IDEI.Cadouri de Moş Nicolae pentru copii şi oameni mari!


Imagini pentru MOS NICOLAE

Moş Nicolae, ruda mai săracă a lui Moş Crăciun, vine în fiecare an, în noaptea dintre 5 şi 6 decembrie, cu cadouri pentru copiii cuminţi şi nuieluşe pentru cei mai năzdrăvani.

Cadouri de Moş Nicolae

Noi sperăm ca ghetuţele tale să fie curate şi faptele bune să nu fi lipsit, pentru că ţi-am pregătit în cele ce urmează un ghid complet de cadouri de Moş Nicolae pentru copii, pentru Ea, pentru El şi pentru părinţi. Desigur, toate variantele de cadouri prezentate mai jos sunt valabile inclusiv pentru cei care îşi serbează onomastica în această zi!

Deşi copiii au prioritate la cadouri în această perioadă, şi cei care nu au încă un prichindel îşi pot aminti de perioada copilăriei dăruindu-şi tot felul de obiecte sau dulciuri care le înseninează ziua.

Regula de bază este să nu iroseşti o avere pe cadourile de Moş Nicolae, pentru că în scurt timp va veni Moş Crăciun, ruda lui mai bogată şi mai darnică.

Ce cadouri le facem copiilor de Moş Nicolae

Cadouri de Moş Nicolae

Cele mai frecvente cadouri oferite copiilor în ghetuţe de Moş Nicolae sunt dulciurile, portocalele şi jucăriile educative. Vorbim, desigur, despre copiii mici, care nu au descoperit încă dependenţa de tehnologie sau dronele la preţuri extrem de piperate.

O altă sugestie ar fi să ieşiţi cu toţii la grădina zoologică. Cu siguranţă va fi un cadou apreciat de copilul tău. La fel de interesantă este şi o vizită la observatorul astronomic sau la muzeu. Iar dacă vrei să îl înveţi valoarea banilor de mic, fă-i cadou o puşculiţă amuzantă, în care să îşi depoziteze „câştigurile” căpătate de la bunici ori alte rude.

Cadouri de Moş Nicolae pentru EL şi EA

Cadouri de Moş Nicolae

Pentru iubită, îţi sugerăm să mergi „pe mâna ciocolatei”. Dar nu orice fel de ciocolată, ci una fină şi inedită, pe care nu a avut încă ocazia să o deguste. Reţine că nu trebuie să faci gaură în buget, pentru că Moş Crăciun trebuie să fie mai darnic decât Moş Nicolae.

Aşadar, rezumă-te la un set de manichiură (femeile adoră să aibă unghiile mereu îngrijite), un portofel delicat din piele, o cutie de bijuterii lucrată manual (e genul de cadou la care bărbaţii nu se gândesc, dar de care femeile au nevoie), o oglindă de buzunar personalizată, o perie de coafat, un portfard (ştim cum sunt femeile la capitolul produse de makeup împrăşiate prin toată casa ori rătăcite prin geantă) sau, de ce nu, un voucher de cumpărături pentru a-şi face poftele aşa cum îşi doreşte.

Desigur, un bileţel romantic strecurat în ghete, pe care să îl citească la primele ore ale zilei, este o idee de cadou la fel de potrivită şi îi va reaminti de ce te-a ales ca partener.

Pentru EL, ne-am gândit că ar fi potrivit un gadget (bărbaţii sunt înnebuniţi după aşa ceva), cum ar fi un mouse, un desfăcător de sticle de bere (poate se prinde de aluzie!) sau un powerball (să îşi lucreze muşchii). La fel de potrivite sunt curelele din piele, butonii personalizaţi, jocurile de Darts sau seturile de îngrijire a bărbii.

Cadouri de Moş Nicolae pentru părinţi

Cadouri de Moş Nicolae

Mamele vor fi întotdeauna fericite să primească în dar un set de tacâmuri, şerveţele de masă, lumânări parfumate ori decoraţiuni, pe care le vor folosi cu drag ani de-a rândul, la toate mesele festive ale familiei, devenind un simbol al legăturilor de dragoste dintre voi. O altă sugestie de cadou pentru mamă sau soacră este un album foto, care îi va merge direct la suflet. Pune în el poze de familie şi personalizează-l prin gravarea unui mesaj scurt de recunoştinţă şi iubire pentru ea.

Pentru taţi şi socri, cadourile potrivite de Moş Nicolae includ o sticlă de băutură fină, o cutie de trabucuri, un pulover călduros, un colaj video cu fotografii din copilăria ta alături de ei, precum şi un bilet la un meci de fotbal important sau un portofel în care ai strecurat o poză cu toată familia.

Dacă nu ai apucat încă să iei cadouri de Moş Nicolae, sperăm că sugestiile noastre ţi-au fost de ajutor şi vei face alegerea potrivită pentru ghetuţele celor dragi.

Tu ce cadouri te gândeşti să oferi de Moş Nicolae? Împărtăşeşte cu noi ideile tale!  (http://www.csid.ro/)

Imagini pentru MOS NICOLAE

Imagini pentru MOS NICOLAE

Raoul- ” CRACIUN FERICIT ”

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c🙂 Mos Nicolae, eu sunt mai modest, da-mi cardul tau si imi cumpar eu ce doresc.Ai face economie ,n-ai mai face cheltuieli de transport, si nu ti-ai mai pune piciorul in gips ,daca ai aluneca pe ghetus ca sa imi aduci mie cadouri…Normal ,am fost cuminte ! (ecoul: ..minte,…minte ! )🙂

Imagini pentru baba nicoleta protest
––––-PUBLICITATE :

TRANSPORT COLETE SPANIA-ROMANIA: 649571364 / 642222000 / 916696826

FIRMA TRANSPORT COLETE SPANIA-ROMANIA: 649571364 / 642222000 / 916696826

CRISTIAN PETRU BALAN (SUA)- NOI, POPORUL !


MESAJE DE 1 DECEMBRIE.
CRISTIAN PETRU BALAN (SUA)-LA MULȚI ANI, IUBITĂ ROMÂNIE !
Imagini pentru 1 decembrie
 
Ce-ți doresc eu ție, Dulce Românie,
Țara mea de glorii, țara mea de dor ?
Brațele-ți nervoase – arma de tărie,
La trecutu-ți mare, mare viitor !…
 
Mihai Eminescu
 
 Trăiască România ! Jos batjocuritorii sfintei noastre Patrii !
Long live Romania ! Vive la Roumanie ! 
! Que vive Rumania ! Es lebe Rumänien ! 
Да здравствует Румыния ! 
羅馬尼亞長城!
CPB
–Manifest
Cristian Petru Bălan-Noi , Poporul
 
Scriitorul si artistul plastic CRISTIAN PETRU BALAN din SUA a realizat STATUIA LIBERTATII pentru orasul Boldesti Scaieni Prahova.

Scriitorul si artistul plastic CRISTIAN PETRU BALAN ( SUA) a realizat STATUIA LIBERTATII pentru orasul Boldesti Scaieni Prahova

Noi, Poporul,

cei mulți, cei harnici și-n puteri,
noi, cei de jos, 
aci săraci, aci la mijloc, dar cuminți,
suntem ca o pădure, ca iarba pe câmpii,
mai blânzi ca mieii, 
dar lupi mai bine-am fi !
Ne place-a sta în turmă dacă ciobanii-s buni,
dar o zbughim afară când ne lovesc, nebuni,
deși averea lor furată,
chiar astăzi, bunăoară,

de vrem, 
putea-vom într-o clipă 
s-o facem o Sahară
sau să sărim pe dânșii cu salt de Niagară,
să-i ardem ca-n Vezuviu, 
să-i aruncăm în hăuri -
cu stârvul lor să umplem toate-ale țării găuri !
Numai așa noi, gloata, zvârlim din spate lestul;
numai așa Carpații vor fi ca Everestul ! by CRISTIAN PETRU BALAN (SUA) ------------------------------

scriitorul si artistul plastic cristian petru balan-autorul fatadei cimitirului eternitatea boldesti scaieni-prahova

<Cristian Petru Balan (dreapata)-pictor de biserica, in Boldesti -Scaieni>


revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cColindăm din toată țara-Pentru tot românul, oriunde  s-ar afla !

Soliştii;Valentin Sanfira,Diana Calinescu,Ancuta Georgeta Corlatan,Bogdan Cioranu,Oana Tomoiaga,Vlăduța Lupău,Serban Horj,Boita Florin,Virginia Irimus,Stana Stepanescu,Andreia Haisan,Alexandru Bradatan,Paul Ananie,Stefan Andreica,Daniel Pop

free counters

REVISTA HAI ROMANIA-MARIN MIHAI-SPANIA***REVISTA ´HAI,ROMANIA!´´-breakingnews:

 

DIASPORA ROMANANEASCA ITALIA-

ASTAZI,1 DECEMBRIE 2016,LA ROMA, A APARUT ZIARUL ROMANESC ´´VOCATIV PLUS´´,anunta aspiratiiblog.com.

Vocativ Plus

senior editor – Cristian Biru – U.K.
redactor șef – Valeriu DG Barbu – Italia

https://www.vocativ-plus.com/wp-content/uploads/2016/11/prim-300x224.png

redactor – Iulia Baciu – Italia
redactor – Nicoleta Barbu – Italia
redactor – Beatrice Bernath – Israel
redactor – Mircea Gabriel Crăciunescu – România
redactor – Laura Cătălina Dragomir – Spania
redactor – Nuța Istrate Gangan – SUA
redactor – Gabriel Gherbăluță – România
redactor – Andrei Ionel – România
redactor – Mihaela Ionescu – Italia
redactor – Ligia Gabriela Janik – Germania
redactor – Elena Mirca – Olanda
redactor – Claudia Minela – România
redactor – Mihaela Mitruț – Italia
redactor – Doina Mustățea – Italia
redactor – Atila Racz – Irlanda
redactor – Cristina Rusu – România
redactor – Elena Stănculescu – Franța

adresa redacției: Vocativ Plus – via balilla nr.7 Roma RM 00185 Italia – tel. +39.3396457776 / +39.3478360313      email: vocativplus@gmail.com

……………………………………

 

Poveste de viată. MARIA CRISTINA PÂRVU (Spania)- ´´Surâsul Paulei´´


maria-cristina-parvu-spania-maneciu-prahovaPentru început, dragi cititori, să vă povestesc câte ceva despre mine. M-am născut de ziua copilului, pe 1 iunie 1989. Aveam deja patru fraţi care mi-aşteptau venirea cu mare nerăbdare. Evident, am fost îngrijita şi răsfăţată de către toţi, eu fiind mezina familiei. Cei doisprezece ani de şcoală i-am urmat în localitatea de baştină, Măneciu, ce se situează în judetul Prahova, între Vălenii de Munte şi Cheia. Materia preferată în toţi aceşti ani a fost limba franceză, astfel că atunci când am ales facultatea, mi-am dorit un profil care să întrunească această condiţie. Aşadar, am urmat cursurile Universităţii de Petrol şi Gaze din Ploieşti, profilul engleză-franceză. Am ales acest oraş pentru că era cel mai apropiat de casa părintească. Limba engleză nu o prea aveam la suflet, dar altă opţiune nu puteam găsi. 
  
După anii de facultate, am devenit licenţiată în cele două limbi străine şi traducător autorizat. În prezent, am grijă de băieţelul meu şi îmi umplu timpul cu scrieri. Sunt un om sincer, liniştit, la locul lui, care a avut suişuri, coborâşuri, tristeţi şi bucurii. Din toate am învăţat câte puţin, acumulând experienţă în cufărul meu de amintiri . Pe 14 august 2016, a fost publicat volumul meu de debut ¨Gânduri împărtăşite¨, ce conţine versuri. Vă povestesc cu bucurie că în aceste scurt timp de când scriu poezie, prima scrisă fiind în luna ianuarie 2016, am câştigat numeroase diplome la concursuri de poezie clasică şi de haiku, care reprezintă un gen de poezie de origine japoneză, dar şi un trofeu, de care sunt foarte mândră.
 
  
În această carte, ¨Surâsul Paulei¨, am să vă împărtăşesc amintiri frumoase şi de suflet din viaţa mea. De ce ¨Surâsul Paulei¨? Pentru că aşa se numea mama mea, care de un an a plecat în Rai, smulsă de lângă noi de cancerul necruţător. Cred ca acesta este motivul pentru care m-am apucat de scris, în acest mod reuşesc să uit oarecum de durerea imensă lăsată de plecarea sa. 
  
După cum vă povesteam, am crescut la ţară, aşa că în multe dintre amintirile mele vă veţi regăsi şi voi, cei care v-aţi petrecut măcar vacanţele la bunici. Cu toate acestea, nu mă consider o ţărancă, aşa cum ar spune unii. Consider că totul ţine de educaţia primită şi de dorinţa de a învăţa şi a progresa. 
  
Vreau să ştiţi că absolut tot ce este scris în această carte este adevărat, nu am inventat nimic. 
  
Îmi doresc din tot sufletul să vă placă povestea mea şi să vă identificaţi cu ea. 
  
Cu drag, 
  
Cristina

––––Maria Cristina Pârvu-NUVELA MEA – SURASUL PAULEI

maria_cristina_parvu_surasul-pauleiFamilia ducea o viaţă grea, din pricina timpurilor ce se apropiau. După câteva luni de la naşterea mea, avea să pornească revoluţia. Din ce îmi povestesc fraţii mei, am aflat că aşteptau cu sufletul la gură venirea mea. O imagine ce ei şi-o amintesc este aceea a unei femei de etnie romă, ce intrase cu copilul în braţe în maternitate, însă care nu văzuse că urma să deschidă două uşi din geam. Chiar şi în ziua de azi, râdem când ne amintim. Au şi fraţii mei o vârstă, dar sufletul le-a rămas tânăr şi asta mă bucură foarte mult.
 
După această întamplare hazlie pentru noi, au aflat vestea naşterii mele. Însă, bucuria le-a fost umbrită de faptul că doctorii au fost nevoiţi să mă ţină în spital o lună întreagă, temându-se pentru viaţa mea.
Partea proastă era că aveam probleme la inimă, era mărită. Nu îmi dădeau prea multe şanse nici după externare, dar iată că am 27 de ani. Rămasă sub atenţia medicilor, numai mama venea să mă vadă şi să mă alăpteze. Era singura clipă în care mă putea simţi. Probabil că auzind bătăile inimii sale, dorinţa mea de a trăi a crescut şi am putut lupta. Trecând această perioadă, totul a decurs normal, medicii m-au externat, sperând că poate se va întampla vreo minune.
 
Ai mei m-au putut lua acasa. Dar acasă, unde să mă aşeze? Părinţilor le era teamă ca nu cumva fraţii mei, în joaca lor, să nu mă ranească. Aşa că m-au aşezat într-o copaie, pe fundul căreia puseseră o păturică pufoasă. Copăiţa au aşezat-o pe lada patului.
 
Mai ştiţi că în anii ´80 nu se foloseau pamperşi, iar maşinile de spălat rufe erau un lux? Da, chiar aşa. Mi-o închipui pe săraca mama, spălând din zi în noapte hainele şi scutecele improvizate de la atâţia copii. Vremurile s-au schimbat complet, nimic din tot ce a fost nu a mai rămas. Nici bucuria copilăriei, nici jocurile ei, nici fericirea de a sta cu familia la masă, fără a folosi tehnologia. Dar asta este situaţia, trebuie să ne conformăm, să mergem la pas cu schimbarea.
Imagini pentru COPII JUCANDU-SE ratele si vanatorii
Cum vă aminteam, era tare greu în lipsa pamperşilor. Fraţii mei îşi amintesc cu zâmbetul pe buze cum mă găseau câteodată puţin ¨mânjită¨, ştiţi la ce mă refer, dar chiar şi aşa mă pupau. De-atunci, îmi tot spun că sunt norocoasă. Şi adevărul este că sunt, am o familie minunată pe care o ador şi fac ceea ce-mi place, adică mi-am indeplinit visul de a fi profesoară, ca şi cel de a scrie poezii şi proză.
 
Mă gândesc că trecând gândurile mele în această carte, povestea mea nu va mai muri, nici chiar după plecarea mea din această lume. În copilăria mea, nu am avut prea mulţi prieteni sau prietene. În schimb, fraţii mei mai mari avuseseră o copilărie mai plină, cu mulţi vecini de vârsta lor, cu care se puteau juca. Eu aveam doar un vecin, ce era cu vreo doi ani mai mic decât mine. Cu el mă jucam cu maşinuţe, cu soldăţei, jocuri de acest gen, numai de fetiţe nu.
 
Îmi amintesc că într-o după-amiază, jucându-mă în curte, m-am hotărât să vizitez o fetiţă mai mare decât mine, ce locuia la vreo două case depărtare. Zis şi făcut. Mama ei m-a primit cu căldură, aşa că ne-am pus pe joacă. În spatele grădinii sale, curgea o gârlă nu foarte adâncă, iar noi ne jucam chiar pe podul ce trecea pe deasupra ei. Bineînţeles, ce să primesc când am ajuns acasă? Aplauze? Nu! O palmă binemeritată de la mama, în semn de răsplată pentru teama ce i-o provocasem, plecând fără a-i spune unde.
Imagini pentru COPII JUCANDU-SE CU PAPUSI
 
O altă amintire ar fi aceea ca într-o zi, simţindu-mă singură, am chemat o altă vecină, ce era tot mai mare decât mine şi locuia mai departe, pentru a ne juca cu păpuşile. Şi ce ne-a trecut prin cap? Să facem schimb de păpuşi. De data aceasta, am strâns încă o pălmuţă în cufărul meu de merite. A avut şi un motiv, păpuşa vecinei era tunsă şi îi lipsea o mână. Ce să ştiu eu la vârsta aia? Eram încântată că aveam păpuşă nouă. Bineînţeles că mi-am primit păpuşa înapoi şi i-am înapoiat-o fetei pe a sa.
 
Numai o păpuşă am avut în toată copilaria mea, cumpărată de mama din banii de alocaţie. O Barbie blondă, cu ochii albaştri. Nu m-am plâns şi nu mă plâng, sunt copii care nici măcar o jucărie nu au.
 
O familie numeroasă, dar care n-a avut lipsuri majore, am dus un trai decent şi liniştit. E clar că noi, copii fiind, ne doream tot felul de jucării, hăinuţe, ciocolăţele, dar am învăţat să ne mulţumim cu ce aveam. Chiar dacă ne-am fi pus pe urlat sau dat din picioare, nimic nu ar fi rezolvat situaţia. A fost un lucru bun faptul ca eram 5 copii, de la an la an hăinuţele şi cărţile se potriveau de la cei mari pentru cei mici.
 
Îmi amintesc şi acum ghiozdănelul meu roz cu prinţese, ce-l luam la grădiniţă. Cred că fiecare dintre noi păstrează în suflet lucruri importante, care l-au marcat într-un fel sau altul. În clasa întâia, doamna învăţătoare m-a aşezat în bancă cu o colegă ce avea defect la mânuţe, nu putea ţine creionul ca un om normal. Cu toate astea, scria foarte frumos, o admiram pentru curajul şi ambiţia ei. Se descurca cum putea, era nevoită să folosească creionul cu ambele mâini, în acelaşi timp. Există atâtea poveşti de viaţă minunate şi modele de urmat! Sunt foarte mulţi oameni cu dizabilităţi care realizează lucruri de neimaginat, în timp ce noi, cei sănătoşi, nu suntem în stare. Ei nu se plâng, luptă pentru a reuşi, iar noi ne plângem şi dăm înapoi la primul obstacol întâlnit.
Imagini pentru MANECIU COPII
 
Că tot vorbeam despre şcoală, în toata perioada de 12 ani am stat în ultima bancă, cum mama m-a facut atât de înaltă… Şi nu numai înaltă, de asemenea grăsuţă. Cam toată viaţa mea am avut probleme cu greutatea, abia spre adolescenţă m-am îndârjit şi am slăbit 20 kg, pe care ulterior le-am acumulat, căci mi-era tare dor de ele. Să mai şi zâmbim puţin, să ne descreţim frunţile. Eram, bineînţeles, ţinta glumelor proaste din această pricină. Şi nu eram singura. Chiar îmi aşez câteodată capul în palme şi mă gândesc ce frumos ar fi ca toată lumea să poată mânca fără a se îngrăşa. Sunt foarte puţini norocoşi ce pot face asta. Pentru un om ce a avut întotdeauna probleme de acest tip, va fi mereu greu să se adapteze social, va avea mereu complexe. V-o spun din propria experienţă, chiar şi după ce slăbisem 20 kg, mă consideram grasă. Complexul rămâne întipărit în minte toată viaţa. Nu- i învinovăţesc pe părinţii mei că nu au luat măsuri, însă poate era mai bine dacă le luau. Cei ce au problema asta de mici nu se vor simţi niciodată bine în pielea lor. Învăţaţi-i să-şi controleze greutatea, să-şi apere sănătatea. Să revenim la oile noastre, cum spune francezul ¨Revenons à nos moutons¨.
 Imagini pentru COPII JUCANDU-SE ratele si vanatorii
Încă din perioada grădiniţei, eram o fetiţă grăsuţă şi tot aşa am continuat să fiu. Copilăria mea s-a derulat în jurul activităţilor preferate ale fraţilor mei, 3 băieţi şi o fată. Pe primul loc era fotbalul şi tenisul. Sigur că şi sora mea a devenit un soi de ¨băieţoi¨ pe lângă ei. Am învăţat şi eu, la rândul meu, aceste jocuri, dar nu atât de bine ca ea. Îşi formau echipe cu toţi vecinii de vâsta lor şi nu erau puţini. Toată strada răsuna de o zarvă de nedescris. Se spărgeau geamuri cam la ordinea zilei, dar mingea era de vină, căci nu stătea la locul ei. O altă activitate distractivă era războiul lor, în care aveau ca arme pistoale confecţionate din lemn. Îşi găsiseră chiar şi o navă, podul casei părinteşti. Niciodată nu ne plictiseam, tot timpul se găsea ceva nou de experimentat. Când ne gândim la ce copilărie aveam noi, unde domnea natura şi joaca în aer liber, ne cuprinde un dor nebun. În ziua de astăzi, copiii nu mai ştiu cum arăta acea copilarie. Eu îmi doresc ca băieţelul meu să experimenteze măcar jumătate din jocurile copilăriei mele.
Imagine similară
 
Ne jucam şi ¨Raţele şi vânătorii¨, joc în care existau 2 vânători, iar raţele erau restul, care aşteptau a fi ¨împuşcate¨ cu mingea de către vânători. ¨De-a v-aţi ascunselea¨ era o altă activitate de-a noastră. Se desemna un căutator, iar ceilalţi se ascundeau în timp ce el număra de la 1 la 10, ţinându-şi mâinile la ochi, pentru a nu vedea locurile în care se ascundeau jucătorii. Jocul ¨Fazan¨ era de asemenea hazliu, primul jucător trebuia sa spuna un cuvânt, iar cu ultimele 2 litere ale cuvântului, următorul jucător trebuia să înceapă un alt cuvânt şi tot aşa mai departe. În momentul în care cineva spunea un cuvânt prea complicat (exemplu: restaurant), se închidea jocul, negăsind un cuvânt nou şi se acumulau la fiecare greşeală literele din cuvântul fazan. La sfârşit, când acumulai toate literele, primeai ultima litera n şi erai exclus din joc.
 
În acea vreme, toată lumea avea oracol. Asta însemna un caiet unde tu scriai întrebări diverse, iar apoi îl împărţeai colegilor pentru a răspunde la întrebări în scris. Era o modă pe vremea noastră, dacă nu aveai oracol era ca şi cum n-ai avea Smartphone în zilele noastre.Îmi plăcea tare mult să merg în vizită la o verişoară care locuia într-o altă localitate, unde locuieşte şi bunica mea. Intrând în casa verişoarei, cred că îmi ieşeau ochii din orbite. Avea foarte multe păpuşi, care mai de care mai deosebite. Dar ce credeţi? Avea şi casă pentru păpuşele, o adevarată comoară îmi părea. Într-o altă zi, am văzut că primise o păpuşă mare, care cânta şi dansa. O invidiam foarte tare pentru jucăriile ei, dacă se poate spune ¨invidiam¨. Mi-aş fi dorit atunci să fiu în locul ei.
 
Mai avea şi un arc din acela săltător, chiar i-am cumpărat şi eu băieţelului meu zilele trecute unul. Probabil că i l-am cumpărat pentru a mă bucura eu de el. În copilărie nu am putut avea unul, aşa că îl am acum, dar bucuria nu mai e aceeaşi. Ceea ce nu faci la timp, mai târziu nu-ţi va aduce aceeaşi împlinire. De aceea, sunt de părere că o să îi dăruiesc băieţelului meu aproape tot ce-şi doreşte, mă refer la jucării. Nu contează vorbele altora, cum că nu trebuie să le faci mofturile. Dacă acum nu i le faci, atunci când? Să ajungă şi el ca mine, să tânjească după anumite jucării toată viaţa? Dacă pot, i le cumpăr, dacă nu, nu. Aveam şi o vecină care mă uimise cu ideea ei de a crea peruci din mătase de porumb pentru păpuşile ei. Le confecţiona şi rochiţe noi, ajutată de mama ei. Tatăl îi făcuse mobilier pentru păpuşele, avea până şi umeraşe pentru hăinuţe. Bineînţeles că i-am furat ideea. Am încercat să fac şi eu la fel, însă ce avea ea îmi părea mai frumos. Un alt joc pe care mi l-am dorit foarte mult în copilărie se numea tetris. Era jocul acela în care trebuia să construieşti ziduri, care se spărgeau, câştigând astfel puncte. Avea un vecin acest joc, cât l-am mai ¨invidiat¨ şi pe el! Ni-l împrumuta foarte rar. Desigur că acum am unul, dar cum vă spuneam, în zilele copilăriei mi s-ar fi părut mană cerească.
Îmi amintesc când aveam vreo 5,6 anişori şi mama mă obliga să dorm. Uram acel moment, eram tare ocupată cu joaca şi timpul pe care-l petreceam dormind îmi lua din cel de joacă. Dar asta era situaţia, mă conformam. Ştiu că mă trezeam înconjurată de toată familia, ce se strângea să se uite la televizor. Pe vremea aceea nu era ca acum, fiecare să aibă în camera sa câte o plasmă. Cred ca înainte familiile erau mult mai unite datorită lipsei tehnologiei de azi. Câteodată se strica televizorul, ce era mai bătrân decât mine. Era un Goldstar. Sigur că dormind spre perete, aveam posibilitatea să îngheţ, aşa că pe toţi pereţii aveam peritare, cu fel şi fel de peisaje.
by MARIA CRISTINA PÂRVU (Spania)
–––––poem image:
Imagini pentru copii somn
––––-muzica

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cCarmen Trandafir – Micul meu univers

 

 

 

FERIA INTERNACIONAL DEL LIBRO GUADALAJARA 2016 (MEXICO). România participă în premieră la Târgul de Carte de la Guadalajara (Mexic).Scriitorul Norman Manea a primit Premiul FIL pentru Literatură în Limbi Romanice


Imagine similară

Prima participare cu stand național la Târgul de Carte de la Guadalajara, Mexic

ICR MADRID//Institutul Cultural Român, prin filiala sa de la Madrid și Centrul Național al Cărții, în colaborare cu Ambasada României în Mexic, participă pentru prima dată cu stand național la cel mai important târg de carte din America Latină, Târgul Internațional de Carte de la Guadalajara, Mexic. Peste 100 de titluri traduse din literatura română în limba spaniolă vor fi expuse la standul României.

Târgul este al doilea cel mai important din lume în ceea ce privește prezența editorială, după cel de la Frankfurt, și al doilea cel mai mare din lume ca număr de vizitatori, după cel din Buenos Aires. Ediția din 2015 a reunit 1983 de edituri din 44 de țări, peste 20.000 de profesioniști și aproape 2.400 de ziariști acreditați. La cele nouă zile de activități au participat aproape 800.000 de vizitatori.

Imagini pentru norman manea

Această primă participare coincide și cu recompensarea scriitorului Norman Manea cu Premiul FIL pentru Literatură în Limbi Romanice, devenind, astfel, primul scriitor român recompensat cu acest prestigios premiu. Norman Manea a fost ales în unanimitate de juriu dintre 54 de candidaturi din 23 de țări. Scriitorul român se alătură astfel unor nume inconturnabile ale literaturii internaționale, premiate la edițiile precendente: Juan Goytisolo, António Lobo Antunes, Yves Bonnefoy, Claudio Magris ori Enrique Vila-Matas.

Imagini pentru feria libro guadalajara mexico 2016 rumania

Ceremonia de decernare a premiului a avut loc  loc în deschiderea târgului, în data de 26 noiembrie, la ora 11:00, în Auditoriul Juan Rulfo. 

„Norman Manea este autorul unei opere imense ce nu se încadrează în genurile literare tradiționaleˮ, argumentează Mercedes Monmany, purtătoarea de cuvânt a juriului. „În fața catastrofelor Istoriei și a exilurilor la care suntem supuși, Manea chestionează cu acuitate și ironie modul în care ne putem defini într-o lume de oglinzi schimbătoare […] Vechea Europă și Lumea Nouă se intrețes în opera lui Manea, cu un pronunțat simț al umorului, adesea negru, pentru a servi drept scenă pentru peregrinările saleˮ.

Din Berlin, unde i-a fost adus la cunoștină premiul, Norman Manea se definește drept „român, născut într-o familia de evrei; scriu în limba română, care este adevărata mea patrie; sunt un european care trăiește în America. Totul este foarte complicat”. De altfel, identitatea itinerantă este un concept-cheie al romanelor și eseurilor sale, traduse în peste treizeci de limbi. Romanul Întoarcerea huliganului, considerat de mulți critici capodopera sa, abordează trăirile complexe ale acestor exiluri succesive. Tradus în spaniolă de Joaquín Garrigós și lansat în 2005, romanul a deschis drumul unui lung șir de traduceri în Spania, cea mai recentă fiind culegerea de eseuri La quinta imposibilidad. Judaísmo y escritura, apărută la Galaxia Gutenberg în 2015.

Scriitorul Norman Manea, a cărui a optzecea aniversare a fost găzduită recent de Academia Română, se bucură de un prestigiu foarte mare în Spania. De-a lungul anilor, i-au fost publicate în traducere, în spaniolă ori catalană, următoarele romane și eseuri:  Octubre a las ocho (Emecé, 1993), El sobre negro (Metáfora, 2000 y Tusquets, 2008), El dictador y el artista (Tusquets, 2006), Felicidad obligatoria (Tusquets, 2007), La llengua nòmada (Arcadia, 2008), El té de Proust (Tusquets, 2010), La guarida (Tusquets, 2012) y La cinquena impossibilitat. Judaïsme i escriptura (Galaxia Gutemberg, 2015). Romanul Întoarcerea huliganului, publicat în Spania în 2005, a fost distins cu mențiunea Cel mai bun roman străin al anului. În 2009 și 2015 a fost nominalizat la Premiul Principele de Asturias, respectiv Prințesa de Asturias. Colecția de eseuri reunite sub titlul La quinta imposibilidad. Judaísmo y escritura a fost distinsă cu Premiul  Internațional pentru Eseistică „Josep Palau i Fabr”. Norman Manea este invitat adesea să scrie în paginile cotidianului spaniol El País pe teme legate de memorie și actualitate.

https://i0.wp.com/www.ioanagruia.com/wp-content/uploads/2016/11/eventos-40-foto.jpg

La acest prim desant al literaturii române la cel mai important târg de carte din țările vorbitoare de limba spaniolă, vor participa și scriitorii Dan Lungu, Dinu Flămând și Ioana Gruia.

Imagini pentru dan lungu

Dan Lungu este unul dintre cei mai apreciaţi şi mai traduşi scriitori din noua generaţie. Romanul de debut, Raiul găinilor (Polirom, ediţia I, 2004), a fost patru luni în topul vânzărilor editurii franceze Jacqueline Chambon, iar ediţia germană a fost declarată, în decembrie 2007, cartea lunii în Germania. Versiunea franceză a celui de-al doilea roman, Sînt o babă comunistă! (Polirom, ediţia I, 2007), a fost dublu nominalizată la Premiile Europene „Jean Monnet” (Franţa, 2008). Tot la Polirom a mai publicat două volume de proză scurtă, Băieţi de gaşcă (2005) şi Proza cu amănuntul (ediţia a II-a, 2008), şi romanele Cum să uiţi o femeie (ediţia I, 2009) şi În iad toate becurile sunt arse (2011). A coordonat volumele colective Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism (2008), Str. Revoluţiei nr. 89 (2009) și Cărti, filme, muzici și alte distracții din comunism (2014). Dan Lungu este și managerul unuia dintre festivalurile literare cu participare internațională de anvergură din România – Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași. În Spania, romanul Raiul găinilor a fost publicat la Editura Nadhari Narrativa cu titlul El Paraíso de la gallinas (2011), iar Sînt o babă comunistă! a apărut la Editura Pre-Textos în traducerea lui Joaquín Garrigós sub titlul ¡Soy un vejestorio comunista!. În 2012, scriitorul a participat la Târgul de carte din Parcul Retiro.

Imagini pentru dinu flamand

Dinu Flămând este poet, traducător, eseist și jurnalist. A debutat în poezie în 1971, de atunci publicând 14 volume de poeme. În 2011, i-a fost acordat Premiul „Mihai Eminescuˮ pentru Opera Omnia. În anii ´80 s-a stabilit la Paris, unde a lucrat în redacția Radio France Internationale. Dinu Flămând este un reputat traducător din franceză, engleză, portugheză și spaniolă. Poeziile sale au fost publicate în traducere în franceză, italiană, portugheză, engleză, dar și spaniolă. Printre poeții de limbă spaniolă pe care i-a tradus în română îi menționăm pe Omar Lara și Luis García Montero.  După ce volumul Stare de asediu, publicat la Cartea Românească în 1983, apare la Madrid, în același an, în traducerea lui Omar Lara, anul acesta, același traducător îi traduce poemele sub titlul El Frío Intermediario la Editura Valparaíso din Mexic, fiind astfel primul volum de poezie românească apărut în Mexic în ultimii ani.

Imagini pentru ioana gruia

Ioana Gruia trăiește de aproape două decenii în Granada, unde predă Literatură Comparată la Universitate. Este scriitoare în limba spaniolă. A publicat volumele de poeme Toamna fară corp (Otoño sin cuerpo) şi Soarele în fruct (El sol en la fruta), recompensat cu Premiul „Andaluzia Tânară” (Andalucía Joven) în 2011 şi a cărui traducere în franceză a apărut la editura L’Harmattan (2014). A obţinut premiul de povestire Federico García Lorca pentru Nighthawks şi a publicat romanul Vânzatoarea de timp (La vendedora de tiempo), cu prefaţă de Luis García Montero şi eseul Eliot şi scrierea timpului în poezia spaniolă contemporană (Eliot y la escritura del tiempo en la poesía española contemporánea). În septembrie 2015 volumul ei de poeme Carrusel (Carusel) a câştigat premiul internaţional Emilio Alarcos, unul din cele mai cunoscute premii de poezie din Spania şi a apărut în 2016 la editura Visor. În 2016 a obţinut premiul internaţional de roman Tiflos cu El expediente Albertina (Dosarul Albertina), publicat la editura Edhasa/Castalia.  A fost invitată la ediția a XVIII-a a Encuentro de Poetas del Mundo Latino (Mexic, octombrie 2016).

