pe 20 iunie 1995 la Paris.

Mircea Eliade şi America

Şi Mircea Eliade s-a bucurat de mai multă faimă în străinătate decât în patria-mamă. Scriitorul este doar unul dintre intelectualii a căror operă este mai cunoscută şi mai apreciată în afara graniţelor ţării decât în România.
Formarea filosofică a intelectualului a avut loc în România, după un intens studiu al marilor scriitori ai lumii. Nemulţumit de aspectul său fizic şi de accentuarea problemelor de vedere, Mircea Eliade se refugiază în citit şi în scris.

Primele opere nu întârzie să apară, scriitura lui reuşind să-i surprindă chiar şi marii critici literari ai vremii. Adolescenţa sa este marcată de publicarea a numeroase articole de entomologie şi a primelor sale romane, precum „Gaudeamus“ şi „Romanul Adolescentului Miop“.

Fiind un cunoscător al istoriei religiilor, filosof cu un intelect impresionant, Universitatea din Chicago l-a invitat pe Mircea Eliade să facă parte din echipa sa. Mircea Eliade părăseşte România, o ţară care nu-i oferea prea multe, şi devine titular al catedrei de Istoria Religiilor la Universitatea din Chicago în 1962.

Constantin Brâncuşi, un român devenit celebru în Franţa

Brancusi-romania -coloana infinituluiConstantin Brâncuşi este, fără îndoială, cunoscut în toată lumea. Sculpturile sale au ajuns să fie vândute la licitaţiile de artă cu zeci de milioane de euro. Din păcate, Brâncuşi este cunoscut mai mult ca francez, decât ca român.

S-a născut în data de 19 februarie 1876 în satul Hobiţa, din comuna Peştişani, judeţul Gorj. În copilărie a învăţat să cioplească lemnul, pentru a realiza diferite obiecte şi unelte folosite în gospodărie, dar şi stâlpi sau alte elemente de decoraţiuni pentru locuinţe. Primele noţiuni în cioplitul lemnului le-a deprins din familie, de la tatăl şi bunicul său, dar şi de la meşterii locali.

Dornic să cunoască lumea, care-l atrăgea, la vârsta de 11 ani fuge de acasă la Târgu-Jiu, apoi la Slatina şi Craiova, unde, la 22 ani, termină, în numai patru ani în loc de cinci, Şcoala de arte şi meserii trecând imediat la Belle Arte din Bucureşti, ca în 1904 să plece, pe jos, la Paris. În drumul său, Brâncuşi se stabileşte o vreme la Munchen, unde frecventează cursurile Academiei Regale De Belle Arte, iar, pentru a se întreţine, lucrează ca infirmier.

Ajuns la Paris, reuşeşte să fie primit ca ucenic în atelierul renumitului Auguste Rodin pe care îl admira foarte mult. Pleacă după câteva luni, spunând cuvintele memorabile: „Nimic nu creşte în umbra marilor arbori“.

În anul 1906 expune pentru prima dată la Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d’Automne din Paris. Brâncuşi devine în scurt timp un artist apreciat în toată lumea. Se stinge din viaţă la vârsta de 81 ani la Paris, cu amărăciunea în suflet. Îl cheamă pe arhiepiscopul Teofil, preot la biserica ortodoxă, se spovedeşte şi se împărtăşeşte. Îi mărturiseşte că moare „cu inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în ţara mea“.

„Steaua“ Operei de Stat din Viena vine din Cluj

 

Numele Simona Noja (44 de ani), puţin cunoscut în Cluj, locul de unde a pornit una dintre cele mai mari artiste ale lumii, înseamnă totul când vine vorba de balet în Viena, capitala muzicii clasice. Clujeanca născută la Huedin a fost prim-balerină a Operei de Stat din Viena şi acum este directoarea şcolii de balet a instituţiei.

 

 

Simona Noja a încântat oameni din toată lumea cu roluri precum cele din „Lacul Lebedelor“, „Romeo si Julieta“ sau „Visul unei nopti de vara“. Plecată de peste 20 de ani din ţară, ea a ajuns o stea în Viena, capitala baletului clasic. Clujeanca a impresionat pe scene mari ale lumii. A făcut turnee legendare, în Japonia sau Chile, Italia ori Argentina, unde numele Noja stârnea ropote de aplauze. Acum, la 44 de ani, Simona conduce şcoala de balet a Operei de Stat din Viena.

Ion Vlad, de la Călăraşi la Paris.

Ion Vlad a absolvit clasele primare, gimnaziul şi liceul Barbu Ştirbei la Călăraşi, unde şi-a şi petrecut o bună parte a tinereţii sale. De aici a plecat la Bucureşti, unde a studiat la Şcoala de Arte Frumoase, după care devine profesor de sculptură la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti. În anul 1964, i se acordă Premiul de Stat. Cu toate acestea, simte că peste graniţe va avea loc adevărata sa consacrare. Lucru adevărat, având în vedere că imediat aprecierile şi recunoştinţa nu au întârziat să apară. Cariera spectaculoasă a sculptorului începe odată cu plecarea din România.

Ion Vlad a părăsit ţara în 1965, la vârsta de 45 de ani, şi s-a stabilit la Paris. În 1967 i s-au comandat 5 sculpturi pentru Espace Pierre Cardin din Paris, iar din anul 1969 a devenit profesor titular de sculptură şi desen la Centrul American din Paris. În anul 1972 i se acordă cetăţenia franceză, iar din 1975 a devenit profesor suplinitor de sculptură şi desen la Universitatea din Sorbona.

Românul care a descoperit „sindromul Războiului din Golf“

Medicul care a descoperit că militarii americani întorşi din războiul din Irak suferă de o boală nemaîntâlnită până atunci, numită de el „sindromul Golfului“, este român şi s-a născut în anul 1931 în localitatea sălăjeană Bănişor.

Victor Gordan a fost admis în 1952 la Facultatea de Medicină din Bucureşti. Acolo avea să afle, pe propria-i piele, cât de absurd şi crud este regimul comunist. Se întâmpla în 1956, când mai mulţi studenţi medicinişti, printre care şi sălăjeanul, au decis să se organizeze împotriva comunismului. Unul dintre colegi i-a turnat, însă, pe „rebeli”, astfel că în 22 septembrie 1958 studentul la medicină a fost săltat şi judecat şi condamnat la zece ani de închisoare pentru „uneltire împotriva regimului şi vorbire duşmănoasă”.

A efectuat şase ani din pedeapsă, iar odată eliberat, a încercat, aproape imediat, să fugă din ţară. A fost prins şi băgat din nou la închisoare, de această dată pentru trei ani, pedeapsa reducându-i-se, nesperat, la un singur an. Nu a renunţat la ideea de a pleca din România dominată de comunişti, astfel că după câţiva ani a încercat din nou să treacă graniţa, de această dată şi reuşind, destinaţia lui finală fiind Statele Unitate ale Americii. A fost angajat la un spital din New York, iar notorietatea i-a adus-o tratarea veteranilor de război.

Un bănăţean este părintele motorului cu reacţie fabricat în Germania

s-a născut în Timiş, în ajunul celui de-Al Doilea Război Mondial, însă a devenit celebru în Germania, fiind „responsabil“ cu crearea primelor motoare cu reacţie pentru avioane civile din această ţară.

Din 1971 a început munca la MTU, în Munchen, companie unde a fost angajat ca cercetător la departamentul motoare cu reacţie, iar cariera sa a avut de atunci doar o traiectorie ascendentă. În anii ’80 a devenit profesor la Universitatea Tehnică din Munchen şi a fost, de-a lungul timpului, consultant pentru mai multe companii cunoscute, cum ar fi BMW. De atunci cercetările şi inovaţiile sale (emisii reduse pentru motoarele cu combustie, folosirea de materiale inedite, cum ar fi ceramica, metode îmbunătăţite de răcire a motoarelor etc) au contribuit decisiv la dezvoltarea industriei aeronautice germane în ultimii 50 de ani.

A fost decorat de statul german cu Crucea Federală de Merit, primind şi alte distincţii importante din lumea ştiinţei. Cel numit de nemţi „părintele motorului cu reacţie fabricat în Germania“, fiind proiectantul singurului motor cu reacţie pentru avioane mari proiectat şi contruit în Germania, a revenit în România în vara anului 2010 şi a primit Diploma de Excelenţă din partea Primăriei Timişoara.

Culianu, pe urmele lui Eliade

Ioan Petru Culianu este recunoscut drept unul dintre cei mai importanţi experţi din lume în istoria religiilor din lume, dar este apreciat, în egală măsură, şi pentru opera sa beletristică, care a inclus multe romane de ficţiune. S-a născut la Iaşi, în 1950, într-o familie de mari intelectuali.

A obţinut azil politic, iar în perioada 1973 şi 1976 a studiat istoria religiilor la Università Cattolica del Sacro Cuore din Milano. A scris o lucrare de licenţă despre gnosticismul în viziunea lui Hans Jonas, iar apoi a pleat în Olanda unde şi-a petrecut următorii 12 ani din viaţă şi a cunoscut perioada cea mai prolifică a carierei. S-a stabilit în Groningen, angajat iniţial ca asistent de română şi, din 1986, pe post de conferenţiar, profesor asociat, la catedra de limbi romanice. În această perioadă a scris 26 de studii, 64 de articole şi recenzii, patru cărţi de specialitate despre religii.

Din 1986, la recomandarea lui Mircea Eliade, al cărui discipol a fost, Ioan Petru Culianu a ajuns ca profesor invitat la Divinity School, Universitatea din Chicago. Pe 21 mai 1991 a fost asasinat prin împuşcare în toaleta Universităţii din Chicago, cu puţin timp înainte de a obţine cartea verde şi de a fi angajat ca profesor titular. Misterul morţii lui Culianu, înainte de a împlini 42 de ani, n-a fost elucidat nici până acum.

Din Arad, în State

Arădeanca Cornelia Bodea se află printre românii care au fost apreciaţi peste hotare. Ea şi-a desfăşurat o bogată activitate didactică în SUA. Cornelia Bodea s-a născut în anul 1916, în satul Dud din judeţul Arad; a studiat Istoria României, istorie universală si bizantologie la Facultatea de Filosofie şi Litere din Bucureşti, urmând şi cursurile Scolii Superioare de Arhivistică si Paleografie de pe lângă Arhivele Statului.

În anul 1941 şi-a luat doctoratul în filosofie şi litere. În România a fost bibliotecar, asistent la catedra de istorie, cercetător ştiinţific, însă cea mai bogată carieră a avut departe de casă, în SUA. Între 1972-1974 şi 1987-1989, a predat în Statele Unite ca Fulbright Visiting-Professor, la invitaţia expresă a Universităţilor „Boston College” (Boston) şi „Ohio State University” (Columbus, Ohio), precum şi în alte peste 40 de centre universitare. În 1989 a fost distinsă cu Diploma de onoare, acordată de Primăria oraşului Boston (S. U. A.). În anul 1990, Cornelia Bodea a fost aleasă membru corespondent al Academiei Române şi, în 1992, membru titular. Meritul în ţară i s-a arătat după Revoluţie.

O pianistă din Ploieşti, vedetă în toată lumea

Eminentă pianistă, Lory Wallfisch a fost nevoită să-şi împlinească talentul departe de România, din cauza originilor evreice. Lory Wallfisch s-a născut în 1922, la Ploieşti, într-o familie de evrei. Foarte talentată, a început studiile în oraş, la liceul de fete „Despina Doamna”, dar a continuat la Bucureşti, unde, în 1937, a intrat la Conservatorul Regal, la clasa de pian.