Calendarul activităților:

Imagini pentru feria libro guadalajara mexico 2016

Sâmbătă, 26 noiembrie, 11:00 h, Auditorio Juan Rulfo:

Imagini pentru feria libro guadalajara mexico 2016 rumania

A avut loc Ceremonia de decernare a Premiului de Literatură în Limbi Romanice scriitorului Norman Manea în deschiderea celei de-a XXX-a ediții a Târgului Internațional de Carte de la Guadalajara. Scriitorul Alberto Manguel va citi cuvântul de laudatio.

Duminică, 27 noiembrie, 12:30 h – 13:50 h, Auditorio Juan Rulfo:

A avut loc Conferința magistrală Norman Manea. Participă Norman Manea și criticul spaniol Mercedes Monmany, membru al juriului Premiului FIL pentru Literatură în Limbi Romanice

Imagini pentru feria libro guadalajara mexico 2016

Duminică, 27 noiembrie, 20:00 h- 20:50 h, Salón 1:

A avut loc Lectură poetică. Au paticipat Norman Manea și Angelina Muñiz-Huberman

Azi, 28 noiembrie, 20:00 h – 20:50 h, Salón 3: Masă rotundă despre literatura română. Participă Norman Manea, Dinu Flămând și Ioana Gruia

Marți, 29 noiembrie, 18:00 h – 18:50 h, Auditorio Juan Rulfo: Dialog magistral: Norman Manea și Enrique Krauze

Miercuri, 30 noiembrie 17:00 h – 17:50 h, Auditorio Juan Rulfo: O mie de tineri îl întâlnesc pe Norman Manea, Premiul FIL de Literatură în Limbi Romanice

Imagine similară

Miercuri, 30 noiembrie, 19:30 h – 20:50 h, Salón José Luis Martínez: Festivalul Literaturii Europeme. Întâlnire cu Rosa Montero, Roman Simic și Dan Lungu

Joi, 1 decembrie, 19:00 h – 19:50 h, Salón de Poesía: Lectură de poezie de Dinu Flămând. Prezentarea volumului de versuri El Frío Intermediario (Editura Valparaíso)

Vineri 2 decembrie, 11:00 h, Escuela Preparatoria Regional de Santa Anita: Întâlnire Dinu Flămând cu tinerii

Vineri, 2 decembrie, 20:00 h -20:50 h, Salón Alfredo R. Placencia: Prezentarea cărții Soy un vejestorio comunista (Sînt o babă comunistă!) de Dan Lungu. Participă Dan Lungu și Jorge Esquinca.

Prima participare cu stand național la Târgul de Carte de la Guadalajara, Mexic, este organizată de Institutul Cultural Român, prin filiala sa de la Madrid, și Centrul Național al Cărții, în colaborare cu Ambasada României în Mexic. Comunicat de presa ICR

(Actualizare ,selectie imagini si video : mM)

**************MUZICA N-ARE   FRONTIERE

Imagini pentru MARIACHI PLAZA MAYOR

SUPRIZA URIASA . IN VARA ACESTUI AN, PRINTR-UN FLASHMOB REUSIT, PRIN SUPERBA LOR MUZICA MEXICANA,  MARIACHII AU INUNDAT CU BUCURIE CELEBRA  ´´PLAZA MAYOR´´ DIN  CENTRUL MADRIDULUI :

 

Poeme de dragoste.NICOLETA DANIELA TUDORACHE, economista care vrea sa schimbe lumea cu ajutorul cuvintelor magice ale poeziei // Muzica.3 SUD EST – Cine Esti?


revista hai romania-marin mihai -spania

REVISTA ´´HAI,ROMANIA !´´  PROMOVEAZA CREATIILE  VOASTRE !

….

nicoleta-daniela-tudoracheNICOLETA DANIELA TUDORACHE afirmă intr-o scurtă autocaracterizare că ´´este o visătoare care încă mai crede că poate schimba lumea cu o vorbă bună, cu un zâmbet sau cu un gând frumos.

Ce alt mod de a visa cu ochii deschiși e mai potrivit decât poezia?!…Cuvintele sunt singurele care mai pot da viață gândurilor vraiște care zac într-un om.´´

În viața de zi cu zi , la varsta de 30 de ani (impliniti recent) ,ea se află exact la polul opus,iși împarte timpul între cifre și rime,intre realitate si vis.

Poeta din Potigrafu (Prahova) mai susține că are simțul umorului si  e  adepta  perfecțiunii .

Nu este exclus ,ca prin poemele pe care le va scrie,  sa ajungă ´´poeta ta preferată´´, așa cum ´´se autoproclamă´´ și  cum in stil de marketing și-a botezat blogul  (https://poetatapreferata.wordpress.com/).

Chiar dacă pregatirea ei profesională este de economistă, Nicoleta Daniela Tudorache  are condei literar zvăpaiat , energizat de aura tinereții neliniștite.

Dacă va reuși să dea mai multă culoare artistică  și acuratețe scrierilor sale, prin  lectură, inspirație si  meticulozitate , chiar va deveni poeta favorită a celor care iubesc poezia și visează să schimbe lumea, prin iubire si cu ajutorul cuvintelor magice. Succes! . 

*******

NICOLETA DANIELA TUDORACHE-POEME DE DRAGOSTE

Nicoleta Daniela Tudorache–    Treci! 


Cu mers de felină și tocuri de doișpe
Și-un balans presărat pe acorduri de rap
Numărându-ți pașii 
Țanțoșă damă,
Adulmecând mulțimea dimprejur
Cu mult tact.
Treci lent!
Nici umbra nu știe să rămână, să stea
Când soarele-i curmă viața 
Tu c-un picior o învârți,
O sugrumi,
Îi cânți un cântec de leagăn 
Și apoi o redai.
Treci prin suflet
Furtună de vară primenită de ploaie!
Speli gândul păgân de om păcătos 
Cu zâmbet 
De înger
Și-o rugăciune-n surdină 
Rostită cu patos. 
Rămâi amintire 
Cu chipul sculpat din frânturi 
Și-o dâră pierdută de parfum
De tei,
Ușor aromat,
Sa atragă simțuri hoinare
Pe drum. 


Nicoleta Daniela Tudorache–     Prizonier

Imagini pentru enamorados

Mă priveşti cu ochii albaştri aiurea,
Mă măsori cu privirea şi mă pierd cu firea;
Mă simt ca-ntr-o cuşcă, cu cheia de gât,
Între gratii şi tine există un lacăt.
Cu sunete stranii mă trezeşti din visare
Şi râzi ca nebuna! Doresc evadare!
Cu o mână încerc să smulg cheia de fier,
Dar mâna-i de piatră… Rămân prizonier.
Azi tu ai cheia şi te pierzi printre fluturi,
Porneşti către altul, alt suflet să tulburi;
Şi te vezi diafană, legendar curcubeu
Printre ploaie şi soare răsari ca un zmeu.
Eu te rog disperat, în genunchi dacă vrei,
Pune-mi mâna pe ploape când ochii mi-s grei!
El se dă amanet şi mai crede-n minciună,
Şi se vede liber când nebuna-l subjugă.
O femeie ca ea e dorința supremă
Când bărbatul trăieşte din extremă-n extremă.
Prizonierul mai speră la un soare de mai,
Că femeia-i divină, parcă ruptă din rai,
Libertatea să-i dea, în lume să plece,
Şi mai speră-n iluzii şi în vorbe mărețe.
Însă uită că nebuna nu ştie de glumă
Şi când el vrea să plece, ea vrea să rămână.


Nicoleta Daniela Tudorache–     Nu te opri !

Imagini pentru chica tacones

Nu te opri,
Dă-mi fiori!
cu gândul, 
cu șoapta,
Cu siguranța unui arcaș 
Ce nimerește ținta din prima
legat la ochi. 
Fii freamăt 
în absența ta 
cu răbdare 
și buze pecetluite de un secret absurd,
cu zbuciumul inimii mereu alta
în căutarea aceluiași fior.
Dă-mi! 
Dă-mi neliniștea vârstei de 18 ani
pe care timpul a pierdut-o pe drum 
sau poate a impumutat-o cuiva. 
Cine știe?!…
Minte-mă că iubirea e un păcat acceptat 
și 
lasă-mi o amprentă pe degetele mâinii stângi 
pentru o viață sau chiar mult.
Dă-mi! 
Numai nu te opri!

Poeme de NICOLETA DANIELA TUDORACHE

*********************POEM IMAGE

Imagini pentru copii indragostiti

–––––––––POEM IMAGE

Imagini pentru winter

**********************MUZICA

Legendara trupa romaneasca 3 SUD EST” a lansat  oficial un nou single,miercuri 23 noiembrie 2016, la emisiunea ´´ La Maruta´´,de la Pro TV.

Imagini pentru 3 sud est

Dragii noștri fani, prieteni, admiratori, iată noua noastră piesă. Sperăm să vă lumineze Sărbătorile de Iarnă! Fresh from 3SE!”, a fost mesajul transmis publicului de către membrii trupei 3 Sud Est cu prilejul lansării piesei „Cine Ești?”.

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c3 Sud Est – Cine Esti? (Official)

Muzica: Laurentiu Duta, Alex Pelin
Versuri: Laurentiu Duta, Alex Pelin, Viorel Sipos, Mihai Budeanu

3SUD EST-CINE ESTI

(VERSURI)

Lumini pe bulevarde,
Se scalda-n ochii tai reci,
Tu nu-ntelegi.
Sclipiri de diamante,
Intorci clepsidra si pleci,
Cu buzele uscate.

Sarutului meu ii lipsesti.
Irelevant ca amandoi avem orgolii prostesti.
Lumini pe bulevarde,
E noapte in Bucuresti.

Refren:
Cine esti si ce vrei spune-mi drept,
Mai spune-mi ca nu sunt un prost ca te astept.
Si toata povestea ca tu vii si pleci,
Ma omoara incet.
Cine esti si ce vrei spune-mi drept,
Mai spune-mi ca nu sunt un prost ca te astept.
Si toata povestea ca tu vii si pleci,
Ma omoara incet.
Cine esti?

Tu ai jucat un rol frumos,
Stiu toate replicile tale pe de rost.
In vremuri grele adapost,
In vremurile bune un strain, un fost,
Vorbesc cu inima,
Nu ma-nteleg cu ea.
Ploua lacrimi dintr-o stea,
Eu m-am pierdut pe strazi in lipsa ta.

Sarutului meu ii lipsesti.
Irelevant ca amandoi avem orgolii prostesti.
Lumini pe bulevarde,
E noapte in Bucuresti.

Refren:
Cine esti si ce vrei spune-mi drept,
Mai spune-mi ca nu sunt un prost ca te-astept.
Si toata povestea ca tu vii si pleci,
Ma omoara incet.
Cine esti si ce vrei spune-mi drept,
Mai spune-mi ca nu sunt un prost ca te-astept.
Si toata povestea ca tu vii si pleci,
Ma omoara incet.

Cine esti?
Cine esti?

Refren:
Cine esti si ce vrei spune-mi drept,
Mai spune-mi ca nu sunt un prost ca te-astept.
Si toata povestea ca tu vii si pleci,
Ma omoara incet.

Cine esti?
Cine esti?

 

 

Editorial. MARIA DIANA POPESCU (Germania) : Koveşi, afacerea IKEA şi poliţia Parlamentului


maria diana popescu_germania-cel mai bun editorialis-revista ageroAutorităţile române s-au devalorizat complet în raport cu valutele străine, adica nu mai dai pe ei nici doi bani! Guvernul tehnocrat de cursă scurtă nu s-a zbătut

deloc să ştie cîte parale face pielea naţiunii române, ci pe cît o poate vinde mai
departe, iar cei ce se aliază cu duşmanii poporului sînt ticăloşi sadea! Şi cînd pe
funcţie te ţin ticăloşii, vrînd-nerînd trebuie să dansezi cum cîntă ei. S-au vîndut
toate biletele la circul Laurei Codruţa Koveşi, dar reprezentaţia se va derula tot
cum şi cît vor ei. În războiul acesta intern, doar corupţia aranjează soldaţii pe
tabla de şah, însă, atît învingătorii, cît şi învinşii sînt la fel de puşlamale. Oare
cine a comandat filmuleţul omagial dedicat şefei DNA, de cine şi de ce anume se
teme în continuare, în afară de plagiatul dovedit şi ţinut sub preş deocamdată?
Acel filmuleţ penibil, unde apar nişte lăudători selectaţi pe sprînceană, de la rromi
pînă la aşa-zişi intelectuali, învăţaţi de regizori ce să spună în mesajul de
susţinere a şefei DNA, a rulat la ceremonia de premiere a Laurei Codruţa Koveşi
cu titlul de „Comandor al Ordinului Steaua Polară” de către regele Suediei.
Suedia, implicată într-o mega afacere de corupţie în România
Ce obligaţie are Suedia faţă de şefa DNA, de şi-a pus la lucru ambasada de la
Bucureşti, personal pe însuşi ambasadorul Anneli Lindahl Kenny, să realizeze
filmuleţul cu laude penibile la adresa Codruţei Koveşi? Simplu! IKEA, o mare
companie suedeză şi-a băgat mîinile pînă la coate într-o mega afacere de
corupţie în România, implicînd Suedia în scandal, iar DNA, cu toate că avea
informaţia pe tavă, nu s-a atins de firma suedeză IKEA! În filmul cu osanale
comandate expres pentru albirea şi îmblînzirea şefei DNA, precupeaţa Mariana
care vindea struguri în Obor, a ajuns vedetă şi a mărturisit pentru EVZ că „a venit
un băiat şi i-a întrebat pe mai mulţi dacă vor să fie filmaţi şi să zică ceva. Toţi au
fugit, n-au vrut. Eu i-am zis: Zi-mi ce tre’ să zic, că zic eu. M-a pus să repet după
el şi m-a filmat cu telefonul. Mi-a zis să spun aia şi aia. Am crezut că e caterincă!
Dar m-au anunţat oamenii din piaţă că am apărut la televizor. Da’ eu nu ştiu cine-
i femeia asta”. Cei care cunosc adevărul despre lupta anticorupţie desfăşurată de
DNA, consideră premiile acordate Laurei Koveşi, începînd cu SUA, Franţa şi
acum Suedia, drept servicii întoarse. Cea mai penibilă odă dedicată şefei DNA
vine de la impertinentului ambasador Hans Klem! Prea puţin probabil ca acesta
să nu cunoască adevărul cu privire la lupta anticorupţie, „abuzurile comise în
numele acestei lupte, dosarele selective şi acţiunile de poliţie politică, numărul
uriaş de achitări încasate de procurorii DNA sau jafurile de miliarde de euro pe
care parchetul Laurei Codruţa Kovesi se face că nu le vede.” (Lumea Justiţiei)
Parlamentul vrea poliţie proprie, cu forţe terestre şi aeriene
Tot mai mulţi români consideră că Parlamentul României trebuie transformat în
puşcărie (dar asta, cît mai grabnic posibil, pînă nu se legiferează Legea
prostitu iei, tiut fiind că, în limbajul poporan, Parlamentul nostru este deja
catalogat drept „casă de toleranţă politică”), însă un proiect legislativ, fără
precedent, iniţiat de un parlamentar PSD, prevede crearea unei forţe militare,
exclusiv a Parlamentului, sub numele de Garda Naţională. Să ne amintim
„Cântecul soldatului” de George Coşbuc: „Sunt soldat şi călăreţ!/ Uite am un cal
isteţ,/ Am o sabie de lemn,/ Puşcă am de dat la semn,/ Am şi coiful de hîrtie./ Ce-
mi mai trebuieşte mie?” Exact o Gardă Naţională (tichie de mărgăritar) pentru
parlamentarii aflaţi într-un perpetuu delir, cărora le-a intrat în oase frica de
mulţime şi vor să se ştie la adăpost. După ce şi-au votat pensii speciale uriaşe,
potrivit site-ului Camerei Deputaţilor, proiectul de lege propune înfiinţarea „Gărzii
Naţionale a României, care va avea în componenţă forţe terestre şi aeriene.
Forţele terestre vor fi alcătuite din opt brigăzi de infanterie sau brigăzi
mecanizate, o brigadă de geniu şi o brigadă de artilerie terestră după standarde
NATO, organizate pe cîte şase batalioane. Forţele aeriene ar urma să fie
alcătuite din opt baze de elicoptere, dotate cu elicoptere de luptă, avioane de
transport şi cu avioane de vînătoare, organizate pe escadrile, patrule şi celule.
Brigada de geniu ar urma să fie dislocată în municipiul Deva, iar Brigada de
artilerie terestră în municipiul Brăila. Garda Naţională va avea opt inspectorate
regionale, în Bucureşti, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov, Iaşi, Focşani şi
Constanţa. Personalul Gărzii va fi constituit din personal permanent în proporţie
de 35 % şi din personal voluntar în proporţie de 65 %, iar personalul permanent
încadrat pe bază de contract va proveni din cadrul militarilor trecuţi în rezervă şi
în retragere, cu vârste de până la 65 de ani împliniţi. Voluntarii care vor face
parte din Garda Naţională ar urma să beneficieze de indemnizaţii şi de scutirea
unor taxe şi impozite locale. Garda Naţională a României va funcţiona sub
controlul Parlamentului, nu sub cel al Ministerului Apărării Naţionale, cu care doar
va colabora prin două birouri constituite la Statul Major al Forţelor Terestre şi
Statul Major al Forţelor Aeriene. Noua structură militară va fi condusă de un
inspector şef numit de Biroul Permanent al Senatului, al cărui preşedinte este
chiar preşedintele Senatului”. La capitolul necesitatea înfiinţării unei asemenea
(tichii de mărgăritar – mersi, pardon, scuza i!) structuri militare sînt aduse totț
felul de argumente trăsnite, cum ar fi nişte închipuite agresiuni asupra României
şi intervenţia Forţelor Alianţei Nord-Atlantice în cadrul apărării colective”. Cine
are de gînd să atace România?, cînd ea este deja sub ocupaţie americană. Ştim
bine ce efective militare şi ce maşinării de război au SUA pe teritoriul ţării, pe
care şi le sporesc periodic. Odată cu intrarea în NATO, au distrus, puţin cîte
puţin, Armata României, iar acum, Parlamentul vrea un fel de poliţie proprie,
pregătită să anihileze furia poporului umilit şi batjocorit, cînd acesta va ieşi în
stradă, o forţă militară în slujba lor, nu a Ţării, care să le apere corupţia, fundul şi
clanurile. Pe lîngă Armata Naţională, Eugen Nicolicea, iniţiatorul legii, doreşte o
altă armată, doar în slujba Parlamentului, deci, două structuri diferite care să se
bată cap în cap, la o adică. Iată că, nimic nu mişcă în Industria Corupţiei din
România fără ştirea şi aprobarea capilor interlopi ai politicii, adică a înalţilor
reprezentanţi ai instituţiilor statului de… drepţi!, la stînga împreeejur!
-Pentru Revista ´´HAI,ROMANIA !´´,

Maria Diana Popescu (Germania)-

Revista AGERO

*****

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cMădălina Amon – Cântec de toamnă

 

 

 

 

POEM IMAGE

Imagini pentru pictures autumn

Imagini pentru pictures autumn

Imagini pentru pictures autumn

Imagini pentru pictures autumn

Imagini pentru autumn kids

Imagine similară

Imagini pentru autumn kids

Imagine similară

Imagine similară

Din cugetarile unei mari vedete a Romaniei.Mihaela MIHAI – COGITO ERGO SUM


mihaela-mihai


Mihaela MIHAI – COGITO ERGO SUM

-OUĂLE

În jur de 15 Ianuarie 1990, tocmai revenisem în ţară, la câteva zile după Revoluţie. Am mers în Piaţa Amzei să cumpăr câte ceva de mâncare. Dezolare, tarabe goale, magazine cu vitrine bântuite de vântul sărăciei. În mijlocul pieţei s-a format spontan o coadă mică. Merg să văd. Pe o stivă de lăzi de lemn, un individ umflat, cu degete groase şi unghii murdare, îmbrăcat într-un halat alb slinos, vindea cartoane de câte 30 de ouă. M-am aşezat la coadă. Asteptând să-mi vină rândul, îi observam gesturile: lua cartoanele cu ouă şi le trântea cumpărătorului, ştergând din mers albuşul care se scurgea din jumătate din ouăle deja sparte. Când mi-a venit rândul, l-am rugat politicos să-mi pună, pe cartonul meu, ouă întregi. S-a uitat la mine mirat şi descumpănit: cum adică, să pretind să primesc toate ouăle întregi ?! Nu a mai avut timp să-mi răspundă. Un val de vociferări s-a înalţat din rândul românilor de la coadă:

Imagini pentru coada la oua
– Haideţi doamnă, ce dacă sunt sparte? Sunt ouă, ce faceţi atâtea mofturi? Ce mare lucru e că sunt crăpate?
– Curg!
– Ei şi? E o nimica toată, n-o să ne ţineţi pe noi aici pentru asta!
– Ce vină are omul că vinde ouă sparte?!
– Păi, nu vreau să plătesc ouă sparte la preţ de ouă întregi! Şi dumnravoastră ar trebui să pretindeţi ca mine, să fiţi respectaţi şi serviţi corect…

Strigau la mine:
– Să vă fie ruşine că faceţi atâtea mofturi! Luaţi ouăle cum sunt şi plecaţi odată!

Mă simţeam eu umilită pentru ei. Fraţii mei români îl apărau pe nesimţitul care-şi bătea joc de ei umplându-şi buzunarele din sărăcia lor. Nu au înţeles că eu luptam pentru ei şi pentru drepturile lor. M-au urât!

Am plecat, tulburată, cu imaginea urii din privirile lor. Nu gândeau că, dacă îi permiteau individului să mă fure pe mine, îl încurajau să-i fure şi pe ei. Nu gândeau că, solidarizându-se cu mine, îl obligau să-i servească şi pe ei la fel de corect.

***

După 26 de ani, românii din România nu au înţeles că, scuzând şi minimizând hoţia unuia faţă de mine, mâine acela îi va fura şi pe ei (în continuare), mai mult şi mai cinic!

De aceea suntem din ce în ce mai sufocaţi de corupţie, jaf şi pagubă, pentru că românii din România se solidarizează cu hoţii. Şi-au pierdut instinctul elementar de supravieţuire!?

Românii din Diaspora mă înţeleg… dar eu trăiesc în România, marginalizată de aceeaşi ură oarbă, imbecilă şi nedreaptă!

Mihaela MIHAI

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cMihaela Mihai si Cornel Constantiniu


Imagini pentru cuget deci exist

Mihaela MIHAI – COGITO ERGO SUM –DE LA VORBĂ LA FAPTĂImagini pentru MIHAELA mihai

 

De când am învăţat să citesc am devorat cărţi cu basme, romane din literatura universală clasică, romane poliţiste, de aventuri, SF, istorice, etc. Cărţi de psihologie, filozofie, Istoria iezuiţilor, a masoneriei sau a qatarilor din sudul Franţei ş.a.m.d.

Nu scriu toate astea pentru a mă lăuda, sunt mulţi intelectuali în România mai cultivaţi ca mine… Vreau aici să încerc a introduce în orizontul meu pe cei pe care nici măcar nu-i flutură gândul că un spirit deschis ASCULTĂ şi CUNOAŞTE tot ce poate exista într-un domeniu pentru a-şi face o opinie PERSONALĂ. Nu cea pe care i-o îndeasă pe gât alţii, sufocată de ignoranţă. Cei care, cu cât cunosc mai puţin, cu atât emit judecăţi mai categorice. La fel, sau mai ales în Politica din România. Dacă nu faci ca mine, eşti duşmanul meu, cel care nu acceptă să se supună voinţei mele… Primitiv!

Am fost întotdeauna deschisă către gândirea altora, am citit publicaţiile şi de stânga, şi de dreapta, am urmărit emisiunile tuturor posturilor TV coerente şi voi continua să o fac. Am o curiozitate permanentă faţă de natura umană şi acord oricui posibilitatea de a se exprima. Oricine poate apărea cu surpriza unui spirit bogat, a unei inimi generoase, sau a unei voinţe de a construi, ieşite din comun.

Am încercat să candidez ca independent autentic. Legea electorală din România nu o permite, decât teoretic. Ani la rând, mi s-au bătut urechile cu argumentul că „numai întrând într-un partid veţi putea candida”! Când, pe de altă parte, opinia generală este că „Toţi sunt o apă şi-un pământ!”. Ce mai contează care este partidul? Oamenii contează!

Acuzaţia pe care mi-a adus-o Uniunea Salvaţi România (USR) „de a fi avut legături cu diverse partide” este o insultă adusă libertăţii şi dreptului meu de a alege o cale. Ori, pentru a alege în cunoştinţă de cauză, trebuie să intri în dialog cu acei oameni. De aceea, când mi s-a propus să cunosc oameni noi, proiecte noi, partide vechi dar noi pentru mine, am acceptat de fiecare dată să-i întâlnesc. Le-am dat o şansă. Dacă nu au ştiut să o merite, m-am retras. Nu sunt nici păpuşă de pus în vitrină, nici şantajabilă, nici vacă de muls bani pentru partid. Mi se pare normal să contribui şi cu bani la efortul comun, dar nu în sens unic, trebuie să fiu parte a acelui proiect.

Eu ascult vorbele oricui, dar ele trebuie să fie apoi concretizate prin fapte. Aşa sunt eu, fac ce spun. Deci, pretind să mi se răspundă la fel. Greşiţi, dragi români, când vă minţiţi singuri, votând mereu pentru VORBE, fără a ţine cont de FAPTE!
Mihaela MIHAI

 

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cMihaela Mihai – Drumul meu

  Mihaela Mihai: Exilul

Imagini

Jurnalul National //Mihaela Mihai :

O stea a generaţiei de aur a muzicii uşoare româneşti. O voce incredibil de frumoasă. Perfectă, spun cei care au avut privilegiul să o asculte şi să o admire când ea era pe scenă. Adorata şi răsfăţata publicului. Mihaela Mihai s-a născut să fie cea mai bună. S-a născut să fie lider. În acelaşi timp te linişteşte cu modestia ei, cu graţia ei şi cu prietenia pe care o oferă aproape imediat. O inteligenţă sclipitoare. Sunt calităţi pe care i le atribuie cei care o cunosc foarte bine.

 14 ani a stat departe de ţara sa. Pentru că unii oameni de aici nu i-au mai dorit întoarcerea.

Mihaela Mihai ne spune istoria exilului: „După povestea cu protestul meu de la Ministerul Culturii, la următorul turneu în Occident am fost împinsă să nu mă mai întorc. Am plecat pentru o lună în Germania de Vest, şi apoi am plecat la Paris, unde mai fusesem, de unde mă întorsesem deja cu un contract, pe care ai noştri l-au plimbat prin sertare, şi între timp eu l-am pierdut. Acum, după trei ani, m-am întors la Paris. Am obţinut alt contract la altă casă de discuri, mult mai mare, pe o durată dublă decât primul, adică de şase ani. M-am dus cu el la Ambasada României şi am cerut să vorbesc cu ataşatul cultural, i-am înmânat contractul original şi l-am rugat să-l trimită la Bucureşti. Am aşteptat un an. La fiecare trei luni, consulul Ambasadei României mă suna şi mă invita la o cafea, să-mi prelungească viza de ieşire din ţară. Am şi acum paşaportul românesc de atunci, unde a trebuit să lipească o bucată de hârtie albă ca să aibă unde să-mi pună în continuare ştampilele de viză de ieşire din ţară.”

Imagini pentru mihaela mihai

CORECTITUDINE. „După un an, la un moment dat, m-a sunat din nou şi când am intrat mi-a spus: «Doamnă, mi-e mie ruşine. A venit răspunsul de la Bucureşti şi e negativ. Eu am văzut câtă bună-credinţă aţi avut şi cât de corectă aţi fost cu autorităţile române, n-aţi cerut azil politic, n-aţi fugit, aţi venit la noi să vă prelungim viza de ieşire din ţară. Nu e corect ce au făcut cu dvs.». Din momentul acela am ştiut că nu mă mai pot întoarce. Între timp începusem să primesc zvonuri din ţară care spuneau că am fost arestată şi executată pentru trafic de droguri, pentru spionaj şi trafic de valută.”

MATA HARI A ROMÅNIEI. „La început mă amuzam: uite, au făcut din mine o Mata Hari a României… dar atunci am înţeles că nu mai aveam cale de întoarcere. Mai târziu am auzit o expresie în Franţa pe care nu am uitat-o niciodată: «Îi judecăm pe ceilalţi după noi înşine». Dacă eu aveam gânduri curate nu-mi imaginam că mi se poate monta o asemenea calomnie urâtă, o lucrătură, ca să nu mă mai întorc. Eram atât de transparentă şi luminoasă! Când e da, e da, când e nu, e nu. Nu-mi  imaginam că se poate face aşa ceva, nu eram pregătită, nu ştiam să mă apăr. O vedeam ca pe o clevetire gen «gura lumii», ca pe urmă să-mi dau seama că se leagă cu respingerea contractului. Dacă autorităţile române mi-ar fi aprobat semnarea contractului, eu rămâneam în circuitul românesc. Dacă Gheorghe Zamfir, Dida Drăgan sau Aura Urziceanu puteau să o facă de ani în şir, de ce nu aş fi putut şi eu?! Poate pentru că eu mă ocupam numai de muzică şi nu mai aveam şi alte misiuni… Întotdeauna cel nevinovat este acuzat de toate ororile, pentru că nu are cum să se apere… Am fost alungată din ţară!”

ÎN TRANZIT. „Nu mai puteam cere nici azil politic, legea franceză prevedea că poţi să-l ceri numai în primele două săptămâni după ce ai intrat pe teritoriul lor. Eram deja de un an în Franţa, la fiecare trei luni îmi luam viza de ieşire din ţară la Ambasada României, după care plecam la Stuttgart, unde-mi făcusem prieteni, să-mi iau viză de intrare în Franţa şi-mi reluam pentru trei luni şederea în Franţa.

Imagini pentru mihaela mihai

La Stuttgart am lucrat la un hotel, unde primeam clienţii la piscina hotelului şi câştigam bani. Nu-mi era ruşine, pentru că-i câştigam cinstit. Ştiam că sunt în aşteptare, într-un fel de tranzit pentru un viitor extraordinar. Aveam contractul acela în buzunar, dar nu aveam permis de lucru. Autorităţile franceze nu permiteau să munceşti fără permis de lucru, ori permisul de lucru nu-l puteam obţine dacă nu aveam nici aprobarea autorităţilor române, nici azilul politic.
Într-o şedere la Paris, l-am întâlnit pe tatăl lui Isabelle. Prin căsătorie, mi-am obţinut cetăţenia franceză.”

CALUL. Mihaela Mihai este o călătoare. O femeie căreia îi place natura, iubeşte libertatea dată de aceasta. Îi place vânătoarea, dar doar aşa, ca să fie acolo, în pădure sau în câmp, căci nu a ucis niciodată vreun animal. Îi place să pescuiască. Vorbind despre dragostea de animale, îşi aduce aminte de o întâmplare care a urmărit-o cumva şi după ce a fost nevoită să nu mai vină în ţara sa. „Mie mi-au plăcut foarte mult caii. Îmi plac şi acum. Să vedeţi!  Când eram în România, câţiva ani la rând mă tot invitau să cânt la Ziua Miliţiei, care se ţinea pe Stadionul Dinamo. Şi într-un an, cu câtăva vreme înainte de sărbătoarea asta, s-a întâmplat ca eu, circulând cu Alfa Romeo al meu ca în porumb, prin Bulevardul Magheru şi Piaţa Romană, cu 90 la oră, un miliţian mai mărginit m-a oprit şi mi-a luat actele. Drept care eu, furioasă, am dat telefon la miliţie şi am întrebat: «Cine-i şeful dumneavoastră?… Şi i-am spus: Tovarăşul maior, eu sunt Mihaela Mihai, am condus cu viteză, şi un miliţian mi-a luat actele!». «Doamnă, vi le dau înapoi, dar cu o condiţie: veniţi să cântaţi la Sărbătoarea Miliţiei.» Eu m-am gândit, am spus că vin, dar am şi eu o condiţie: vreau un cal alb! Oricum făceam playback pe stadion, că nu aveam orchestră după noi. Fac turul stadionului călare pe un cal alb, în timp ce fac playback pe cântecul meu!” Trec zilele, Mihaela uită de glumă, dar… „Într-o zi m-am trezit cu un telefon de la un sergent care mi-a spus: «Sărut mâinile, doamnă, avem cal!» «Ce cal?» «Calul dumneavoastră, doamnă!». M-am dus la Stadionul Dinamo şi mă aşteptau la intrare cu calul. Trebuia să-mi vină rândul şi mi-au zis: «Haideţi, doamnă, urcaţi-vă pe cal, o să vină rândul dumneavoastră». Mă urc pe cal, dacă îmi arătaţi cum să fac. Moment în care au devenit toţi livizi. Am făcut turul acelui stadion călare pe un cal alb, aşa de tare mi-a plăcut. Îmi place mirosul cailor, mai târziu am ţinut ca fata mea să meargă la călărie. I-a plăcut foarte mult când era mică şi am trimis-o într-o tabără în Franţa, după care am înscris-o la o şcoală specializată în echitaţie, unde a făcut doi ani. Are licenţă naţională de cavaler, are cupe câştigate pentru concursuri de obstacole. I-am cumpărat un cal, aveam calul nostru, îl ţineam la un club. Îmi plăcea mult să merg la club, să vorbesc cu calul ei, pe care îl poreclisem Dudu. Era un cal mare, de rasă franceză, foarte frumos şi foarte bun, sărea foarte bine, un caracter extraordinar de plăcut. Era întotdeauna de acord cu orice, cu condiţia să-i dai de mâncare. O acompaniam la concursuri pe Isabelle şi-i vorbeam la ureche calului şi îi spuneam: «Fii atent, că ţi-o încredinţez pe Isabelle, să ai grijă de ea, să nu cadă şi să faci tot ce-ţi spune ea, să câştigaţi, să fiţi cei mai buni». Şi câştiga.”

LUPTÅTOARE. Exilul a marcat-o, dar a avut şi părţile lui bune, pentru că a trebuit să supravieţuiască, să se redescopere, să fie mai bună decât ei, străinii. Apoi străinii au adoptat-o. A lucrat în televiziune, a lucrat în radio, a lucrat în publicitate. Era foarte bună în tot ceea ce făcea. Nu ştia dacă se va mai putea întoarce vreodată în România, speranţa era undeva acolo, în adâncul sufletului său.