În 1947, soţii Wallfisch ajung la New York unde încep, împreună, o carieră excepţională în muzica de cameră, un duo, apreciat şi aclamat pe scene din Statetele Unite ale Americii, Canada, Europa, Africa de Nord şi Israel. MAI DEPARTE,CITITI IN ZIARUL ADEVARUL:http://adevarul.ro/cultura/arte/romanii-geniali-hotare-ignorati-propria-tara-eliade-devenit-faimos-istoric-religiilor-sua-artistii-brancusi-cioran-fost-adoptati-francezi-1_51711ba8053c7dd83f250ce9/index.html

***

Marin Mihai (update) :

* Chiar astazi,Evenimentul Zilei a anuntat ca ´´Osemintele lui Constantin Brâncuşi vor fi repatriate în cel mult două luni. Avocaţii angajaţi de statul român au găsit o soluţie pentru ca rămăşiţele lui Brâncuşi să poată fi repatriate până cel târziu în luna iulie.Citiţi mai mult: REPATRIEREA LUI BRÂNCUŞI a primit undă verde – Social > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/repatrierea-lui-brancusi-a-primit-unda-verde-1033613.html#ixzz2QvIBbhZ6

*La Ploiești, orasul natal al marii paniste LoryWallfisch ,se desfășoară un concurs de pian ce ii poartă numele.

*Drept omagiu pentru opera sculptorului Ion Vlad, în Fetești ,a luat ființă Asociația Culturală “Ion Vlad” ,condusă de biograful lui Ion Vlad, prietenul nostru,scriitorul ialomitean Emil Druncea.

*

Norway got Talent 2011 – Bogdan Alin Ota – Romanian Pianist/Composer:

***

Coperta Bogdania Nr. 1

COPERTA  NUMARULUI 1 AL REVISTEI BOGDANIA (www.revistabogdania.ro)

Redactia Revistei BOGDANIA-

Revista de creaţie şi cultură “BOGDANIA”

Redactor şef – Ing. Ionel MARIN

Membri de onoare:- Acad. VALERIU D. COTEA, membru titular al Academiei Române; – Prof. CRISTIAN PETRU BĂLAN (SUA), membru al Academiei Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte.

Colectivul redacţional: Gheorghe A. Stroia; Nicolae Lupu; Katia Nanu; Lucian Gruia; Mihai Marin(Spania); Ilarion Boca; Năstase Marin

Editorial.Maria Diana POPESCU (Germania): Acelaşi putregai, altă şmecherie enciclopedică


Acelaşi putregai, altă şmecherie enciclopedică

by Maria Diana POPESCU- Redactia Revistei Agero ,Stuttgart (Germania)

Nu doar în tomberoane se găsesc gunoaie. Resturi alterate sînt cu duiumul în crîşmele politice, unde se vînd şi se cumpără doctrine pentru cleptomani, dar şi în găştile transpartinice, care acum se înfruntă pentru prăzile de la viitoarele raioane. Deocamdată, Romgaz şi Transgaz. Ce să mai! E război între baronii locali şi cei de la centru. Sigla Agero - magazin cultural IM-1Numai că nu se mai trage cu puşca. Intrînd de fiecare dată pe uşa secretă a conflictului dintre esenţă şi aparenţă, dintre ceea ce sînt cu adevărat şi ceea ce vor să pară pristandalele noastre, dau tot timpul de acelaşi putregai şi de fosforescenţa eternelor figuri, gata să se ia la trîntă în orice moment pentru vrabia din mînă. Aceleaşi mecanisme stricate, pe care e musai să le strîng cu uşa, musai să le sufoc în oprobriu, demontîndu-le miturile. Tot soiul de muşterii şi excentrici originali şi-au găsit locul nefiresc de „cald” în politica încăpătoare, mai ceva decît Arca lui Noe, tocmai pentru că nimeni nu mişcă un deget ca să le confere adevărata legitimitate. Cam toţi parveniţii care folosesc un scaun de birou politic se molipsesc de cleptomanie şi concep urgent planuri solide de ciupeală. Vă mai amintiţi brandul „Să trăiţi bine”? Destui rătăciţi mai cred în el, cum mai nou cred în proaspăta mişcare populară de buzunar. Altă şmecherie, cu o mînă de aderenţi, cît să încapă într-un autobuz.

A nu se confunda inteligenţa cu şmecheria enciclopedică! Mişculaţia e una şi aceeaşi cu „Mişcarea Populară” şi cu petardele din noua ladă de zestre, pregătită mezinei moştenitoare, cu gînd ascuns, de către grijuliul tată, în puţinul timp pe care îl mai are de petrecut, ca flotant, la palat. Cum să nu-i laşi copilului o moştenire vie, colcăitoare, care să-i asigure alte mandate de euro-parlamentar! Pentru moment mişcare browniană pe dreapta, mai tîrziu, mişcare de rotaţie, de revoluţie, apoi, în final, rectilinie, în paralel cu mişcarea curbilinie! Exemplarele acestea unicat ar trebui „admirate” peste secole la Antipa, împăiate şi cu ordonanţele mîncate de molii. Decît să facă muzeul bani pe exponate umane care au suferit cîndva, ca în cazul „The Human Body”, mai bine ar face bani pe cei care au făcut poporul să sufere. Măcar aşa, într-un viitor îndepărtat ar fi de ajutor Ţării. Organizatorii expoziţiei de la Antipa, alcătuită din trupurile moarte ale unor deţinuţi chinezi, care au fost maltrataţi şi schingiuiţi, sînt fără doar şi poate nişte barbari fără moralitate, fără scrupule. Să faci bani pe seama suferinţei, dincolo de faptul că e revoltător, depăşeşte gradul de cruzime umană! Ministerul Educaţiei ar trebui să interzică şcolilor vizitarea controversatei expoziţii. Anatomia pe piese umane conservate se învaţă în mediu controlat, universitar, cu rigoare, respect şi discreţie, în scop nobil, util chirurgilor şi altor medici. Nu expui mumii decorticate pentru bani, fără nicio altă utilitate nobilă, ca să le fotografieze exaltaţii şi să umple netul cu ele.

Toţi experţii vor să facă bani pe spinarea omului de pretutindeni, viu sau mort. Astfel că periodic mai aruncă prin lume cîte un virus şi tot ei creează un antivirus de vînzare. În China comercianţii au fost avertizaţi să-şi ucidă găinile şi porumbeii, pe motiv că sînt infectaţi cu noul H7N9. Uite unde a ajuns fiola cu virusul Guanarito, despre care scriam în editorialul precedent, dispărut în urmă cu două săptămîni dintr-un laborator naţional de cercetare din oraşul Galveston, Texas. Uite cum alt virus creat pe lamelă face industria cărnii de pasăre să tremure din nou. N-a murit nimeni de boala vacii nebune, de gripa aviară, porcină sau aflatoxină. Nici de muşcătura de căpuşă, nici de înţepătura ţînţarului ucigaş. E vorba de manipulări în serie, cu profituri uriaşe şi rapide, mai tari ca în industria hollywoodiană. Aşa cum misiunea aselenizării din ’69 este falsă, cum falsă s-a dovedit a fi şi afirmaţia lui Bush în legătura cu existenţa armelor de distrugere ale lui Saddam Hussein, cu scopul de a declanşa războiul petrolului, tot aşa industria farmaceutică şi medicală inventează boli false pentru a-şi spori veniturile.

Fals, însă, nu este faptul că Atena, ca să-şi mai acopere din datorii, şi-a vîndut din proprietăţile de la Bruxelles şi Belgrad, urmînd cele din Slovenia şi Tashkent. Nici Putin parcă nu mai e atît de fals cînd îi dă pe dinafară moralitatea şi doreşte legiferarea uniformei şcolare în instituţiile de învăţămînt ruseşti. Pînă la urmă, ţine cu poporul lui şi nu arde gazul de pomană cu libertăţile occidentale, poluante pentru generaţia tînără.

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

Shakira a anuntat pe Twitter ca sotul ei Pique si micutul lor Milan au ajuns la politie. Afla motivul, chiar de la jurata concursului ´´The Voice´´ !


Shakira a anuntat pe Twitter ca sotul ei Pique si micutul lor Milan au ajuns la politie.
Afla motivul, chiar de la jurata concursului ´´The Voice´´ !

 
by Marin Mihai
Gerard Pique, jucatorul echipei F.C.Barcelona, a fost nevoit sa ajunga  impreuna cu fiul sau Milan la   politie pentru un motiv special,acela de  a-i face micutului  (in varsta de 2 luni)  pasaportul necesar calatoriei in SUA , tara unde acum lucreaza mama sa, membra a juriului si trainer al emisiunii ´´The Voice ´´ (formatul după care este realizat show-ul ´´Vocea Romaniei ´´).
Pe   Twitter a fost postata o fotografie cu Pique si Milan,sub care scrie :
gerard pique si milan,baiatul shakirei ,la comsariatul de politie pentru pasaport
´´ Tata si fiu la comisariatul de politie,in asteptarea pasaportului pentru Milan. Shak´´.
Vestea a fost semnata chiar de catre Shakira, frumoasa cantareata columbiana, nimeni alta decat mama lui Milan si sotia fotbalistului Pique.
Celebrele vedete au devenit parinti la 22 ianuarie 2013, orele 21:26, cand intr-o clinica din capitala Cataluniei, Shakira l-a adus pe lume, prin cezariana , pe Milan Pique Mebarak, de 2.89 kilograme.
Acum, bebelusul are pasaport si va fi mereu aproape de mama sa  Shakira , in timp ce tatal sau va disputa cu Barça  meciuri aprinse contra adversarilor sai, in lupta pentru cucerirea trofeului Champions League.
  by Marin MIHAI
(sursa foto: Eurosport )
(PROMO) :
9 Aprilie 2013: 3 idei de cadouri pentru Paste: Joe Cocker, Patricia Kaas si Megadeth. Joi si vineri - bilete mai ieftine!