Apoi Europa şi toată lumea i-au deschis porţile. Putea merge oriunde, numai în ţara sa nu. A încercat să uite asta, între iubirea imensă pentru Isabelle, între o partidă de vânătoare şi o campanie de publicitate sau una politică. (10 Feb 2008 / http://jurnalul.ro/special-jurnalul/editie-de-colectie-mihaela-mihai-exilul-116585.html )

*****************

Mihaela Mihai – De-ai fi tu salcie la mal…/Muzica: Horia Moculescu

 

ALEGERI IN R.MOLDOVA.Cine va fi presedinte , Igor Dodon sau Maia Sandu?


 
Imagini pentru MAIA SANDU igor DODON
Azi, 13 noiembrie, vor fi alegeri prezidențiale (turul al doilea) în Republica Moldova (haide să-i zicem, mai pe românește, în BASARABIA). Sunt doi candidați la funcția de Președinte al țării: MAIA SANDU, cu vederi pro-europene, simultan cu cele pro-românești, și IGOR DODON, un socialist care cere ca Moldova să nu depindă nici de Europa, nici de aspirații de unire cu România, nici cu Rusia (vorba vine, adaug eu), ca ea să fie un stat cu totul independent. Eu îl felicit pe Igor, deoarece vorbește perfect românește (el zice că vorbește moldovenește, căci româna ar fi doar o „limbă înrudită” 🙂 ). Adevărul este că, în primul tur, Igor a ieșit câștigător, având voturi majoritare, dar, mâine, Maia sperăm să câștige și să devină președinta țării (însă, cum mulți moldoveni sunt superstițioși și cred că ziua de 13 este zi cu ghinion, pro-rușii spun că Maia va pierde.)
Noi, românii de pretutindeni, îi urăm succes și mare victorie. Dumnezeu să o ajute și să binecuvinteze Moldova și pe frații noștri basarabeni ! (CRISTIAN PETRU BALAN- SUA)

Paul SURUGIU (Fuego) – Scrisoare din Basarabia de Grigore Vieru

–––––––update 14.11.2016

REZULTATE ALEGERI REPUBLICA MOLDOVA

Imagini pentru igor dodon presedinte moldova

Socialistul Igor Dodon și-a anunțat victoria și a facut apel la contracandidatul său, Maia Sandu, să nu complice și mai tare lucrurile în republică și a invitat-o la o întâlnire chiar mâine și a mulțumit moldovenilor, îndeosebi celor din Diaspora.
Maia Sandu ,candidata pro-europeană, a reclamat neregulile de la vot :
„Vă mulțumesc tuturor celor care au mers la vot ieri. Celor care au avut încredere în mine. Știu că vă încearcă emoții dificile. E firesc să fie așa. Mă închin în fața celor care au parcurs mulți kilometri ca să ajungă la secțiile de vot. Respect oamenii care l-au votat pe oponentul meu. Dar timpul va arăta care sunt adevăratele lui valori. Aceste alegeri nu au fost nici corecte și nci libere. Oponenții noștri au folosit metode necinstite. Reiterez, cerem demisia șefei CEC și a ministrului de Externe”, a declarat Sandu.
Având in vedere că și in Bulgaria  a câștigat președinția tot un candidat pro-rus,socialistul Rumen Radev,putem spune că Moscova iși extinde influența in Europa de Est.
După aflarea rezultatelor din alegeri,luni , la pranz,mai multi  tineri s-au mobilizat pe Facebook şi manifestă in Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chisinau.Ei cer invalidarea alegerilor şi organizarea unui nou tur de scrutin,considerand că generaţia tânără nu poate fi reprezentată de preşedintele ales Igor Dodon .(M.M.)
Imagini pentru igor dodon presedinte moldova
Imagini pentru igor dodon presedinte moldova

ALEGERI REPUBLICA MOLDOVA. Igor Dodon este noul președinte al Republicii Moldova. Primul său discurs: „Vă promit că voi fi preşedintele tuturor”

antena3.ro/REZULTATE ALEGERI REPUBLICA MOLDOVA. Socialistul Igor Dodon şi-a revendicat duminică noapte victoria în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova şi a promis că va fi preşedintele tuturor, al celor de dreapta sau de stânga, al celor care vor în UE şi al celor care vor alături de Rusia.

„Înţeleg foarte bine responsabilitatea ce îmi revine. Înţeleg că nu va fi simplu. Vă promit că voi fi preşedintele tuturor”, al celor „de dreapta” şi al celor „de stânga”, al celor care vor în UE şi al celor care vor alături de Rusia, a spus Dodon la sediul Partidului Socialist din Republica Moldova (PSRM).

El a felicitat-o pe contracandidata sa proeuropeană Maia Sandu pentru că a obţinut un „rezultat foarte bun”.

„Vreau să vă mulţumesc pentru o campanie electorală dură, dar foarte bună. Dar vă rog să calmăm spiritele. Nu avem nevoie de ură în societate”, a spus Dodon.

https://www.antena3.ro/externe/republica-moldova/alegeri-republica-moldova-s-au-deschis-sectiile-de-vot-pentru-al-doilea-tur-al-scrutinului-385627.html


Zinaida Julea – Asta-i sârba tuturor-Orchestra fratilor ADVAHOV si fanfara militara

TRUMP ESTE AL 45-LEA PRESEDINTE AL SUA ! //ENCICLOPEDIA IMNURILOR DE STAT ALE ŢĂRILOR LUMII.Singura traducere în limba română a Imnului de stat al SUA a fost făcută de scriitorul Cristian Petru Bălan


TRUMP ESTE AL 45-LEA PRESEDINTE AL SUA !

donald-trump-president-usa-presedinte-sua
Republicanul Donald Trump (70 de anI) şochează întreaga lume şi devine al 45 lea preşedinte al Statelor Unite, conform estimărilor agenţiei Associated Press, citate miercuri de DPA şi Reuters.
Trump şi-a asigurat cele 270 de voturi în Colegiul

https://www.antena3.ro/thumbs/int/2016/11/09/rezultate-alegeri-sua-donald-trump-este-noul-presedinte-al-statelor-unite-ale-americii-live-text-415270.jpg

Electoral necesare pentru a câştiga preşedinţia, învingând-o pe democrata Hillary Clinton, care era considerată favorită înaintea votului de marţi, potrivit agenţiilor de presă.

Ceremonia de învestire în funcția de președinte este programată pentru ziua de 20 ianuarie 2017, în clădirea Capitoliului și tot atunci cel de-al doilea mandat prezidențial al lui Barack Obama va înceta,informează presa din sua.

Imagini pentru Prof. Allan Lichtman

De remarcat ca analistul american Allan Lichtman,profesor de Istorie la American University, nu a dat greş în ultimii 32 de ani,a prezis cine va ajunge preşedinte la Casa Alba,a prezis si victoria lui Donald Trump.(Marin Mihai)

P.S. : INCA NU M-AM DECIS,DAR CAND VOI CANDIDA LA PREZIDENTIALE,MA VOI CONSULTA CU DOM´ PROFESOR ALLAN,daca  NU VOI reusi sa Dau DE a noastra analista carmen harra,care a dat-o  in bara,a dat-o castigatoare pe hillary clinton .Nu ma va refuza,o cunosc de cand canta in trupa trioexpres … 🙂 

Imagini pentru CARMEN HARRA


presidency.ro/Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a adresat o scrisoare de felicitare Președintelui ales al Statelor Unite ale Americii, domnul Donald Trump

09 noiembrie 2016

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a adresat o scrisoare de felicitare Președintelui ales al Statelor Unite ale Americii, domnul Donald Trump.

Cu acest prilej, șeful statului român a evidențiat relaţia solidă dintre România și Statele Unite ale Americii, prin Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI, element cheie în dezvoltarea profilului strategic al țării noastre, în calitate de membru NATO și UE.

Totodată, Președintele Klaus Iohannis a subliniat angajamentul ferm al României de a aprofunda cooperarea bilaterală în domeniul securității și de a continua să acționeze, în calitate de aliat și partener strategic de încredere al SUA, conştient de toate implicaţiile care decurg din această postură.

Președintele României a mai transmis, în mesajul său, şi că dimensiunea de securitate a Parteneriatului Strategic cu SUA, caracterizată de o cooperare continuă și aprofundată, a înregistrat numeroase succese și a permis României să acționeze astăzi ca furnizor de securitate în regiune, în Europa şi nu numai. România este pe deplin conștientă de responsabilitățile care provin din calitatea de aliat și partener strategic al SUA. Mesajul Preşedintelui Iohannis mai arată că România înțelege pe deplin să contribuie la eforturile comune menite să promoveze stabilitatea și securitatea în regiune și la nivel global şi subliniază că‎ România este pregătită și capabilă să aprofundeze cooperarea bilaterală în domeniul securității.

Președintele Klaus Iohannis a accentuat și importanța dezvoltării dimensiunii economice a Parteneriatului Strategic cu SUA, care oferă numeroase oportunități de a aduce mai multă prosperitate, în beneficiul ambelor națiuni.

Șeful statului a exprimat întreaga disponibilitate de a conlucra cu noul președinte american în promovarea obiectivelor comune și a unei relații transatlantice puternice și dinamice, arătând că SUA poate conta pe sprijinul ferm al României în promovarea democrației, drepturilor omului și statului de drept.

***********************************

In exclusivitate pentru Revista ´´HAI,ROMANIA!´´

–––––––––––––

CRISTIAN PETRU BALAN (SUA)-
SCURTE  DECLARATII DUPA CE DONALD TRUMP A CASTIGAT ALEGERLE PREZIDENTIALE DIN SUA :
Scriitorul si artistul plastic Cristian Petru Balan din SUA

Scriitorul si artistul plastic Cristian Petru Balan din SUA

Să sperăm că noul președinte, personalitate cu caracter sangvinic puternic, curajos și ambițios, va ști să se păzească mai bine decât tânărul John F. Kennedy

president-of-the-usa-donald-trump-first-lady-of-the-us-melania-trump-presedintele-donald-trump-si-prima-doamna-a-sua

NOUL PREȘEDINTE AL AMERICII, DONALD J. TRUMP, primește milioane de felicitări din toată lumea, în special de la oamenii creștini și de la cei care au suferit sub comunism și islamism, dar este întâmpinat cu un mare val de furie de cei îndoctrinați cu idei comuniste, de mulți islamici în frunte cu teroriștii lor, dar și de mulți mafioți, de unii masoni, de homosexuali și lesbiene, de unii atei, de cultele sataniste etc. Este deja amenințat cu moartea. Viața lui este, totuși, în pericol, mai ales după ce a promis să readucă America pe făgașurile adevăratei democrații.

–-

Trump este unicul politician care, știindu-se miliardar și fără să depindă de banii camarilei, a avut curajul să critice deschis pe „cei din umbră”, pe păpușarii din spatele cortinei, atacându-l fățiș pe Soros, unul din ei. Și Kennedy a încercat așa ceva, dar…. Să sperăm că noul președinte, personalitate cu caracter sangvinic puternic, curajos și ambițios, va ști să se păzească mai bine decât tânărul John F.. Kennedy.

TRUMP A AJUNS PREȘEDINTE ÎNTR-O ZI DE MARE SĂRBĂTOARE, DE ZIUA ARHANGHELILOR MIHAIL ȘI GAVRIL. ACEASTA NU A FOST ÎNTÂMPLĂTOR ! EI ÎL VOR OCROTI ! NIHIL SINE DEO !

CRISTIAN PETRU BALAN (SUA)

_________________________________________________________

Singura traducere în limba română a Imnului de stat american :

CRISTIAN PETRU BALAN (SUA)-UN STEAG ÎMPESTRIŢAT CU STELE /

´´The Star Spangled Banner´´


Scriitorul si artistul plastic CRISTIAN PETRU BALAN din SUA a realizat STATUIA LIBERTATII pentru orasul Boldesti Scaieni Prahova. -Singura traducere în limba română a Imnului de stat american (Steagul împestriţat cu stele) a fost făcută de Cristian Petru Bălan, traducere autorizată şi integrală, inclusă şi în „Enciclopedia Imnurilor de Stat ale Ţărilor Lumii”, o carte de acelaşi autor, apărută în „Editura Mileniul III-Ploieşti” în anul 2008, având prefaţa scrisă de maestrul Gheorghe Zamfir.  

În anul 1814, poetul american Francis Scott Key (08.01.1779 – 01.11.1843) a scris versurile unui poem patriotic intitulat „Defence of Fort M’Henry” (Apărarea Fortului M’Henry), ulterior reintitulat „The Star Spangled Banner” („Steagul împestriţat cu stele”), care a fost combinat cu o compoziţie din 1770 a organistului şi compozitorului britanic Stafford Smith (30.03.1750 – 21.09.1836) intitulată „The Anacreontic Song” şi aceasta scrisă pe versurile lui Ralph Tomlinson (1744-1778).  
enciclopedia-imnurilor-de-stat-ale-tarilor-lumii-autor-cristian-petru-balan-suaÎn 1931, Congresul american a aprobat oficial ca melodia lui Smith, pe versurile lui Key, să devină Imnul de stat al SUA., pe care, ascultându-l, vă veţi convinge de armonia lui pusă în evidenţă de minunatul cor ce vi-l prezint aici. Poetul Francis Scott Key descria rezistenţa unui fort american somat de cololniştii britanici să se predea cu steagul alb în faţa canonadelor flotei engleze, dar asediaţii ridică steagul american. Evident, este un imn patriotic. Până atunci americanii, în mod provizoriu, aveau ca imn o altă melodie patriotică, poate chiar mai splendidă, şi tot de origine britanică, intitulată, „Columbia The Gem of the Ocean” (Columbia, perla oceanului), Columbia fiind numele poetic al Americii. Mulţi români cunoşteau această melodie, deoarece postul de radio „Vocea Americii”, în perioada războiului rece, îşi începea toate emisiunile destinate României cu acest cântec alert, compus în tempo marcial. Mai recent, au apărut opinii care cer să se revină la vechiul imn abandonat în 1931, sub motivul că actualul imn se interpretează mai dificil şi este deseori distorsionat atunci când îl cântă diferiţi solişti vocali în ocazii solemne.  
Iată mai jos traducerea integrală a imnului american, din care, oficial, se cântă numai primele două grupe de versuri şi ultimele versuri.

Singura traducere în limba română a Imnului de stat american-

CRISTIAN PETRU BALAN (SUA)-UN STEAG ÎMPESTRIŢAT CU STELE /

´´The Star Spangled Banner´´

Imagini pentru national anthem of usa
usa-anthemO, spune, poţi tu zări,
În lumina timpurie a zorilor,
Ceea ce cu atâta mândrie salutăm noi
În ultima licărire a crepusculului
Ale cărui largi dungi şi stele briliante,
În timpul periculoasei lupte,
Le vedeam deasupra meterezelor,
Atât de elegant fluturând?
Şi strălucirea roşie a rachetelor,
Bombele explodând în aer,
Probând, de-a lungul nopţii,
Că steagul nostru era încă acolo.
O, spune, drapelul cu dungi şi stele
Tot mai flutură oare
Peste pământul celor liberi
Şi peste casa celor viteji?
Prin pâcla mării,
El abia se vedea pe ţărm,
Unde arogantul amfitrion al inamicului
Se odihnea în temută linişte.
Ce este oare acel obiect pe care briza
În timp ce suflă intermitent deasupra înaltului abrupt,
Aci abia-l ascunde, aci abia-l expune?
Acum el prinde strălucirea
Primelor scânteieri ale dimineţii,
Reflectând în acest moment pe deplin glorios sclipirile apei:
Da, acesta este steagul împestriţat cu stele.
O, fie ca el să fluture în veci peste pământul celor liberi
Şi peste casa celor viteji!
Şi unde se află acea bandă de inamici
Care cu atâta lăudăroşenie jurau
Ca în dezastrul războiului
Şi în confuzia luptei
Nici o casă şi nici o ţară
Să nu mai fie cruţate?
Sângele lor a spălat
De contaminare urmele nebune
Ale paşilor lăsaţi de ei.
Nici un refugiu nu poate salva
Pe mercenari şi pe sclavi
De teroarea luptei sau de tristeţea mormântului;
Însă drapelul înstelat
Flutură triumfător
Peste pământul celor liberi
Şi peste casa celor viteji!
O, întotdeauna să fie aşa,
Când oamenii liberi se ridică împărţindu-se
Între casele lor iubite
Şi dezolările războiului!
Fie binecuvântat cu victorie şi pace,
Pământul răscumpărat de cer;
Lăudat fie Atotputernicul care ne-a creat
Şi ne-a conservat ca naţiune.
Aşadar, trebuie să cucerim,
Dar numai când cauza este justă,
Şi atunci deviza noastră va fi:
„Noi credem în Dumnezeu!”
Iar drapelul împestriţat cu stele
Va triumfa fluturând
Peste pământul celor liberi
Şi peste casa celor viteji !
–––––––––  
* 3 Martie – American National Antem Day (Ziua Imnului SUA)

Cristian Petru BĂLAN

Glen Ellyn, Illinois, SUA

–-

Romanca LAURA BRETAN ,in varsta de 13 ani,din Chicago,castigatoarea Concursului ´´Romanii au talent´´ si finalista la American Got Talent 2016,  interpreteaza Imnul National al SUA/Laura Bretan Sings the National Anthem´´The Star Spangled Banner´´:

Imagini pentru national anthem of usa laura bretan


 ENCICLOPEDIA IMNURILOR DE STAT ALE ŢĂRILOR LUMII (O enciclopedie a imnurilor lumii), SCRISĂ DE PROF. CRISTIAN PETRU BĂLAN, CU O PREFAŢĂ SEMNATĂ DE MAESTRUL GHEORGHE ZAMFIR.

Scriitorul Cristian Petru Balan (SUA) si marele naistGheorghe Zamfir

(In foto :Scriitorul Cristian Petru Balan (SUA) si marele naistGheorghe Zamfir )

MAESTRUL GHEORGHE ZAMFIR DESPRE ACEASTĂ CARTE: ”Cristian Petru Bălan, om de cultură cu vaste cunoștințe în multe domenii, a avut ideea îndrăzneață să reunească imnurile lumii într-un volum, fapt inedit în acest domeniu istoric în care omenirea este zdruncinată de planul globalizării.”
„Jurnalul Naţional” prezintă articolul : „ENCICLOPEDIA IMNURILOR DE STAT ALE ŢĂRILOR LUMII” (O enciclopedie a imnurilor lumii), SCRISĂ DE PROF. CRISTIAN PETRU BĂLAN DIN S.U.A., AVÂND PREFAŢA SEMNATĂ DE MAESTRUL GHEORGHE ZAMFIR. Autor: Marina Constantinescu.Imagini pentru marina constantinescu mircea rusu
 
LANSARE • O LUCRARE DE EXCEPŢIE, ACCESIBILĂ ORICUI
 
enciclopedia-imnurilor-de-stat-ale-tarilor-lumii-autor-cristian-petru-balan-suaPe câteva le fredonăm chiar. Unora le cunoaştem versurile. Multe ne sunt total necunoscute. Imnurile de stat ale ţărilor. Lor, un autor român le-a dedicat o enciclopedie. Ce idee minunată, ce lucrare accesibilă oricărui cititor: „Enciclopedia imnurilor de stat ale ţărilor lumii” (Editura Ploieşti – Mileniul III, Ploieşti 2008)! O carte mai puţin obişnuită, care-l apropie pe cel care o lecturează de sufletul altor popoare. Un ghid prin inimile altora – căci nimic altceva nu poate fi exprimat într-un imn naţional decât idealul păstrării fiinţei naţionale –, al cărui autor este scriitorul, publicistul şi artistul plastic român stabilit în SUA, Cristian Petru Bălan.
 
UN TALENT APARTE. Pasionat de cunoaşterea valorilor culturale şi morale ale lumii în care trăim, favorizat de soartă, că talentul cu care este înzestrat l-a ajutat să înveţe mai multe limbi de circulaţie internaţională, autorul lucrării a avut acces direct la bibliografia şi la documentaţia imnologiei statale. Şi astfel a reuşit să pună laolaltă 198 de imnuri, cu o minuţiozitate demnă de invidiat, în urma unui proces de elaborare care a durat cinci ani. Timp în care, evident, lumea nu a avut răbdare, astfel încât au mai apărut câteva state, cu imnuri noi sau au apărut modificări – chiar radicale – ale imnurilor deja existente.
 
UN MOTTO AL UNEI ŢĂRI. Imnul naţional al oricărui stat este, într-un fel, echivalentul în muzică al motto-ului acelui stat, al credo-ului acelei naţiuni, crede autorul lucrării, care reaminteşte că, de regulă, acordurile armonice ale unui imn naţional, precum şi versurile pe care se cântă el le regăsim la ceremonii speciale. Că sunt ceremoniale de stat şi interstatale, că sunt olimpiade sportive sau orice manifestaţii sportive internaţionale, unde sunt salutaţi învingătorii de pe locul întâi al podiumului cu imnul naţional al ţării medaliate, de regulă se spune că acele imnuri trebuie să fie capodopere ale genului, care definesc nu numai o anumită epocă istorică a unei ţări, ci însuşi sufletul unui întreg popor.
 
DEFINIŢIE. Cuvântul „imn” vine din limba latină, „hymnus”, la rândul lui împrumutat din greacă, „hymnos”, „cântec de biruinţă”. El este, explică autorul, o specie a genului liric prin care se preamăreşte o divinitate, un erou, patria sau chiar un eveniment mai deosebit. Textele imnurilor naţionale, în majoritatea cazurilor, rareori au mari merite literare, temele lor fiind în general eroismul naţiunii, trecutul ei glorios, sentimentul de mândrie că fiinţa umană aparţine acelei naţiuni elogiate, dragostea de libertate, setea de independenţă şi lupta pentru cucerirea ei, frumuseţile şi bogăţiile naturale ale patriei, glorificarea strămoşilor, a liderilor şi drapelului naţional, laude şi mulţumiri aduse lui Dumnezeu etc. Autorul a acordat un spaţiu mai larg imnurilor noastre, ceea ce permite o analiză comparativ-istorică în raport cu evoluţia vieţii statale şi cu contestul internaţional.
 
AUTORI ROMÂNI. Puţini ştiu că România a ajutat trei state, oferindu-le cântece româneşti pentru a deveni imnurile lor naţionale. Este vorba despre Albania, Republica Moldova (care, între timp, şi l-a schimbat) şi Israelul. Frumosul imn al statului Israel, Hatikva (Speranţa), a fost adoptat oficial la 14 mai 1948, când s-a proclamat statul Israel independent. Cartea este însoţită de un CD cu partiturile muzicale ale tuturor imnurilor.
 
Carte de vizită a autorului: Cristian Petru Bălan este scriitor, jurnalist, traducător, editor şi artist plastic român stabilit în Statele Unite ale Americii. El este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al Academiei Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte (ARA). Cristian Petru Bălan este autor al câtorva romane, piese de teatru, scenarii cinematografice, dicţionare, monografii, cărţi de poezie, precum şi al unui ghid de conversaţie român-latin (Latinum Romanicumque colloquii enchiridion – primul ghid românesc de acest fel, Editura Premier, Ploieşti, 2007). A fost profesor în România, dar şi în SUA, unde locuieşte în suburbia Glen Ellyn, de lângă Chicago.
–-
THANKS !-Tocmai din SUA, Domnul prof. Cristian Petru Balan mi-a trimis cartea sa unica in lume ,cu autograf si cuvinte pretioase.(mm)
–––––––

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cWOW !…Evolutie fantastica a romancei Laura  Bretan (Chicago) la America’s Got Talent 2016 . OMG !…GOLDEN BUZZ PENTRU LAURA !!! :

Obiceiuri matinale ale celor mai de succes oameni din lume // Cea mai lungă zi din America, cea mai lungă noapte din România, astăzi, de la ora 21:00, la Antena 3


Imagini pentru barack obama day dinner

Indiferent dacă te trezeşti devreme sau mai târziu, probabil ai propriile ritualuri, care influenţează ziua pe care o ai în faţă. Pentru a vă inspira sau poate doar pentru a vă satisface o curiozitate, vă prezentăm în continuare obiceiurile de dimineaţă ale celor mai de succes oameni din lume.

Unii oameni au nevoie de o cană de cafea înainte de a începe activităţile zilnice, în timp ce alţii preferă să facă exerciţii înainte de a-şi lua micul dejun. Există vreun secret în felul în care îşi încep ziua oamenii de succes? „The Independent“ a cules într-o listă obiceiurile de dimineaţă ale celor mai de succes oameni din lume, de la preşedintele Statelor Unite Barack Obama până la fondatorul Facebook Mark Zuckerberg.

Steve Jobs, co-fondatorul Apple. În fiecare zi, Jobs se uita în oglindă şi se întreba: „Dacă astăzi ar fi ultima zi din viaţa mea, aş fi fericit cu ce urmează să fac?“ Dacă răspunsul era „nu“ pentru mai multe zile la rând, ştia că trebuie să schimbe ceva.

Mark Zuckerberg, co-fondatorul Facebook. Zuckerberg este celebru pentru faptul că se îmbracă la fel în fiecare zi pentru că „înseamnă o decizie mai puţin de luat.“ Îşi începe ziua cu foarte puţin somn, adesea stând treaz până la 6 dimineaţa pentru a sta de vorbă cu programatori.

Winston Churchill, fost prim ministru britanic. Churchill se trezea la 7.30 dimineaţa, însă obişnuia să rămână în pat până la ora 11.00, timp în care lua micul dejun, citea ziarul şi îşi făcea programul alături de secretara sa.

Barack Obama, preşedintele Americii. Obama urmează un program strict de exerciţii fizice şi cardiovasculare, începând cu ora 6.45, înainte de a servi micul dejun alături de familia sa şi de a-şi ajuta copiii să se pregătească pentru cursuri.

Bill Gates, co-fondator Microsoft. Gates este cunoscut drept un susţinător al stilului de viaţă sănătos, aşa că îşi petrece o oră în fiecare dimineaţă pe banda de alergare.

David Cameron, fost premier al Marii Britanii. Cameron a dezvăluit că el şi familia lui au o regulă potrivit căreia nimeni nu se uită la televizor dimineaţă, fiind de părere că în acel timp copiii ar trebui să aibă alte activităţi. Când se află în deplasări, îi place să citească ziarele, însă când este acasă, preferă să-şi petreacă dimineţile alături de familie.

Jeff Bezos, directorul general al Amazon. Bezos a mărturisit că urăşte întâlnirile ce au loc dimineaţa devreme, preferând să stea acasă şi să servească un mic dejun bogat alături de familia sa.

Howard Schultz, directorul general Starbucks. Schultz şi-a dezvăluit obiceiurile matinale revistei Bloomerg Businessweek: „Mă trezesc la 4.30 în fiecare dimineaţă pentru a-mi plimba cei trei câini şi pentru a face exerciţii fizice. În jurul orei 5.45 pregătesc cafeaua pentru mine şi pentru soţia mea.“.(Sursa: http://www.adevarul.ro /www.one.ro )

Wow! …ATENTIE ,SE CANTA : BARACK OBAMA,PRESEDINTELE SUA !…

SWEET HOME CHICAGO – Obama, BB King, Buddy Guy, Mick Jagger, Jeff Beck

MARATON JURNALISTIC CU MIHAI GADEA SI MIRCEA BADEA-


Cea mai lungă zi din America, cea mai lungă noapte din România, astăzi, de la ora 21:00,

Imagini pentru mircea badea si gadea alegeri sua

la Antena 3. Nu rata ediția specială transatlantică București – Washington.

Cea mai lungă zi din America, cea mai lungă noapte din România, astăzi, de la ora 21:00, la Antena 3. Nu rata ediția specială transatlantică București - Washington 127

Urmareste aici : http://live.antena3.ro/

***************MUZICA SI FELICITARI

Imagini pentru sfintii mihail si gavril

Astăzi ,Biserica ne cheamă să cinstim pe Sfinţii Îngeri şi lucrarea lor în viaţa noastră. Este ­sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, în jurul cărora Biserica adună şi serbează ­toată obştea sau soborul Sfin­ţilor Îngeri laolaltă. Toţi îngerii au fost creaţi de Dumnezeu buni. Având voinţa liberă, în loc să fie supuşi Domnului, o parte dintre ei, conduşi de Lucifer, s-au mândrit şi s-au răzvrătit împotriva ­Ziditorului, iar pentru aceasta au fost alungaţi din cer. Cel care a condus lupta cu balaurul (Apocalipsa 12, 7-9) a fost Arhanghelul Mihail, împreună cu îngerii săi. Mihail în limba evreiască înseamnă „Cine este ca Dumnezeu”. Astăzi îl serbăm şi pe ­Arhanghelul Gavriil care a făcut multe binefaceri neamului omenesc. El a fost acela care i-a arătat lui Daniel înţelesul celor 70 de săptămâni de ani până la ­venirea lui Mesia. Gavriil i-a ­vestit Fecioarei Maria naşterea de la Duhul Sfânt a Mântui­torului Hristos şi tot el le-a vestit Femeilor Mironosiţe Învierea. 

LA MULTI ANI ,DE SFINTII MIHAIL & GAVRIL! 🙂

Imagini pentru felicitari mihail si gavril

Ionut Ungureanu si Constantin Enceanu – Stai cu mine omule | O Data-n Viata-Orchestra Nicolae Botgros :

In memoriam ADRIAN PAUNESCU.Interviu de Marius TUCA. ANA-MARIA PAUNESCU: “Eu eram geloasă pe toţi oamenii cu care trebuia să-l împart”


Imagini pentru ana maria paunescuAna-Maria Păunescu i-a acordat lui Marius Tucă primul interviu din viața sa. Nu a putut să doarmă și să mănânce atunci când a aflat că va trebui să facă asta. Primul său interviu. I-a fost teamă, probabil, să nu spună ceva nepotrivit despre “toată lumea” ei. Dar în timpul discuției, amintirile au câștigat bătălia cu temerile. Totul a curs lin, ca o poveste. O poveste frumoasă despre ea și tatăl ei Adrian Păunescu.

Marius Tucă: Spune-mi Ana-Maria, de când ne cunoaștem noi doi?

Ana-Maria Păunescu: “Eu eram geloasă pe toţi oamenii cu care trebuia să-l împart”
Ana-Maria Păunescu – Nu mai țin minte ziua. Țin minte că mă uitam la emisiuni și colecționam Jurnalul Național, când era în formă mică, A4, dar când ne-am cunoscut nu mai țin minte.
MT : Câți ani aveai când am venit la voi prima dată-n casă? Eram invitat de ziua ta, de Crăciun.
AMP: Vreo șapte-opt. Știu că ai venit de Crăciun.
MT : Și ce-ai zis? Ce e cu ăsta, că venea lume multă?
AMP: Știam despre cine este vorba. Știam de la tata. Din toate discuțiile voastre de la telefon.
MT. : Spune-mi, te rog, cum se vedea lumea din casa lui Adrian Păunescu? De lângă Adrian Păunescu?
AMP: Uneori mică, uneori mare. Nici nu-mi dau seama. Oricum nu m-am gândit niciodată la asta. Cred că mi se părea mult mai simplu de trăit de lângă el.
MT: Mai întâi în anii coplilăriei.
AMP: Da. Copilăria mea a durat cât a fost și el lângă mine, de fapt.
MT: Tu ai copilărit până aproape la 19 ani.
AMP. Da. Până aproape la 20.
MT: Cum era lumea? Cum te raportai tu la lume din casa lui Adrian Păunescu?
AMP: Evident, el și ceilalți. El a fost lumea mea! Chiar și acum cred că el e lumea mea! Nu reușesc să-l scot nici măcar din realitatea de astăzi! Realitățile de-atunci nu mi se păreau complicate. Cred că am avut o copilărie aproape normală.
M T: Nu poți să-l scoți sau nu vrei să-l scoți? Pentru că, aici, semeni foarte tare cu tatăl tău și asta știm noi foarte bine. Adică și Adrian Păunescu a avut partea asta, să-i spun, depresivă a lucrurilor și a vieții.
AMP: Viața e mai frumoasă când ești deprimat, cred (râde!)
MT: Uneori am impresia că tu îți impui să intri în starea asta melancolică.
AMP: Melancolică… poate. Nu m-am obișnuit încă să fiu fericită.
MT: Nu te-ai obișnuit să fii fericită? Păi, ce-nseamnă fericirea pentru tine?
AMP: Deocamdată nu înseamnă nimic. De-asta nici nu m-am obișnuit cu ea. Pentru mine, într-adevăr, tristețea e mult mai potrivită. Așa mi se pare, deocamdată!
MT: Deci, în calendarul fiecărei zile tristețea este la locul ei.
AMP: Da, ora de tristețe!
MT: Nu ora de tristețe. Aș putea spune că, la tine, ziua începe cu o tristețe și se termină cu o tristețe.
AMP: Nu întotdeauna tot atât de dramatic. Nu!
MT: Ne întoarcem la tatăl tău. Tu îmi spui că nu știi ce e aia fericire. E o sentință dramatică pentru un “adolescent” care are 21 de ani.
AMP: Este, dar vrei să te mint? Nu pot!
MT: Minte-mă frumos, spune o vorbă de demult! Și fericirea?! Dă-mi o definiție a fericirii, să vedem ce ar putea să fie fericirea!
AMP: Eu cred că asociez cel mai mult fericirea cu liniștea, pentru că de mult nu m-am mai simțit liniștită! E vorba de liniștea mea interioară!
MT: Poți să-mi spui că înainte ca tatăl tău să nu mai fie printre noi exista această liniște.
AMP: Da! Și exista foarte multă siguranță. Adică aveam de cine să m-agăț, aveam.
MT: Adică sunt două elemente: siguranța și liniștea!
AMP: Da, și poate că amândouă compun fericirea! Probabil că da!
MT: Înainte aveai și siguranță, și liniște…
AMP: Mai mult decât siguranță decât liniște.
MT: Dar de ce nu era liniște?
AMP: Cum să fie liniște lângă el? Nu-mi aduc aminte să fi fost prea multă liniște deși noi, de multe ori, stăteam fără să vorbim. Stăteam în aceeași cameră și tăceam. Dar cred că redefiniserăm împreună tăcerea. Nu era o simplă tăcere. Nici măcar atunci nu era liniște.
MT: Asta e frumos, e deja un început de poem, ați redefinit împreună tăcerea, stând amândoi în aceeași cameră și tăcând amândoi. Și nu vorbeați de teamă să nu stricați poezia asta, a tăcerii dintre voi sau să nu vă deranjați unul pe celălalt?
AMP: Nu. De deranjat, nu s-a pus problema. Nu ne-am deranjat cred, sper, niciodată unul pe celălalt. Nu vorbeam pentru că ne era bine așa. El, pe fotoliu, eu, pe canapea și trecea timpul, așa, pe lângă noi.
M.T.: Cum decurgea o zi a voastră, împreună?
AMP: O zi întreagă nu prea-mi amintesc foarte clar pentru că el pleca mult. Vorbesc acum de anii de plină activitate. El călătorea foarte mult. De multe ori, mergeam și eu cu el. Mai lipseam de la școală, se întâmpla. Dar, o zi lângă el era îngrozitor de agitată, de cele mai multe ori și alte zile erau cum ți-am spus, în tăcere.
MT: Îți plăcea să intri în agitația asta?
AMP: Foarte mult. Cât a fost Cenaclul “Totuși iubirea”, (eu am fost foarte mult). Am debutat, fiindcă eu am și cântat, am avut o tentativă…
MT: Nu e nimeni perfect.
AMP: Așa-i. Am debutat pe la 4 ani, cântam o singură strofă, mai mult recitam.
MT: Și-ți plăcea agitația. Lumea asta, cu multe personaje, cu tot felul de oameni, cu nopți pierdute.
AMP: Îmi plăcea. Nopțile pierdute sunt sigur moștenirea de la el pentru că și acum pierd nopți foarte multe! Îmi plăcea și sunt sigură că la partea asta semăn cu el și nu cu mama!
MT: Atunci pierdeai nopțile pentru că erau spectacole, stăteați până dimineața.
AMP: Erau mesele de după spectacole, care erau cele mai frumoase, întotdeauna. Îmi plăceau cel mai mult. Nu pentru că mâncam, ci pentru că se cânta cel mai mult acolo și se cântau piese de interior. Cântam toți, acolo nu mai conta cine cântă bine, cine cântă prost. Cântam și eu, mai cu curaj.
MT: Înțeleg de ce pierdeai nopțile atunci, dar acum de ce le pierzi?
AMP: Acum, uneori, din obișnuință, doar din obișnuință. Pierd vreo două nopți pentru Revista “Flacăra”, mai și scriu, mai și învăț.
MT: Ne întoarcem, apropo de starea ta melancolică. Ne întorcem la ea. La un moment dat i-ai acuzat inclusiv pe cei din jur că ei nu mai suferă după moartea tatălui tău, că tu ești singura care suferi.
AMP: Nu recunosc așa ceva. Nu i-am acuzat. Poate că i-am judecat în felul meu că nu suferă atât de apăsat, nu știu cum să spun. Probabil că, la un moment dat m-am simțit singură în suferința asta.
MT: Știu suferința ta, o înțeleg și am respectat-o de fiecare dată. Dar tu ți-ai propus să suferi la nesfârșit, nu?
AMP: Nu. Nu mi-am propus asta, nu! Dar nici nu pot să-mi propun să mă mint că-i totul bine. Eu, încă, nu mi-am găsit un loc pe lume. Chiar nu mi-am găsit!
MT: Ce-nseamnă să-ți găsești un loc pe lume? E deja dramatic!
AMP: Adică să mă simt normal, să treacă o zi fără să mă gândesc la tot ce s-a întâmplat.
MT: Adică fără să te gândești la tatăl tău…
AMP: La tata și la tot ce i s-a întâmplat. Că nu mă deranjează să mă gândesc la el.
MT: La faptul că nu mai e.
AMP: Da.
MT: Nu poți să te gândești și altfel decât așa? Noi am mai stat de vorbă despre asta. Adică să te gândești la toate lucrurile bune care sunt legate de el, pe care le-ați trăit împreună.
AMP: Nu. Nu pot încă. Nu pot să fac încă distincția. Mai devreme sau mai târziu, tot acolo ajung. Tot la noiembrie 2010.
MT: Deci suferința e legată de anul și momentul dispariției.
AMP: Da. Pentru că, până atunci, eu nu am fost conștientă de gravitatea problemei.
MT: Gravitatea bolii?
AMP: Da.
MT: Tu încă nu te-ai obișnuit cu ideea, de fapt.
AMP: Nu, în nici un caz. Poate și pentru faptul că el era plecat mult, când eram eu mică. Mă lua cu el uneori, alteori nu putea să mă ia sau nu puteam eu să merg. De asta, absența lui fizică, cel puțin, e ușor de păcălit în mintea mea. Dar în cele mai multe moment nu-mi iese.
M.T: Și durerea, când se declanșează?
AMP: Nu știu. De fiecare dată când mi-e bine și de fiecare dată când mi-e rău, pentru că am nevoie să-i spun, am nevoie să-l întreb, am nevoie să mă-ntrebe. Cred că am nevoie mai mult să mă-ntrebe decât am nevoie să-l întreb.
MT: Ce te-ntreba de obicei?
AMP: Tot. Și mă cunoștea extrem de bine. De multe ori, nici nu trebuia să-i spun dacă voiam să merg undeva.
MT: Te întreba tot în legătură cu tine, nu întrebări la care să aștepte răspuns sau să-ți ceară sfaturi sau lucruri de felul ăsta.
AMP: Ba da! Ne mai și sfătuiam. Ne sfătuiam când scria ceva, de exemplu când trebuia să aleagă un titlu de carte. Făcea, așa, un fel de consiliu de familie și ne-ntreba ce titlu e mai potrivit. Noi am discutat în mai multe situații, despre o groază de lucruri.
MT: Te-a întrebat și la “Liber să sufăr” care să fie titlul cărții?
AMP: Cred că da. Dar nu numai că m-a-ntrebat, dar eu am fost lector sau nu știu cum sunt trecută. Atunci am debutat eu în lumea asta a cărților. M-am implicat foarte mult.
MT: Și știai de ce suferă atunci?
AMP: Bineînțeles.
MT: Și cum era pentru un copil să vadă că tatăl său suferă într-o poveste de dragoste? Nu dezvăluim aici lucruri intime, această poveste a fost făcută și publică, plus că stau mărturie cărțile.
AMP: Da. N-a fost ușor. La început sigur că n-a fost ușor. N-am vrut să fiu de acord cu el. Dar când suferința a început să se potolească și să se transforme în literatură, l-am înțeles.
MT: Atunci deja erai empatică cu el, înțelegeai ce se întâmplă…
AMP: Da. Înțelegeam și nu-l mai judecam fiindcă așa, involuntar, cred că l-am judecat.
MT: L-ai judecat? Și i-ai spus vreodată în față?
AMP: Da. Am avut niște discuții foarte lungi pe tema asta, tot noaptea, bineînțeles.
MT: Și?
AMP: Și nu se apăra în fața mea. Eu cred că aveam dreptate, oricum. Și el cred că știa că aveam dreptate.
MT: Și nu se apăra. Era cu garda jos și tu îl acuzai.
AMP: Nu-l acuzam. Îi spuneam ce cred. Și nu mă feream atunci. Mă refer la cazul ăsta. Nu m-am ferit să-i spun. Eu cred că am fost cea mai curajoasă din familie atunci, chiar dacă eram mică. Cred că aveam 12 ani. Îi spuneam ce cred. Nu spunea nimic și până la urmă mă opream eu pentru că văzându-l că nu se apără mă simțeam eu vinovată.
MT: Apropo de Cenaclul “Totuși iubirea”. intra în contact cu foarte mulți oameni, sute, chiar mii la un moment dat. Cum vedeai tu toate aceste întâlniri, că erai lângă el, mai ales că Adrian Păunescu era în centrul atenției? Tatăl tău era în mijlocul oamenilor.
AMP: Îmi plăcea foarte mult să văd că lumea îl iubește. Și îmi plăcea și să văd că în conflictele care mai apăreau – pentru că nu toată lumea l-a iubit – ieșea învingător, cel puțin așa mi se părea întotdeauna. Reușea întotdeauna prin vorbe. Dacă îl ataca cineva, uneori, printr-un simplu cuvânt, îl făcea pe omul ăla să nu mai spună nimic și să plece. Îmi plăcea. Eram însă și geloasă pe toți oamenii ăia cu care trebuia să-l împart pentru că totdeauna a trebuit să-l împart cu foarte mulți oameni și cred că de asta mi-am dat seama cel mai bine atunci, în noiembrie, cu cât de mulți oameni l-am împărțit.
MT: Și că părticica ta a fost mult mai mică din cât ai fi crezut.
AMP: Eu cred în continuare că a fost cea mai mare. Dar, raportat la mulțimea asta de oameni, într-adevăr! Și eram geloasă un pic. Depinde și de persoanele care se apropiau de el. Eu aveam instinctul de apărare și voiam să fie întotdeauna pus în situații bune. Îmi aduc aminte cu mare plăcere de perioada Cenaclului “Totuși iubirea”. Îmi pare rău că n-am prins Cenaclul “Flacăra”, îmi pare foarte rău și i-am reproșat că nu m-a făcut mai devreme și lui și mamei, dar asta a fost!
MT: Spune-mi, te rog, care erau prietenii lui Adrian Păunescu?
AMP: Tu! Persoanele de față se exclud? Avea prieteni foarte mulți prin țară. Nu sunt neapărat persoane publice. Se simțea bine în compania lor. De exemplu, la Năsăud avea două familii de prieteni, familia Vaida și familia Nistor, la care a stat într-o perioadă foarte grea a vieții lui dinainte de ’90; îl avea pe ioan Botezan, la Sibiu, Familia Hașigan, din Săliștea Sibiului. În București, pe nașii mei, familia Gheorghișan ( ei au fost întotdeauna aproape de noi), pe Mihai Anghel, de la Craiova ( a fost un prieten foarte bun, mai ales în ultima perioadă, care a fost și cea mai grea), pe Gigi Bălașa, tot din București, pe Dinu Săraru.
MT: Eu nu te-ntreb întâmplător, pentru că așa, părea că e înconjurat de sute de oameni. Deci prieteni erau puțini și aleși.
AMP: Am vorbit cu el despre prietenii lui și despre cât de puțini sunt și am făcut un clasament- “Top trei”- care sunt prietenii cei mai buni și care sunt necondiționat. Eu am făcut clasamentul și a fost de acord.
MT: Și el ce zicea când vorbeai despre prieteni, spunându-i că nu sunt atât de mulți precum par?
AMP: Cred că nu s-a iluzionat niciodată că are prieteni mulți. A suferit din cauza asta. De multe ori, noaptea, avea ceva de spus și n-avea cui să-i spună. Dacă noi nu eram prin preajmă, eu, Andrei, mama, se complica un pic situația. Așa sunt sigură că a suferit și s-a simțit și abandonat.
MT: Cred că are un vers undeva, care spune că a întâlnit la momentul oportun oamenii care aveau cea mai mare nevoie de el. Eu știu că era un prieten adevărat și când aveai nevoie de el, te puteai baza pe el la orice oră din zi și din noapte, necondiționat, nemijlocit, neîncetat. Mi-aduc aminte de versul ăsta pentru că undeva, l-am moștenit, aș putea spune, în legătură cu chestiunea asta. Și eu am mulți oameni care m-au cunoscut exact în momentul în care aveau mai mare nevoie de mine.
AMP: Și în versul ăsta se vede că s-a simțit nedreptățit. Dar cred că e un privilegiu să trăiești așa ceva.
MT: Așa e! Spune-mi te rog, ai fost martor, așa cum am fost și eu, la scrierea atâtor și atâtor poeme. Cum se întâmpla? Cum distila emoția? Cum venea muza? Cum intra în transă? Ce se întâmpla atunci?
AMP: Pur și simplu. N-a avut niciodată o rețetă. Îi venea să scrie în mașină, ne dicta. Cine era în spate trebuia să aibă alături, întotdeauna, foi și un pix; de multe ori scria și singur.
MT: Mie mi s-a părut extraordinară reacția atunci când scria singur. L-am văzut în mai multe ocazii când, pur și simplu, smulgea hârtia și începea să scrie.
AMP: Și pe șervețele.
MT: Și pe orice. În momentul ăla nu mai era acolo, într-o bună măsură. Scria și avea emoția asta extraordinară de a citi la sfârșit ceea ce a scris. Nu?
AMP: Da. Îi plăcea foarte mult să citească cea mai recentă poezie pe care a scris-o și, cum spuneai și tu foarte frumos, întotdeauna da impresia că ultima poezie e cea mai bună.
MT: Mi-aduc aminte, și cred că erai acolo cu el, de multe ori când scria ceva mă suna să-mi citească.
AMP: De foarte multe ori! Și nu numai poezie!
MT: Nu. Eram primul ! Când simțea că îi iese ceva extraordinar, mă suna și îmi transmitea și mie emoția aia! Simțeam până la fibră că poemul ăla, versurile alea, cuvintele alea, abia fuseseră scrise.
AMP: Ți-a citit de multe ori și pamfletele.
MT: Și pamfletele dar și foarte multe poeme de dragoste. Spune-mi, care erau momentele cele mai grele alături de Adrian Păunescu?
AMP: Mi-e greu, mi-e foarte greu să spun.
MT: Existau momente de felul ăsta?
AMP: Existau. El se enerva foarte ușor și după aia îi părea rău. Eu cred că am fost un pic protejată.
MT: Cred că erai ultima pe listă când venea vorba de enervările lui spontane, gen foc de paie.
AMP: Îl mai enervam și eu, mai rar, dar îl enervam. Alea erau niște momente grele pentru că eu chiar credeam că am dreptate și-mi era greu să cedez.
MT: Nici tu nu cedai!
AMP: Nici eu. Mai ales în ultimii ani, nu cedam! Și știu că, la un moment dat, acum câțiva ani, am stat o zi supărați. Și când era supărat pe mine îmi spunea: “Bună ziua!” “Bună seara!”, așa mi se adresa. Ne răsfățam, ce să mai!
MT: Deci cel mai mult, supărați, o zi ați stat?
AMP: Da. Nu știu dacă o zi și o noapte sau doar o zi.
MT: Dar îți aduci aminte de supărările mele și ale tatălui tău? Și când încercam să ne împăcăm prin tine, prin Andrei sau prin maică-ta?
AMP: Da. Îmi aduc aminte foarte clar când v-am împăcat eu, nu mai știu ce s-a întâmplat. Nici el nu mai știa ce s-a întâmplat după vreo două zile. Era foarte supărat. Voi vă scriați foarte multe mesaje. Se vedea că n-are cui să scrie mesaje. Stătea cu telefonul în mână și tot se uita. N-a scris, n-a sunat. Și ne-a spus imediat că v-ați certat, că nu te mai sună. Eu am crezut că o să vă împăcați seara, a doua zi. Când am văzut că nu vă-mpăcați… Vezi, mă-ntrebai când ne-am cunoscut. Nu știu când ne-am cunoscut dar atunci te-am căutat, cred, prima oară! Te-am căutat să te rog să-l suni tu pentru că el nu vrea să cedeze și suferă. Și tu nu l-ai sunat în ziua aia.
MT: Noi am avut o poveste de prietenie foarte puternică și foarte complicată, în același timp. (Râde)
AMP: Nu l-ai sunat în ziua aia. Eu tot așteptam să-mi spună că l-ai sunat, că v-ați împăcat. Așteptam, așteptam, mergeam pe la el… El stătea în același loc, în sufrageria casei. intram pe la el și îl întrebam: “Ce faci?” Asta era o întrebare care îl enerva foarte tare. Zicea: “Nu vezi ce fac? Nu fac nimic!” Așteptam să-mi spună că v-ați împăcat și nu-mi spunea. Mi-aduc aminte că ți-am dat un e-mail, parcă, atunci!
MT: Da. Mi-ai dat un e-mail.
AMP: Un e-mail foarte sentimental în care te rugam să-l cauți. După aia a fost duminică și n-am îndrăznit să te sun duminica. După aia ți-am mai dat un mesaj, să mai încerc o dată. Și l-ai sunat. După ce l-ai sunat, m-a chemat. Mi-a zis: “Ai vorbit cu Marius?” Și am zis nu – l-am mințit! Ce puteam face? i s-a părut foarte ciudat că l-ai sunat și ai vorbit de parcă nu s-a întâmplat nimic și cum de l-ai sunat tocmai atunci… Și ne-a luat la rând, pe toți din casă. Prima dată pe mama: “Ai vorbit cu Marius?” Mama nu știa nimic. Mama sincer i-a spus: “Nu, n-am vorbit nimic”. În seara aia am ieșit spre nord – c-așa zicea- la plimbare.
MT: Povestește cum era plimbarea asta spre nord.
AMP: Era plimbarea lui preferată. Pur și simplu ieșeam spre nord. Ne urcam în mașină și mergeam până la Otopeni, până la Tâncăbești, uneori până la Ciolpani și întorceam. Mai cumpăra fructe, legume de pe marginea drumului. Îi plăcea foarte mult. Era felul lui de a se relaxa. Uneori scria, mergea doar ca să-și scrie rubricile, să scrie poezie. Mergea spre nord. Eu am lipsit de multe ori din plimbările astea spre nord, motivat, de cele mai multe dăți, dar nu pot să nu mă simt vinovată. Și am plecat atunci la plimbare. Te-a sunat, să mai vorbiți o dată și încă o dată și, după ce a închis, îmi zice: “Totuși… n-ai vorbit tu cu Marius?” Eu credeam că am încheiat discuția. “Nu, n-am vorbit!” “Nu te cred.” sau avea o vorbă: “Te cred, că și eu mint!” Și am lăsat-o așa.
MT: Eu cred, atunci când e vorba de caractere, în regionalism! Și apropo de supărările lui, era foc de paie de multe ori! Asta e o chestie tipic oltenească! Și asta cu orgoliul de a nu suna el. Să nu facă el primul pas! Adică se poate scufunda pământul dar el tot nu sună! Avea lucrurile astea și eu, intenționat, de foarte multe ori, nici eu nu sunam, cu toate că eu treceam mai ușor peste lucrurile astea, nu eram chiar atât de radical în ceea ce privește orgoliul ăsta de a nu suna! Și el, nu! N-ar fi sunat pentru nimic în lume. Exemplul ăsta pe care l-ai dat tu, e cel mai bun!
AMP: N-ar fi sunat chiar dacă suferea foarte tare și-ți simțea lipsa îngrozitor!
MT: Dacă-mi aduc aminte, ne certam pe lucruri mărunte, de cele mai multe ori! Am avut și discuții grave până aproape la înjurătură.
AMP: Nu le cunosc!
MT: Nu le știi pentru că erau la telefon, de multe ori, sau au fost și față în față, mai rar, dar la telefon au fost până într-acolo încât “ne despărțeam pentru totdeauna”. Ți-am zis că era o prietenie din asta cu năbădăi, vorba ta! Discutam despre momentele grele.
AMP: Nu pot spune neapărat moment grele. Mie îmi părea rău când se consuma pentru prostii. Uneori își strica dispoziția de la un fleac.
MT: În afară de drumurile astea spre nord, ce alte obiceiuri din astea interesante mai avea?
AMP: Mergea uneori și spre sud dar atunci mergea doar pentru fructe și legume. Dar spre nord mergea și iarna, tot timpul!
MT: Și trecea pe la Casa Scânteii, invariabil, când se întorcea să ia ziarele!
AMP: Asta cu ziarele. Ce poveste! Câțiva ani, dimineața aveam școală și, înainte să am eu carnet de conducere, mă duceam cu cine se putea să-i iau ziarele dacă nu mergea el, noaptea. Pe la 12:30 noaptea, cineva îi făcea o colecție de ziare și câțiva ani a fost asta cu mersul după ziare. Mă duceam cu el. Primea ziarele, prindea luminile în mașină și citea pe loc. Îmi arunca și mie în spate când termina de citit!
MT: Era informat! Asta cu ziarele a durat ani de zile. Se ducea să ia ziarele și le citea acolo și până dimineața asta făcea.
AMP: O boală grea. Când n-a mai putut să ia ziarele de acolo ajunsesem să spun că abia aștept să-mi iau carnet să pot să-i iau ziarele noaptea că era problemă uneori, n-avea cine să meargă! Oricum, dimineața le cumpăram dacă nu le luam noaptea!
MT: Cum te iubea Adrian Păunescu? Care era modul lui de a te iubi?
AMP: Îmi spunea, de multe ori. Noi ne spuneam foarte des.
MT: Îți spunea că te iubește.
AMP: Da, foarte des. Aproape la fiecare discuție telefonică!
MT: Și în afară de declarații?
AMP: Am avut întotdeauna impresia că pe mine mă apără de toate mai mult decât pe oricine?
MT: Și nu suferea Andrei, maică-ta – Carmen? Sau era ca o stare de fapta asta, că tu ești răsfățata?
AMP: Cred că se obișnuiseră. Mama nu cred că suferea fiindcă și ea, la rândul ei, mă iubea poate la fel de mult! Andrei, sper că n-a suferit prea mult!
MT: O să vedem! Dar, spune-mi, când vă mai certați, cum vă-mpăcați?
AMP: Ne mai împăca și mama. Cum v-am împăcat eu pe voi doi ne mai împăca pe noi mama. Când intram, să plec la școală sau veneam de la școală, îmi spunea: “Bună ziua!”
MT: Atât!
AMP: Atât! Și ăsta era celălalt tip de tăcere. Nu vorbeam atunci de supărare. Tot din orgoliu. Îmi spunea “Bună ziua!”. Eu îi spuneam “Bună ziua!” Mă așezam acolo, stăteam vreo zece minute. Când vedeam că nu zice nimic, plecam! Și mai intram seara, înainte să mă duc la culcare, el îmi spunea “Bună seara!”, eu îi spuneam “Bună seara!” și gata! Și când începea cearta să se stingă, ne dădeam mâna, așa, protocolar! Doar atunci! Noi, mâna ne-o dădeam tot timpul, dar atunci ne-o dădeam protocolar. A, și mai era ceva! Când suna și dacă-l enervam cu ceva, la telefon, îmi spunea “Numai bine!” la sfârșit. Atât! Fără “te iubesc!” … “Numai bine!! și atunci știam că s-a enervat.
MT: Oare cum era asta “Bună ziua!” “Bună ziua!”, “Bună seara!” Bună seara!” Și nu scotea nici un cuvânt?
AMP: Nu! Nu se întâmpla des. Cred că o dată a ținut o zi și poate o noapte!
MT: Dar dacă ținea o jumătate de zi era suficient. (Râde)
AMP: Eram încăpățânați.
MT: Ai vorbit la un moment dat de mesaje. Știu că ai toate telefoanele domnului Păunescu. În ultima vreme, în ultimii ani, se perfecționase, însă, a fost o vreme când tu îi dădeai mesaje. Te punea pe tine să-i scrii, nu?
AMP: Avea și în ultimii ani moment în care mă punea pe mine să scriu.
MT: Scria și poeme în ultima vreme în SMS, știu că mi-a trimis mie….
AMP: Nu știu ce-ți trimitea ție.
MT: Poemele pe care le scria.
AMP: Nu știu, poate că le transcria pentru tine. Sau, dacă avea un răspuns, dădea pe loc răspunsul. Dacă era un mic poem, cu atât mai bine.
MT: Știi, dacă ne amintim amândoi de mesaje, la un moment dat mi-a trimis un mesaj cu “La mulți ani!” sau “Sărbători fericite!”…
AMP: Eu l-am scris pe-ăla! El mi l-a dictat.
MT: Și l-a semnat “Adr. P.”
AMP: Era de Crăciun. El mi-a zis: “Hai să dau și eu niște mesaje de sărbători. Și scrie un mesaj simplu, că nu-i plăceau mesajele pline de zorzoane. “Crăciun fericit!” și mi-a spus să-l semnez Adr. P. Și mi-a zis: “Trimite-i și lui Marius!” “A răspuns!”, i-am zis eu încântată. Și ce-ai răspuns: “Cine-i Adr.?” A fost atât de revoltat! El ți-a urat “Crăciun fericit!” și tu doar atât ai înțeles din mesajul ăla?
MT: Când era în străinătate, întrebarea asta era obsedantă, practic. Suna și spunea: “Ce-i pe-acolo?” Și-i spuneam: “Domnu’ Păunescu, ce credeți c-ar putea să fie? Nimic!” Și zicea: “Nu, nu. Cu tine nu se poate discuta!”
AMP: Când te suna din străinătate și tu-i răspundeai așa, era foarte dezamăgit, suna imediat pe altcineva pentru că spunea că tu nu știi ce se întâmplă în țară. Mi-a zis odată: “Cred că el știe doar ce se întâmplă la el acasă! Nu-l mai sun, că nu-mi spune nimic!” Într-o perioadă îl suna pe Florin Condurățeanu, care-i dădea un raport detaliat.
MT: Da, așa e, îi plăcea să-i povestească!. Și, fiindcă discutăm despre mesaje, în ultima perioadă, și o să vorbim de asta mai încolo, a trimis niște mesaje foarte ciudate. Eu atunci am avut primul semn de alarmă apropo de starea lui și de sănătatea lui! Nu m-am îngrijorat atât de tare nici când a scris “Scrisoare către urmașii mei”.
AMP: În iulie!
MT: Mi-am zis atunci: Se alintă poetul din el, scriitorul se revoltă, dar, de fapt, începuse perioada aia despre care o să vorbim.
AMP: Eu nu-mi dădeam seama.
MT: Nici eu nu mi-am dat seama iar după ce n-a mai fost am înțeles tot ce s-a-ntâmplat pas cu pas.
AMP: Îi plăcea să scrie mesaje și cred că mesajele le-a descoperit în relația cu tine.
MT: Da. Eu îi răspundeam, de multe ori, în doi peri, mai foloseam ironie.
AMP: Se întorcea!
MT: Se întorcea, cu vârf și îndesat, de multe ori. Dar știu că ți le citea. Le comentați de multe ori.
AMP: Da. Dacă-i răspundeai și nu era mulțumit, ne chema: “Uite ce mi-a răspuns Marius la mesaj!” sau dacă îi răspundeai și îi plăcea, cu atât mai mult! Ne chema să ne citească!
MT: Spune-mi, te rog, vorbeam mai devreme de prieteni. Ați avut dezamăgiri după plecarea tatălui tău? Oameni care s-au făcut că nu vă mai cunosc sau prieteni care au dispărut?
AMP: Foarte mulți! Dar eu nu am fost dezamăgită, tocmai că am vorbit cu el despre asta. Eu am zis că vor rămâne trei oameni, orice ar fi, lângă noi. Au rămas poate mai mulți, nu doar trei.
MT: Dar au fost și dezamăgiri.
AMP: Au fost și dezamăgiri. Dar, într-un fel, eram pregătită pentru dezamăgirile astea. Sigur că am suferit. Și acum mi se întâmplă să mă întâlnesc cu oameni care poate chiar nu mă mai țin minte, poate nu vor să-și aducă aminte de mine.
MT: Sau nu te mai recunosc pentru că ai slăbit foarte mult!
AMP: Sau nu mă mai recunosc.
MT: Tu știi bine, dar te alinți, că maturitatea ta e a unui om care are mult mai mulți ani, față de cei 22 de ani pe care nici nu i-ai împlinit. Îi împlinești în decembrie.
AMP: Am trăit mai mult decât 22 de ani.
MT: Iar viața lângă Adrian Păunescu a fost una intensă.
AMP: Da. N-am avut timp să ne plictisim. Eu nu m-am plicitisit niciodată.
MT. Deci au fost dezamăgiri. Dar prietenii adevărați, pe care îi știai.
AMP: Au rămas. Și mai ales oamenii simpli, care nu sunt persoane publice. Și mai sunt și oameni care au fost prieteni, nu atât cu el, cât cu mine și cu mama. A fost dezamăgirea mai mare în privința celor care au dispărut și care erau mai mult prieteni cu noi, decât cu el. Nu aveau relație directă cu el. Și au dispărut unii când au văzut că nu mai au de cine să se agațe din familia noastră, nu mai e nimeni puternic. Dar alții, nu. Avem, de exemplu, la Craiova, prieteni extraordinari!
MT: Spune-mi, ce-nseamnă pentru tine poezia lui Adrian Păunescu?
AMP: Cred că e lumea tradusă de vocea lui și văzută prin ochii lui. Și de multe ori așa văd și eu lumea.
MT: Îi cunoști poezia.
AMP: Îi cunosc. Nu pe toată.
MT: Nu pe toată?
AMP: Nu.
MT: De ce?
AMP: A scris atât de mult.
MT: Ce e cu copiii ăștia care nu citesc ce-au scris tații lor?
AMP: A scris prea mult. N-am avut timp până acum să citesc tot. Spuneai că sunt mai matură dar…
MT: În primul rând este Cartea cărților de poezie unde sunt toate poemele lui.
AMP: Da , până în 2003.
MT: Pe cele din 2003 – încoace, le știi foarte bine că ai și lucrat la publicarea volumelor. Deci ne-apucăm să citim opera.
AMP: Cred că în vreo 10 ani am să reușesc s-o citesc pe toată. Știu foarte multe din poeziile care au fost puse pe muzică, mai mult sau mai puțin celebre. O să le citesc așa, în timp.
MT: Ai dat un răspuns foarte frumos apropo de lumea văzută de Adrian Păunescu. Se regăsește în poezia lui. Și tu ai spus că vezi tot la fel lumea.
AMP: De cele mai multe ori, da!
MT: Cum o vezi? S-a dedublat Ana-Maria Păunescu în tatăl ei? Totuși, experiențele sunt incomparabile.
AMP: Poate pentru că știu, când vorbim despre evenimente trecute sau despre lucruri din lumea de ieri, și când spun ieri mă refer la mulți ani, eu cunosc trecutul tot de la el. Citind poeziile, mi se confirmă poveștile lui.
MT: Dar poemele lui din primii ani le-ai citit?
AMP: Da. Nu știu dacă pe toate, dar le-am citit.
MT: Cel puțin acum când am făcut antologia de versuri, ai citit!
AMP: Am citit. Acum am citit mai mult ca oricând. Atâta poezie de Adrian Păunescu n-am citit niciodată ca în anul în care am făcut selecția pentru acele volume
MT. Tu scrii poezii, nu?
AMP: Scriu. Din când în când, dar nu arăt.
MT: Seamănă cu poezia lui Adrian Păunescu?
AMP: Mi s-a-ntâmplat să confunde cineva două versuri. Erau doar două versuri.
MT: Și nu ai un complex când vine vorba de poezie?
AMP: Poate că am și nu-mi dau seama, pentru că nu le public, nu le arăt. Foarte puțini oameni au citit ceva scris de mine. Poate că, fără să-mi dau seama, mi-e frică să fiu comparată cu el. Eu vreau să cred că nu am un complex. El mi-a citit versurile. Eu mai scriam și când eram mică poezii și lui îi plăceau foarte mult. Normal că-i plăceau, că eram copilul lui!
MT: Era normal, da! Și la tine cum vine poezia? E aceeași manifestare?
AMP: Uneori am impresia că da. Acum vreo două zile veneam de la facultate și pe stradă mi-a venit mie o idee.
MT: Și n-ai avut cui să dictezi.
AMP: Eu n-am dictat niciodată. Mai glumesc uneori cu mama și îi spun să noteze ceva. Evident că nu notează. Și mi-a venit o idee pe stradă, am scos carnețelul și am scris în mers. A ieșit o poezie.
MT: Pe cele mai multe dintre poeme le dicta fie lui Carmen, fie lui Andrei, nu?
AMP: Da. În ultima perioadă, când am învățat și eu să scriu repede, mie!
MT: Ce poezii ai scris zilele trecute?
AMP: Am scris mai multe. În ultimele zile am fost foarte inspirată.
MT: Despre…
AMP: Despre tot și despre nimic.
MT: Nu o temă anume. Nu de dragoste sau…
AMP : Poate fi și interpretată așa.
MT: Ești îndrăgostită?
AMP: Întotdeauna am fost.
MT: A. Semeni cu tatăl tău.
AMP: Tu ai spus.
MT: Ai un prieten sau…
AMP: Nu. La unele lucruri sunt matură, la altele…
MT: Cum a fost chestiunea asta, că ai aflat că mai ai o soră? O presupusă soră?
AMP: N-a fost o noutate pentru mine. Am fost surprinsă de întorsătura pe care a luat-o povestea și de felul în care e tratată la televizor, de felul în care e comentată. Mi s-a părut absurd că și acum două-trei zile se discuta despre subiectul ăsta ca despre o noutate. E o realitate care, probabil, se va confirma curând, față de care nu am nici un fel de părere. Nu pot să-mi dau cu părerea despre viața lui de acum 44 de ani.
MT: Într-un fel, viața lui Adrian Păunescu a fost un mare spectacol.
AMP: Da. Și tocmai de asta n-ar trebui să fim atât de surprinși de povestea asta.
MT: Tocmai asta voiam să spun. Spectacolul a continuat chiar și după ce el n-a mai fost.
AMP. Da, sper doar să continue la un mod cât mai decent.
MT: Inclusiv la înmormântare. A avut parte de o înmormântare-spectacol. Nu vreau să vorbesc cu păcat, dar cred că i-ar fi plăcut.
AMP: Mulțimea aia de oameni, da! Și eu cred că i-ar fi plăcut.
MT: Și aplauzele, care uneori par deplasate, cred că la el făceau parte din regie. Pentru că era și un foarte bun regizor, trebuie să recunoaștem asta, când venea vorba de spectacole.
AMP. El chiar și-a imaginat de multe ori în poezii cum va fi după. Parcă a știut că îl vor plânge foarte mulți oameni.
MT: Vă povestea despre momentul ăsta? Vorbea acasă?
AMP: În ultima vreme mai aducea vorba. Dar eu nu-l lăsam niciodată să continue discuția. Mie nu-mi plăcea să vorbim despre asta și mi se părea absurd să vorbim despre ceva care se va întâmpla peste nu știu cât timp!
MT: Ți s-a părut că s-a întâmplat foarte repede, nu?
AMP: Foarte repede. N-am avut timp să-mi dau seama. Tocmai pentru că n-am fost conștientă. Poate că dacă mă maturizam un pic mai repede.
MT: Eu zic că ai fost și ești un copil matur. Spune-mi, care este testamentul nescris lăsat ție de Adrian Păunescu, de tatăl tău? Care sunt lucrurile cele mai importante?
AMP: Cred că ar fi vrut să-mi spună, deși nu mi-a spus niciodată, sunt sigură că se bucură de apariția în continuare a revistei “Flacăra”, de care mă ocup. Într-un fel și asta a fost o parte din testamentul nerostit pentru că la ultimul număr pe care l-am lucrat împreună n-a mai vrut să se uite pe pagini. Era în spital și mama i-a zis: “Nu corectezi paginile?” iar el a spus: “Nu, dacă le-a văzut Ana, totul e în regulă!” Cred că mi-a acordat foarte multă încredere, și în ce privește revista și viața lui. Cred că a avut încredere că o să știu să-i apreciez viața așa cum a fost, și opera.
Cred că a fost cu adevărat convins că îl înțeleg. De la un punct încolo. Chiar îmi spunea uneori că simte că-l iubesc. Și eu îl întrebam: “Cum poți să-mi spui că simți că te iubesc azi, de parcă ieri nu te-aș fi iubit la fel?”. Și-mi spunea că simte mai mult decât ieri că îl iubesc.
MT: Frumos! De fapt, testamentul lui a fost încrederea. Încrederea pe care o avea în tine și pe care ți-a lăsat-o.
AMP: Da.
MT: Vezi, din ceea ce îmi spui, sunt suficiente motive ca să mergi mai departe.
AMP: Da. Teoretic, da.
MT: Nu teoretic. E vorba de fapte, de lucruri pe care le faci, de revista de care te ocupi, de faptul că au apărut cărțile, de faptul că ești un copil care nu creează probleme.
AMP: N-am creat probleme nici când eram mică! Ei n-au fost la școală, decât ca să mă-nscrie!
MT: N-au avut contactul ăsta, cu profesorii.
AMP: Nu. Asta am evitat și eu foarte mult. Mă mai întreba, era curios cum îl cheamă pe profesorul de română. Dar niciodată nu-i spuneam pentru că n-am vrut să se amestece. Acasă era acasă și la școală. Dar el m-a dus la înscriere când m-am mutat în clasa a treia de la școală el a venit cu mine și am fost foarte mândră.
MT: Spune-mi atunci care sunt darurile cele mai de preț pe care le ai de la tatăl tău, pe care le-ai moștenit?
AMP: Când era foarte bine dispus îmi mai dădea din pixurile lui. Pixurile au fost, poate, cea mai mare pasiune a lui. De fiecare dată când primea un pix, orice fel de pix, e adevărat că să bucura și la cele valoroase, dar de multe ori mergea la librărie și cumpăra câte un pumn de pixuri. A venit, la un moment dat, așa, cu o cutie transparentă, cu 100 de pixuri mici. Cred că și acum avem din ele, s-or fi uscat! N-a avut cine să mai scrie! Îi plăceau foarte mult pixurile și renunța greu la ele. Când îmi dădea un pix, înțelegeam că am fost cuminte și că îl merit!
MT: Era ideea asta, de a avea întotdeauna instrumente de scris, să nu se termine niciodată.
AMP: Și spunea că se speria de faptul că îi vor supraviețui.
MT: Da. Mi-a spus de câteva ori, și de pixuri și de stilouri, că sunt obiectele care supraviețuiesc autorului.
AMP: Și cărți îmi dădea. Îmi dădea cărți, de parcă n-am fi stat în aceeași casă. Voia să îmi fac biblioteca mea, să am autorii esențiali în bibliotecă. Uneori îmi cumpăra cărți chiar dacă noi, probabil, le aveam în ediții mai vechi. Pe unele mi-a și scris. Știu că pe o colecție de Eminescu mi-a scris. Îi plăcea să pună data pe ele. Îmi spunea să le dus sus, la mine în cameră.
MT: Și ți-ai făcut biblioteca ta?
AMP: Da. O am.
MT: Spune-mi, te rog, ai citit scrisorile de dragoste pe care le primea tatăl tău?
AMP: Nu.
MT: N-ai avut acces la ele?
AMP: Nu cred că m-a interesat. Ți-am spus că eram geloasă și pe oamenii cu care se întâlnea pe la cenacluri. Pe femei, cu atât mai mult. Când venea cineva să-i ia un interviu, dacă mă prindea mai prost dispusă, nici nu voiam să fac cunoștință. Există niște scrisori, cred că le are mama. Nu sunt de la ea. De la alte doamne, domnișoare. Dar nu le-am citit niciodată.
MT: Și n-ai curiozitatea nici acum să le citești?
AMP: Da, acum cred că le-aș citi. N-aș mai avea nici o problemă! Dar atât de mult a scris el încât am impresia că și scrisorile lor sunt în poeziile lui. Uneori n-am nevoie să citesc ce i-a scris persoana când el i-a răspuns atât de frumos!
MT: Dar tu știi toate poveștile?
AMP: Nu chiar pe toate. Dar îl întrebam de multe ori, când era în câte o poezie o poveste de dragoste la mijloc. Îl întrebam pentru cine e? Și-mi spunea. Mi-a spus la un moment dat că nu mai ține minte și nu l-am crezut. Acum îl cred pentru că de atât de multe ori mi-a dat nume și mi-a povestit. La un moment dat am găsit eu o poezie și am fost convinsă că e pentru mama. M-am dus și l-am întrebat: “Poezia asta e pentru mama? Dacă nu e, înseamnă că te-ai înșelat!” Atât de frumos vorbea despre ființa aia încât mi-am dat seama că nu putea fi decât mama. Și era pentru mama.
MT: Spune-mi, te rog, o zi din cele în care ai fost cu tatăl tău, pe care ai vrea s-o mai trăiești o dată.
AMP: Am fost odată la Casa Scânteii și ne-am jucat cu zăpadă. Cred că a fost singura dată când ne-am jucat cu zăpadă. N-am avut parte de momente din astea extrem de copilărești alături de el. Când eram eu mică el era ocupat și cu scrisul și cu politica și cu atâtea altele. Atunci am mers și am coborât din mașină mai devreme, n-am ajuns până pe platoul acela de la Casa Scânteii. Alunecam amândoi. Abia ne țineam pe picioare și a fost singura dată când ne-am bătut cu bulgări de zăpadă.
MT. Și o altă întâmplare de felul ăsta, de care-ți aduci aminte cu drag?
AMP: Aș vrea să mai trăim niște Crăciunuri împreună, mai ales că e și ziua mea.
MT: Crăciunurile erau cu totul speciale, fiindcă e ziua ta.
AMP: Specialitatea casei.
MT: Erau două mari evenimente. Ziua domnului Păunescu și Crăciunul, care era și ziua ta. Atunci făcea invitații acesă, de cele mai multe ori.
AMP: Am suferit mult, destui ani, pentru că nu prea veneau oamenii de Crăciun. Foarte rar se întâmpla să vină cineva.
MT: Da, de Crăciun oamenii stau acasă!
AMP: Ne-am raportat oricum, întotdeauna, la ziua lui, la 20 iulie. Noi în an asta aveam ca reper și pentru vacanțe și pentru orice altceva. 20 iulie. Dar un Crăciun, măcar unul, aș mai vrea să-l trăim împreună!
MT: Ce fel de relație ai cu mama ta pentru că ai fost atâta timp fata lui tata, răsfățata lui tata, îngerul lui tata? Ce a însemnat și ce înseamnă atunci mama pentru tine?
AMP: A însemnat foarte mult. Văzându-l pe al atât de puternic, totdeauna am simțit nevoia s-o protejez pe mama. Întotdeauna! Și când trebuia să aleg, teoretic, între ei doi, dacă se contraziceau, ca să nu zic dacă se certau, eu țineam cu mama.
MT: Din afară n-ai fi zis.
AMP: N-ai fi zis, nu. Și de multe ori făceam prostia să mă cert cu mama pentru tata și cu tata pentru mama, ei după aceea să se-mpace și eu să rămân în fața amândurora ca un copil nerecunoscător. Bine, nu s-a întâmplat chiar foarte des asta. Pentru mama încerc să mă conving că merită să trăiesc, că nu sunt chiar singură pe lume. Și știu asta!
MT: Trebuie neapărat să trăiești pentru cineva?
AMP: Eu cred că da. Deocamdată trebuie să trăiesc pentru cineva!
MT: Dar pentru tine nu crezi c-ar fi momentul? Când îți propui să trăiești pentru tine?
AMP: Nu știu când o să fiu pregătită și pentru asta! Ăsta ar fi un pas că am început să mă obișnuiesc cu noua lume!
MT: Ce înseamnă noua lume?
AMP: Lumea fără tata.
MT: În lumea asta, fără tata, ai fost să studiezi la Lisabona.
AMP: Dacă ar fi depins numai de mine, nu mai mergeam. Noroc c-am avut oameni lângă mine care m-au tras, întotdeauna.
MT: Ai fost la Madrid.
AMP: Da. Am fost la niște congrese de literatură. În 2011 am fost la Lisabona din februarie până-n iulie, un semestru de facultate. Mi-a fost foarte greu să plec atunci pentru că era totul foarte recent.
MT: Dar ai fost singură în Lisabona.
AMP: Singură. Nu cunoșteam pe nimeni, am stat singură.
MT: Cunoșteai limba în schimb. Vorbești și portugheză și spaniolă.
AMP: Da.
MT: Ce vorbești mai bine, portugheza sau spaniola?
AMP: Acum sunt studentă la master la spaniolă și trebuie să spun că spaniola. Dacă n-aș fi studentă la spaniolă, nu știu ce-aș răspunde. Oricum, de când am învățat portugheză mi-e un pic mai greu să vorbesc spaniolă, chiar dacă învăț din clasa a treia limba asta.
MT: Pentru că tot a venit vorba de familie, spune-mi ce relație ai cu Andrei?
AMP: Bună, foarte bună! Noi ne-am înțeles bine de mici. De mici? De mică, eu, că el era deja mare! Îmi era frică de el când eram mică. Îl respectam foarte mult și dacă mama nu reușea să mă convingă să fac ceva, îl chema pe Andrei și întotdeauna în ascultam. Tata a fost de multe ori gelos pe faptul că-l apăram pe Andrei. Eu totdeauna îi apăram pe toți. Și pe Andrei. De fiecare dată când se mai certau, eu îl apăram pe Andrei și tata suferea foarte tare. Și acum ne înțelegem foarte bine. N-am simțit niciodată că există așa, o diferență de vârstă între noi! Avem și preocupări comune și preocupări diferite. E fratele meu! Îmi place să cred că o parte din grija tatei s-a transferat la el și că uneori îmi poartă și el de grijă, cum îi port și eu lui întotdeauna!
MT: Vorbeai mai devreme de relația tatălui tău cu muzele și spuneai că, până la urmă, te-ai obișnuit cu ideea asta, ai trecut peste ea, cu toate că i-ai reproșat tatălui tău lucrurile astea și i le spuneai foarte clar și foarte răspicat.
AMP: Da.
MT: Uitându-te acum în urmă, deși au trecut mulți ani de atunci, cum vezi toată povestea asta? Mai ales că, la un moment dar, povestea a fost publică. Am făcut, la un moment dat, o emisiune în care am vorbit despre asta.
AMP: La fel.
MT: Tu știi foarte bine emisiunea. Era o temă: în ce măsură viața privată poate să fie publică și așa mai departe.
AMP: Văd la fel și mi se pare că am avut de ce să fiu și revoltată, am avut și de ce să-l înțeleg, mi se pare corect c-am apărat-o și pe mama, că l-am apărat pe el în fața mamei.
MT: Tu ești apărătorul patriei.
AMP: Într-un fel. Apărătorul familiei. Mi se pare corect să încerc să mă țin la mijloc, chiar dacă întotdeauna am fost subiectivă.
MT: Spune-mi, l-ai visat pe tatăl tău?
AMP: De foarte multe ori! Cât am fost la Lisabona l-am visat de multe ori. Uneori au fost vise care m-au speriat, alteori vise normale.
MT: Cu lucruri care se întâmplau de obicei.
AMP: Se întâmplau de obicei, dar cred că în fiecare vis am fost conștientă de ce s-a întâmplat în noiembrie. Chiar și când vorbeam cu el în vis știam că nu e adevărat. Visez de foarte multe ori că se întoarce acasă și mă tem să nu se supere că rubrica lui de la Jurnalul Național, editorialul, e la mine acum. Asta de multe ori l-am întrebat în vis, dacă s-a supărat cumva. Și mi-a zis că nu. Și chiar de curând l-am visat. Se întorsese și i-am spus: “Așa-i că vrei înapoi editorialul de la Jurnalul?”, fiindcă avea chef să scrie. Și a zis: “Nu. Lasă. Acum te-ai obișnuit tu să scrii. Scrie tu.” Și eu am insistat. i-am zis: “ia rubrica înapoi dacă vrei!” Și mi-a zis: “Bine, mai scriu și eu o dată. Dar, după ultimul editorial, tot la tine vreau să rămână!”
MT: Apropo de asta! Când era bolnav tatăl tău ai scris o scrisoare, una din cele mai emoționante și mai frumoase scrisori. Îți aduci aminte?
AMP: Da.
MT: Ce te-a determinat atunci să scrii?
AMP: Am scris-o exact acum doi ani, 2 noiembrie, era marți. Am fost la spital, am stat toată ziua de 2 noiembrie cu el. Făceam cu schimbul. Scrisoarea aceea era pentru rubrica mea, din Flacăra. Flacăra se lucrează miercuri noapte și eu scriam miercuri de obicei. Dar atunci am avut o stare foarte proastă, am plâns toată noaptea fără să știu de ce.
MT: Dar ai stat cu el la spital?
AMP: Da, am stat toată ziua și am vorbit despre 1000 de lucruri. Cred că am fost chiar incoerenți, despre atât de multe am vorbit fără să ne dăm seama. Am stat, totul părea în regulă. Cel puțin eu așa credeam că totul e spre bine.
MT: Și când s-a întâmplat să intre în comă?
AMP: Atunci, în noaptea aia de 2 spre 3.
MT: Deci el nici n-a apucat să citească scrisoarea?
AMP: Nu. N-a apucat. Eu am scris-o sperând că o va citi și că-l va întări. Am scris-o atunci, noaptea, eram foarte încântată că-i voi duce rubrica miercuri dimineața, în loc să i-o duc miercuri noaptea în pagină, și n-am apucat să i-o mai duc. Din câte știu, și sper să fie adevărat, i-au citit-o niște asistente pe 3 sau pe 4 seara. L-am rugat pe doctor să-i citească cineva. Am printat-o chiar în biroul doctorului și mi-au zis că au citit-o niște asistente. Ca să vezi cât de naivă am fost și atunci. Eu chiar credeam că dacă o va auzi, o să facă ceva ca să-și revină.
MT: Ce i-ai scrie acum, după doi ani?
AMP: I-aș scrie că mi-e greu. M-aș plânge în continuare la el.
MT: Scrie. O să atașăm această scrisoare la interviu.
Apropo de starea de boală. La un moment dat m-ți sunat să vin la voi pentru că nu se mai poate, că nu vrea să meargă la spital. Și atunci mi-am dat seama, după alte semnale pe care nu am vrut probabil să le văd, cu toate că nici nu le înțelegeam, că știa că se apropie sfârșitul.
AMP: Mie îmi e foarte greu să accept asta.
MT: Eu am o oarecare detașare. Însă toate întâmplările, toate semnele care fuseră până atunci îmi atătau aia. Mă întorc la mesaje. Adu-ți aminte de mesajele pe care le dădea.
AMP: Da, îmi aduc aminte mai ales de ultima invitație de la ziua lui. El compunea mesajul.
MT: A spus să nu-i aducem flori.
AMP: Exact. “Nu-mi aduceți flori pentru că ar avea o semnificație nedorită”. Nouă ni s-a părut absurd să spui așa ceva într-o invitație la o aniversare. El, probabil, că știa.
MT: Eu sunt convins că a știut. Din momentul în care a scris testamentul de atunci.
AMP: Mie mi l-a dictat. Și a fost îngrozitor. Noroc că stăteam un pic mai departe de el pentru că am plâns pe toată durata dictării. Eram și supărată pe el pentru că scrie așa ceva. Nu înțelegeam de ce trebuie să facă asta. Și a mai scris o poezie foarte lungă. Nici nu știu pe unde e! Acum mi-am amintit! Tot așa, cu ton testamentar, și spunea în poezia aia că mi-o dictează mie. A spus la sfârșit. A menționat. Era foarte greu să scrii așa ceva, să auzi de la el.
MT: Dar, în primul rând, tot ce s-a întâmplat. Adu-ți aminte că a trimis mesaje unor oameni cu care nu mai vorbise de multă vreme sau vorbise foarte rar. Și erau niște mesaje că vrea să se-mpace cu toată lumea. Cu lumea, în general, voia să se-mpace. Și că nu mai e timp. Asta se-nțelegea. Că de multe ori discutam despre asta și spunea să nu ne mai certăm că suntem prea bătrâni , dădea mereu exemplul ăsta, și nu mai avem timp să ne-mpăcăm.
AMP: Voia să se-mpace și cred că, într-un fel, fără să-și dea seama, voia să ne lase și pe noi pe mâini bune. Nu neapărat că îi căuta pe oameni din interes, dar voia să se asigure că nu rămânem singuri. Că nu rămân eu singură pe lume. Eu vreau să cred că s-a gândit la mine dintotdeauna și întotdeauna.
MT: Erai cea mai mică. Îmi aduc aminte de mesajele pe care mi le-a trimis mie. Dacă îmi trimitea mesaje fără să fi fost numărul, recunoșteam mesajele lui Adrian Păunescu dintr-un milion. Ei, când primeam mesaje de genul ăsta, erau de nerecunoscut. Parcă nu erau ale lui. Aveau ceva și din el, apropo de poezie, de felul de a scrie, dar erau mesaje care te speriau, pur și simplu! Pe mine mă speria foarte tare. De-asta am și evitat să mă duc la spital atunci , la Floreasca, cu toate că aș fi vrut la un moment dat. i-am și zis: “Haideți, că vin mâine cu un compot de prune!”
AMP: Da. A trebuit să umblăm după compotul de prune, că i-ai făcut poftă! Și a insistat foarte mult! Am primit cu greu aprobare de la medic să mănânce compot de prune și știu că i-am luat de jos, de la bufetul spitalului.
MT: Mi-a zis: “Hai, vino, sunt la spital acum!” Mi-a dat mesaj când a venit salvarea și l-a luat de acasă.
AMP: Ala a fost un moment îngrozitor. El, atunci, s-a uitat înapoi… Cred că abia atunci a conștientizat ce se întâmplă.
MT: Eu cred că făcuse de mai multă vreme lucrul ăsta.
AMP: Eu cred că a știut de la început că nu se mai întoarce acasă.
MT: Da. Sunt convins de asta.
AMP: Felul în care s-a uitat atunci spre curte.
MT: Ca și cum s-ar fi uitat ca pentru ultima dată.
AMP: Și așa, cu o disperare îngrozitoare. Lui i-a fost foarte, foarte frică de spitale.
MT: El n-a vrut să plece de acasă, fiindcă știa că dacă o să plece de acasă, o să moară. Asta am crezut eu! Cred și acum!
AMP: El a plecat de acasă, cel puțin aparent, convins că pleacă fiindcă altfel nu se poate și că e singura șansă pentru a se face bine. A plecat chiar când nu se mai putea, când nu mai putea să stea acasă!
MT: Adu-ți aminte, când voi m-ați rugat să vin și mi-a spus; “iau medicamente!”, i-am zis: “Domnu’ Păunescu… Dumneavoastră v-ați obișnuit cu doctorul, cu medicamentele și sunteți așa, într-o simbioză perfectă. Dar boala merge mai departe”. Și spunea. “Asta e extraordinar!” Și te chema pe tine și pe Carmen. “Vino, să vezi ce mi-a zis Marius! Are dreptate! Că nu mai știu dacă sunt bolnav sau nu” .
N-am acceptat nici o clipă că s-ar putea întâmpla asta. Dar starea lui, felul lui de a vorbi, mesajele pe care le trimitea.