GHEORGHE A. STROIA -´´ PARFUM DE TEI ´´ (VERSURI) -EDITURA ARMONII CULTURALE 2013


O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ, ÎN COLECŢIA LIRIK A EDITURII ARMONII CULTURALE: PARFUM DE TEI (versuri) de GHEORGHE A. STROIA
A APARUT REVISTA BOGDANIA http://www.revistabogdania.com
În colecţia LIRIK a editurii ARMONII CULTURALE a apărut, de curând, o nouă carte intitulată PARFUM DE TEI (versuri), semnată de GHEORGHE A. STROIA.
****Scurte prezentari :Georgeta Minodora Resteman (Cipru ) si Elena Buica (Canada)
Parfum de tei este un volum care adună poezie de toate genurile, de la cea de esenţă filosofică la pastel sau poezie de dragoste, deschizând cititorului orizontul cunoaşterii asupra bogăţiei de frumos din sufletul poetului Gheorghe A. Stroia. Nici nu mă mir, pentru că, din câte ştiu, fiecare membru din familia autorului, de la cel mai mic la cel mai mare, are preocupări artistice, şi nu întâmplător, ci pentru că Dumnezeu a adunat în aceşti mânuitori ai condeiului tot ce este mai frumos şi mai bun.
Şi, la urma urmei, nici nu ştiu cu ce să încep, pentru că fiecare poem îţi atrage atenţia, fiecare cuvânt poartă semnificaţii care ung sufletul şi încântă spiritul cititorului, transpunându-l în lumea poetului, desluşindu-i zbaterile şi trăind frumosul alături de el. Fie că este construită în vers clasic, rimat, fie în vers alb, poezia lui Gheorghe A. Stroia te poartă printr-o suită întreagă de trăiri, ghidaje de viaţă, punţi de suflet purtând miresmele dragostei de oameni, de frumos şi de bine. Cartea se prezintă într-o formă editorială grafică deosebită, lucrările pictorului Radu Bercea venind să-i întregească frumuseţea cu o sugestivă colecţie de imagini, feerie de lumină şi culoare.” – Georgeta Minodora Resteman, Limassol – Cipru
                                                             ***
„Cu o compoziţie sufletească echilibrată, poetul Gheorghe A. Stroia pare un exemplar senin al umanităţii, înzestrat cu darul de a ne limpezi întreaga fiinţă. Monologul său liric se aude limpede, precum o chemare de a participa la trăiri ale unor frumuseţi distilate, pure. Iată de ce putem spune, în încheiere, că aşteptăm cu interes de la poetul Gheorghe A. Stroia să ne încânte şi în viitor cu noi volume, din care să răzbată aceeaşi sensibilitate rafinată, izvorâtă din zonele aureolate de ideea că purificarea noastră vine de la ce este frumos şi bun. Aflat în plină maturitate, înzestrat cu harul creaţiei, cu un climat familial aşezat pe tărâmul artei literare, cu toţii, de la mic la mare, aflându-se într-o fructuoasă emulaţie creatoare, opinăm că deja a devenit o certitudine continuitatea acestei nobile activităţi a poetului Gheorghe A. Stroia, despre care cred că istoria literaturii române va ţine seama şi o va valorifica aşa cum se cuvine.” Elena Buică, Toronto – Canada
COMENTARII :
Gheorghe Parlea -ROMANIA says:
Sunt…norocos. M-a atins deja aripa îngerului din poemele acestui ales volum. Privilegiul acesta mi-a anihilat, smerit,  propriile-mi cuvinte. Orice rostire a mea, post-lectură, ar fi fost un sacrilegiu. Am lăsat ecoul simfoniei să-mi prelungească, o vreme, bucuria mută. Abia acum îndrăznesc, cu timiditate, doar să asigur potenţialul cititor că volumul „Parfum de tei” conţine nestemate şlefuite cu harul unui ales bijutier de cuvinte. „Petale” de cuvânt, impregnate cu „parfum de tei”, împodobesc tablouri de toamne trecute şi portrete „uitate de timp” în inima zugravului, învelesc în „dantele” trupul iubitei, cad maiestuos în „ploi albastre” (ajustate de curcubeie), devenind „lacrimi în ochii mării”… Reverie intermediată de o avalanşă de simboluri poetice care, pe „alei de stele”,  traduc înţelesurile Cosmosului”, ori străpung Timpul Omului până la începuturile biblice, acolo de unde ni se trage „vina de a ne fi născut”. Cu reverenţa ucenicului, felicitări, maestre George A. Stroia!

 Gina Zaharia

Poemele lui George Stroia, înmiresmate cu Parfum de tei, ne poartă printr-un cadru mirific unde fiecare dintre ele își sfințeșete nuanțele și le trimite prin dinastii vrăjite. Pe fiecare aripă, poetul prinde emblema unei reverberații tainice, cu picuri de lumină și suport de hrană, ideal pentru odihna pe culmi măiestuoase, între paragrafe de stări. Încă de la început ne întâmpină un sentiment nobil, ca un sculptor mereu la datorie, care știe că arta sa e mai presus decât întreg lutul anotimpurilor. Nu contează pe ce parte merge călătorul din noi, poetul ne pune la dispoziție Carele și galaxia crezului său prin care se plimbă lejer, adunând stropi de vise… Și câte ar mai fi de spus! Felicitări, George!.

*******************************

PORTOFOLIU EDITORIAL ARMONII CULTURALE

Până în acest moment, editura Armonii Culturale a inaugurat, cu noi titluri de carte, următoarele colecţii (vor urma, cu siguranţă, altele):
A. ANTOLOGIS
1. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea), Cristian Petru Bălan (SUA), Mariana Zavati Gardner (Anglia) – COMORI DE VISE – Antologie universală Armonii Culturale (Poveşti, povestiri, amintiri);
2. Gheorghe A. Stroia – MERIDIANE LIRICE (124 Poeţi contemporani) – Antologie universală a poeziei româneşti contemporane (826 pagini, format A4) – VOLUMUL I;
B. CREDO
1. Stelian Gomboş (Bucureşti) – Armonii Culturale şi spirituale contemporane;
2. Stelian Gomboş (Bucureşti) – Armonii sacre în lumea contemporană.
C. EPOSS
1. Aga Lucia Selenity (Braşov) – Domnişoara Kitty (poveste);
2. Ion Lazăr da Coza (Tulnici, Vrancea) – Apusul îngerilor (povestiri);
3. Elena Toma (Piteşti, Argeş) – Noaptea nu va mai fi acolo (jurnal autobiografic);
4. George Peagu (Bucureşti) – Cu capra prin Bucureşti (proză umoristică);
5. Iulia Cordeanu (Imperia, Italia) – Salon Belvedere (Ψ-roman);
6. Cristian Petru Bălan (Chicago, SUA) – Să apropiem cerul de pământ (un dialog religios între doi scriitori);
7. Emanoil Toma (Ploieşti) – Exilat în mine însumi (roman);
8. Virgil Stan (Mangalia) – Zborul spre stele (roman);
9. Cornel Boteanu (Baia de Aramă, Mehedinţi) – Iovana (roman);
10. Aga Lucia Selenity (Braşov) – Tâlcuiri moldoveneşti (4 volume): vol. 1 – Preţul Iubirii;
D. ERUDIT
1. Adina Voica Sorohan (Sebeş, Alba) – Textul liric (abordare transdisciplinară) – nivel liceal;
E. EXEGESIS
1. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) – Dincolo de vitralii (eseistică literară);
2. Gheorghe A. Stroia – Dincolo de albastrele ploi (critică şi eseistică literară).
F. FANTASY
1. Petru I. Szabό (Buşteni, Prahova) – Misiune printre stele (jurnal SF);
G. LIRIK
1. Andreea Maria-Dănilă (Şugag, Alba) – Femeia de zăpadă;
2. Ionel Marin (Focşani, Vrancea) – Picături de timp;
3. Speranţa Miron (Galaţi) – Glezna Timpului;
4. Emil Druncea (Feteşti, Ialomiţa) – Insula de cuvinte;
5. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) – Metamorfice stări/ Metamorphical states (vol. 2 – bilingv);
6. Liviu Ofileanu (Hunedoara) – Cinderella & alte marşuri funebre;
7. Veronica Oşorheian (Alba Iulia) – Anotimp cernut;
8. Victor Burde (Alba Iulia) – Descântec de rouă;
9. Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) – Petale de suflet;
10. Dorina Şişu (Dublin, Irlanda) – Intuiţia rătăcirii mele;
11.Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) – Descătuşări – Fărâme de azimă (versuri vechi şi noi);
12. Daniela Voicu (Brűste, Elveţia) – Blue in vitro;
13. Lucica Sava (Bucureşti) – Oglinda Umbrei;
14. Vasile Sevastre Ghican (Tecuci) – Glutamatul de sodiu;
15. George Peagu (Bucureşti) – Îngrijitorul de stele;
16. Elena Păduraru (Adjud) – Univers de gând;
17. Gheorghe A. Stroia, George Nicolae Podişor (Adjud – Rucăr) – Suflet de anotimp/ Souffle d’une saison/ Spirit of the season (traducere fr. – Virginia Popescu, Nicole Pottier (Franţa), trad. eng. – Mariana Zavati Gardner, Fay Jacqueline Gardner (Anglia) );
18. George Peagu (Bucureşti) – Z3 (al treilea zâmbet);
19. Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) – Rătăcite anotimpuri;
20. Angela Burtea (Brăila) – Printre anotimpuri;
21. Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) – Poeme pentru un vis;
22. Aga Lucia Selenity (Braşov) – În paşi de Phoenix;
23. Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) – Desculţi prin iubire/ Seasons of love;
24. Nicoleta Imbrea (Bacău) – Metamorfoze.
H. MAGIC
1. Gina Cobileac (Adjud, Vrancea) – Sănătos de vrei să fii…;
2. Maricica Stroia (Adjud, Vrancea) – Pastel de borangic;
3. Maricica Stroia (Adjud, Vrancea) – Pastel de viorele;
4. Gina Cobileac (Adjud, Vrancea) – În Ţara Cifrelor;
5. Angela Burtea (Brăila) – Ilinca şi Matei (poveşti);
6. Maricica Stroia (Adjud, Vrancea) – Poveşti din grădina viselor;
7. Mariana Dobrin, Constantin Gr. Goga, Elena Mititelu – Cartea mea de ghicitori (vol. 1);
8. Mariana Dobrin, Constantin Gr. Goga, Elena Mititelu – Cartea mea de ghicitori (vol. 2);
9. Cristina Lila (Franţa) – La petite fille qui voulait voler/ Fetiţa care voia să zboare;
10. Aga Lucia Selenity (Braşov), Goga Gr. Constantin(Feteşti) – Ghicitoare, provocare, mă ghiceşti şi-mi dai culoare (Antologie de literatură pentru copii).
I. SATHYR
1. Mariana Dobrin, Aga Lucia Selenity, Constantin Gr. Goga – Epigolane imnlunate (epigrame);
2. Ion Croitoru (Adjud, Vrancea) – Migraţia polilor (catrene umoristice);
3. Ion Croitoru (Adjud, Vrancea) – Stropi de senin (antologie de catrene umoristice);
4. Ion Croitoru (Adjud, Vrancea) – Fotogaga (antologie de schiţe umoristice);
J. SOLARIS
1. Maricica Stroia (Adjud, Vrancea) – Roco şi Creionul Fermecat în lumea cuvintelor (caiete speciale nivelul I şi nivelul II – Domeniul Limbă şi Comunicare);
2. Maricica Stroia (Adjud, Vrancea) – Roco şi Creionul Fermecat în lumea cifrelor (caiete speciale nivelul I şi nivelul II – Domeniul Ştiinţă);
3. Maricica Stroia (Adjud, Vrancea) – Roco şi Creionul Fermecat exploratorii naturii (caiete speciale nivelul I şi nivelul II – Domeniul Cunoaşterea Mediului);
4. Maricica Stroia (Adjud, Vrancea) – Roco şi Creionul Fermecat în lumea bunelor maniere (caiete speciale nivelul I şi nivelul II – Domeniul Om şi societate);
5. Maricica Stroia (Adjud, Vrancea) – Roco şi Creionul Fermecat în lumea Anotimpurilor (carte de colorat);
6. Maricica Stroia (Adjud, Vrancea) – Roco şi Creionul Fermecat în lumea Figurilor Geometrice (carte de colorat);
7. Maricica Stroia (Adjud, Vrancea) – Roco şi Creionul Fermecat în lumea Fructelor şi Legumelor (carte de colorat);
8. Maricica Stroia (Adjud, Vrancea) – Să scriem cu Roco şi Creionul Fermecat (caiet de scriere nivelul II);
9. Maricica Stroia – FIFI FURNICUŢA descoperă… (Fişe de lucru pentru preşcolari-nivelul I (3-5 ani)) (E-book);
10. Maricica Stroia – FIFI FURNICUŢA descoperă… (Fişe de lucru pentru preşcolari-nivelul II (5-6/7 ani) (E-book);
11. Maricica Stroia – Ghidul aplicativ al proiectelor tematice în grădiniţă (E-book);
Aşteptăm autorii interesaţi să ne contacteze, pe adresa editurii, sau pe pagina web, la următoarele date de contact: Editura ARMONII CULTURALE, Str. Siret, bloc 28, ap. 30, Adjud, jud. Vrancea, fix: 0374-064.594, mobil: 0741-078.627, e-mail: geocosynus@gmail.com Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza , web: www.armoniiculturale.ro
ARMONII CULTURALE – ÎNCĂ UN VIS ÎMPLINIT!
În curând la Editura Armonii Culturale… Gabriel Dragnea (Bucureşti), Eleonora Stamate (Tecuci), Victor Burde (Alba Iulia), Valentina Naşu (Tecuci), Cornel Boteanu (Baia de Aramă, Mehedinţi), Emanoil Toma (Ploieşti), Cristina Istrati (Bucureşti) şi multe alte noi apariţii editoriale!
Editura Armonii Culturale
Str. Siret, bloc 28, ap. 30, Adjud, jud. Vrancea, fix: 0374-064.594, mobil: 0741-078.627, e-mail: geocosynus@gmail.com Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza , web: www.armoniiculturale.ro

Premierul Victor Ponta vrea vot electronic sau prin corespondenţă pentru românii din diaspora


        Ponta vrea vot electronic sau prin corespondenţă pentru românii din diaspora

Foto: Agerpres

Liderul USL, premierul Victor Ponta, a declarat că susţine ideea unui covrum mai mic de 50% pentru validarea unui referendum şi introducerea votului electronic sau prin corespondenţă pentru cetăţenii români din străinătate, la următoarele alegeri sau la următorul referendum.
“Susţin ideea unui cvorum mai mic de 50% la validarea referendumurilor, completat cu instituirea votului electronic sau prin corespondenţă pentru cetăţenii români care locuiesc în străinătate”, a declarat Victor Ponta, vineri, 25 ianuarie 2013, la Hotnews.
El a răspuns astfel întrebat dacă va introduce votul prin corespondenţă până la următoarele alegeri sau până la următorul referendum, precizeaza antena3.ro.(Marin Mihai)

Vedete și jurnaliști au semnat petiția CNA pentru bun simț pe TV: Rebengiuc, Ianțu, Weinberger și Vlad Enăchescu


Foto: Răzvan Lupică, Mediafax Foto

Petiția lansată zilele trecute de Consiliul Național al Audiovizualului, pentru bun simț pe TV, și-a găsit ecou în rândul telespectatorilor (peste 2.400 de semnături), dar și în cel al personalităților din media și din viața artistică, precizeaza paginademedia.ro

Pe lîngă Virgil Ianțu, care deja a precizat că a semnat petiția ”de nervi”, la demersul CNA au mai aderat și Victor Rebengiuc, Benone Neagoe, AG Weinberger, Emil Grădinescu, Bianca Ioniță (Kanal D) și Vlad Enăchescu (Dolce Sport).

Vlad Enăchescu a și adăugat la semnătura virtuală un text:

”Așteptam de mult o astfel de poziție. Am semnalat în repetate rânduri că ceea ce se petrece pe TV în ultimul timp este jalnic. Sunt alături de orice demers de acest gen. Puteți conta pe sprijinul meu”, a precizat prezentatorul de la Dolce Sport, care a ținut să sublinieze pentru paginademedia.ro că a făcut acest gest în nume propriu, fără să implice în vreun fel postul TV la care lucrează.

De altfel, Enăchescu a și postat ieri, pe blogul personal, un înemn pentru cititorii săi:

”Am constatat astăzi cu bucurie că CNA intenționează să ia măsuri vis a vis de mizeriile care apar din ce în ce mai des la televizor în ultimul timp. Mă număr printre cei care semnalează de ceva vreme toate aceste chestiuni, atât cât pot, prin vocea blogului personal. Acum vă îndemn să citiți și să va alăturați celor care speră încă într-o presă quality (fie vorbită, sau chiar scrisă). Sigur, CNA-ul se rezumă la partea de audio-vizual, dar cu siguranță că dacă se va face curățenie în radio-tv o să fie la fel și în print”, a precizat prezentatorul pe site-ul său, enachescu.ro.

Bianca Ioniță de la Știrile Kanal D, a declarat, la rându-i, pentru paginademedia.ro:

“M-am săturat. Nu vreau să jignesc pe nimeni, dar s-a mers prea departe și nu mai suport. Era normal să semnez această petiție. Dacă vrem o schimbare ar trebui să facă toată lumea ceva”.

Consiliul Național al Audiovizualului a lansat petiția online Interesul public mai presus de gustul publicului. Scopul petiţiei este de a evalua necesitatea îmbunătăţirii unor prevederi ale legislaţiei audiovizualului pentru o definire mai clară a noţiunii de interes public în programele de televiziune şi de radio, potrivit reprezentanților instituției.

Toate semnăturile sunt strânse AICI.

Emil Grădinescu:

“M-am săturat de știri și de emisiuni de 2 lei, de fufe, de gigibecalispunecă, de filme pentru psihopați.

Vreau să-i cunosc pe olimpicii de matematică, pe lucrătorul SMURD care salvează vieți în fiecare zi, pe artistul care preferă să faca foamea decât compromisuri. Vreau sa reîncep să mă uit la televizor. Cu fetița mea, dacă se poate.”

Din textul petiției:

Drumul de la domnia bunului plac la cea a bunului simţ trece şi pe la CNA. Sau mai precis ar trebui să treacă.

Am văzut înmormântări în direct, momente înselătoare în emisiunile de divertisment, în dezbateri politice sau pe teme sportive. De la an la an spaţiul audiovizual românesc devine din ce în ce mai viciat

Moartea unei personalităţi publice pare a fi momentul cel mai râvnit al unei televiziuni, iar cazurile recente, cum ar fi cel al lui Adrian Păunescu, al lui Şerban Ionescu sau al lui Sergiu Nicolaescu confirmă acest trist şi nefiresc adevăr.

Este timpul ca riposta să vină din două direcţii: de la cetăţeni şi de la CNA. Ca să reuşim, alăturaţi-vă în număr cât mai mare şi semnaţi petiţia noastră online.
Nu putem reuşi decât împreună cu dvs.

********

Dan Negru nu semnează petiția CNA: “este ipocrită și populistă

Dan Negru - Foto: Laurentiu Obae

Dan Negru – Foto: Laurentiu Obae

Dacă ieri mai multe vedete au semnat petiția CNA pentru bun simț pe TV, Dan Negru spune că el nu o va face: “Petiția lansată zilele astea de CNA, care propune introducerea bunului simț în televizune e ipocrită și populistă”. De ce?

Televiziunile sunt cele care ar putea schimba ceva, spune vedeta de la Antena 1: “Cuceriți publicul! Nu dați dictate și interdicții! Eu NU semnez petiția!“, spune Dan Negru într-o postare pe blogul său.

“Cultura în România are vânzători mediocri”, puntează Negru.

Dan Negru:

“Toți cei care sustin readucerea programelor educative in televizune trebuie sa stie ca vanzatorii de cultura in Romania sunt lipsiti de vlaga, fara carisma, impotenti carismatic! Cu vreo doua exceptii, Eugenia Voda si Catalin Stefanescu…
 Acolo e problema!

Leonard Bernstein, faimosul dirijor, a avut puterea sa produca si sa prezinte showuri de televiziune in care explica copiilor marile capodopere muzicale, pe intelesul lor. Bernard Pivot face audiente uluitoare in Franta pe talk-showuri culturale tocmai pentru ca a avut curajul sa darime mentalitati, ziduri de gindire.

Amintiti-va de Pavarotti. Atunci cind a simtit ca publicul tinar fuge de opera a adus alaturi de opera mari nume din pop-rock. Pavarotti and friends (u2,shakira etc)…

Citi de la noi ar avea curajul sa faca astea? Cine ar avea puterea sa-l aduca pe Guta intr-un talk-show cultural in care sa se vorbeasca despre traditia tambalului in Romania? (l-am auzit povestind cu patos despre asta, cindva)… Cultura in Romania are vinzatori mediocrii… Aici e hiba!

Puteti sa semnati oricate petitii vreti, atata vreme cat programele curate nu le vor bate pe cele murdare cu arme egale, fara interventii dictatoriale, n-aveti nicio sansa. Americanii stiu sa-si vanda istoria prin monden, povestea lui Hemingway face audiente uriase la CBS. Noi nu stim sa vindem trioul amoros Eminescu-Caragiale-Veronica Micle.

“Toti prezentatorii nostri ”curati” sunt impotenti carismatic!”, încheie Dan Negru.

Zilele trecute, mai multe vedete au semnat petiția CNA. Printre acestea: Victor Rebengiuc, AG Weinberger, Virgil Ianțu și Vlad Enăchescu.

Din textul petiției:

Drumul de la domnia bunului plac la cea a bunului simţ trece şi pe la CNA. Sau mai precis ar trebui să treacă.

Am văzut înmormântări în direct, momente înselătoare în emisiunile de divertisment, în dezbateri politice sau pe teme sportive. De la an la an spaţiul audiovizual românesc devine din ce în ce mai viciat.

Moartea unei personalităţi publice pare a fi momentul cel mai râvnit al unei televiziuni, iar cazurile recente, cum ar fi cel al lui Adrian Păunescu, al lui Şerban Ionescu sau al lui Sergiu Nicolaescu confirmă acest trist şi nefiresc adevăr.

Este timpul ca riposta să vină din două direcţii: de la cetăţeni şi de la CNA. Ca să reuşim, alăturaţi-vă în număr cât mai mare şi semnaţi petiţia noastră online. Nu putem reuşi decât împreună cu dvs.

Concursul Internțional de Poezie ´´Giovani e Poesia´´- Triuggio (Milano), 2013.Pot participa tinerii din Romania si R.Moldova


 Centro Giovani e Poesia din Triuggio (Milano), în colaborare cu Centrul Cultural Italo-Român, Primaria din Triuggio, Banca Credito Cooperativo Valle del Lambro, Asociația Culturală si Fotografica Valle Lambro, Editura Prometeus și cu patronajul ziarului “Il Cittadino” din Monza, Universitatea Valle del Lambro și “Messaggero dei Ragazzi” din Padova, anunță startul celei de a XX-a ediție a Premiului Internațional de Poezie de la Triuggio, Milano, informeaza un comunicat de presa al Centrului Cultural Italo-Român de la Milano (www.CulturaRomena.it).  Festivitatea de premiere va avea loc la Villa Taverna – considerata una dintre cele mai prestigioase cladiri din Lombardia .

Premiul Internațional de Poezie s-a născut in anul 1991 ca un obiectiv al Centrului de Poezie și Tineret din Triuggio. În decursul anilor s-a constatat o mare participare a elevilor și tinerilor din Italia dar și a altor țari, tot mai prezente în cadrul importantei manifestări de poezie de anvergură internațională.

În ultimii ani, copii din România dar și din Republica Moldova sunt tot mai prezenți printre câștigătorii mai multor secțiuni ale prestigiosului premiu. La ediția din 2012, România s-a situat pe primul loc ca număr de participanți între cele 16 țări aflate în concurs, care a înregistrat mai mult de 1000 de creații literare.