AMP: Da. Niște mesaje extrem de ciudate. Au fost… A fost mesajul de la ziua lui. Mi-aduc aminte ultimul text pe care l-am scris. În fiecare an de 20 iulie scriam în “Flacăra” la rubrica mea despre el. Și ultima oară am scris că mi-ar plăcea să-i moștenesc prietenii. Nu știu ce mi-a venit și mie! Am scris și i l-am dus, pentru că întotdeauna îi duceam textul să mi-l corecteze, să-mi pună virgule, mai găsea câte o problemă pe acolo. Și se termina așa textul meu: “Păcat că prietenii nu se moștenesc”. Și el mi-a tăiat. Am corectura. Atât mi-a tăiat din tot textul. Finalul. Și a apărut fără final. Eu credeam că nu se moștenesc. El se pare că a avut dreptate.
MT: Că se moștenesc!
AMP: Da.
MT: În ultimul număr al revistei “Flacăra lui Adrian Păunescu” spui că îi ești datoare cu atât de multe. Spune-mi, cu ce îi ești datoare?
AMP: El mi-a dat mult mai mult decât am putut să-i dau eu. N-am avut timp să-i întorc nici măcar toată dragostea pe care mi-a acordat-o el. Eu n-am avut atâta răbdare câtă a avut el cu mine. Nu l-am înțeles cât m-a înțeles el pe mine, pentru că mă cunoștea foarte bine și mă înțelegea. Cred că sunt datoare să recuperez cumva timpul ăsta irosit. Acum îl recuperez de una singură, dar am uneori senzația că e și el aproape. Sunt datoare să fac revista asta în continuare pentru că a crezut în ea și a făcut-o până la sfârșit. Ținea rubricile. Astea au fost motoarele lui. Uneori am impresia că sunt datoare să fiu fericită – revenim la fericire – dar îmi trece repede ideea asta.
MT: Ultima întrebare. Spune-mi, ce crezi că l-ar face mândru pe tatăl tău atunci când vine vorba de tine?
AMP: Să învăț să trăiesc și să mă obișnuiesc cu mine din nou.
MT: Mulțumesc! 

Imagini pentru MARIUS TUCA SI ANA MARIA PAUNESCU

Interviu de Marius Tucă /JURNALUL NATIONAL 2012


Adrian Paunescu-Telefon peste moarte/Muzica : Walter Ghicolescu :

Imagini pentru MARIUS TUCA SI ANA MARIA PAUNESCU

Imagini pentru adrian paunescu copiii


Scrisoare către urmaşii mei

Trec prin momente grele de viaţă. Otrava pamfletului meu se mută încet-încet la mine în pahar. Voi împlini, în curând, 67 de ani. Mă tem că am uitat să mă bucur de aniversarea zilei mele de naştere. Mă adresez vouă, Ioana, Andrei şi Ana-Maria, pentru că, sentimentul care m-a cuprins în ultimele săptămâni şi asupra căruia n-am insistat în discuţiile noastre, n-ar trebui să vă ia prin surprindere.

Din dragostea mistuitoare pe care v-o port, din convingerea că nu va trece mult, după plecare mea, şi oamenii vor înţelege pe de-a-ntregul cine am fost cu adevărat, vă avertizez că, de acum încolo, cu mine se poate întâmpla orice. Nu e vorba doar despre un tratament negativ special, care mi se aplică de multă vreme. E vorba despre nenorocirea incredibilă prin care trece această ţară, de soarta căreia eu nu mă pot despărţi. Ştiţi prea bine că zilele acestea mi-am luat curajul de a-mi face analizele medicale esenţiale. Concluzia nu e veselă. În orice caz, tratamentul pe care eu însumi simţeam că trebuie să mi-l aplic şi pe care, după aceste analize, mi-l confirmă şi medicii, mă obligă la retragere, discreţie, resemnare.

Desigur, sunt un om viu şi, cu excepţia momentelor de disperare pe care le traversez, la întretăierea dintre nenorocirea poporului din care fac parte şi suferinţa fiinţei care sunt, mi-e încă dragă viaţa şi, în principiu, am încă multe de făcut pentru cel mai drag copil pe care mi l-a dat Dumnezeu, adolescenta Ana-Maria Păunescu. Scrisoarea mea către voi nu e o cedare, ci o alarmă. Trăiesc în condiţii tot mai grele şi mai umilitoare, mi s-au luat şi mi se iau, în permanenţă, drepturi, nu ştiu din ce voi putea plăti, la toamnă, obligaţiile fireşti. Ani şi ani am tot sesizat pe proprietarii televiziunilor particulare din România, dar şi televiziunea publică, asupra situaţiei mele, ca om care ştie să facă televiziune şi este oprit de la acest exerciţiu.

Visul duşmanilor s-a împlinit: nu mai pot ieşi din casă, cum aş fi putut până ieri. Să fie liniştiţi, eu devin un caz clasat pentru domniile lor. Dacă lui Dan Voiculescu şi lui Sorin Vântu ar trebui să le mulţumesc pentru momentele excepţionale pe care mi le-au oferit, surprinzătoare mi s-a părut atitudinea lui Radu Moraru, om talentat şi doritor de atitudini mai puţin previzibile, care, de câteva luni, a uitat şi ce promisese, şi să răspundă la telefon. Acum, la această răspântie, n-am mai mult de spus contemporanilor mei decât că ar fi păcat să ne despărţim supăraţi.

Dragii mei copii, problema cea mai mare este prăbuşirea ţării. O emisiune de televiziune vine şi trece. La urma urmei, nu e nicio obligaţie, pentru nimeni, să ofere spaţiu de emisie nimănui. Cum aş putea eu să uit sprijinul pe care mi l-a acordat Sorin Ovidiu Vântu, pentru ca să poată apărea Cartea Cărţilor de Poezie?

Îmi vin în minte, acum, momente de graţie ale vieţii mele. Aşa cum nu pot uita cumplita batjocură la care am fost supus, în cele două regimuri politice pe care le-am traversat, în anii '50-'60, pentru că eram fiul unui anti-comunist, puşcăriaş politic în anii '85-'90, pentru că aş fi condus revista şi cenaclul nemulţumiţilor din partid, iar după 1989, pentru că aş fi fost prea comunist. Au fost nopţi şi zile în care mai aproape îmi era moartea decât viaţa. Totuşi, niciodată n-am fost atât de deprimat şi de însingurat ca în aceşti ultimi ani. Fac parte dintr-un partid politic care n-a simţit niciodată nevoia să se intereseze de situaţia mea reală şi să încerce să-mi fie folositor. N-am intrat în găşti, n-am primit recompense pentru apartenenţa la găşti.

Am crezut şi cred că numele meu trebuia să îmbogăţească partidul în care m-am înscris de bunăvoie. Acum, însă, nici pentru ambiţii de mărire nu mai e timp. Esenţial pentru mine e să trăiesc şi să-mi văd ţara ridicându-se. Căci nefericirea programată în care trăieşte poporul român mi se pare din ce în ce mai ofensatoare şi mai nejustificată.

În vremea lui Ceauşescu mi se făceau reproşuri grave că nu sunt corect şi disciplinat conform cu linia partidului. După moartea lui Ceauşescu am suportat ani şi ani reproşul că l-am lăudat, în anumite ocazii politice. După 20 de ani de la asasinarea lui, Ceauşescu îşi recâştigă un loc de merit în istoria naţională. Destui oameni îl regretă în gura mare. Asupra acestei chestiuni, eu nu mă pot pronunţa în termeni atât de categorici. Eu chiar cred că sistemul trebuia să cadă. Şi nici nu mă pot preface a nu înţelege rolul complex, de bine şi rău, al liderului. Dar acum? Ultimele săptămâni ne pun într-o condiţie umilitoare şi tragică. Poporul român e condamnat la moarte. Liderii portocalii nu mai aud şi nu mai văd nimic, după ce au sărit la beregata salariilor, a pensiilor şi a indemnizaţiilor, au trecut la o redimensionare a balamucului. I se cer poporului român bani, după ce i se iau banii. Oligofrenii îi ameninţă pe cei care nu dau, fireşte, benevol, bani pentru tăşcălăul Băsescu-Boc şi ceilalţi. O râvnă specială dovedesc nemernicii să dărâme instituţia drepturilor de autor. Înapoi în copac, tuturor gorilelor păroase din jungla noastră! Înapoi în preistorie!

Cam asta e situaţia despre care voiam să vă vorbesc: faliment. Cam asta e mişcarea preferată a timpurilor noastre: prăbuşire. În ceea ce mă priveşte, nu cred că mai rezist. De aceea, m-am adresat vouă cu această scrisoare, ca să ştiţi ce e cu mine şi să nu vă surprindă nici una din nenorocirile care s-ar putea abate asupra mea. Va trebui să dăm înfăţişare concretă relaţiei dintre noi şi viitoarei despărţiri dintre noi. Natura, în jurul nostru, s-a dezechilibrat şi se autodistruge. Societatea, în jurul nostru, s-a dezechilibrat şi se autodistruge.


Adrian Păunescu
Iunie 2010

Dragostea de care se si moare-Adrian Paunescu

La  „31 octombrie 2010, la Bucureşti, Spitalul de Urgenţă,Adrian Păunescu scria ultima sa poezie- «De la un cardiac, cordial»„:

„De-aicea, de pe patul de spital / Pe care mă găsesc de vreme lungă,

Consider că e-un gest profund moral / Cuvântul meu la voi să mai ajungă.

Mă monitorizează paznici minimi / Din maxima profesorului grijă,

În jurul obositei mele inimi / Să nu mă mai ajungă nicio schijă.

Aud o ambulanţă revenind / Cu cine ştie ce bolnav aicea,

Alarma mi se pare un colind / Cu care se tratează cicatricea.

Purtaţi-vă de grijă, fraţii mei / Păziţi-vă şi inima, şi gândul,

De nu doriţi să vină anii grei / Spitalul de Urgenţă implorându-l.

Eu vă salut de-a dreptul cordial / De-a dreptul cardiac, precum se ştie,

Recunoscând că patul de spital / Nu-i o alarmă, ci o garanţie.

Vă văd pe toţi mai buni şi mai umani / Eu însumi sunt mai omenos în toate,

Dă-mi, Doamne, viaţă, încă nişte ani / Şi ţării mele minima dreptate!”.

ADRIAN PAUNESCU

–––––-

Familia ADRIAN PAUNESCU:


Imagini pentru ANA MARIA PAUNESCU ADRIAN PAUNESCU

In memoriam ADRIAN PAUNESCU. CRISTIAN PETRU BALAN (SUA) -´´DE VORBĂ CU ADRIAN PĂUNESCU´´ (poem bazat pe discuții reale)


CRISTIAN PETRU BALAN (SUA) -DE VORBĂ CU ADRIAN PĂUNESCU (poem bazat pe discuții reale)

In foto: Scriitorii ADRIAN PAUNESCU si CRISTIAN PETRU BALAN din SUA

In foto: Scriitorii ADRIAN PAUNESCU si CRISTIAN PETRU BALAN din SUA

Cu Păunescu-alături, vorbeam despre viață:
„Cerneala vieții mele în clocote fierbea,
Lăsa doar dâre roșii cu străluciri prin ceață,
Apoi galben și-albastru…” (Așa el îmi spunea.)
 
„Am scris tone de versuri și-am colectat talente,
Lansându-i prin Cenaclu pe cerul meu valah;
I-am beștelit pe-adepții lui „dolce far niente”
Și am cântat femeia gemând sub mine „ah !”…
 
Doream cu nebunie un lider ca Bălcescu
Sau ca Mihai Viteazul, ca Ștefan ori Dracula…
Chiar eu doream să-mi spuneți că-s „Noul Eminescu”,
Când cei experți în versuri rostiră „Jos căciula !”
 
Am proslăvit speranțe, crezând că-s salvatoare…
Toate-au murit ! Iar eu, lovit de colo-colo,
Nu-mi mai revin chiar dacă las pagini orbitoare…
Amice, viața-i scurtă și nu știm ce-i Dincolo !….”
CRISTIAN PETRU BALAN (SUA)
*******
adrian-paunescu

„Pamantul deocamdata„-Versuri : ADRIAN PAUNESCU/Muzica : Mircea Vintila

https://i0.wp.com/www.cartionline.net/coperti/adrian-paunescu-pamantul-deocamdata-1831.jpg

 

Afla cine va castiga alegerile prezidentiale din SUA !


Imagini pentru donald trump hillary clinton

 

Analistul american care nu a dat greş în ultimii 32 de ani

Prof. Allan Lichtman prezice victoria lui Donald Trump la prezidenţiale

De trei decenii, profesorul american Allan Lichtman, care anunţă câştigătorul alegerilor prezidenţiale, este foarte sigur în acest an: Donald Trump va fi viitorul şef al Casei Albe!

Imagini pentru donald trump

De mai multe săptămâni, alegerile prezidenţiale americane par să se fi tranşat: ultimele alegaţii privind comportamentul sexist al lui Donald Trump au rupt candidatul republican de partidul său, în timp ce sondajele de opinie o plasau sub cele mai bune auspicii pe candidata democraţilor, Hillary Clinton. Însă, după cum scrie site-ul Atlantico.fr, un om continuă să creadă în victoria lui Donald Trump şi se poate lăuda că, de 30 de ani, toate prezicerile lui s-au adeverit.

Imagini pentru Prof. Allan Lichtman

Profesor de Istorie la American University, Allan Lichtman reduce victoria la prezidenţiale la 13 factori „adevăraţi sau falşi”. Dacă şase dintre aceşti factori sunt „falşi”, candidatul din partea partidului aflat la putere (cel Democrat, în acest caz) ratează ţinta. „Un răspuns favorabil la fiecare dintre aceste chestiuni favorizează întotdeauna realegerea partidului la putere”, a explicat el ziarului „Washington Post”, de unde şi-a extras Atlantico.fr ştirea sa. Din anul 1984, analiza acestui profesor s-a dovedit corectă. Iată care sunt afirmaţiile sale:

  1. După alegerile de la jumătatea mandatului prezidenţial, partidul la putere are mai multe locuri în Camera Reprezentanţilor decât înainte.
    1. Nu a fost o luptă strânsă pentru nominalizarea candidatului partidului aflat la putere.
    2. Candidatul partidului la putere este actualul preşedinte.
    3. Nu există un al treilea candidat important.
    4. Economia nu este în recesiune în timpul campaniei.
    5. Creşterea economică reală pe locuitor în timpul mandatului este egală sau superioară creşterii medii din timpul celor două mandate precedente.
    6. Administraţia în funcţie a făcut schimbări majore în politica naţională.
    7. Nu au fost tulburări sociale deosebite în timpul mandatului.
    8. Puterea în funcţie este vizată de un scandal major.
    9. Guvernul sortant nu a avut sincope majore în domeniul afacerilor externe sau militare.
    10. Administraţia în funcţie are un bilanţ bun în domeniul afacerilor externe sau militare.
    11. Candidatul partidului la putere este carismatic sau un erou naţional.
    12. Candidatul partidului din opoziţie nu este carismatic, nici un erou naţional.

În septembrie, Allan Lichtman aprecia că 5 dintre aceste afirmaţii erau „false”: 1, 3, 7, 11, 12. Rămânea, aşadar, un factor pentru ca votul să basculeze. „Acest al 6-lea punct îl reprezintă emergenţa unui al treilea candidat”, declară el ziarului „Washington Post”. Candidatul libertarian Greg Johnson vizeză efectiv 5% din voturi sau mai mult. În ce le priveşte, scandalurile sexuale din jurul lui Donald Trump „nu vor schimba fondul alegerilor”, susţine istoricul citat, pentru că, dacă ar fi să dăm crezare teoriei sale, ele nu au impact dat fiind că privesc puterea în funcţie. Totuşi, Allan Lichtman avertizează că acest lucru se poate schimba. „Trebuie 6 factori pentru ca partidul la putere să piardă alegerile, iar ele sunt exact 6. Unul dintre aceşti factori se poate schimba”. Dacă Greg Johnson se prăbuşeşte în ultima linie dreaptă, are avantaj Hillary Clinton. Un alt motiv de a nu crede în statistici: „Donald Trump însuşi”, afirmă profesorul, amintind impulsivitatea şi versatilitatea candidatului republican.

În fine, trebuie remarcat că, pentru prima dată, un sondaj dat publicităţii marţi îl dă pe Donald Trump drept câştigător al alegerilor prezidenţiale, ceea ce arată că, în cazul lui Hillary Clinton, scandalul mailurilor ar putea avea un efect foarte serios, spre deosebire de impactul scandalurilor sexuale în ce-l priveşte pe candidatul republican, autoproclamat drept om anti-sistem, idee care ar putea prinde la alegători. (Prof. Allan Lichtman prezice victoria lui Donald Trump la prezidenţiale

http://www.cotidianul.ro,)

^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^

COPIII ROMANIEI SUNT CEI MAI TALENTATI !