La ediția din 2012 au fost acordate importante premii unor școli și tineri autori

români din România și Italia, între care Medalia de argint din partea Camerei Deputaților Italiene, acordate elevei Iulia Someșan de la Colegiul Mihai Eminescu din Baia Mare.

Centrul Cultural Italo-Român din Milano este partener  și susținător al concursului în relația cu România și Moldova încă din anul 2010. La concurs sunt invitați să participe nu doar copiii din România cât și cei care triesc și învață în Italia. Toti cei interesați sa participe se pot adresa și Centrului Cultural Italo Român scriind pe adresa: infoculturaromena@gmail.com

REGULAMENT

Premiul ediției din anul 2012-2013 va cuprinde șase secțiuni.

A. Sectiunea destinată copiilor cu vârsta cuprinsă până la 12 ani împliniți.

B. Școlilor;

C. Tinerilor între 13 și 17 ani împliniți

D. Tinerilor după 18 ani;

E. Poezii inedite;

F. Fotografie și Poezie pe tema Natură și Societate.

Concursul permite participarea la mai multe secțiuni.

Participarea are în vedere următoarele cerințe:

Pentru secțiunile A-C-D se vor prezenta un maximum de 3 poezii pe temă liber aleasă; La secțiunea E participarea prevede prezentarea unui numar cuprins între 20 și maxim 35 de poezii, care să constituie o culegere de poezii.

La sectiunea B participarea constă într-o creație comună sau un proiect comun care aparține unei școli sau unui grup de clase dintr-o școală;

La secțiunea F participarea consistă în prezentarea unei poezii împreună cu o fotografie sugestivă, format 13×18 sau 10×15.

Toate creațiile vor fi originale și vor fi trimise în șapte copii (doar pentru secțiunea F este necesară prezentarea a două copii) între care doar una va avea datele autorului: nume, prenume, varsta, nationalitatea, locul nasterii, numarul de telefon al autorului sau al scolii unde invata, adresa email. Poeziile vor fi expediate împreună cu chitanța care dovedește achitarea cotei de participare.

Autorii vor trebui să declare că sunt autori și creatori la secțiunile la care participă. Școlile participante la secțiunea B vor trebuie să atașeze o lista cu datele elevilor și operelor, eventual o prezentare.

La secțiunea C se va atașa și o copie dupa cartea de identitate unde apare data nașterii.

Textele aparținând participanților din toate țările vor fi prezentate in mod obligatoriu în două limbi. În cazul copiiilor și școlilor din Romania poeziile sau creațiile literare prevăzute în concurs, vor fi trimise în limbile: română și italiană.

Clasificarea premiilor:

Secțiunea A – Medalie de argint la primii trei clasificați

Secțiunea B – Plăci pentru primele trei școli clasificate

Secțiunea C: primul clasificat: 150 de euro; premiul doi si trei: medalie de argint

Secțiunea D: primul clasificat: 300 de euro; premiul doi si trei: medalie de argint

Secțiunile E si F: Medalii si trofee la primii trei clasificați

Sunt prevazute ca și la edițiile precedente:

- Medalie de argint din partea Camerei Deputaților Italiene

- Premiul Special oferit de Editura Prometheus.

- Premii oferite de ziarul: “Messaggero dei Ragazzi”.

- Premiul Special pentru cea mai bună creație dedicată mamei “in memoria di Bruna Baroni”.

- Premiul Spacial “in memoria di Ettore Villa” pentru cel mai bun tânăr autor

- Premiul “Andrea Negrotto Cambiaso” pentru cel mai bun text care reliefeaza valorile vieții

- Premii Speciale oferite de Pro Loco Triuggio și Università del Tempo Libero della Valle del Lambro.

-Premii Speciale oferite celor mai frumoase texte pe tema Naturii

- Premiul Special “in memoria di Eugenio Bentivegna” pentru cel mai bun text al unui autor tanar

- Alte premii și recunoașteri venite din partea Comisiei sau Juriului

Ceremonia de Premiere este preconizată pentru duminică, 2 iunie 2013 la Villa Canonica din Triuggio, una dintre cele mai vechi și frumoase clădiri din Lombardia. Vor fi informați doar câștigătorii ediției. Premiile vor trebui ridicate personal sau prin intermediul unei persoane delegate.

Poeziile premiate și unele creații ale primilor clasificați de la secțiunile B și E vor fi reunite într-o antologie ingrijita de Editura Promoteus și vor fi publicate.

Participarea implică acceptul integral al întregului concurs.

Cotele obligatorii de participare la Concurs:

  • Secțiunile A – B  gratuite;
  • Secțiunea C- 10 euro cota de participare
  • Secțiunea D – 20 euro cota de participare;
  • Secțiunea E – 10 euro cota de participare
  • Secțiunea F - 10 euro cota de participare

Pentru autorii care provin din țari extra UE, participarea este gratuită. Copiii din Republica Moldova pot participa gratis.

Cotele vor fi trimise fie printr-un serviciu de transfer de bani, fie vărsate în contul BANCOPOSTA. n 000052597465 (IBAN: IT35G0760101600000052597465) cu numele CENTRO GIOVANI E POESIA.

Toate creațiile vor fi trimise pana la data de 31 ianuarie 2013 pe adresa

CENTRO GIOVANI E POESIA – Via Indipendenza, 25 – 20844 Triuggio (MB). Italia.

Pentru alte informații va puteți adresa Centrului Giovani e Poesia: tel. si fax: +390362970302 Președinte: Alessandro Villa; e-mail: alex.villa@alice.it

sau Centrul Cultural Italo-Roman din Milano: infoculturaromena@gmail.com responsabil, Violeta Popescu.

by MARIN MIHAI

BOMBA ZILEI. CNA a retras licența OTV. Dan Diaconescu rămâne fără televiziune


DAN DIACONESCU - RETINERE - DNA

Consiliul Național al Audiovizualului a retras licența OTV, deținută de Ocram Televiziune, din cauza mai multor amenzi neplătite încă din 2009. Propunerea a fost făcută de Laura Georgescu, președinte CNA, și votată în unanimitate,anunta paginademedia.ro.

Decizia intră în vigoare din momentul în care societatea va fi informată de decizia CNA, potrivit reprezentanților CNA.

Laura Georgescu, președinte CNA – „Decizia intră în vigoare din momentul în care este comunicată reprezentantului postului. CNA va trimite peste 30 de minute decizia, când o primesc trebuie să o pună imediat în executare.”.

De ce ați propus retragerea licenței?Laura Georgescu: „A fost un abuz unic în istoria CNA-ului și, jurnalistic vorbind, unic în istoria României. OTV s-a dus și a solicitat în iulie 2012 la Tribunalul București, secția civilă, atribuirea calității de „consumator captiv” în raport de CNA și prelungirea duratei valabilității licenței după data de 21 martie 2013, când ar fi expirat”.

Laura Georgescu a aflat despre solicitarea Ocram de a deveni „consumator captiv” în urmă cu trei zile. „Am aflat acum trei zile şi mi-am documentat-o făcându-mi auditul pe Oficiul Juridic pentru că trebuie să preiau o instituţie cu o situaţie, nu pot să preiau o siglă.”

Propunerea de retragere a licenței a fost făcută în baza articolului 27 din Legea Audiovizualului, care prevede, printre altele, că licența unui post de televiziune poate fi ridicată dacă radiodifuzorul nu face dovada plății amenzii în termen de șase luni de la data aplicării.

Reprezentantul Ocram – Societatea noastră este în insolvență. Proiectul de reorganizare a fost depus la judecătorul sindic. Niciun fel de plăți nu au mai fost acceptate. Ce pot să vă asigur este că prioritară este plata amenzilor.

Laura Georgescu – M-a fascinat faptul că exact pe 28 martie 2012 ați intrat în insolvență, cu un an înaintea expirării valabilității licenței. În iulie 2012, ați cerut calitatea de consumator captiv în raport de CNA. Ați solicitat, la cel moment, și prelungirea valabilității licenței până când va fi fost redresat tot ce era, economic, de rezolvat. (…) De ce ați făcut acest demers și de ce sunteți un consumator captiv?

Reprezentant Ocram – Nu știu să vă spun. Nu a fost voința Ocram să intre în insolvență. Expresia pe care ați menționat-o aparține administratorului special, cel care este delegat să caute o modalitate prin care societatea să-și achite datoriile.

Valentin Jucan – „Ce este mai deranjant este că în pofida încercării CNA de a avea o relație normală cu radiodifuzorii, în permanență am observat din partea Ocram această sfidare și neglijență în ceea ce privește Consiliul. Ați ajuns să ne considerați niște furnizori de servicii în condițiile în care licența obținută este un bun al statului, este un drept care a fost câștigat cu greu la Revoluție”.

Ocram a intrat în insolvență în martie 2012 la solicitarea Mamitzu Production, după cum paginademedia.ro a anunțat în exclusivitate AICI.

În primăvara anului trecut, CNA a sancționat de două ori postul OTV cu înjumătățirea licenței audiovizuale pentru publicitatea politică făcută în afara campaniei electorale Partidului Poporului. Detalii AICI și AICI. Licența OTV ar fi expirat pe 28 martie 2013.

Dan Diaconescu mai deține o licență TV, pentru postul DDTV, prin firma Telecroma Media SRL, licență care ar urma să expire în februarie 2014, mai precizeaza paginademedia.ro.

Prof. acad.CRISTIAN PETRU BALAN (SUA) prezinta: Cartea de poeme „Dor de ţară”, a unui reputat expert în aviaţie din Canada, Prof. dr. Ion Paraschivoiu, o frumoasă surpriză


Mounting created Bloggif

Cristian Petru Bălan   prezinta:

Cartea de poeme „Dor de ţară, a unui reputat expert în aviaţie din Canada,
Prof. dr. Ion Paraschivoiu, o frumoasă surpriză
Nu prea mulţi cercetători, politicieni sau oameni de ştiinţă s-au afirmat şi în alte domenii în afara specialităţii lor, spre a ne dovedi că mai au chemări ori impresionante preocupări şi de altă natură, cum ar fi puternice afinități pentru laturile umaniste ale culturii universale, ca, de pildă, pentru muzică, pentu artele plastice ori pentru literatură. Excepţiile mai cunoscute, din seria acestor oameni celebri sunt cazurile savantului Albert Einstein, care, în timpul liber, cânta bine la vioară şi la pian, ale primului ministru britanic Winston Churchill, care ca şi Fuhrerul nazist german Adolf Hitler, erau talentaţi pictori, ori cazul împăratului Napoleon I Bonaparte care a scris două romane de mare succes, „Masca profet” şi „Contele d’Essex”. Nu vreau să spun că în zilele noastre oamenii de seamă nu ar avea diverse hobbyuri interesante, fiindcă, evident, mai toţi marii intelectuali contemporani sunt pasionaţi de una sau de mai multe preocupări diverse cărora le dedică timpul liber, ca simpli diletanţi, fără alte pretenţii, însă marea lor majoritate şi le practică într-un cadru intim sau chiar în taină, fără a ni le face nouă cunoscute.        Există însă situaţii în care dorinţa de refulare a surplusurilor energetice, după o muncă încordată în birouri, în laboratoarele de cercetare, după trepidaţiile vieţii politice profesate în funcţii de înaltă responsabilitate ori după orele de la catedra universitară, devine adesea o dorinţă atât de imperativă, încât specialistul respectiv, mai ales dacă talentele lui subsidiare sunt dublate şi de o bogată şi diversă experienţă de viaţă, el simte că nu se poate abţine să nu-şi împărtăşească harurile divine şi altor semeni din jurul său. Creaţiile lui din timpul liber au devenit un prea-plin al sentimentelor proprii imposibil de frânat… De fapt, este o normală efuziune artistică şi ea excede cu atât mai mult cu cât talentele respective sunt stimulate nu atât de ambiţiile personale cât de reale dorinţe de împliniri rotunde ale setei de desăvârşire…       În cazul românilor exilaţi din diferite motive, astfel de sentimente par ceva mai explicabile, căci, în majoritatea situațiilor, ele sunt generate de spontane şi prioritare sentimente patriotice, de un chinuitor dor de patrie. Cercetând asemena cazuri, relativ rare, cu o lună în urmă, am rămas plăcut surprins să descopăr nişte creaţii literare care mi-au atras atenția, mai ales fiindcă știam că autorul lor nu avea absolut nimic de a face cu studiul literelor. Ele erau semnate de un reputat expert în aerodinamica turbinelor eoliene la aviaţie, un mare specialist care m-a convins că, pe lângă aptitudinile lui de înaltă tehnicitate, providenţa l-a înzestrat în plus şi cu un incontestabil talent poetic. Mărturisesc că am rămas profund surprins. De aceea, acum voi încerca să aduc mai jos în discuţie opera sa literară pe care a avut amabilitatea să mi-o ofere cu autograf. Așadar, este vorba de o carte de versuri, apărută recent în țară şi semnată de acestdistins savant român care trăiește în exil, provenit, firește, de pe meleagurile noastre, dar nevoit să emigreze pe tărâmuri străine din motive exclusiv politice. Mă refer la profesorul universitar, dr. Ion Paraschivoiu, cunoscut specialist român în aerodinamică şi avionică aflat acum în Canada, autor a peste 200 de studii tehnice de specialitate, publicate în occident, şi a unor importante cărţi din domeniul zborurilor propulsate, toate recunoscute pe plan mondial, dar – ceea ce ne interesează în mod deosebiti pe noi aici – distinsul inginer cercetător, printre atâtea alte publicaţii tehnice, este şi autor al cărții pe care mi-a oferit-o, un elegant volum de versuri intitulat simplu „Dor de ţară”… Cartea, frumos editată, a apărut în 2012 la „Editura Măiastră”, din Târgu-Jiu.       Meritul deosebit al profesorului dr. Ion Paraschivoiu (n. 8 oct. 1942, în com. Ceauru, jud. Gorj) este că, prin studii şi muncă susţinută, dânsul s-a ridicat de jos, dintr-un mediu rustic din apropiere de Tg. Jiu, urmând liceul „Tudor Vladimirescu” din acest muncipiu, apoi Institutul Politehnic din Bucureşti, devenind inginer şi inventator, specializat în aerodinamică. A oţinut ulterior titlul de doctor-inginer în această specialitate, apreciat de cunoscutul savant român, academicianul prof. dr. Elie Carafoli. Inginerul Paraschivoiu este inventatorul unei noi forme de aripă de avion, cu geometrie variabilă (aripa „fluture” – “butterfly wing”), brevetată în România în 1973, an când dumnealui a fost trimis în Algeria, ca lector universitar, unde a lucrat sub contract. Fiind tot timpul hărţuit şi ameniţat de regimul comunist, specialistul decide să nu se mai întoarcă în ţară şi, în 1976, imigrează în Canada, stabilindu-se la Montreal, unde, primind cetăţenie canadiană, este angajat ca cercetător ştiinţific la Ecole Polytechnique din Montreal, unde prin concurs, obţine postul de conferenţiar. Câţiva ani mai târziu, în 1987, a fost promovat în mod excepţional la poziţia de profesor titular, iar, din 1990, prin concurs internaţional, obţine titlul de şef de catedră la importanta catedră “J.A. Bombardier” de la Ecole Polytechnique din Montreal, fiind responsabilul programului academic şi de cercetare în domeniul aeronauticii, unde predă cursuri în acest domeniu, conducând programele de masterate şi doctorate. Ca reputat expert în aerodinamica turbinelor eoliene de tip Darrieuse şi în studiul givrajului la avioane, a adus fundamentale contribuţii la baza dezvoltării programelor de calcul CARDAAV, CANICE2D şi CANICE3D care sunt utilizate la omologarea avioanelor fabricate în Canada. Două cărţi, una de aerodinamică subsonică (575 pag.) şi alta de mecanca fluidelor, lucrări de excepţie, traduse în multe limbi, inclusiv în japoneză, apoi în chineză, precum şi numeroase alte studii, expuneri şi conferinţe, l-au consacrat ca mare specialist, pe plan mondial, motiv pentru care a fost invitat să ţină cursuri şi conferinţe ştiinţifice în numeroase oraşe din Statele Unite (la NASA, în Hawaii) şi Canada, apoi în Europa (în Italia, Franţa, Belgia, Olanda, Anglia, Germania, România, Moldova ş.a.) şi Asia (în India, China şi Japonia). În această din urmă ţară, în Japonia, în 2004, a fost invitat să lucreze pe durata unui an sabatic la Universitatea Tottori, dar şi la alte universităţi japoneze: Ochanomizu, Tokai din Tokyo şi la Hiroshima. În 2007 a creat compania de turbine euliene IOPARA, cea mai bună de pe glob în turbine eoliene, al cărei preşedinte este, având o sucursală SRL şi în România. Desigur, în urma unei aşa vaste activităţi ştiinţifice, profesorul a fost invitat în comisii internaţionale de doctorate, a primit numeroase premii de excelenţă, ştiinţifice şi onorifice, titluri de doctor onorific al unor universităţi de pestigiu şi a fost cooptat ca membru a numeroase comitete ştiinţifice americane, candiene şi internaţionale (Canadian Aeronautic & Space Institute, CASI; Institutul American de Aeronautică şi Astronautică, AIAA; Ordre des Ingenieurs de Quebec, OIQ), membru al American Romanian Academy of Arts and Science (ARA).
La Congresul al 23-lea al Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe (ARA), care a avut loc în luna august 1998, în Statele Unite ale Americii, la Universitatea Rochester din Statul New York,profesorul Paraschivoiu a fost ales preşedinte al ARA şi, dovedindu-se un bun organizator şi coordonator, printr-o muncă susţinută şi prin creşterea prestigiului internaţional al societăţii (cooptări de membri noi, valoroşi, ARA Journal îmbogăţit etc), a fost reales ca preşedinte al ARA atât la Congresul al 25-lea, de la Montreal 2007, la Congresul al 30-lea, de la Chişinău, 2009, cât şi la Congresul al 33-lea, de la Sibiu, fiind preşedinte până în prezent. Vi l-am prezentat pe expertul în turbinologie aviatică, pe universitarul şi savantul academician Paraschivoiu; să-l cunoaştem acum şi pe poetul Ion Paraschivoiu…        Surprinzător pentru mulţi este faptul că, în ciuda acestei activităţi complexe, desfăşurată aproape non-stop, în ciuda mobilităţii vieţii sale dinamice şi a numeroaselor călătorii, profesorul Ion Paraschivoiu s-a putut retrage uneori în zone creative liniştite, pentru a medita prolific şi cu imagini artistice şi pentru a răspunde chemării muzelor cu alese ritmuri prozodice, trecute toate prin filtrul inimii. Acesta ar fi, cred, secretul lui inspirațional, stimulat de clipa când autorul stihurilor, odată ce a luat pana în mână, odată ce a atins-o ca pe un talisman vrăjit, din vârful ei au izvorât cu generozitate o muţime de versuri valoroase şi de o deosebită sensibilitate, totodată cu o tematică diversă, din care predominante sunt mărturiile vibrante despre sentimentul sublim al iubirii, urmate imediat de cromaticele descrieri ale spaţiului nostru mioritic, cu scene armonioase și plăcute ale unor locuri inubliabile care ne-au convins că poetului îi este și îi va fi mereu dor de ele. În creația lui, descoperim destule versuri stenice despre fericire, despre speranțe, continuând cu stihuri real patriotice, câteva fiind dedicate unor personalităţi istorice de seamă. Savurăm în această carte şi câteva panseuri rimate conținând discrete tente filosofice, iar în final suntem întâmpinaţi de vesele lirizări festiv hibernale, tradiţional creştine şi de sfârşit de an, destinate copiilor. De-a lungul timpului, numărul titlurilor a crescut, iar realizatorul lor a trebuit să le selecteze şi să le grupeze tematic într-o plachetă pe care a numit-o cu un titlu care reflectă o realitate de necontestat: „Dor de ţară”.        Din cuprinsul celor 88 de pagini ale cărţii vedem că autorul şi le-a aranjat logic, pe şase grupări tematice: I. Scrisoare de dor; II. Eseuri ritmice; III. Meditaţii pastelate; IV. Accente lirice; V. Rime pentru Moş Crăciun; VI. Note biografice.       Desigur, cartea ne este dedicată nouă, cititorilor, dar în primul rând volumul este dedicat iubitei familii a autorului, soţiei, Liliana, şi fetiţei lor, Gloria (aceasta reiese din context). Un gest cât se poate de frumos, care merită sincer aplaudat.        De la bun început, rămânem impresionaţi de faptul că, în loc de prefaţă, primele două pagini ale cărţii deschid volumul, ca un omagial portal liric, cu poemul Acelaşi vis”, semnat de profesoara Liliana Surugiu-Paraschivoiu, doctor în filosofie şi distinsa soţie a poetului. Nu se putea un gest mai frumos şi mai original, deoarece ne întrebăm cu reală admiraţie: oare câte dintre soţiile vreunui autor fac acest minunat gest, de a-şi arăta dragostea, prețuirea, entuziasmul şi profundele aprecieri pentru soţii lor, în prefeţe de cărţi, dedicându-le acestora calde versuri de iubire? Şi câte, dând filmul vieţii înapoi, îşi reiterează fidelitatea prin versuri ca:
De s-ar întoarce vreodată Tot ghemul vieţii înapoi, Nu m-aş dezice niciodată De dragostea ce-a fost la noi. ………………………………………………. Ţi-aş fi închinat încă o viaţă Din anii mei, făcută-n dar; Şi risipeam aceeaşi ceaţă, Şi am fi mers iar spre altar.
Ca un convingător răspuns, ne sunt etalate, rând pe rând, din partea celui venerat, o diversitate neaşteptată de sentimente afectuoase de cea mai pură esenţă romantică şi patriotică în acelaşi timp. Cititorul se bucură atunci când le descoperă. Stilul, predominant confesional, cu accente patetice, memorabile, amintind oarecum de poezia lui Vasile Militaru, este susţinut de imagini bucolice şi oneste, având substraturi tulburătoare, fără echivocări inutile. Sentimentul de dor este nu numai predominant, dar şi molipsitor, cu intruziuni descriprive care revitalizează pe autor ori de câte ori el recurge la reconstituirea mentală a peisajului rural sau vag citadin, lăsat în urmă cu destule regrete, unde cei dragi de acasă aşteaptă cu înfrigurare noutăţi de la cel ce s-a transplantat departe, peste Ocean. Faţă de cei lăsaţi în urmă, simţământul poetului rămâne neschimbat: nobil, dureros şi sfânt: Bate vântul şuierând, spulberând zăpada, Este iarnă de cinci luni aici în Canada… Aşa începui aseară scurta mea scrisoare Pentru mama, pentru tata, mică alinare.
O duc bine, dragi părinţi, nu gândiţi la mine, Ca tot omul dus de vânt prin locuri străine; Am de toate, nu duc lipsă chiar de-i iarnă grea, Am şi-un dor ce mă apasă pe inima mea…
                                                      (Scrisoare de dor)
În grupulEseurilor ritmate” atmosfera evocativă se mai atenuează întrucâtva, fiind înlocuită cu mini-eseuri unde poetul afirmă că nu doreşte să facă filosofie, că nu dorește să epateze prin ceva nou care să revoluționeze arta poetică, ci să scrie „simplu şi corect” (vezi „Crezul meditaţiei”). Poemele din această categorie sunt nişte admirabile elogii aduse limbii române curate, clare, aduse marilor personalităţi ale neamului – Eminescu, Enescu, Porumbescu, Brâncuşi, marilor voievozi din Ţările Române: Ştefan , Mircea, Mihai, Cuza… Descrierile folosite reciclează în mod creator motive şi nuclee realiste, mai de grabă sugestive decât şocante, ocolind dislocările topice, accentuând centralizările imagistice, izvorâte din experimentările  praxisusului cercetătorilor științelor pozitive și nu ale filologilor. Să nu uităm că versurile publicate izvorăsc din fantezia unui om de ştiinţă care, fără îndoială, se descrie pe el însuşi când spune:
La tine lumea-i ecuaţii Şi oamenii-s necunoscute. Încerci modele şi reacţii, Faci ipoteze, legi ştiute.
Vrei să alegi toţi parametri Ca fapte, glorii şi ambiţii Şi prin moderne geometrii, Măsori în spaţii intuiţii.
Verifici apoi rezultate Prin studiul tău imaginar Şi-n teorii mai complicate
Te-afunzi, profesor solitar.                                      (Iluzie)
Ca „zburător cu negre plete” şi creator (pe computer) de turbine, de avioane de călători, avioane de transport mărfuri sau de bombardament, cu legile lor complicate de planare sigură, fără probleme, în spaţiile infinite de la mare altitudine, ca expert în aeronautică şi doctor în aerodinamica turbinelor eoliene şi în studiul givrajului de pe aripile avioanelor, poetul modelator de Icari propulsaţi spre soare cu jeturi fierbinți de mii de cai putere, nu ar fi putut să nu închine şi un frumos elogiu rachetelor cosmice: Tu, pasăre fără pene Şi cu corpul de oţel Înhami mii de cai putere Să te ridici spre cer. Laşi în umbră limbi de foc Ca balauri din poveste Şi pornind din rampa înaltă Mergi mai repede ca vântul; Ochiul te pierde îndată, Ecou îţi poartă pământul…                                    (Racheta)
Greutatea valorică a „Esenţelor ritmate” o găsim în special în poemele dedicate „Limbii române”, precum și în celelalte titluri:  „Poetului pribeag”, „Poetul şi ţara” şi „Lui Brâncuşi” (geniul creaţiilor tridimensionale de piatră), sculptor gata-gata să fie consătean cu autorul.     În poemul dedicat „Limbii române”, profesorul de zboruri cu turbojeturi este mândru de faptul că limba română a fost și a rămas – cum zice și Eminescu „cea mai de preţ comoară”:
O scumpă avuţie din Daci şi din Romani, Ce un popor formară de două mii de ani, Lăsând ca moştenire cea mai de preţ comoară, O limbă românească, curată, unitară…    Iar strofa aleasă de autor să stea pe ultima copertă a cărţii cred că a fost bine selecţionată, cele patru rânduri ale ei, sintetizând în bună măsură spiritul întregului volum:
N-am uitat foşnet de codru, Nici susurul de izvor. Porţi în tine doina ţării, Porţi şi grija de popor.               (Poetului pribeag)
Deşi plecat demult din ţară, poetul pribeag ca o pasăre călătoare de curse lungi este totdeauna mândru să declare că nu şi-a uitat frumoasele plaiuri. Tema aceasta este mai amplu dezvoltată în „Poetul şi ţara”, desigur, tot versuri autobiografice: Şi te-ntrebi răscolind mintea despre tot ce ai lăsat; În somn te visezi acasă, te visezi la tine-n sat… Te trezeşti, şi cu durere alte întrebări îţi pui, Inima-şi opreşte pulsul, pironită parcă-n cui (…)
Celui ce vrea să-l asculte versul tău devine armă, Rima ta ne-adapă întruna dorul şi jalea de ţară; Limba noastră strămoşească s-o păstrăm în armonie, Departe de ţara dragă, să fim toţi o Românie!
   În poezia „Iluzii”“, concluzia este că perfecţiunea nu există („Nu cătaţi un om perfect/ E-n zadar să-ţi faci iluzii”); în schimb, perfecţiunea poate fi înlocuită cu corectitudinea.  O frumoasă odă este dedicată marelui Brâncuşi, văzut de autor „Ca un simbol al speranţei omului în viitor”.  Dacă Brâncuşi este simbolul unui geniu şi al unui univers material ce poate fi modelat de nişte mâini care ar dori să armonizeze spaţiul cu timpul, „Pasărea de la Berlin” simbolizează renaşterea şi perpetuarea vieţii din cenuşa războaielor, altfel spus – o nouă variantă a Păsării Phoenix.      „Meditaţiile pastelate”, din partea a III-a a poemelor, sunt creaţii pline de gingăşii descriptive, în care microcosmosul şi macrocosmosul peisagistic reverberează vibrații indelebile în sufletul poetului însetat de frumos. Grădinile fermecate din ţară îl impresionează profund pe autor, în aceeaşi măsură ca peisajele exotice din Hawaiiul cutreierat de pașii lui, toate splendorile având, de fapt, un acelaşi Autor, pe Marele Creator: O natură minunată… pe acest colţ de pământ, E un paradis terestru coborât de Domnul Sfânt. Timpul petrecut aici o să-l simţi că-i ireal Detaşat de tot din lume, de cel rău, chiar de-i real.      Culorile de un verde crud, specific primăverii, se înnobilează în străluciri de aur pur, atunci când le metamorfozează baghetele magice ale toamnei. Versurile ne oferă o baie de imagini clocotind de culori,toate, toate de un pitoresc pe cât de simplu, pe atât de plăcut şi de original:
E toamnă târzie în apus de soare, Banda ruginie pe cer proiectată, Ce la orizont tinde să coboare Lumina pierdută din ziua uitată.                                        (Toamnă târzie)
Cea mai lirică şi nostalgică parte a cărţii este capitolul al IV-lea, intitulat „Accente lirice”, unde simţim o caldă adiere a parfumului liricii eminesciene,  evidentă în poemele „Pe banca de sub tei”, „Dorinţa”, „Doar o dată te-am visat”, „Nu-i păcat”, „Trilogia” şi „Gloria”. Toate aceste titluri se coagulează într-o voce coerentă, fiind mici drame cromatice, primele patru vibrând de un erotism clasicizant şi diafan. În majoritatea acestor versuri există o pudoare adolescentină cu încercări serafice de portretizare, nu departe de cele specifice poeziilor lui Eminescu: Sărutul tău cel dulce pe banca de sub tei S-a-ntruchipat în mine de-l simt şi azi ca ieri Şi ochii-ţi de smarald în strălucirea lunii, Şi părul mătăsos sub mângâierea mânii (…)
Mânuţa ta cea fină, ce faţa-mi atingea, Făcea să cad în visuri nutrind dorinţa mea Şi stele erau martori la seara cea de vis, Miros de flori de tei – parfum de paradis.