Imagini pentru ^DAVID FOCSANSCHI


David Focșanschi dansează ca Michael Jackson pe scena Next Star!

Imagini pentru ^DAVID FOCSANSCHI

In memoriam ADRIAN PAUNESCU. ANA MARIA PAUNESCU : De când ai plecat


adrian-paunescuANA MARIA PAUNESCUDe când ai plecat, toate mi s-au părut mai puțin importante pe lume. De când ai plecat, n-am mai reușit să mă simt în siguranță, decât după îndelungi negocieri cu norocul și cu nenorocul. De când ai plecat, ceasurile pe care le-ai lăsat mergând pe măsuță au început să se blocheze, unul câte unul, ca într-o absurdă competiție cu absența ta. De când ai plecat, tată, parcă am plecat și eu, un pic; atât cât să nu-mi mai recunosc pașii; atât cât să nu-mi mai simt pleoapele; atât cât să nu mai știu unde începe și unde se termină coșmarul. De când ai plecat, nu mai am răbdare pentru amănuntele care nu te privesc, pentru că mă gândesc, aproape mereu, la cât de grea e despărțirea noastră; provizorie. De când ai plecat, îți privesc pixurile și ochelarii și mă mir și eu, cum o făceai și tu, în poeme, că viața poate să meargă înainte chiar și fără tine. De când ai plecat, mă agăț de orice amănunt care ți-ar
Adrian Paunescu, alaturi de fiica sa mai mica, Ana Maria, care acum are 22 de ani foto: Facebook
putea aduce, într-un fel sau altul, privirea înapoi. De când ai plecat, cu albastru cu tot, cu zâmbet cu tot, cu voce cu tot, am învățat și eu, cumva în locul tău, să iubesc în versuri și să-mi pun tot sufletul într-o strângere timidă de mâini. De când ai plecat, tată, am înțeles și cât sunt de rele cele rele și cât de urâtă lumea urâtă; asta chiar dacă au încercat cei pe care mi i-ai lăsat scut să mă ferească, atât cât se putea, de mocirlă și de neguri. De când ai plecat, dorul de tine se împarte între dor de tine și dor de mine; pentru că eu, tăticule, simt nu mai pot fi aceiași, oricât de mult m-aș strădui să-i mint și să mă mint că există cale înapoi. De când ai plecat, nu mai știu să privesc buletinele de știri și nici să
ascult Radio România Actualități, așa cum făceam împreună, în seri de drum sau în amieze de casă și nesomn. De când ai plecat, străzile noastre s-au spart și trotuarele pe care nu am apucat să ne plimbăm sunt tot mai înguste; ca aleile de cimitir. De când ai plecat, trăim, iubim, plângem și ne aruncăm cu capul înainte în poezie, fără să ne mai dăm seama că asta, tată, tăticule, poate adâncește prăpastia de noiembrie care a vrut cu tot dinadinsul, în acel 2010 de coșmar, să ne sufoce mințile și palmele. De când ai plecat, mă simt a nimănui și a tuturor, exact ca o carte de versuri semnată de tine, pe care oamenii o uită pe raftul bibliotecii, dar o țin ascunsă în dreptul inimii, pentru că le e dragă. De când ai plecat, facem Festivaluri, ne luptăm cu morile de vânt și cu oamenii de carton care încearcă să-ți ciopârțească amintirea și, totuși, simțim că facem prea puțin, în comparație cu tot ce ai făcut și continui să faci tu pentru noi. De când ai plecat, tată, încerc să fac în așa fel încât să nu ți se

Imagini pentru ana maria paunescu

stingă Flacăra, pentru că am ajuns să cred și eu în ea cu toată puterea. De când ai plecat, mă uit la copiii care au tată și care încă îl pot striga și mi se umplu ochii de lacrimi. De când ai plecat, toate fetițele care se dau în leagăn, în parc, mi se par niște norocoase și toți tăticii care le așteaptă pe băncuțe, niște eroi. De când ai plecat, mi-e atât de dor încât mă gândesc, uneori des, alteori foarte des, că ești undeva, în Ardeal, și că mâine, sau poimâine, sau peste câțiva ani, sau peste câteva eternități, o să suni pe linia ta și o să-mi spui: Ancuța tatii, deschide-mi poarta, ajung în 7 minute…
04 Noi 2014 /JURNALUL NATIONAL

ANA MARIA PAUNESCU

––

________________________________________________________

Imagini pentru adrian paunescu poezii

Adrian Paunescu – Repetabila povara

Poezii de dragoste.CRISTIAN PETRU BALAN (SUA)-DIN FLĂCĂRI DE-AURORE (sonet)


scriitorul cristian petru balan la 18 ani-liceul i.l.caragiale ploiestiCristian Petru Bălan (SUA)

 
DIN FLĂCĂRI DE-AURORE
 
https://i1.wp.com/literaturapetocuri.ro/qdpn/uploads/2014/07/review.gif
Din flăcări de-aurore, din larg covor de stele
Și izvorând din cântec  etern tulburător,
Vin să te-admir o clipă, carbonizat de dor,
Atras de-a ta candoare cu ochii de zorele.
 
Tu mă privești tăcută, duios și-ntrebător,
Cu lacrimi  greu ascunse, dar îmi vorbești prin ele
Sporind apropierea prin tainice tunele –
Eu ard cu flame-n suflet rotindu-se spre cer;
 
scriitorul cristian petru balan si sotia dorina bala-in tinereteMă simt răpit de farmec pe-un pisc de vis rebel,
Tălăzuind himere care nicicând nu pier
Și-atunci rădvanul vieții ne saltă-n zbor cu el…
 
Vom răspândi-n eteruri iubirea-giuvaer
Când cosmosul ne-absoarbe să ne topească-n el,
Iar noi l-umplem cu doruri, iubire și mister…
CRISTIAN PETRU BALAN (SUA)

 

DOAMNE ,TINERI MAI ERAM ! -Muzica :STEFAN HRUSCA/Versuri : GEORGE TARNEA

scriitorul cristian petru balan (SUA) si folkistul stefan hrusca (canada

FOTO : scriitorul cristian petru balan (SUA) si folkistul stefan hrusca (canada)

https://lh4.googleusercontent.com/-uOwiPuLf9f4/T_8h-YifugI/AAAAAAAAA_w/B3vGIMFl4RA/s800/cora%25C3%25A7%25C3%25A3o%2520de%2520luz.gifUNDE DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E !…CASTIGA DOAR AVOCATII !🙂 – MARIN MIHAI -Spania

Invitatie la lansarea antologiei internationale de poezie´´ RELIEF STELAR /STELLAR RELIEF´´, dedicata poetului GRIGORE VIERU.Cartea a aparut la Editura ´´Armonii Culturale´´, sub coordonarea basarabencei MARIA TONU din Canada


https://i2.wp.com/armoniiculturale.ro/wp-content/uploads/2016/10/AFIS-LANSARE-660x905.jpg

INVITAȚIE LANSARE DE CARTE: RELIEF STELAR/ STELLAR RELIEF (antologie internațională bilingvă română-engleză dedicată lui GRIGORE VIERU) by MARIA TONU (Coordonator)

Biblioteca Municipală Adjud în parteneriat cu Editura Armonii Culturale vă invită să participați VINERI – 28 octombrie, ora 12.00 la sediul său din Str. Libertății, Nr. 7A (în parcul Municipal Adjud), la lansarea antologiei internaționale bilingvă (română-engleză) dedicată poetului GRIGORE VIERU, frumos intitulată RELIEF STELAR/ STELLAR RELIEF, coordonator: MARIA TONU (scriitoare, traducătoare engleză, română, rusă, Fondatoare și moderatoare a Cenaclului “Grigore Vieru” din Toronto, Canada).

Lansarea va reuni personalități importante ale vieții literare și culturale din țară și din diaspora, printre care se regăsesc: dr. VARVARA BUZILĂ – director științific al Muzeului Etnografic al Moldovei din Chișinău, ziaristul moldovean OCTAVIAN SCUTELNICU (medic osteopat Ploiești), PAVEL DAVIDOV (Canada), colecționar de artă (porțelan) și deținătorul unei impresionante colecții de cactuși, jurist MIHAI COSTIN (eminescolog, Fondatorul Salonului Internațional Eminescu – Palatul Parlamentului), pictorul bucureștean MIHAI CĂTRUNĂ (ilustratorul cărții). Bresla literară vrânceană va fi reprezentată la manifestare de GHEORGHE A. STROIA (în calitate de editor al cărții și moderator, membru al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe), IONEL MARIN (poet, fondatorul revistei internaționale de cultură BOGDANIA și al festivalului omonim) și ION CROITORU (umorist, epigramist). Manifestarea se va desfășura sub auspiciile doamnei director al Bibliotecii Municipale Adjud – prof. VALEA TATIANA. Invitați speciali: elevii Colegiului Național Emil Botta din Adjud

NU UITAȚI: VINERI – 28 octombrie 2016, ora 12.00 la BIBLIOTECA MUNICIPALĂ DIN ADJUD! Vă așteptăm, să ne bucurăm împreună de câteva momente de poezie și artă, secvențe ce vor deveni memorabile prin frumusețea și unicitatea lor!

Gheorghe A. Stroia

Armonii Culturale

……………………

In Antologia”Relief stelar”, ediţie bilingvă,  d-na Maria Tonu  din Canda (nascuta la Măcărești, Ungheni)a inclus scriitori români din R.Moldova, România, Australia, S.U.A., Canada etc.

…………

scurta prezentare- Grigore Vieru:

Imagini pentru grigore vieru poezii

ASPECTE DE LA LANSAREA CARTII LA MACARESTI-UNGHENI,SATUL NATAL AL MARIEI TONU :

––––––

Basarabeanca Maria Tonu promovează literatura românească în Canada/ INTERVIU

Imagini pentru maria tonu canada

arhiva 2013//„În 2007 am venit la Toronto în deplasare. Nu cunoșteam pe nimeni aici, am încercat să găsesc o comunitate viabilă, dar am înțeles că lumea este foarte ocupată, are griji mari și încearcă să supraviețuiască. Având experiența de ONG, având timp liber și adepți am creat Comunitatea Moldovenilor din Ontario. I-am consacrat, cu dăruire, ani buni de activitate…”

Am citit această prezentare pe blogul doamnei Maria Tonu. De asemenea, am aflat și despre unele activități pe care le organizează în Canada și am dorit să aflu mai multe despre un Om, care departe de casă își trăiește viața cu demnitate.

Stimată Maria Tonu, departe de Moldova, în Toronto, cât de frecvent se aude limba română?

Limba română este la ea acasă în cadrul comunităților, dar și în mass media din diaspora romînească din Canada. Imigranții au toate drepturile și libertățile de a-și păstra identitatea națională, valorifica și fortifica tezaurul din țara natală.

Sunteți fondatoarea și moderatoarea cenaclului „Grigore Vieru” din Toronto. Vă întruniți cu ocazii speciale ?

Ne întrunim trimestrial. Cenaclul este o platformă culturală. Colaboram cu cenaclul „Florica Batu Ichim” din Kitchener, moderat or Dumitru Ichim, preot si scriitor, cu editura „Altaspera”din Huntsville, director Boris Kriger, preot și scriitor cu rădăcini de neam la Ploiești, cu societatea „Limba Noastra cea Română” din Chisinau, președinte Valentina Butnaru, cu Asociația Culturală Română din Hamilton (Cîmpul Românesc), președinte Dumitru Rachițan. Organizăm concerte și întâlniri cu oameni de creație. A evoluat cu mare succes Mihai Ciobanu, artist al poporului din Republica Moldova. Amintesc și de evenimentele cu participarea lui O.Creangă, scriitor; D.Popescu, redactor „Observatorul”, P.Davydov, cercetător și autor de cărți despre cactusi, Toronto s.a.). Am făcut editări și lansări de carte, spre exemplu, volumul „Poetul din Stele” dedicat lui Grigore Vieru.

Am aflat din CV-ul Dumneavoastră, unul impunător, care include mai multe activități, că ați lansat cărti de poezie și proză, dar și didactice. În mare parte acestea fiind editate în Toronto. Pasiunea de a scrie vi se materializează mai usor departe de casă. Scrisul este un antidot la nostalgie pentru baștină ?

Scrisul este una din preocupările mele. Aici este ușor cu editarea lucrărilor. Am publicat și o monografie , teza de doctor în sociologie, elaborată în Republica Moldova, dar care a făcut anticamera 15 ani, ba la USM, ba la AȘM, fără nici o perspectivă de a fi susținută public. Spre regret, persistă încă multe deformări sociale în Republica Moldova. Cât privește nostalgia, pot spune că port mereu în suflet aroma plaiului natal. Suntem în veacul Internetului (îl consider a opta minune a lumii), care ne oferă acces la informație și comunicare. Zilnic ascult muzica de acasă, citesc știrile, privesc TV online. Desigur, avem pe masă bucate naționale, iar în casă cărți și simboluri dragi inimilor noastre.

În Canada sunt mai multe asociații de moldoveni. Este o colaborare armonioasă, va întruniți la festivități, evenimente mai importante ?

Desigur. Suntem o mână de copământeni risipiți printre arțarii Canadei, de aceea fiecare basarabean este un frate, o soră.

Cum v-ati acomodat în spațiul canadian și ce știu canadienii despre Moldova? Va implicați în viața societății a țării de reședință ?

Canada este o țară superbă în care conviețuiesc în pace și înțelegere imigranți din toate colțurile lumii. Promovez valorile noastre naționale prin intermediul Comunității Moldovenilor din Ontario pe care am fondat-o în 2009. Întreprind tot ce e posibil pentru o diplomație populară de calitate pe care o efectuez din 1983, prima mea calatorie peste hotarele Moldovei și pâna azi. În Republica Moldova am activat în Asociația Bolnavilor de Miopatie cu apartenență de membru în organizații internaționale ca: EAMDA, WAMDA, ALS International, participând la simpozioane internaționale în 11 țări. Peste tot am promovat imaginea pozitivă a Moldovei și am adus experiența acestor țări în contextul politicilor sociale de la Chișinau. În prezent particip activ în rețelele : LinkedIn, Facebook, Twitter, Canadian Ethnic Media Association (CEMA), Femei de Succes, rețeaua femeilor românce din Canada. Un exemplu este și conexiunea Comunității Moldovenilor din Ontario cu 43 autori din Diasporă în volumul „Poetul din Stele”, editat în 2012 la Toronto.http://www.moldova.org

…………………………………..

Basarabeanca – „Basarabie, nu plânge!”. Omagiu la 25 ani de la oficializarea Limbii Române

Imagini pentru BASARABIE NU PLANGE

SURPRIZE-SURPRIZE 2016 !…S-a rupt iar lanţul de iubire, Andreea Marin divorţează de al treilea soţ


Imagini pentru marin mihai andreea marin

In aceasta dimineata , a aparut pe pagina personala de Facebook a Andreei Marin (41 de ani) un mesaj in care anunta divortul de fizioterapetul  Tuncay Ozturk (30 d ani).

Imagini pentru marin mihai andreea marin

Frumoasa producatoare  si moderatoare  de televiziune e mare ghinionista in dragoste, se afla la a treia despartire,dupa alte doua casatorii esuate, cu avocatul Cristian Gheorghita si  cu actorul Stefan Banica Junior.

Imagini pentru marin mihai andreea marin

Acum,lantul de iubire s-a rupt din nou ,probabil din gelozie , gura lumii sopteste ca vinovata ar fi  Sandra Smaranda (25 de ani), asistenta turcului Tuncay.

https://i0.wp.com/www.click.ro/sites/default/files/styles/articol/public/13151408_10207645264622873_944658886111089321_n.jpg

Ea e motivul divorțului dintre Andreea Marin și Tuncay Ozturk? Blonda sexy este asistenta turcului

Imagini pentru BLONDA LUI TUNCAY

Imagini pentru blonda lui tuncay

 Daca  divorturile ar fi  fost  sarbatorite si s-ar fi primit daruri ca la nunta, Zana  Andreea ar fi devenit cea mai  bogata !… :)  (Marin Mihai)

….

Blonda lui Tuncay  e cunoscuta publicului dupa ce  a fost prezenta in emisiunea ´´ La Maruta´´,cand a fost mutilata pe strada de un necunoscut agresiv :

––––27 OCT.2016

ANDREEA MARIN-MESAJ DESPRE DIVORT PE FACEBOOK

Oameni dragi,

Imagini pentru marin mihai andreea marin
Cum bine stiti, am invatat sa pretuiesc viata si in momentele sale de lumina, si in cele intunecate. Uneori, suprizele vietii nu sunt intocmai placute. Sunt momente in care, chiar daca inima te indeamna sa ramai unde te afli, trebuie sa ai taria de a pune pe primul plan respectul de sine si sa mergi mai departe. O hotarare grea a survenit in aceste zile in viata mea: divortul. Din respect pentru sentimentele profunde investite in ultimii ani in casnicia mea, va rog pe voi, prietenii de aici, dar si pe colegii din mass-media, sa intelegeti ca nu doresc sa mai fac nicio referire publica cu privire la acest subiect. Va rog tare mult sa ne respectati dorinta de liniste si intimitate, mie si fiicei mele. Un divort este dureros, dar intotdeauna v-am spus si cred si astazi ca acesta nu este un obstacol de nedepasit. Nu voi pune pe umerii nimanui ceea ce port acum in suflet, dimpotriva, va rog sa ne intelegeti nevoia fireasca de discretie. O mama nu e niciodata singura. Ca femeie si mama, am multe motive sa imi continui viata cladind si zambind. ANDREEA MARIN (https://www.facebook.com/AndreeaMarinOfficial/ )


INTREBAREA ZILEI : Se va intoarce Andreea Marin la Stefan Banica jr, tatal fetitei sale Violeta ?

Imagini pentru intrebarea zilei

Stefan Banica Jr. – Te iubesc femeie

inimiUNDE DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E !…CASTIGA DOAR AVOCATII ! :)- by MARIN MIHAI -Spania

Ziua de naștere a Majestății Sale Regele MIHAI I al României // CORUL UNISON DIN BRASOV-ROMANIA


Ziua de naștere a Majestății Sale Regelui

25.10.2016

Imagini pentru la multi ani regelui mihai

Astăzi, marți, 25 octombrie 2016, Majestatea Sa Regele Mihai I împlinește 95 de ani. Majestatea Sa și întreaga Familie Regală mulțumesc tuturor celor care își îndreaptă gândul către Regele nostru.

La mulți ani, zile senine, liniște sufletească și sănătate!

Puteți adresa Majestății Sale Regelui mesajul dumneavoastră de felicitare la pagina http://www.familiaregala.ro/mesaje


Mesajul Principesei Moștenitoare Margareta, Custodele Coroanei Române, cu ocazia aniversării Regelui Mihai I al României, la împlinirea vârstei de 95 de ani

Imagini pentru la multi ani regelui mihai

*********************************

arhiva .FOTO EXCLUSIV:

Scriitorul Cristian Petru Balan din SUA (semnatura de onoare a revistei ´´hai,romania!´´) ia, pentru radio vocea americii si radio europa libera, interviu  Regelui MIHAI I al Romaniei,in timpul exilului impreuna cu  regina ana

cristian petru balan-interviu vocea americii -cu regele mihai (regina ana in foto)

***************

Doamne, ocroteşte-i pe români!

Corul Unison, Braşov – România/Dirijor: George DUMITRASCU

Manastirea Curtea de Arges -Romania.FOTO : Marin MIHAI

(Manastirea Curtea de Arges -Romania.FOTO: Marin MIHAI-Spania, https://mihaimarin.wordpress.com )

______

https://i1.wp.com/www.corulunison.ro/wp-content/uploads/2015/01/21.jpg

slide

https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/t31.0-8/11221631_782837511832158_6216194827138042867_o.jpg

„CORUL UNISON este MARCA INREGISTRATA in ROMANIA si a devenit pe parcursul anilor un adevarat ambasador al Braşovului” si s-a individualizat în timp prin gingăşia şi entuziasmul membrilor în timpul concertelor, dar şi prin vitalitatea şi energia pe care o transmite dirijorul său – GEORGE DUMITRASCU – la fiecare concert.

https://i0.wp.com/www.corulunison.ro/wp-content/uploads/2015/01/35-632x389.jpg

Corul Unison este unul dintre cele mai cunoscute coruri de copii din Brasov, dar si din Romania. De-a lungul anilor, corul a sustinut un numar impresionant de recitaluri, concerte si spectacole si au fost invitati in emisiunii de divertisment realizate de televiziunile: Tvr1, Protv, B1tv, Televiziunea Publica Japoneza NHK, Tvs, Mixtv, Rtt.
Din anul 2004, Corul de Copii Unison este invitat peste hotare, unde participa si sutine concerte sau recitaluri in spectacole sau concursuri internationale.
Inregistreaza in anul 2005 albumul de colinde „Felicia Filip si Corul de Copii Unison” si colaboreaza cu distinsa soprana si in urmatorii ani regasindu-se pe scene importante din tara.
Ca recunoastere a calitatilor interpretative, Corul de Copii Unison a fost invitat in anul 2009 in Federatia Rusa la St. Petersburg la cel mai amplu si important eveniment muzical din Rusia – cucerind imediat publicul din sala de spectacole a Teatrului Alexandrinski – St. Petersburg.
In anul 2010 – Corul de Copii Unison aduce in Brasov, Premiul I si Medalia de Onoare a Festivalului „Friends of Bulgaria” .
Din anul 2005 si pana in prezent este nelipsit din Gala de Craciun a Operei din Brasov, antrenand si cucerind publicul brasovean inca de la primele acorduri.
In anul 2012 Corul Unison este invitat sa concerteze la Viena, unde cucereste imediat publicul din sala de concerte a Filarmonicii din Viena -Musikverein, Natiunile Unite si Palatul Schönbrunn, obtinand si distinctiile: diploma “Ingeri pentru Pace – Vocile Lumii”, Honorary Cetificate World Peace Choral Festival, diploma “Excelent Dirijor”, diploma “Excelent Cor”, Certificate to the Member of the Artistic Advisory Board of the World Peace Choral Festival”, Trofeul Festivalului WPCF – Viena.
In fiecare an, Unison isi deschide portile pentru toti copii si tinerii talentati si dornici sa cante, sa se exprime prin muzica, frumos si cultura organizand in luna ianuarie a fiecarui an, auditii.
Corul de Copii Unison este locul in care educatia muzicala, disciplina, imaginatia si creativitatea copiilor sunt valorificate in manifestari de inalta performanta artistica, pe scene de concert din tara si strainatate.
Unison a fost infiintat la Brasov in anul 2001 de catre domnii George Dumitrascu – dirijorul corului si Cristian Lorand Fieraru – managerul ansamblului pana in anul 2014.
Incepand cu ianuarie 2015 George Dumitrascu conduce in calitate de dirijor si manager general – Corul de Copii Unison – cadetii, Corul Unison – seniorii si juniorii si Unison Stars.

2004 ROMA – Italia
2006 ATENA – Grecia
2007 GUEBWILLER – Franta
2008 OHRID – Macedonia
2009 ST. PETERSBURG – Rusia
2010 ALBENA – Bulgaria
2012 VIENA – Austria
2015 ALBENA – Bulgaria

https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/t31.0-8/11289575_797516237030952_259341134631738587_o.jpg

https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/t31.0-8/11040170_782837525165490_1731870785338119493_o.jpg

The Best Of UNISON „Gala de Craciun Unison 2015 ”

****

breaking news

ALEXANDRU ARȘINEL, DIRECTORUL TEATRULUI DE REVISTĂ „ C-TIN TĂNASE”, A FOST OPERAT DE URGENȚĂ LA CONSTANȚA

(IN FOTO: Actorul Alexandru Arșinel și scriitorul Cristian Petru Bălan )

 
Alexandru Arșinel a fost operat de urgență și a ratat turneul pe care echipa teatrului Constantin Tănase îl întreprinde în această perioadă, în Spania, din cauza unor probleme grave de sănătate.
A trecut cu bine peste un transplant de rinichi, dar problemele de sănătate nu-i dau pace! Alexandru Arșinel a suferit în urmă cu câteva zile a cincea operație la coloană, asta întrucât actorul abia se mai putea mișca și risca, potrivit propriilor mărturisiri, să ajungă chiar și într-un scaun cu rotile. Motiv pentru care, acesta a fost nevoit să renunțe să mai facă deplasarea cu echipa teatrului Constantin Tănase la turneul pe care îl întreprinde în această perioadă, în Spania, pentru românii din Diaspora, acolo unde și-ar fi dorit foarte mult să fie prezent.
”Sper, cu ajutorul lui Dumnezeu, să nu mai fiu operat din nou. Sunt un luptător, mă agăț de viața care e atât de frumoasă”, a adăugat Alexandru Arșinel.

Manifestări dedicate Zilei Armatei României


Imagini pentru armata romana 25 octombrie defilare

Ziua Armatei României va fi sărbătorită anul acesta printr-o serie de manifestări organizate în toate localităţile în care sunt unităţi militare, în

ţările în care România are acreditaţi ataşaţi ai apărării şi în bazele militare din teatrele de operaţii în care sunt dislocaţi militari români

Manifestări dedicate Zilei Armatei României

În Bucureşti, principalele activităţi vor avea loc după următorul program: – 25 octombrie, ora 8.30, ceremonii militare de depuneri de coroane de flori la Monumentul Eroilor Patriei, din fața Universității Naţionale de Apărare “Carol I”, şi la Mormântul Ostaşului Necunoscut, din Parcul Carol;

Imagini pentru armata romana 25 octombrie defilare

– 25 octombrie, între orele 9.00 și 16.00, Ziua Porţilor Deschise la Muzeul Naţional al Aviaţiei Române;

– 25 octombrie, ora 18.30, retragere cu torţe pe traseul Palatul Cercului Militar Naţional (Str. Constantin Mille nr. 1), B-dul Regina Elisabeta, B-dul Mihail Kogălniceanu, Splaiul Independenţei, Şoseaua Cotroceni, B-dul Iuliu Maniu, B-dul Vasile Milea, Statul Major al Forţelor Terestre (Str. Drumul Taberei nr 7 H);

Imagini pentru armata romana 25 octombrie defilare

– 25 octombrie, ora 19.30, prezentarea noii uniforme militare combat a Armatei României, la Palatul Cercului Militar Naţional;

– 25 octombrie – 2 noiembrie, militari din structuri ale vânătorilor de munte reconstituie marşul executat de primul batalion de vânători de munte, pe traseul Bucureşti (Mormântul Ostaşului Necunoscut) – Târgu Neamţ – Braşov;

La Satu Mare, activităţile se vor desfăşura după următorul program: – 24 octombrie, între orele 10.00 și 12.00, organizarea unui marş pe traseul Tătăreşti – Ruseni şi depunerea de coroane de flori la monumentele de pe traseu;

– 24 octombrie, ora 17.00, dezbaterea cu public pe tema: „Armata – instituţie fundamentală a statului. Sursă de încredere şi mândrie naţională”, la Teatrul din localitate;

– 25 octombrie, ora 9.00, ceremonie de depunere de coroane de flori la Monumentul Ostaşului Român.

Imagini pentru armata romana 25 octombrie defilare

La Carei, activităţile se vor desfăşura după următorul program: – 24-25 octombrie, organizarea unui marş pe traseul Supuru de Sus – Supuru de Jos – Acâş – Carei;

– 25 octombrie, ora 11.00, ceremonie militară şi religioasă la Ansamblul Monumental Glorie Ostaşului Român;

– 25 octombrie, ora 12.30, videoconferinţă cu militarii români aflaţi în teatre de operaţii, la palatul din Parcul Karoly;

– 25 octombrie, ora 13.00, exerciţii demonstrative, expoziţii şi spectacol cultural, în Parcul Karoly.

Imagini pentru armata romana 25 octombrie defilare

Cu același prilej, vor fi organizate ceremonii pentru depunerea de coroane de flori la cimitirele şi monumentele dedicate eroilor români din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Federaţia Rusă, Republica Moldova şi Ucraina. La Rossoşka, regiunea Volgograd din Federaţia Rusă, va avea loc ceremonia de reînhumare a militarilor români căzuţi în luptele de la Stalingrad.

* * *

La 25 octombrie 1944, Armata României a încheiat cu succes campania de eliberare a teritoriului naţional, la care au participat peste 520.000 de militari, dintre care 58.330 au fost ucişi, răniţi sau declaraţi dispăruţi. Unităţile româneşti au continuat să ducă acţiuni militare pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, alături de trupele aliate, contribuind, prin noi jertfe şi sacrificii, la victoria obţinută la 9 mai 1945, ce a marcat sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa. (COMUNICAT DE PRESA-M.A.N. )

*******

Imagini pentru grigore vieru

Noi pace vrem – Muzica:Iurie Sadovnic-Versuri: Grigore Vieru :

Imagini pentru pablo picasso paz

(desen de pablo picasso-porumbelul pacii)

POEZII DE DRAGOSTE. Sonete de CRISTIAN PETRU BALAN (SUA) // ´´In Arhanghel´´-Versuri :ALEXANDRU MACEDONSKI-Muzica:TUDOR GHEORGHE


POEZII DE DRAGOSTE.SONETE DE CRISTIAN PETRU BALAN (SUA)

309772_129532930480419_1563006602_n

 
CRISTIAN PETRU BALAN -TAINE
(sonet)
https://scontent.xx.fbcdn.net/v/t1.0-0/q82/p280x280/11896034_682041168562923_5161360676799543043_n.jpg?oh=dea42dac45f83d8216ed1b22225748da&oe=58A91322
Discret, pătrund în gându-ți prin trepte de lumină

Răscumpărând visarea reginei fără tron,

În nopți de rai vibrarea din lună o răstorn

Pe nimbul ființei tale de candidă regină.

 

Ești taina mea pe care la nimeni n-o întorn,

Căci niciun astru negru spre ea n-o să parvină.

Îți văd spre zări făptura când norii ți se-nchină

Și toate-s ale tale chiar peste Rubicon…

 

Prin viscoliri de ape cu flăcări reci de gheață,

Coboară de pe arbori o pace peste noi.

În glas ai dulce murmur, surâsul tău mi-e viață –

 

Prin ele briza măriii ne leagă pe-amândoi

Și ne scufundă-n taine și iar ne-nalță-n față

Prin raze de miracol, pe-un râu de crini, șuvoi…

 ….

CRISTIAN PETRU BALAN-ROMANTICĂ, SUPERBĂ ŞI CRUDĂ CĂTEODATĂ…

Imagini pentru GIRL SEXY FLOWER

Romantică, superbă şi crudă câteodată,

Împărtăşind iluzii cu pufi de păpădie,

Tu mă provoci, la rându-mi, să intru-n bătălie

Dorind să-ndoi asfaltul de sub un sloi de fată.

 

Iubirea ta, gândit-am, la fel cu-a mea să fie,

Dar ce cântar măsoară iubirea cât arată?

Scafandru-n sentimente, nu le descurc vreodată,

Când mii de sori din lacuri nu-s cel de pe tărie.

 

Căldura ta din sânge o vrusem egalată

Cu ce simt eu şi, poate, mai sus de Everest,

Să fim săgeţi de flăcări ţâşnind spre cer deodată,

 

S-aprindem Galaxia cu-n sfânt amor celest –

„Amor ce mişcă stele” – o lege mult uitată,

Pe care-o reimpunem doar printr-un sacru gest…

scriitorul cristian petru balan si sotia dorina bala-in tinereteSonete by CRISTIAN PETRU BALAN (SUA)

******
––

´´In Arhanghel´´-Versuri :ALEXANDRU MACEDONSKI/Muzica:TUDOR GHEORGHE

Scriitorul CRISTIAN PETRU BALAN (SUA) si maestrul TUDOR GHEORGHE

(In foto : Scriitorul CRISTIAN PETRU BALAN (SUA) si maestrul TUDOR GHEORGHE )

*****A APARUT REVISTA CONSTELATII DIAMANTINE -OCT.2016

********************Evenimente.MARSUL UNIONIST-22 OCTOMBRIE BUCURESTI
https://i1.wp.com/st.unimedia.info/content/news/big/live-la-bucuresti-are-loc-marsul-unirii-lupta-pentru-basarabia-1477135289.jpg

Astăzi, de la ora 14,00, zeci de mii de bucureşteni şi cetățeni din Republica Moldova şi-au dat întâlnire la Hanul lui Manuc (Piaţa Unirii), pentru Marşul Unirii. Se preconizează că va fi o ieşire în stradă masivă, cum nu s-a mai întâmplat în Bucureşti în ultimul an.(http://unimedia.info)

––https://i0.wp.com/www.actiunea2012.ro/sites/default/files/public/A2012-Logo-alb.png

Ne vedem la marș, nu uita că în afară de prietenii virtuali, mai există și cei reali, fiecare mai aduce încă 4 oameni la manifestație! (Platforma Unionistă Acțiunea 2012)

–-UPDATE––in dupa-amiaza de 22 octombrie :

Liderul unioniștilor George Simion a afirmat, într-o intervenție telefonică la Antena 3, că se află la Secția 1 de Poliție după ce a fost ridicat din stradă. 

Imagini pentru GEORGE SIMION LIDERUL UNIONIST

 Violențe în timpul marşului „Luptă pentru Basarabia”; manifestanţii au încercat să forţeze cordonul de jandarmi-JURNALUL NATIONAL

http://jurnalul.ro/stiri/locale/violente-in-timpul-marsului-lupta-pentru-basarabia-manifestantii-au-incercat-sa-forteze-cordonul-de-jandarmi-726810.html

OMG !…BELLA DEVIATKINA DIN MOSCOVA,FETIŢA FENOMEN! La patru ani vorbeşte ŞAPTE limbi străine. IMAGINILE fac înconjurul lumii (VIDEO)


http://img.inin.ro/?u=http%3A%2F%2Fobservator.tv%2Fuploads%2Fmodules%2Fnews%2F0%2F2016%2F10%2F19%2F188343%2F1476872586d5a6aba1.jpg&w=630&h=382&c=1

O fetiţă de patru ani din Rusia a uimit o lume întreagă, după ce în timpul unei emisiuni televizate a demonstrat că vorbeşte cursiv şapte limbi străine, printre care chineza şi araba.Micuţa Bella Deviatkina, care trăieşte în Moscova, a participat la emisiunea „Oameni incredibili”, transmisă de postul TV Russia.tv, şi a demonstrat că înţelege şi vorbeşte cursiv şase limbi străine: engleza, franceza, germana, spaniola, chineza şi araba.

În timpul prezentării sale pentru această emisiune, fetiţa spune că vorbeşte şi limba italiană.(observator.tv)

Amazing baby! 4-year-old Bella from Moscow easily speaks 7 languages

******PICTURA DE NICOLAE TONITZA

Tabloul „Trei fraţi” de Nicolae Tonitza a fost vândut in 2012 pentru 170.000 de euro, intrând pe locul 10 în topul celor mai importante vânzări de pe piaţa românească de artă, fiind cea de-a doua pictură de Tonitza care a reuşit să ajungă între primele zece, într-un top dominat de operele lui Nicolae Grigorescu.