Strofele din „Dorinţa” dau impresia că au fost scrise să aştepte un compozitor care să le imortalizeze într-o romanţă: Uit că e târziu de toamnă Şi că frigul bate-n poartă, Dar nu uit, frumoasă doamnă, Clipa ce-am trăit odată…  (…) ……………………………………………… Vântul ce-ţi juca prin plete L-admiram cu ochi geloşi Şi-adoram atunci cu sete Ochi verzui, doi ochi frumoşi!   Neîndoios, influenţa cântecelor de lume de origine folclorică din zona Olteniei ori chiar a unor irmoase s-a strecurat pe nesimţite în subconştientul poetului care, distilându-le cu talent substanţa, a creat aceste versuri încărcate de un incontestabil adevăr anacreontic, care sună ca nişte sentinţe ce scuză fornicația și orice categorie de relaţii erotice, fie ele legale sau mai puţin legale, poate chiar adulterine:
Niciodată nu-i păcat să iubeşti pe cine-ţi place, Când cu sufletul curat, iubirea ţi se întoarce. Niciodată nu-i păcat să te-apropii de-acea fiinţă Ce prin scris sau prin viu grai îţi jură marea credinţă!                                                                         (Nu-i păcat…)
În conştiinţa poetului există o trilogie a sentimentalismului bucolic uman: iubirea, fericirea şi armonia, însă dacă acestea rămân doar aşa, simple cuvinte, atunci ele se golesc de orice valoare morală, deoarece Toate aceste sentimente şi gânduri de ideal/ Să-nvăţăm să fie fapte, nu doar un vis ireal”.    Unul din cele mai înduioşetoare şi realizate poeme din această originală carte poartă titlul „Gloria”, fiind dedicată fiicei autorului care are acest nume frumos. Puţini sunt autorii care-şi închină operele odraslelor proprii, folosind numele copiilor drept titlu al acestor creaţii. Oare câţi poeţi şi-au dedicat, cu plenitudinea unei vizibile iubiri paterne, vreo poezie bebeluşului lor când acesta împlineşte un anişor de existenţă? Vor exista, desigur, câţiva, însă eu nu mai cunosc alt caz, motiv pentru care o socotesc pe micuţa Gloria Paraschivoiu un copil norocos şi foarte privilegiat, nu numai pentru că la data echinocţiului de primăvară, 21 martie 2005, şi-a serbat prima primăvară a vieţii în Japonia, la Tottori, când cireşii japonezi erau în floare, ci pentru că de atunci şi până astăzi fetiţa aceasta s-a bucurat  de o dragoste maternă şi paternă fără margine, fiind recompensată cu plimbări fascinante prin multe locuri mirifice de pe mapamond şi cu o educaţie românească impresionantă. Versurile pentru Gloria sunt ele însele un înălţător imn de glorie, inspirat din Imnul de glorie din opera „Aida” lui Verdi, însă pentru micuţa eroină cântată în rime, valoarea poemului, bine temperat imagistic, odată cu trecerea anilor, se va înzeci cu siguranţă, mai ales când tăticul scrie: „Cu emoţii şi plăcere, scriu şi plâng de bucurie,/ Căci un an are fetiţa…” Când prietenii japonezi au cunoscut-o pe micuța sărbătorită, ei îşi exprimau admiraţia prin puţinele cuvinte engleze ce le cunoşteau, dar prin laudative cuvinte japoneze care (pentru prima dată în istoria poeziei româneşti) sunt folosite glumeţ într-o strofă cu vocabular amalgamat româno-englezo-japonez:
Japoneza n-oştiam, dar simţeam că zic de bine. Engleza îi chinuia, tu… o gângăveai ca tine. Wife, white, besto, goodo, coco, soko ori ooko, Spuneau ei în japoneză, noi crezând că- Esperanto.     Deoarece micuţa Gloria a crescut, la vârsta pe care  o are dânsa acum, se va delecta mult citind partea finală a cărţii „Dor de țară” scrisă de tăticu, unde, pe ultimele pagini, întâlneşte frumoasele „Rime pentru Moş Crăciun” (aici sunt inserate patru poezii: „Fulgul de Moş Ajun”, „Moş Crăciun, prieten bun”, „Cântec de Moş Crăciun” şi „Pluguşorul românilor din Montrea”l). Dacă, aparent, versurile acestea sunt destinate copiilor, de data aceasta, autorul ştie să strecoare şi în ele răscolitorul dor faţă de plaiurile mioritice aflate departe, mai ales că ţine neapărat să precizeze că faimosul Moş aducător de daruri şi care, în mod abuziv, L-a pus în umbră pe Marele Sărbătorit de la Bethleem, vine de fapt din România şi nicidecum de la Polul Nord, căci și-a pornit zborul:
De la Dunărea bătrână Şi de la mândri Carpaţi, A făcut o cale lungă Şi trimis de-ai noştri fraţi...
În aceeaşi măsură, străbunul „Pluguşor”, se ivește zgomotos,cu pocnete de bici şi clinchete vesele de zurgălăi,  trecând și elvictorios fruntariile ţării aflate peste mări şi ţări, fiind, ca în fiecare an, invitat şi găzduit cu mare entuziasm în Canada, la Montreal, spre a le ura românilor de aici frumoase și necesare  îndemnuri de hărnicie şi frăţie: Să araţi, să însămâţaţi, Ca-n ogrăzile române Să crească spice de grâne, Să fiţi sănătoşi, bogaţi Şi destoinici, minunaţi Copiii să propăşească În comunitatea noastră (…) România să prospere Fără ofuri şi durere, Canada să se mândrească Cu etnia românească, Să vă dea Domnul de toate Şi-un an plin de sănătate! Ia mai mânaţi, măi flăcăi!       Hăi, Hăăi!    Cititorii acestor optimiste şi frumoase pagini închid cartea încântaţi că şi-au mai luminat spiritele cu un buchet multicolor de creaţii lirice exprimate în cel mai pur grai românesc, izvorât din adânc, din văpăile inimii unui entuziast ambasador al creativităţii etniei noastre care, prin tot ce a produs şi continuă să producă, ne face o deosebită cinste în Lumea nouă şi în toată lumea, fără să-şi uite o clipă plaiurile străbune de unde a plecat şi de care îi este atâta dor…
by Cristian Petru Bălan Glen Ellyn, Illinois, 16 ianuarie, 2013

Profesorul Ion Paraschivoiu a revenit la școala pe care a absolvit-o în tinerețe

(Profesorul Ion Paraschivoiu a revenit la școala pe care a absolvit-o în tinerețe)

MARIN MIHAI :Profesorul universitar Ion Paraschivoiu este preşedinte al Academiei Româno-Americane, fiu al satului Ceauru-Gorj. doctor inginer în aerodinamică, cu o teză despre o nouă formă de aripă de avion cu geometrie variabilă, distinsul academician a emigrat în Canada, în anul 1976, stabilindu-se la Montréal. Potrivit presei locale din Gorj,reputat expert în aerodinamica turbinelor eoliene şi în studiul givrajului (depunerii de gheaţă) la avioane, profesorul Paraschivoiu  (in foto),prezent in 2012 la Zilele comunei Balesti,unde si-a lansat cartea de poeme ´´Dor de tara¨, a încântat audienţa cu relatările sale despre anii copilăriei petrecuţi la Ceauru, dar şi cu realizările profesionale ulterioare.


Muzica la volan: de la piese de evitat la melodii “recomandate”


Muzica la volan: de la piese de evitat la melodii “recomandate”

Ştiai că există studii care stabilesc piesele care te fac să apeşi involuntar acceleraţia şi, pe de altă parte, piesele care îţi impun un stil relaxat de condus?

O femeie care ascultă hip-hop conduce mult mai agresiv decât orice alt şofer, incluzând aici frâne în ultimul moment şi accelerări bruşte. Un playlist heavy metal îl face pe un bărbat să conducă la viteze foarte mari. Muzica clasică nu este întotdeauna relaxantă la volan, informeaza automarket.ro

        Studiul Confused.co.uk
Câteva concluzii

Portalul britanic Confused a realizat un sondaj interesant între şoferii care vizitează site-ul, scopul acestuia fiind acela de a descoperi efectul pe care muzica îl are asupra celor care conduc o maşină. Surprinzător sau nu, autorii studiului au concluzionat în urma cercetării că ritmul muzicii pe care şoferul o ascultă în timp ce conduce este direct proporţional cu stilul de pilotaj. Altfel spus, muzica ritmată şi alertă îi face pe şoferi să apese pedala mai mult decât trebuie, în timp ce muzica lentă şi relaxantă îl determină pe cel de la volan să adopte un stil mai lent şi mai sigur.

MELODII DE EVITAT

Mai mult, Confused a întocmit chiar şi un top 10 al celor mai “periculoase” melodii pentru şoferi, studiul efectuat cu ajutorul a opt subiecţi arătând că acestea cresc involuntar viteza maşinii şi transformă piciorul într-un ceva mai “greu” pe pedala de acceleraţie. Pe locul întâi al acestui top se află piesa Hey Mama (2004) a celor de la Black Eyed Peas, Confused anunţând foarte clar: “Hey Mama este piesa care conduce clasamentul melodiilor pe care nu ai voie să conduci maşina”. În general, primele zece poziţii în topul melodiilor “periculoase” se referă la hituri rock, hip-hop sau dance, ritmul alert fiind principalul indiciu că respectiva piesă este una nerecomandată la volan.

CELE MAI PERICULOASE PIESE CARE POT FI ASCULTATE LA VOLAN
1 Hey Mama The Black Eyed Peas
2 Dead On Arrival Fall Out Boy
3 Paper Planes M.I.A.
4 Walkie Talkie Man Steriogram
5 Paradise City Guns n’ Roses
6 How You Remind Me Nickelback
7 Hit the Road, Jack Ray Charles
8 Get Rhythm Johnny Cash
9 Heartless Kanye West
10 Young, Wild and Free Snoop Dogg & Wiz Hhalifa

PLAYLIST-UL PERFECT

De celaltă parte, în topul pieselor “sigure”, adunate de portalul Confused într-o listă denumită sugestiv “The Ultimate Driving Playlist”, se află balade şi piese ceva mai lente, care – spun cei care au realizat acest studiu – determină un comportament mult mai relaxat al şoferului la volan. Pe prima poziţie în acest top se află piesa Come Away With Me (Norah Jones).

PLAYLIST-UL PERFECT ÎN MAŞINĂ
1 Come Away With Me Norah Jones
2 Billionaire Travie McCoy feat. Bruno Mars
3 I’m Yours Jason Mraz
4 The Scientist Coldplay
5 Tiny Dancer Elton John
6 Cry Me a River Justin Timberlake
7 I Don’t Want to Miss a Thing Aerosmith
8 Karma Police Radiohead
9 Never Had a Dream Come True S Club
10 Skinny Love Bon Iver
11 Angels The xx
12 Closer Kings of Leon
13 Wildfire Sbtrkt feat. Little Dragon
14 Back to Life Various artists
15 Dub Be Good to Me Various artists
16 Price Tag (Accoustic Version) Jessie J
17 Never Gonna Happen Lily Allen
18 Above You The Whitest Boy Alive
19 The Symphony Kid ‘n Play
20 Burn Usher
21 Hero Mariah Carey
22 Slow Dancing in a Burning Room John Mayer
23 How Do I Live LeAnn Rimes
24 Signal Fire Snow Patrol
25 Video Games Lana Del Rey
26 A Woman’s Worth Alicia Keys
27 Don’t Let the Sun Go Down On Me Elton John
28 Thinking Bout You Frank Ocean
29 Life On Mars? David Bowie
30 Write It On Your Skin Newton Faulkner

CARE ESTE RITMUL PERFECT?

Ritmul perfect al muzicii ascultate la volan este cel care se potriveşte cu ritmul bătăilor inimii şoferului.

        Dr. Simon Moore
Profesor de Psihologie

Conform psihologilor contactaţi pentru a explica rezultatele studiului, tipul de muzică ascultată la volan afectează stilul de condus deoarece ritmul are efect direct asupra creierului şi indirect asupra pulsului. “Muzică zgomotoasă, ritmată şi care îţi creşte pulsul. Acesta este pur şi simplu un amestec letal”, spune Simon Moore, profesor de psihologie la Universitatea din Londra. Acesta explică logica din spatele afirmaţiei sale: “Tempo-ul muzical ridicat crează un entuziasm care îi face pe şoferi să se concentreze mai mult la muzică decât la drum. În plus, acelaşi ritm rapid îi poate determina pe şoferi să crească viteza pentru a se potrivi cu ritmul muzicii. Nu trebuie să scăpăm din vedere faptul că, atunci când cel de la volan ascultă un gen de muzică pe care nu-l apreciază, acesta poate fi stresat şi distras

Exclusivitate.Prof.acad.CRISTIAN PETRU BALAN (SUA) : MIHAIL LAZAREANU,FIUL NATURAL AL LUI EMINESCU


Fiul natural al lui Mihai Eminescu 

 de Cristian Petru Bălan (SUA)

 Foto: Cristian Petru Balan, la Glen Ellyn (SUA),lucrând la portretul pictat al lui Eminescu si sculptura

CRISTIAN PETRU BALAN DESPRE PORTRETUL LUI EMINESCU:
…este cel de al treilea portret și va trebui recondiționat atunci când
voi merge în țară, în vara lui 2013. Primul a fost pictat direct pe un
fond de ciment (dar mi-a fost distrus când am fugit din țară; al
doilea nu mi-a plăcut și l-am luat ,făcându-l cadou Editurii „Eminescu” din București, iar acesta a
fost lucrat pe o pânză specială, apoi aplicat pe locul celorlalte.
Datorită acestor portrete, Casa de Cultură din Scăieni ,acum poartă
numele lui Mihai Eminescu.

Marin Mihai :  Portretul lui Mihai Eminescu, pictat pe frontispiciul Casei de Cultura din Scaieni-Prahova,este cel mai mare portret  din tara al poetului national si a fost realizat de catre artistul plastic ,scriitorul si prof. acad.Cristian Petru Balan ,stabilit in SUA,la Glen Ellyn.

CRISTIAN PETRU BALAN  declara intr-un interviu biografic realizat de Adina Sas Simoniak (Chicago): 

  (…) Şi pentru că tot veni vorba de lucrări dramatice, cred că , dintre ele, cea mai importantă rămâne, totuşi, scenariul meu de film “Geniu sublim” (Viaţa lui Mihai Eminescu), scris eminescupe când aveam 29-30 de ani. Lucrarea a fost achiziţionată oficial de Studiourile de film Buftea în 1967, primind pentru ea o sumă frumoasă de bani. Scenariul are peste 220 de personaje şi prezintă viaţa Luceafărului nostru, din copilărie până la plecarea lui în eternitate. Deşi semnasem un contract cu Cinematografia română, prin care se stipula ca nu am voie să-l public, am încălcat acest contract impus de legile comuniste, atunci când am emigrat în America, unde l-am publicat în 1996 la “Western Publishing, Chicago”. După câte ştiu, atunci era singurul scenariu de film Eminescu din ţară şi chiar se discuta serios despre transpunerea lui pe ecran. După ce am fugit ilegal din România, în 1985, pe când mă aflam în lagărul de emigranţi de la Treiskirchen, Austria, am auzit că nu se mai discută deloc despre vreun film Eminescu după scenariul meu. Nici până în ziua de astăzi nu am mai auzit pe cineva că ar vrea să se toarne în ţară o asemenea necesară peliculă.