Imagini pentru tonita pictura

*****

COPILUL MINUNE CLEOPATRA STRATAN,IERI SI AZI

Cleopatra Stratan – Ghita (Official Video)

Imagini pentru cleopatra stratan ieri si azi

Cleopatra Stratan – Cand voi creste mare

Imagini pentru cleopatra stratan ieri si azi

BREAKING NEWS.Celebrul cantautor american Bob Dylan a primit Premiul Nobel pentru Literatură 2016//Poezie.CRISTIAN PETRU BALAN (SUA) -Vino aici,minune !


Imagini pentru bob dylanBREAKING NEWS.MARE SURPRIZA !-Celebrul cantautor folk american Bob Dylan a primit astăzi, 13 octombrie, Premiul Nobel pentru Literatură pe 2016, pentru „crearea unor noi expresii poetice în marea tradiție a muzicii americane”,a anuntat Agerpres. Potrivit Wikipedia,Bob Dylan s-a născut ca Robert Allen Zimmerman la 24 mai 1941 la Duluth, Minnesota, SUA,provine dintr-o familie de evrei emigrați din Rusia. Este un cântăreț, compozitor, muzician și poet american ale cărui contribuții în muzica americană sunt comparabile, în faimă și influență, cu cele ale lui Stephen Foster, Irving Berlin, Woody Guthrie și Hank Williams.O parte din cele mai apreciate cântece ale lui Dylan sunt din anii 1960, iar cântece precum „Blowin’ in the Wind” și „The Times They Are a-Changin'” au devenit embleme ale mișcărilor anti-război și pentru drepturile civile la scară mondială. Albumul Together Through Life a intrat în topul vânzărilor de albume din Marea Britanie și din SUA în 2009, Bob Dylan fiind astfel cel mai în vârstă artist care reușește acest lucru.Pe lângă faptul că este cântăreț vocal, Dylan mai cântă și la muzicuță, chitară, chitară bas, pian și orgă electronică.În 2004 a fost trecut pe locul doi în lista celor mai mari artiști ai tuturor timpurilor al revistei Rolling Stone.Din ianuarie 2011 creația sa este obiect de studiu la Catedra de Istorie a Ideilor din cadrul Facultății de Filosofie, Istorie a Ideilor și a Artelor și Limbi Clasice, Universitatea Oslo, Norvegia.   (Marin Mihai)

De acum,scriitorul Mircea Cartarescu ar trebui sa si cante, ca sa castige Premiul Nobel🙂 :

–––––––––––––––––––––-

EVZ.RO/Scriitorul Mircea Cărtărescu nu s-a grăbit să reacționeze după aflarea veștii că Bob Dylan, cunoscut mai ales ca muzician, a primit premiul Nobel pentru literatură. A stat și s-a gândit…

Mircea Cărtărescu, scriitorul român cotat cu cele mai multe șanse la obținerea unui premiu Nobel pentru literatură, a postat astăzi pe pagina sa de socializare: „Iată poziția mea definitivă, după ce peste noapte (un sfetnic bun) am cântărit toate argumentele pro și contra: este minunat că Bob Dylan a primit premiul Nobel pentru literatură! Literatura nu este o cetate cu ziduri rigide, ci un loc deschis, supus tuturor influențelor și schimbărilor, o oglindă a lumii așa cum e ea în fiecare moment. Deschiderea literaturii spre zonele marginale, spre cultura pop, spre stradă, spre altceva și altfel nu poate fi decât fericită. În personalitatea lui Bob Dylan avem, iconic, acest melanj de tradiție populară și tradiție a modernității poetice, îmbinare de Woody Guthrie și Dylan Thomas, posibilă numai prin mijlocirea unui uriaș talent.”

De altfel, scriitorul Mircea Cărtărescu, cu sensibilitatea sa, a transpus în limba română 100 de poeme ale lui Bob Dylan, în volumul „Suflare în vânt. 100 de poeme traduse de Mircea Cărtărescu”, volum apărut la Editura Humanitas Fiction.

REVISTA HAI,ROMANIA-SCRIITORII CRISTIAN PETRU BALAN (SUA ) si MIRCEA CARTARESCU

In foto : Scriitorii CRISTIAN PETRU BALAN (SUA) si MIRCEA CARTARESCU

 

*******************CRISTIAN PETRU BALAN (SUA)

Vino aici, minune…

-sonet de CRISTIAN PETRU BALAN (SUA)

CRISTIAN PETRU BALAN-pictand tabloul JUNELE EMINESCU RELAXANDU-SE IN MIJLOCUL NATURII-5 SEPT.14 OCT.2015-SUA

vladimir volegov-picturaVino aici, minune candidă şi frumoasă,
Te chem în tinda noastră cu iederi şi cu flori,
Pe scările iubirii, te-nalţ mai sus de nori
Când stoluri mari de grauri peste livezi se lasă.
 ––––
Momentele de farmec mi-ngheaţă-n ochi clipirea
Şi-atunci tot universul şi timpul stau în loc,
Pe unde calci, cresc roze, cresc crini şi busuioc,
De azi arunc în aer tristeţea şi-amorţirea.
 ––––
Eu n-am să-ncerc vreodată să frâng norocu-n două
Sau să ucid din grabă vreo fericire-n zbor,
Dar vreau ca mii de lacrimi să le transform în rouă
 –––––-
Şi să le-ntind pe iarbă, să le sfinţesc de dor…
Te chem acum, frumoaso, căci fericirea nouă
Nu moare niciodată.E-un imn nemuritor.
https://mihaimarin.files.wordpress.com/2014/10/cristin-petru-balan-eros-sonete.jpg?w=723
CRISTIAN PETRU BALAN SUA-Din volumul-´´Eros- Sonete´´ (Sonete in stil clasic)
Pictura (in dreapta) : Vladimir Volegov

´VIDEO DE CARMEN VIORICA.Vino aici, minune…´´-Sonet de C.P.Balan / Muzica : Gebroeders Brower & Gh. Zamfir 

Scriitorul Cristian Petru Balan (SUA) si marele naistGheorghe Zamfir

 (In foto :Scriitorul si artistul plastic Cristian Petru Balan (SUA) si marele naist Gheorghe Zamfir )

PICTURA .CRISTIAN PETRU BALAN (SUA)-´´Apus de soare la piramida´´

scriitorul cristian petru balan pe o camila(In foto : Cristian petru balan pe camila,in vizita de la piramidele din egipt)

¿HAI,ACASA !(?)…Programul Diaspora Start-up.Românii plecaţi în străinătate, care se întorc în ţară, vor putea primi fonduri europene de până la 40.000 de euro, pentru a-şi deschide o afacere în România


Imagini pentru Programul „Diaspora Start-up

Românii plecaţi în străinătate, care se întorc în ţară, vor putea primi fonduri europene de până la 40.000 de euro, pentru a-şi deschide o afacere în România, în programul de finanţare Diaspora Start-up, pentru care miercuri s-a deschis apelul de proiecte.


Programul Diaspora Start-up: se deschide apelul pentru propuneri de scheme de grant

12.10.2016/Comunicat de presa /Ministerul Fondurilor Europene, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, deschid astăzi, 12 octombrie 2016, apelul pentru Programul „Diaspora Start-up”, cu o alocare de 30 milioane euro din Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020.

În prima etapă, administratorii de schemă de antreprenoriat depun propunerile de proiecte în valoare de maximum 5.000.000 euro prin care se angajează să pregătească viitorii antreprenori și să le acorde acestora subvenții pentru lansarea afacerilor în țară. Entitățile care intră în parteneriat pentru crearea administratorilor de schemă de antreprenoriat pot fi: furnizori de Formare Profesională Continuă autorizați, publici și privați; organizații sindicale și patronate; membri ai Comitetelor Sectoriale și Comitete Sectoriale cu personalitate juridică; autorități ale administrației publice locale (unități administrativ-teritoriale); asociații profesionale; camere de comerț și industrie; ONG-uri; universități; Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri și instituții/ agenții/ organizații subordonate/ coordonate de acesta; parteneriate între categoriile mai sus menționate.

Condiția obligatorie este existența unui parteneriat cu o entitate a românilor din diaspora.

Propunerile de proiect pot fi depuse începând de astăzi, până la data de 29.11.2016, ora 16:00. Detalii despre program pot fi consultate AICI.

În cea de-a doua etapă, cetățenii români eligibili, care doresc să își înființeze o companie, pot accesa fonduri în valoare maximă de 40.000 de euro și pot urma programe de formare antreprenorială de tip e-learning, prin intermediul administratorilor de schemă de antreprenoriat. Sunt eligibili cetățenii români cu vârsta minimă de 18 ani, care fac dovada rezidenței sau a domiciliului în străinătate de minim 12 luni și doresc să înființeze o afacere în România.

MAE-DPRRP are în vedere facilitatea contactului dintre entitățile din România care doresc să colaboreze cu organizații ale românilor din străinătate, pentru stabilire de parteneriate în vederea constituirii administratorilor de schemă de antreprenoriat. Organizațiile din diaspora interesate de acest program sunt invitate să trimită date de contact, până la data de 30 octombrie 2016, la adresadiaspora@mae.ro, pentru a fi incluse într-o listă ce va fi pusă la dispoziția entităților din România prin publicare pe site-ul DPRRP (http://www.dprp.gov.ro/) și MFE (http://www.fonduri-ue.ro/) .

Informații suplimentare:

Ghidul „Diaspora Start-up” a fost lansat în consultare publică în data de 8 septembrie 2016. Conținutul acestuia reflectă propunerile agreate în urma sugestiilor primite din partea potențialilor beneficiari și a publicul interesat, referitoare la activitățile și cheltuieli eligibile, parteneriat și grup țintă.

Despre „Diaspora Start-up”

Schema de antreprenoriat își propune să creeze oportunități de reîntoarcere în România pentru cetățenii stabiliți în străinătate și să valorifice abilitățile dobândite de aceștia (antreprenoriale și/sau profesionale), prin deschiderea unei afaceri în țară.

În acord cu prevederile POCU 2014-2020, sunt considerate eligibile activitățile care urmăresc încurajarea antreprenorialului și a ocupării pe cont propriu prin susținerea înființării de întreprinderi cu profil non-agricol în zona urbană. Prezentul apel va fi dedicat tuturor regiunilor de dezvoltare din România, cu excepția regiunii București – Ilfov.

Diaspora Start-up face parte din Axa prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toți, Prioritatea de investiții 8iii – Activități independente, antreprenoriat și înființare de întreprinderi, inclusiv a unor microîntreprinderi și a unor întreprinderi mici și mijlocii inovatoare, Obiectivul specific 3.7. – Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană.

Despre Programul Operațional Capital Uman 2014-2020

Programul Operațional Uman 2014-2020 are o alocare totală de 4,326 miliarde euro. Programul stabilește prioritățile de investiții, obiectivele specifice și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând astfel investițiile realizate prin Fondul Social European în perioada 2007‐2013 și contribuind la reducerea disparităților de dezvoltare economică și socială dintre România și Statele Membre ale UE. În vederea atingerii obiectivelor propuse, în cadrul POCU au fost stabilite 7 Axe Prioritare.

Pentru mai multe informații contactați:

Coralia Zadorojnai

Ministerul Fondurilor Europene – Serviciul de Comunicare

Tel: 0723 321 256

E-mail: presa.mfe@fonduri-ue.ro

COMUNICAT DE PRESA /https://www.mae.ro/

==========MUZICA

Gil Dobrica – Hai ,acasa!

Imagini pentru gil dobrica

Poezie de dragoste.MANUELA CERASELA JERLAIANU-Ratacirile nocturne //Muzica.ALEXANDRA CRISAN- Minte-ma frumos


https://i2.wp.com/www.regatulcuvantului.ro/wp-content/uploads/2015/04/2015-03-31.jpg

 MANUELA CERASELA JERLAIANU-Tu, dimineață  infidelă

Tu, dimineață infidelă,

Cu plete lungi de flori pe ram,

Te duci pe drum ca o gazelă

Și bați la fiecare geam.

 

Ce bine mi te-așezi pe coate

Poemele  când le citești,

Dar iată-mă cum stau pe spate,

Când  tu din praguri mă privești.

 

Imagini pentru sunshine

Acum, hazardul nu domnește

În luna mea cu ochi de jar,

Iar soarele se risipește

Prin viscoliri de chihlimbar.

 

Dar  eu mă dărui ca o floare

Și port petalele în plete,

În răsărit m-arăt la soare,

Când diminețile dorm bete.

 

E noapte iar și burgul plânge

Este hoinar, te vrea pe-alei,

Iar  noaptea, cerul, stele strânge,

Lumini și temeri în femei.

 

Rămânem iară amândouă

Cu inima  bătând alert,

Pe-aceleași veșnicii de rouă,

C-un val de gânduri prin deșert.

 

În albe dimineți, hoinară,

De-am să te mai zăresc pe-o stea,

Îți voi cânta la o chitară

Despre etenitatea mea.

 

Tu, să m-asculți din prag cuminte

Și visele să-mi tâlcuiești,

Că din aducerile-aminte

Îmi tot șopteai că mă iubești.

 

Mă arde setea de lumină,

Dar zorii tăi se răzvrătesc

În ceasul cel  purtat de vină,

Când îți spuneam că te iubesc!

 

Vino, să mi te țin în casă,

Insomniacă să îți par,

Te rog ,nu mai pleca de-acasă

Prin viscolul de chihlimbar.

 MANUELA CERASELA JERLAIANU

Ca o noapte vine  dragostea

Imagini pentru lagrimas de luna

Ca o noapte vine dragostea bătrână,

Și un domn se-ntreabă: Cât o să rămână?

Însă ,înspre  ziuă, noi încă visăm

Dragostea trăită,  să o mai gustăm.

 

Clipa vieții arde, parcă-i răzvrătită,

Eu în haina ceții, am rămas rănită.

Dar, ca niciodată, gândul mi-e perfid,

Vreau ,cu umbra noastră, Luna să deschid.

 

În urma plăcerii, lumea-n sine seacă,

Iar în taina nopții, Luna se apleacă…

Mai rămân pe-afară, mai colind pe prund,

Însă domnu-ntreabă: Unde să te-ascund?

 

Parc-aș fi mireasă, prinsă între valsuri

Și cu norii nopții, fac în versuri nazuri,

Fiindcă ,nici acum, dragostea bătrână

Prin visele mele n-a vrut să rămână.

 

Mă întreb și-acuma,cum iubirea poate-

Din casa tăcerii, slovele a-mi scoate?

Fiindcă eu, pe culmea munților de dor,

M-am oprit o clipă și-n poeme zbor.

 

Rătăcesc într-una, parcă-s o nălucă,

Iar mă pierd în țara crezului de ducă 

Și-n  nedumerirea dintre anii goi,

Când iubirea noastră; dănțuie prin ploi.

 MANUELA CERASELA JERLAIANU

Rătăcirile nocturne

Imagini pentru lagrimas de luna

Azi, clipele curgând agale,

Ne duc tăcerile pe grui,

Când nopțile adorm egale

Și zilele bat din călcâi.

 

Iar rătăcirile  nocturne

Se scurtură-n lacrima ta,

Cu timpurile  taciturne,

Când clipa avea grija sa.

 

Căci clipa cu tristeți pe față;

A răsărit pentru apus,

Trecând prin bruma ei de viață

Și-a rupt tăcerea și s-a dus.

 

Dar a erupt cu luna nouă

Și-a plâns o clipă-n casa mea,

Iar soarele s-a scurs în rouă;

Pe raza viselor de nea.

 

Pe rătăciri mai stau și-acuma

Nestinse licăriri de dor,

Iar pe iubirea mea stă bruma

Ce s-a topit pentru decor.

 

Perpetuă tăcerea asta

S-a strâns în amintirea grea,

Dar plâng si eu acum și basta,

Voi răsări mugur pe-o stea.

 

Cu mâna goală voi culege

Petalele vieții ușor

Și, pentru cine nu-nțelege,

Voi fi în visul său decor.

 

Nemărginirea voi străpunge

Cu aura în plin destin,

Atunci când lacrima de sânge

În ochi de cer am să o țin.

 

Și fug  din vis cu rătăcirea

Ce peste vise mi s-a-ntins,

Când încă mai purtam simțirea

În sufletul iubirii stins.

 

Dar astăzi, mai culeg o dată

Din palma ta trei sărutări

Și las, în inima de fată,

Iubirea noastră-n mii de stări.

MANUELA CERASELA JERLAIANU

Privește-mă galeș      

 

Imagini pentru lagrimas de luna

Pe  cer e un licăr, mesteceni de stele

Sau  marea albastră ca visele mele,

Când vine și saltă luceferi din gând,

În ceasul cel tainic în care îți cânt.

 

Dar luna e nouă și-mi bate-n perete

De-mi leagăn fiorii pe-ale nopților plete,

Iar somnul, la nunta iubirii îl țin,

Iluzie vie, pe-altarul destin.

 

Și-albastrul vibrează cu visele roze

Când luna cu mine visăm simbioze,

Ne poartă  poema tăcută în gând,

Iar ceasul cel tainic la margini de rând.

 

Privește-mă galeș din colțul de filă,

Sculptând o poemă pe-a vieții idilă

Și-albastrele firii cu visul șuvoi,

Când cerul e-un licăr  în noaptea din noi.

 MANUELA CERASELA JERLAIANU

Te chem din amintiri

Imagini pentru lagrimas noche

Te chem din amintiri îndepărtate

Cu primăvara ta care s-a dus,

Să împletești acum nenumărate

Speranțe-n clipe arse ce s-au scurs.

 

Vreau corzile să cânte la vioară

Cu despletitele note de nai

Și flori de iasomii și lăcrămioară

Din toamna anilor te chem să-mi dai.

 

Cu mine și cu tine clipa vieții

Se urcă pe un munte de granit,

Rămas în ușa viselor și-a ceții,

Care din primăvară m-au rănit.

 

Cunună-mă cu cerul iernii tale

Pe-un cremene de timp nestăpânit,

Să scutur rătăcirile la vale,

Că-n sânul primăverii n-ai venit.

 

Te chem astăzi cu toamna vieții mele

În anotimpul nopții răstignit,

Să împletesc o rochie din stele,

Cu toate cele care au pierit.

MANUELA CERASELA JERLAIANU

Suntem seduși de nervul optic

Imagini pentru eyes pictures

Suntem seduși de nervul optic

La fel ca timpul secundar

Care din mersul lui haotic

Zidește-o casă sub umbrar.

 

Privindu-l ,mă  întreb retoric :

Pe marea mării de granit,

Suntem seduși de nervul optic

Ce rătăcește stingherit?

 

Hai vino, prinde-mă de mână

Și dă-mi din luna ta un dar,

Că doar poema e stăpână

Pe timpul nostru secundar.

 

Mai rătăcește-te-n iluzii,

Iubirea, azi ,s-a pregătit

Să se hrănească din aluzii

Cu nervul nopții răzvrătit.

 

Altarul vieții  plin de ape,

Scurs în poeme drept  hotar,

Nuntește versul dus să scape

Iubirea ta, scut-stăvilar.

 

Dacă tu nu te vei întoarce,

Grădinile vor înverzi

Și-altarul visului răscoace

Clipa, când eu mă voi trezi.

 

Tu, dragul meu, citește-n stele

Și scrie iar iubirea mea,

Că-n versul tău urzesc cu ele,

Eternitatea ca pe-o stea.

 MANUELA CERASELA JERLAIANU

M-am oprit în timpul nevenit

Imagini pentru picasso reloj

Eu m-am închis demult în nostalgie

Și-am dat speranța cu parfum de mosc

Pe-același guler prins de nevralgie,

Azi,iartă-mă că nu te mai cunosc.

 

Am scris cândva poeme despre viață,

Că viața m-a întors din drumul ei

Și versurile mă pierdeau prin ceață,

Precum mireasma anilor prea grei.

 

N-am înțeles ce e singurătatea

Și am plecat să o-ntâlnesc la drum,

Acolo unde se-mpărțea dreptatea,

Dar n-am putut să o zăresc nicicum.

 

Am rupt din grădinița mea o floare

Ca pe tăcerea care o strivea

Și din fereastră am strigat la soare,

Fiindcă-n poema vieții-mi dogorea.

 

Am rătăcit poemele-ntr-o carte,

Atunci, s-a legănat întregul burg,

De supărare ,el s-a dus  departe,

Iar eu m-am îndreptat înspre amurg.

 

Am dat speranța cu parfum de stele,

Să luminez ca albul infinit

Eternitățile, s-ating cu ele,

Dar m-am oprit în timpul nevenit.

MANUELA CERASELA JERLAIANU

Noi, în veșnice măriri

Imagini pentru summer kiss

Magnoliile din buchete

Și roua cu miros de dor

Sunt umbra ta pe un perete

Ce mă cutremură ușor.

 

Că sărutarea de-astă vară

Mi s-a uscat de dorul tău

Pe drumul troienit de țară

Unde și vântul bătea-n hău.

 

Prea lesne și prea aprig visul

A prins din urmă clipa ta

Și-a-nchis în el tot Paradisul

Și inima din viața sa.

 

Eu ,pe trăirile pierdute,

Am prins altoiul meu de firi

Și curcubeie-n sân  crescute

Am împletit printre muntiri.

 

Și-am mers la capătul de lume

Să  te-ntânesc pe-un colț de stea,

Iar inimii să îi pot spune

Că am pierdut-o și pe ea.

 

Acolo ,noaptea bate vântul

Ca bumerangul nu știu cui

Ce mă lovește în cuvântul

Pe care nu te-apuci să-l spui.

 

Dar palmele stau neclinite,

Cu noi în veșnice măriri,

Pierzându-ne pe-nmugurite

Valuri   înalte  de trăiri.

 

Mai bate vântul dintr-o vară,

O vară strânsă în trei sori

Și-n colț de ochi o lăcrămioară

Se scurge-n lacul unei mori.

 

Iar noi, surprinși de veșnicie,

Urcăm pe-alei de infinit,

Prinzând de colț o fantezie,

Ne desfătăm necuvenit.

VERSURI DE MANUELA CERASELA JERLAIANU

*****MUZICA

Alexandra Crisan – Minte-ma frumos (Official Music Video)

 

Imagini pentru alexandra crisan minte-ma frumos

ZIUA NATIONALA A SPANIEI – La multi ani ,Spania!.//România, prezenta la parada organizata de Ziua Natională a Spaniei


 https://i2.wp.com/img.rtve.es/imagenes/reyes-hijas-presiden-desfile-militar/1476266369647.jpg

 

viva españa-traiasca spania-mihai-marin-wordpress-hai-romaniaSPANIA/ 12 OCT.2016.La  Madrid , la  orele 11 ,a inceput ceremonia sarbatoririi Zilei Nationale a Spaniei, in prezenta Regelui Felipe  al VI-lea , a Reginei Letizia  si a familiei regale,a reprezentantilor Guvernului si a altor oficialitati si invitati de peste hotare, printre care si Romania.

El presidente del Gobierno en funciones, Mariano Rajoy (c), saluda al presidente de Cantabria, Miguel Ángel Revilla, a su llegada al acto central del Día de la Fiesta Nacional.

  Chiar acum, in cadrul paradei militare, 7 avioane  aflate in zbor au pictat cerul in  culorile drapelului spaniol.

In ciuda ploii intense ce cade necontenit, spaniolii asista cu mare mandrie ,interes si entuziasm la fiesta nationala.Parada militara va continua ,e un adevarat spectacol in conditii de pace , participa 3.500 de militari, peste 40 de vehicule şi aproape 60 de avioane.

Imagini pentru fiesta nacional de españa 2016

Pentru prima data, patru militari români din Regimentul de Garda „Mihai Viteazu” vor purta steagul românesc de reprezentare a fortei de reactie ultrarapida din cadrul NATO, alaturi de militari din alte 12 tari. (Marin MIHAI)

up date video :

Los Reyes presiden en Madrid el acto central del Día de la Fiesta Nacional, 12 de octubre de 2016, en el que participan 3.500 militares.
Un desfile marcado por la lluvia y por la presencia de un público entregado, a pesar de la climatología adversa. Este vídeo es la retransmisión en directo de TVE.

–––––––––-

Ziua Hispanităţii, ori Ziua Hispanismului, cunoscută şi ca Sărbătoarea Naţională a Spaniei este o sărbătoare naţională celebrată în Spania la 12 Octombrie.

Imagini pentru fiesta nacional de españa 2016

Această zi comemorează Descoperirea Americii de către Cristofor Columb la 12 Octombrie 1492. În 1492 a fost finanţată prima călătorie pe Atlantic a lui Cristofor Columb, spre “Lumea Nouă”. Ferdinand al V-lea, regele Castiliei, şi regina Isabella au fost de acord să sponsorizeze expediţia.
Contractul semnat menţiona că navigatorul devenea vicerege asupra tuturor teritoriilor descoperite şi în plus i se acorda o zecime din toate metalele preţioase descoperite sub jurisdicţia sa. Regatul Spaniei este o ţară situată în sud-vestul Europei, membră a Uniunii Europene. În nord-est se învecinează cu Franţa şi Andora de-a lungul Munţilor Pirinei.
Face parte din Peninsula Iberică împreună cu Portugalia şi Gibraltar, având de asemenea două arhipelage, situate unul în Marea Mediterană (Insulele Baleare) şi celălalt în Oceanul Atlantic (Insulele Canare). De asemenea, de Spania aparţin două mici teritorii din nordul Africii (care includ oraşele autonome Ceuta şi Melilla), precum şi enclava Llivia din Pirinei.După sfârşitul regimului Franco în 1975, Spania a devenit o monarhie şi o monarhie constituţională în 1978 când o nouă constituţie a fost adoptată. Spania este o monarhie constituţională, cu o monarhie ereditară şi cu un parlament bicameral, Cortes sau Ansamblul Naţional. Puterea executivă consistă din Consiliul de Miniştri prezidat de Preşedintele Guvernului (asemănător unui prim ministru), propus de monarh şi ales de către Ansamblul Naţional după alegerile legislative. Puterea legislativă este formată din Congresul Deputaţilor (Congreso de los Diputados) cu 350 de mebrii, aleşi prin vot popular pe liste-bloc, prin reprezentarea proporţională, destinaţi să servească timp de patru ani, şi un Senat sau Senado cu 259 de locuri din care 208 formate din aleşi direcţi pe baza votului popular şi ceilalţi 51 trimişi de legislaturile locale pentru a servi tot timp de patru ani.
Terorismul este o problemă în Spania de astăzi, de când ETA (Libertatea şi Pământul Basc) încearcă să câştige independenţa bască prin mijloace violente, incluzând utilizarea bombelor şi a crimelor. Deşi guvernul autonom basc nu asistă o astfel de violenţă, diferitele aproprieri de problemă sunt o sursă de tensiune între guvernele central şi basc. Teritoriul de bază al Spaniei este dominat de platouri înalte şi de lanţuri muntoase ca şi Pirineii şi Sierra Nevada. Din acesti munţi izvorăsc mai multe râuri importante, precum Tagus, Ebro, Duero, Guadiana şi Guadalquivir. De-a lungul coastelor se găsesc câmpii aluvionare, din care cea mai mare este Guadalquivir în Andaluzia.
Spania se invecineaza la est cu Marea Mediterană (conţinând Insulele Baleare), la vest cu Oceanul Atlantic, unde se găsesc, pe coasta Africană, Insulele Canare. Clima Spaniei este în principal temperată şi mediteraneană; există veri calde în interior, mai degrabă cu condiţii moderate şi înnorate pe coastă. Iernile sunt înnorate şi reci în interior, regiunile de pe coastă fiind relativ temperate.
Economia capitalistă mixtă a Spaniei suportă un PIB care pe o bază per capita reprezintă 80% din cel al economiilor vest-europene. Guvernul său de centru-dreapta a lucrat cu succes pentru a câştiga aderarea la primul grup de ţări ce au lansat moneda unică europeană pe 1 ianuarie, 1999. Spania este o ţară aconfesională, adică nu are o religie naţională, libertatea religioasă fiind garantată de Constituţie. Catolicismul este religia predominantă în Spania. Un procent de 79.4 % din populaţie se declară de religie catolică, conform unui studiu al Centrului de Investigaţii Sociale realizat în anul 2005. După catolici, agnosticii şi ateii reprezintă 17% din populaţia ţării, alte religii minoritare reprezentând 2.3% din populaţie. După numărul de membri, a doua religie este cea musulmană . Datele arată că 800.000 de persoane sunt de religie islamică. Urmează Martorii lui Iehova, cu 103.784 de credincioşi. Există de asemenea şi o comunitate protestantă care are aproximativ 50.000 de membr, şi de asemenea mai trăiesc în Spania aproximativ 20.000 de mormoni. Comunitatea iudaică nu depăşeşte 15.000 de membri. Scurt istoric al relaţiilor diplomatice bilaterale La 12 aprilie 1880, Spania a recunoscut independenţa de stat a României. Relaţiile diplomatice între România şi Spania au fost stabilite la 23 iunie 1881, când a fost numit un însărcinat cu afaceri spaniol la Bucureşti. La 23 iunie 1913, România a numit un ministru plenipotenţiar la Madrid. La 4 aprilie 1946, guvernul român a rupt relaţiile diplomatice cu guvernul generalului Franco. La 22 mai 1946, guvernul român a recunoscut guvernul Spaniei în exil, care a acreditat un reprezentant la Bucureşti (1947-1949).
La 5 ianuarie 1967, a fost semnat, la Paris, Acordul privind înfiinţarea de reprezentanţe consulare şi comerciale în cele două capitale, conduse de miniştri plenipotenţiari.
La 21 ianuarie 1977, s-au restabilit relaţiile diplomatice la nivel de ambasadă şi s-au acreditat ambasadori rezidenţi în capitalele celor două ţări.Sursa Amosnews
QUE VIVA ESPAÑA  ! :
–––––––––––––––––––––––––––––––––

Festivalul National ´´ION DOLANESCU´´- 2016. Afla ce vedete ale muzicii populare participa si cine isi lanseza albumul aniversar !


Consiliul Județean Dâmbovița, Centrul Județean de Cultură Dâmbovița, Primăria Municipiului Târgoviște și Fundația Culturală Ion Dolănescu organizează, în perioada 8-9 octombrie 2016, cea de-a III-a ediție a Festivalului Național Ion Dolănescu. Ediția din acest an nu va avea concurs, ci va cuprinde o serie de evenimente culturale menite să pună în valoare personalitatea marelui artist dâmbovițean Ion Dolănescu.

Festivalul Național Ion Dolănescu debutează sâmbătă, 8 octombrie 2016, orele 17:30, la Perșinari, cu un concert susţinut de Maria Ciobanu, Nicolae și Constantin Dolănescu, Doinița și Ionuț Dolănescu precum și soliști ai Ansamblului Chindia. Acompaniază Orchestra Populară Chindia a Centrului Judeţean de Cultură Dâmboviţa. Concertul se va desfăşura în fața primăriei Perșinari.

Duminică, 9 octombrie, de la orele 18:00, în Piața Tricolorului din Târgovişte, va avea loc un regal muzical, pus în scenă de Irina Loghin, Maria Ciobanu, Doinița și Ionuț Dolănescu, Nicolae și Constantin Dolănescu, Ionuț Sidău, Nicușor Iordan, alături de invitații din Republica Moldova – Lidia Bejenaru, Ana Dabija și Nicolae Ciubotaru. Vor susține, de asemenea, recitaluri și trei dintre laureații Festivalului Ion Dolănescu: Iuliana Andrada Iordache, Iulia Andreea Mihai și Liviu Olteanu. Și ediția din acest an se va bucura de prezența tenorului Florin Georgescu. Acompaniază Orchestra Lăutarii din Chișinău, dirijor maestrul Nicolae Botgros. Spectacolul va fi prezentat de Victor Mihalache.

În cadrul Festivalului Național Ion Dolănescu, Ionuţ Dolănescu va lansa un nou album, prilejuit de aniversarea a 35 de ani de la debutul artistic.


Program

Imagini pentru ion dolanescu marin mihai

Sâmbătă, 8 octombrie, 2016

  • 17:00 Lansare Album Aniversar „35 de ani”

    Cu ocazia Festivalului Ion Dolănescu, Ionuț Dolănescu va lansa Albumul Aniversar „35 de ani”, scos de Casa de DiscuriEurostar.

  • 17:30 Concert în comuna Perşinari

    În faţa Primăriei va avea loc un concert la care vor participa: Maria Ciobanu, Nicolae și Constantin Dolănescu, Doinița și Ionuț Dolănescu și soliști ai Ansamblului Chindia. Acompaniază Orchestra Populară Chindia a Centrului Judeţean de Cultură Dâmboviţa.

Duminică, 9 octombrie, 2016

  • 17:30 Lansare Album Aniversar „35 de ani”

    Cu ocazia Festivalului Ion Dolănescu, Ionuț Dolănescu va lansa Albumul Aniversar „35 de ani”, scos de Casa de Discuri Eurostar.

  • 18:00 Festivalul Naţional Ion Dolănescu

    Deschiderea Festivalului, cu Victor Mihalache
    Recitaluri:


    – Irina Loghin, Maria Ciobanu, Nicolae şi Constantin Dolănescu
    Doiniţa şi Ionuţ Dolănescu, Ionuţ Sidău, Nicușor Iordan
    – Invitati din Republica Moldova: Lidia Bejenaru, Nicolae Ciubotaru, Ana Dabija
    – Laureați ai Festivalului I. Dolanescu: Andrada Iordache, Liviu Olteanu, Iulia Mihai
    – Invitat special: tenorul Florin Georgescu
    Acompaniaza Orchestra Lăutarii din Chișinău, dirijată de maestrul Nicolae Botgros

Co-producători: Consiliul Judeţean Dâmboviţa, Primăria Târgovişte,
Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa, Primăria Perşinari,
Fundaţia Victor Babeş, Fundaţia Culturală „Ion Dolănescu
–––––––-

IONUT DOLANESCU – FIR-AI MOARTE BLESTEMATA

Imagini pentru ion dolanescu marin mihai

 

ASOCIATIA ROMANA DE PADBOL.Padbol s-a lansat oficial la Cluj! //iUMOR-Francezul Patrick Cottet Moine face mimă cu sunete


https://i1.wp.com/padbol.ro/wp-content/uploads/2015/05/Baner-Arp-700x400.png

Comunicat de presa/La eveniment au ridicat show-ul la fileu intr-un meci demonstrativ la Padbol, antrenorul nationalei de fotbal U21 Cristian Dulca, CFR-istul Cosmin Vatca, arbitrul FIFA Miklos Nagy, si campionul la fotbal-tenis Razvan Pauna. Toti au fost incantati, iar portarul Cosmin Vatca, caruia noul sport i s-a potrivit ca o manusa, este hotarat ca, dupa ce isi incheie cariera de fotbalist, sa intre in familia padbol.

https://i2.wp.com/scomunicate.machteamsoft.ro/pictures/releases/size_w300/628/72628/padbol-s-a-lansat-oficial-la-cluj1.jpg

Razvan Pauna, Cosmin Vatca, Cristi Dulca, Miklos Nagy, au facut primul show de Padbol la Cluj!

Padbol s-a lansat oficial la Cluj, la baza sportiva Napoca.

La eveniment au ridicat show-ul la fileu intr-un meci demonstrativ la Padbol, antrenorul nationalei de fotbal U21 Cristian Dulca, CFR-istul Cosmin Vatca, arbitrul FIFA Miklos Nagy, si campionul la fotbal-tenis Razvan Paun. Toti au fost incantati, iar portarul Cosmin Vatca, caruia noul sport i s-a potrivit ca o manusa, este hotarat ca, dupa ce se lasa de fotbal, sa se intre in familia padbol.

Dupa meciul de deschidere, toti cei prezenti au avut ocazia sa se imprieteneasca cu terenul de padbol si regulile de joc.

“Imi place foarte mult! O experienta unica, un sport nou in Romania, diferit fata de ce se joaca la tenis cu piciorul, multa viteza, multa miscare, iti angreneaza toate partile corpului, trebuie multa miscare in teren si o buna coordonare cu coechipierul. Un sport foarte interesant. Imi doresc sa prinda si la copii si juniori, un sport util pentru dezvoltarea lor, si sper sa se deschida in cat mai multe orase un astfel de teren.”- Cristian Dulca, antrenor

“E un sport nou, benefic, iti angreneaza toate grupele musculare, iti formeaza reflexe noi, dezvolta gandirea rapida si tehnica individuala a jucatorului in criza de spatiu si timp, dar si executiile si coordonarea in tandem cu coechipierul. Din punctul meu de vedere, recomand ca multi fotbalisti sau viitori fotbalisti sa practice acest sport, deoarece se joaca in viteza si intensitate mare, necesita indemanare inviduala si gandire rapida, iar pentru acest lucru este nevoie de mai multe terenuri, atat in Cluj, cat si in celelalte orase ale tarii.”-Miklos Nagy, arbitru FIFA

Padbol este un sport nou in Romania, un sport foarte complex, necesita foarte multa miscare, foarte bun in echipa, multa mobilitate. Recomand tinerilor, in timpul liber, scolilor, sa practice acest sport. Padbol ar trebui sa se faca mult mai cunoscut pe piata, sa se infiintele mult mai multe cluburi, sa fie mult mai mediatizat, pentru ca este intradevar foarte util. Eu il joc cu placere si il recomand tuturor, la orice varsta. Le urez success baietilor care joaca in noiembrie in Uruguay!- Cosmin Vatca, jucator fotbal CFR Cluj

“Ne bucura initiativa medicului Razvan Tiriac de a aduce primul teren de padbol in Cluj. Padbol incepe sa se dezvolte in toate orasele mari, avem multe cereri de licentiere, iar anul viitor intentionam sa formam o prima liga de padbol. In prezent, Asociatia Romana de Padbol are ca principala activitate pregatirea selectionatei Romaniei, cu echipe atat la masculin cat si la feminin, pentru participarea la Campionatul Mondial 2017, ce va avea loc in Uruguay in luna noiembrie. De asemenea, urmeaza sa stabilim si sa anuntam locatia in care vom organiza Cupa Intercontinentala Romania 2017.”- Elisabeta Gherghisan, Licentiat Exclusiv Padbol Romania

Venit în mai 2015 în Romania, sportul inventat în urmă cu 6 ani în Argentina se bucură de o dezvoltare foarte rapidă la nivel mondial. Padbolul imbină elemente din fotbal, tenis şi squash, poate fi jucat de oricine (indiferent de vârstă, sex, greutate sau înălţime) şi dezvoltă coordonarea motorie şi reflexele. Se joacă în echipe de doi, pe un teren înconjurat de pereţi de sticlă care trimit mingea înapoi, fapt ce aduce jocului un dinamism aparte.

Ideea ca tenisul cu piciorul, un sport atat de popular la noi, sa treaca la nivelul următor din punct de vedere al distracției și al spectacolului, transforma padbolul într-un fenomen national. Alături de oamenii pasionați care sigur îl vor “adopta” de la primul joc, el se adreseaza și  oamenilor de afaceri care vor să dezvolte comunitatea Padbol prin construirea de terenuri. Astfel, padbol vine, practic, ca un plus pentru sportul românesc și, implicit, pentru cei care vor să investească într-o afacere de succes și pionierat în acest domeniu în România.

Povestea Padbolului, regulamentul, beneficiile lui ca sport și business, dar și detalii legate de intrarea în posesia unei licențe pentru un teren de Padbol le găsiți pe site-ul http://www.padbol.ro  si pe pagina oficiala facebook: Padbol Romania

Padbol Romania – Ridică show-ul la fileu!

  • ELISABETA GHERGHISAN
  • Pentru telefon si e-mail click aici

  • ASOCIATIA ROMANA DE PADBOL
  • Contact ASOCIATIA ROMANA DE PADBOL

    ***********REVISTA´´ HAI,ROMANIA !´´ VA INFORMEAZA DESPRE  PADBOL.

    CE ESTE,CUM SE JOACA,CE BENEFICII ARE

  • PADBOL, SPORTUL SPECTACOL!

    https://i1.wp.com/scomunicate.machteamsoft.ro/pictures/releases/size_w300/628/72628/se-lanseaza-padbol-corporate-se-da-startul-cupei-companiilor-la-padbol1.jpgPadbolul imbină elemente din fotbal, tenis, squash, padel, poate fi incercat de oricine (indiferent de vârstă, sex, greutate, înălţime) şi dezvoltă coordonarea motorie şi reflexele. Se joacă în echipe de cate doi, pe un teren înconjurat de pereţi de sticlă care trimit mingea înapoi, fapt ce aduce jocului un dinamism aparte.

    Ideea ca „tenisul cu piciorul”, un sport atat de popular la noi, sa treaca la nivelul următor din punct de vedere al distracției și al spectacolului, transforma padbolul într-un fenomen national.

    Alături de oamenii pasionați care  îl vor “adopta”  ca pe un “lifestyle” inca de la primul joc, si companiile vor avea beneficii notabile in urma investitiei in pachetele sportive marca Padbol. Aceste beneficii se vor reflecta in primul rand prin mentinerea sanatatii angajatilor (atat barbati cat si femei), printre care mentionam:

    ● imbunătătirea funcţiei cardiovasculare

    ● reducerea grăsimii şi înlăturarea grăsimii subcutanate la persoanele supraponderale

    ● scaderea tensiunii arteriale la pacienţii hipertensivi, reducând necesitatea de medicamente.

    ● reducerea nivelul colesterolului în sânge,

    ● reducerea nivelul de glucoză în sânge la persoanele cu diabet.

    ● imbunatatirea capacitatii plămânilor, circulaţiei şi în general oxigenarea, nu doar a muşchilor ci şi a creierului,

    ● rezistenţă sporită la efort şi îmbunătăţirea funcţiilor digestive, renale, imunitare, endocrine, de stare, somn şi mentale.

    ● scaderea nivelului adrenalinei, al hormonului de stres şi creşterea nivelului de endorfine, ajutând la diminuarea stărilor emoţionale şi la îmbunătăţirea stării sufleteşti, care este reflectată în plan fizic, emoţional şi social.

    Dar marile beneficii ale companiilor vin din motivarea angajatilor, aprecierea acestora, consolidarea echipei prin formarea de pasiuni comune, recunoașterea performanțelor sportive ale angajaților.

    Iar cu Padbol performantele sportive pot atinge nivelul maxim, spectaculosul sport beneficiind de un calendar competitional international plin de evenimente. Dupa Cupa Intercontinantala 2015 din Las Palmas, anul acesta cei mai buni si constanti “padbolisti” pot ajunge sa imbrace tricolul nationalei la Campionatul Mondial de Padbol  ce se va dasfasura in Montevideo, Uruguay (noiembrie 2016).

    Si,poate cel mai important aspect competitional, cei mai ambitiosi/ambitioase au sansa sa concureze la Cupa Intercontinentala 2017 chiar sub privirile colegilor, Romania fiind selectionata (dintre cele aproape 20 de tari membre) de catre Federatia Internationala de Padbol,  pentru a gazdui  acest important eveniment international.

    Despre Asociatia Romana de Padbol

    Asociatia Romana de Padbol este o asociatie noua, bazata pe o viziune la fel moderna ca si sportul pe care il reprezinta. S-a afiliat la Federatia Internationala de Padbol in anul 2015, alaturi de Argentina, Uruguai, Mexic, Brazilia, Bolivia,Panama, Spania, Italia, Portugalia, Franta, Norvegia, Suedia, Findlanda, Danemarca, Anglia, Australia, Elvetia, Statele Unite ale Americii, previzionandu-se ca in urmatorii doi ani numarul acestora sa se dubleze.
    In fiecare tara in care este prezent, Padbol are un calendar plin de competitii. La nivel international, FIPA reglementeaza si organizeaza competitiile. Campionate Mondiale de Padbol: 2013 (Argentina), 2014(Spania). Anul 2015 ne-a dus deja cu echipa la Cupa Intercontinentala din Las Palmas,Grand Canaria, iar pentru 2016 Campionatul Mondial ne va duce in America de Sud (noiembrie, Uruguay).
    Ca si sport complementar,este folosit cu succes in cluburi, academii si scoli de fotbal, ca si antrenament pentru imbunatatirea coordonarii motorii, a concentrarii si a reflexelor jucatorilor de orice varsta sau nivel sportiv.
    Ne dorim ca in cel mai scurt timp sa dezvoltam o infrastructura care sa ne permita organizarea de competitii la nivel national, aducand astfel un plus atat pe plan sportiv, cat si pe plan social.

  • PADBOL-REGULILE JOCULUI  :

******************

iUMOR-

Imagini pentru PATRICK COTTET MOINE

Patrick Cottet Moine face mimă cu sunete

Imagini pentru I UMOR PATRICK COTTET MOINE

 

Imagini pentru I UMOR PATRICK COTTET MOINE

Poezie de LIGIA GABRIELA JANIK (Germania) //Muzica.STEFAN HRUSCA-Balada poetului tacut


LIGIA GABRIELA JANIKIn străluciri de toamnă

ligia-gabrilela-janik-germania-revista-hairomania-poezie

Fă-mi, toamnă, dorul mai aprins,
Să ardă-n mine vreascuri de iubire.
Să mistuiesc ca strugurii în teasc,
Să mă cobor, să mă înalţ,
Ca frunza care moare, ca să învie.
Fă-mi, toamnă, sufletul încins,
O torţă pentru nemurire,
Să ard de sete după veşnicie.
Un strop de nard doresc să fiu,
Să răspândesc mireasma mulţumirii,
Eternul unui vis pustiu,
Să-mpart, cu el, secretul bucuriei.
Fă-mi, toamnă, cugetul curat,
Spălat în ploile-ţi târzii,
Să mă dezbraci de tot ce-am adunat:
Patimi fără număr şi păcat
Şi-apoi, să mă îmbraci în străluciri…

Imagini pentru in straluciri de toamna

L.G.JANIK


Autumn

Imagini pentru autumn gif

Frunze aurii,
Flori mirosind a rugină,
Coboară în ritmul ploii târzii,
Cadenţându-mi numele…
La fereastră,vântul
scutură tainele cerului,
Aşternându-le peste sat…
E toamna, aşteptându-mă
Nerăbdătoare, în pragul înserării.

Imagini pentru autumn gif

L.G.JANIK


STENAHORIA

Imagini pentru autumn girl leaves gifs

Mi-e a toamnă din oase azi.
vânăt cer găurind ochi
si poezia care nu mai vine
spulberă gânduri, speranţe,
jucându-se cu fiorii mei.

E toamnă, păşesc furişat
prin frunzele-adormite
a moarte şi înălţare,
să nu trezesc rugina
din plictis.

Mi-e a toamnă în suflet azi.
cerul vieţii loveşte
cu bulgări castanii.
Căutăm în căderea lor
o nouă înălţare
vioaie, verde, veselă, văpaie
a noastră…

Imagini pentru fall leaves gif

L.G.JANIK


CAD FRUNZE

Imagini pentru AUTUMN

Toamna asta are ceva din mirosul
lemnului din care Noe şi-a construit arca.
Te miros şi te-ntreb dacă suntem singurii rămaşi
în mijlocul apelor,
frunze văduvite de copacii care le-au părăsit
înainte de a cunoaşte că muntele Ararat
e doar o imagine născută din iluzia despre noi

Toamna asta are ceva din mirosul
flăcărilor pe care Ilie le-a înalţat
până la altarul dorinţelor noastre.
Privesc caldarâmul scăldat în lumină,
întrebându-mă:
dacă nazuinţele nu ar cunoaşte împlinirea,
inimile – fum de tamâie – înaltate la cer,
ar fi doar o imagine născută din iluzia despre noi?

Imagini pentru “Dacă timpul ar fi avut frunze, ce toamnă!” ~ Nichita Stănescu

Toamna asta are ceva din mirosul
spicelor culese de Ruth, găsite pe câmpul lui Boaz.
Mi-aleargă gândul desculţ printre lanuri,
frământând pâinea în palma pământului.
Mă cheamă inima ta.
Să fie aceasta doar imaginea născută din iluzia despre noi?

L.G.JANIK

……

TAINE AURII

Imagini pentru MAGIC AUTUMN

Ţi-aud  paşii în freamatul culorilor de toamnă,

Te- astept sa vii ,iti astern  covor de taine aurii,

Peste gândul care te adoră…

Pomii îşi dăruiesc roadele, copacii plâng frunzele

În căderea lor,să nu se rănească.

Pământul îmbrăţişează lacom jertfa anotimpului,

Iar eu, femeia, îngenunchez la umbra ta…

Imagini pentru AUTUMN GIRL GIF

Versuri de LIGIA GABRIELA JANIK (Germania)


Imagini pentru “Dacă timpul ar fi avut frunze, ce toamnă!” ~ Nichita Stănescu


Imagini pentru autumn gif

STEFAN HRUSCA-Balada poetului tacut

LIGIA GABRIELA JANIK-SCRISOARE  LA ANIVERSAREA FIICEI MELE JOYCE LUCYLE

(In foto :Sarai Leamirela & Joyce Lucyle,sursa :https://aspiratiiblog.com/)

 

Copilă dragă,-n calea ta,
Dorit-am să împrăştii flori.
Să-ţi fie pură inima
Şi-un univers în ochişori.

Petale să te-atingă-ncet,
Mireasma lor ţi-o dau cu drag,
Îţi dăruiesc azi un buchet-
Venit din sufletu-mi pribeag.

Să nu te-abaţi de-a ta cărare
Când greul vieţii te apasă,
Zâmbind în clipe de-ncercare,
Vei fi mereu victorioasă.

Să nu iubeşti neadevărul,
Să nu ascunzi o nedreptate,
Căci Dumnezeu e Creatorul
Şi-n taină, El le vede toate.

Să nu te temi de drumul greu
Când lacrimile-ţi curg izvoare.
Chiar de-oi pleca la Dumnezeu,
Te vom veghea de lângă soare.

L.G.Janik

*****

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cCOPIII ROMANIEI SUNT CEI MAI TALENTATI !

Abba – „Mamma mia”. Vezi interpretarea Valeriei Lungu, la Next Star!

REVOLTATOR !-INFOROES /Rasism la școală, în Spania. Profesorul către un copil român: „Pleacă în nenorocita ta de țară și schimbă-ți numele”



inforoes.com/19 sept.

INFOROES-SPANIA-RED.SEF VIOLETA NICULESCU-SEGOVIARasism la școală, în Spania. Profesorul către un copil român: „Pleacă în nenorocita ta de țară și schimbă-ți numele”

https://i2.wp.com/www.inforoes.com/wp-content/uploads/2016/09/Valencia-820x300.jpg

Javier Albadalejo, profesor de educație plastică la Instituto de Educación Secundaria (IES) BENICALAP din Valencia, Spania, este acuzat că a umilit în fața clasei o elevă  de 13 ani, din România.

Mama fetei ne-a povestit că în prima zi de școală, joi 8 septembrie, la ora de educație plastică, profesorul a început să strige catalogul.

„Când a ajuns la ea, profesorul a întrebat-o de ce are două nume. Fata i-a spus că așa e în România. Enervat de răspunsul elevei, profesorul i-a spus: «Que te vayas a tu puto país a cambiarte tu nombre que eso no lo entiendo yo» («Pleacă în nenorocita ta de țară și schimbă-ți numele, că eu nu-l  înțeleg»)”, spune mama fetei.

Întregul episod s-a petrecut în clasa, de față cu mai mulți elevi.

Luni 19, septembrie, fata a avut din nou oră cu același profesor.  Din nou, bărbatul a ținut să-i „reamintească” elevei că nu-i înțelege numele .

Părinții fetei au început o serie de demersuri pentru a aduce la cunoștință, atât directorului instituției de învățământ, cât și autorităților, cele două incidente.

„Locuiesc de 10 ani în Spania, eu și soțul meu muncim și plătim taxe la fel ca oricare alt cetățean, nu permit nimănui să-mi umilească copilul. Voi merge până în pânzele albe, e inadmisibil ca un copil să sufere din cauza faptului că are un nume diferit”, a mai spus mama fetei.

Gabriela Tudose /inforoes.com

CITESTE  SI ALTE INFORMATII DESPRE ACEST CAZ REVOLTATOR ,

CU PROFESORUL ´´LOCO´´🙂 !

_______inforoes.com/20 sept.2016

Cazul de discriminare de la școala din Valencia ia proporții. Consulatul României: „Aveam cunoștință de incident”

 


inforoes.com /26 sept.2016

EXCLUSIVITATE! Mama elevei discriminate la Valencia, declarații incendiare: „Încercau să-mi convingă copilul că nu s-a întâmplat nimic”

violeta-niculescu-inforoes-spania–––

Revista´´ HAI,ROMANIA !´´ precizeaza ca Inforoes este publicatie romana online din Spania,condusa de   Violeta Niculescu din Segovia .

În Spania de 12 ani, ea are o carieră jurnalistică bogată. La 16 ani a făcut cursuri de jurnalism la BBC, apoi a colaborat cu Radio Alfa Galați. La 19 ani a început colaborarea cu TV Neptun, apoi corespondent pentru ProTv, Antena 1 și B1Tv. De doi ani ,a înființat portalul de știri online Inforoes.com.

Recent, romanca din Spania a devenit  membra a UJRP-Uniunea Ziaristilor Romani de Pretutindeni .

UJRP este o organizaţie fondată în 2015, cu sediul la Viena, din care fac parte reprezentanţi ai unor publicaţii din diaspora ,din 11 ţări,presedinte fiind Sorin Cehan.(M.M.)

………………………………………………………….

up date /inforoes/30sept.2016

Senatorul de Diaspora Viorel Badea ia atitudine !

Imagini pentru senatorul viorel badea

https://i2.wp.com/www.inforoes.com/wp-content/uploads/2016/09/Badea-1.jpg

Cazul de discriminare de la Valencia ajunge în Parlamentul României. Scrisoare către Ministrul Educației din Spania


revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cCosti Ioniță – Mare e lumea

Imagini pentru COSTI IONITA

Imagini pentru marin mihai


wow !….GOOGLE IMPLINESTE 18 ANI !/googles-18th-birthday

https://www.google.ro/logos/doodles/2016/googles-18th-birthday-5661535679545344-hp.gif

 

 

 

MANUELA CERASELA JERLAIANU-Poezii de dragoste //Muzica .CHARLIE CHAPLIN-This is my song


https://i0.wp.com/api.ning.com/files/0-TY9zC3Qo0xy4aJ4*Gd5fo*YohQdcEQob94TTI3T4p-jIpz8GKotsht4UqJ*As*r-Jaq26X1vP9eE-WKG7d-0JTf4FsPfzP/1172445528.jpeg

Revista ´´HAI,ROMANIA ! ´´ va prezinta un nou grupaj de versuri semnate de MANUELA CERASELA JERLAIANU.Ii multumim pentru incredere si colaborare.

Asteptam si creatiile dumneavoastra ,sa fie promovate aici  si sa incante sufletul cititorilor…Gracias!🙂

´´Domnul N.N. Negulescu este cel care mi-a deschis uşa ca să intru în cămara sufletelor dumneavoastră. Dânsul a fost primul ales de Tatăl meu ca să facă munca cea mai grea şi anume, conturul desenului meu spiritual, este primul om care a început să şlefuiască ce Tatăl alesese. Au urmat alţi aleşi, menţionez două nume: Academicianul Cristian Petru Bălan, membru U.S.R. şi membru A.R.A. şi Cezarina Adamescu, membru U.S.R. Nimic întâmplător, sunt oameni de marcă ai literaturii româneşti, oameni cu suflet de aur la care nu mi-am propus vreodată să ajung, să le bat la uşa sufletului. Au venit fără să îi caut. Efectiv, au apărut într-un moment în care un prunc are nevoie şi de mamă şi de tată. Spun acest lucru, pentru că fiecare are acesastă latură comportamentală cu mine. Mă declar fericită. În ascensiunea mea către Lumină, pot spune în versuri aşa: Lumea este minunată/ Am şi mamă am şi tată, Dar pe orişiunde sunt/Am pe Tatăl meu cel Sfânt. Sunt cu El din veşnicie,/ Dud şi Pace – Armonie,/ Dar acum pe-acest pământ, /Port cu Tatăl legământ./Tatăl meu mă ocroteşte/Şi nimic nu-mi porunceşte/Ci  m-ajută să dezleg/ Calea pe care azi merg. Sunt câteva din versurile poeziei: Lumea este minunată(…).Pr.stavr.RADU BOTIS- REVISTA ARMONII CULTURALE (http://armoniiculturale.ro/2016/09/13/radu-botis-lumina-din-taina-cuvantului/)

Imagini pentru revista armonii culturale

***MANUELA CERASELA JERLAIANU-POEZII DE DRAGOSTE

Oraşul ăsta plânge

Imagini pentru lagrimas DE LLUVIA GIF

Azi ,strada plânge în oraş

Sunt străzile prea pline

Cu telegrame şi-un poştaş

Ce parcă nu mai vine.

Mai şchioapătă un câine orb,

Lovind o călimară

Se sparge ţipătul de corb

În viaţa sa amară.

Eu mă trezesc, noaptea e grea

Şi frig mi-e la picioare,

Şi totuşi inima aş vrea

Să meargă la culcare.

Sprijin de pernă cotul stâng

Aud plângând oraşul.

Încep şi eu încet să plâng,

Dar sună lung poştaşul.

Alerg la uşă să-i deschid,

Iar lacrima oftează,

Oraşul învelit de zid,

Pe Domnul îl visează.

De ziduri, iată! Mă izbesc,

Poştaşul mă cuprinde!

În Raiul meu dumnezeiesc;

O stea te voi aprinde.

Balcoane albe se perind

Pe sub cerescul spaţiu,

Trec îngeri aripi fâlfâind

Cu vechiul lor nesaţiu.

Parcă aş fi un copilaş,

Gonind mereu spre soare

Şi-n mine plânge un oraş

Cu lacrimi mari de floare.

Pierduţi în visele din noi,

Azi, numărăm iar stele

Loviţi de lună şi de ploi,

De gândurile mele.

Nicicând n-a curs aşa de mult

Cu vise-nlăcrimate,

Dar zău că dacă le ascult

Mă-nfrigurează toate.

Şi mă voi duce-n asfinţit

Cu braţele prea pline

Acolo unde e-un sfârşit

Şi nu mai ştiu de mine.

Căci, iată! Azi, vă spun la toţi;

Am fost puţin plecată,

M-a prins oraşul jos sub roţi

Şi-am dispărut îndată.

Şi nu mai ştiu nici eu de când

Oraşul stă şi plânge,

Dar m-am întors în el şi sunt;

O lacrimă, de sânge.

Un Rai de stele stă întins

Pe-a veşniciei haos

Şi eu în spaţiul necuprins;

Iubirii, sunt adaos.

Iar luna dacă risipește

Imagini pentru lagrimas DE LLUVIA GIF

Iar luna dacă risipește

Praful din cerul ei stelar,

Și dacă nu te întâlnește

Rămân eu clipa ta de jar.

Și dacă soarele apune

În umbra viselor de jad

Pe mine noaptea mă răpune

Și-n cerul ei rămân nomad.

Și dacă marea va descrește

În marea grijilor din noi

Izvorul dragostei va crește

Între cerință și nevoi.

Și dacă amintiri vor trece

Cu talpa goală prin zăpezi

Noi ne vom risipi cât zece

În-frunze-uscate prin livezi.

Și dacă tinerețea arde

În munții de dor voi răsări

Iar îngerii nescriși în carte

Pe flori cenușă vor sădi.

Și dacă luna printre stele

Aproape nu va sta în joc

Atunci nici dorurile grele

Nu m-or cuprinde ca un foc.

Și dacă eu voi fi izvor

În anii plumburii ce vin

Mă voi închide-n versul lor

Să mă-nvelesc cu-al tău destin.

Și dacă-n mine vei apune

Voi strânge-n cântece o stea

Iar viața ei va fi genune

Ce-o prind în nemurirea mea.

În clipa tăcerii m-ascund

Imagini pentru lagrimas DE LLUVIA GIF

Pământul se zbate și ploaia dansează

Pe clipe absurde și vise de jar

Și-n liniștea serii iubirea valsează

De plânge într-una un sfânt în altar.

Pădurile toate se leagănă-n ramuri

Și norii vuiesc pe-arcane de timp

Când umbre străine și vise la geamuri

Risipă rămân pe-al vieții răstimp.

Acolo un suflet, insistă să doarmă

Pe visele nopții, pe stele și nori

Și lasă tăcerea să iasă din armă

În noaptea ce este mireasmă de flori.

Îndată privirea sărută fiorii

Pe mână, pe frunte, pe stelele lor,

Și vântul ce bate, cu apele morii

Rămâne să cânte: a sete de dor.

Bolnav de tăcere, bolnav de mirări

Mai arde și azi din soare un vid

Și stelele nopții se sting pe cărări

În cântecul zilei atât de perfid.

Iubirea e visul ce bate pe ramuri

În pomul răbdării cu perne cu tot

Și-n mii de dorințe ce-așteaptă la geamuri

Din inima firii să pot să te scot.

Rămasă pe-afară, de vină mă caut

Și cânt cu orchestra, vieții la nai

M-așez pe chitară, când suflu în flaut,

Dar tu prins de vise, în vise îmi stai.

Pe ramura nopții, se zbate pământul,

Pe clipa pierdută, eu vin alergând

Din vorba ascunsă, îți scutur cuvântul

Și-n clipa tăcerii: cuminte m-ascund.

De ce e casa goală!?

Imagini pentru lagrimas DE LLUVIA GIF

De ce e casa goală și vulturii-mi dau roată

Când amintiri de veghe cu noptea mă îmbată

Și când iubirea cerne atâta poezie,

Iar veacuri de tăcere se-așează pe hârtie!?

Astăzi mă simt străină și mă ridic din noapte

Pe adieri de clipe mușcând din mere coapte.

A cui rămân acuma când tu m-ai părăsit

În broderia zilei cu-armuri de răsărit?

Cuprinde-mă în brațe și strânge-mă de mână

Uitând în ceasul sorții iubirea ce se-ngână,

Tu ,visele de noapte dezleagăle-n izvor

Ca să le beau cu sete și-n  Raiul tău să zbor.

Tu, valurile mării, să le-mlpetești ușoare

Cu soarele din noi, topindu-se-n ninsoare

Că eu mireasă sunt, o lună de tăcere,

Luceafărul ești tu, în casa mea, durere.

Imagini pentru lagrimas DE LLUVIA GIF

Versuri de MANUELA CERASELA JERLAIANU


revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

Descantec de ploaie, versuri Ana Blandiana, muzica Maria Magdalena Dănăilă

´´E-n aer miros de dragoste viu,
Şi toţi trecătorii adulmecă ploaia să-i simtă mirosul,
Pe-o asemenea ploaie poţi să te-ndrăgosteşti fulgerător,
Toţi trecătorii sunt îndrăgostiţi´´

Imagini pentru citate chaplin

–––––––––––––––

*****MUZICA

Charlie Chaplin-This is my song /Orchestra JAMES LAST

 

***RECOMANDARI.

DESCOPERA MINUNILE NATURII DE PE BLOGUL ADELEI TEBAN !

Imagini pentru ADELA TEBAN

https://scontent-mad1-1.xx.fbcdn.net/t31.0-8/14434916_543095765860636_4836461318036112096_o.jpg

2

https://adelateban.com/

 

Jethro Tull revine cu un spectacol special în România


afjtbuc

Jethro Tull revine cu un spectacol special în România. Vino să asculţi legendarele sale piese la Sala Palatului din Bucuresti,pe 21 februarie 2017!

Formația care a vândut peste 60 de milioane de albume în toată lumea este pregătită de un show special pentru fanii din România. „ JETHRO TULL performed by Ian Anderson“ este un spectacol ce îmbină muzica cu arta interpretativă şi reuşeşte să creeze o seară plină de magie pentru fanii rockului.

După concertele susţinute în Statele Unite şi Germania, legendara formaţie revine în ţara noastră împreuna cu Ian Anderson pentru a-i fascina din nou pe fanii români cu amestecul lor fermecător de hard rock, sonorităţi folk şi tente de blues. De pe setlist nu vor lipsi piese celebre precum „Aqualung”, „Thick as a Brick”, „Locomotive Breath”, „Too Old to Rock’n’Roll“ sau „Too Young to Die“,se precizeza in comunicatul de presa remis Revistei ´´HAI,ROMANIA!´´ (https://mihaimarin.wordpress.com)

Imagini pentru jethro tull 2016

În prezent trupa este formată din: Ian Anderson (flaut, voce, chitară acustică), Florian Opahle (chitară electrică), Scott Hammond (tobe), John O’Hara (keyboards), David Goodier (bass), la care se adaugă ajutorul lui Ryan O’Donnell, în domeniul vocal şi teatral.

Muzica lor îşi are rădăcinile în blues-ul britanic al anilor ’60 şi este marcată de o tonalitate vocala ieşită din comun, căreia i-a fost adăugat sound-ul flautului. Iniţial formaţia cânta un blues rock experimental, însă ulterior au inclus şi elemente de rock clasic, folk, jazz sau art rock.

Ultimul concert Jethro Tull din România a avut loc în 2014 şi s-a bucurat de un real succes în rândul fanilor, fiind un eveniment soldout.  Membrii trupei sunt încântaţi să îşi revadă fanii români, alături de care s-au simţit excelent de fiecare dată şi le promit acestora o seară de neegalat.

Biletele se vor pune in vanzare incepand de luni, 26 septembrie, pe site-urile de specialitate. (M.M.)

Jethro Tull – Locomotive Breath

 ****AFIS CULTURAL

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

Romanian Community Center of SacramentoRomanian Festival din Sacramento, California-24 septembrie 2016, în Royer Park, Sacramento

Location Address:

5306 Walnut Ave., Building A, Sacramento, CA 95841

Mailing Address:

Romanian Community Center of Sacramento

PO BOX 2182, Citrus Heights, CA 95611-2182

Phone:

(916) 604-6707

E-mail:

info@romaniancentersacramento.org

Revista ´´HAI,ROMANIA ! ´´ va informeaza ca la Romanian Festival din Sacramento-California va participa si Ansamblul Folcloric „HORA” Vlăsinești-Botosani,cu sprijinul ICR New York. La aceasta ora , dansatorii romani sunt in zbor spre SUA.(M.M.)

Din arhiva festivalului:

Romanian Festival presented by Romanian Community Center of Sacramento

 

POEZIE. Cristina Maria PÂRVU (Spania)-´´GÂNDURI ÎMPĂRTĂŞITE´´


 Cristina Maria Pârvu

Născută la data de 01.06.1989, Ploiești   
Domiciliu: Spania, Valencia   /Măneciu-Prahova
Profesie: profesor, traducător   
Prima poezie scrisă în luna ianuarie, 2016  
Activitate pe diverse site-uri literare din România și Spania   
Volum de autor: Gânduri împărtășite, 2016, ed. Epublishers   
 Colaborează cu revistele: Expresia ideii, Bogdania, Memoria Slovelor, Contraste culturale   
Câștigă concursul de debut literar Lumen, nefinalizat   
Câștigă diplome importante la concursuri de poezie clasică și haiku   
Câștigă trofeul Bogdania, 2016  
https://scontent-mad1-1.xx.fbcdn.net/v/t1.0-9/13938578_1784044058508797_5848377446554216299_n.jpg?oh=876867c79851b79d13acc3004180698b&oe=58845853
Publică în antologii:   
Lyrics et Prosa, 2016, ed. Națiunea   
Lumina cuvintelor, 2016, ed. Liric graph   
Fel de fel de stihuri, 2016  
Aripi spre zbor, 2016  
Escritores al alba, 2016  
Luz de luna II, 2016  
Poetas nocturnos, 2016  
Antología de haikus, 2016, Spania 
**
MAMA
Tocmai ce am închis ochii și mi-am amintit…curtea casei, la câteva ore după trecerea mamei dincolo, ger afară și înăuntrul meu. Nici până azi nu s-a topit. A trebuit să sparg nuci, fără ca ea să mă roage, ca-n fiecare ceas de sărbătoare. Coji de nuci sparte și cicatrice pe suflet. Lacrimi înghețate de vânt. Gânduri rătăcite. Amintiri tot mai vii. Sunetul papucilor săi prin curte. Halatul ei albastru și moale. Alunita ei frumoasă pe obraz. Vocea ei blândă, amutita. Cine a inventat moartea și sinonimul ei, viața?      ( Cristina Maria Pârvu)
 ****
Simplu visător   
Cristina Pârvu
Sunt doar un simplu visător,   
Ce gânduri își așterne pe hârtie.   
Ce dă un sens aparte rimelor,   
Și inima s-o cânte doar el știe.   
  
Adesea scrisul mi-este întrerupt,   
Penita-mi cade, lunecând din mână.   
Din suflet versuri calde eu am rupt,   
Arătând că iubesc limba română.   
  
Nu îmi doresc mii de like-uri,   
Aș vrea doar la inimi să vă ajung.   
Să rămân în vreo carte zeci de veacuri,   
Tristețea prin strofe să vă alung.   
  
Știu, nu scriu metafore-ntortocheate,   
Am un vers simplu, dar plin de iubire.   
Nu compun nici poezii deocheate,   
Simplă-s și eu, în a mea aiurire.
(Coperta cartii – SILVIA STAMATESCU)
_____
Dragoste fără sfârșit   
Cristina Pârvu  
Imagini pentru love infinit
De câte ori rostesc „cât te iubesc!”,  
Îmi pare că te știu de-o viață.   
Mi-e teamă să nu te rănesc,   
Strigând mereu, ca într-o piață.   
  
Nu cred c-ar fi cuvinte de ajuns,   
Nici mângâieri și nici săruturi.   
Iar inima din mine de mi-aș fi smuls,  
N-ar însemna mai mult decât nimicuri.   
  
Doar timpul îti va demonstra iubirea,   
Și ochii-mi scăldati în fericire.   
Privindu-te, mi-oi lecui durerea,   
Alăturea-ti, pot crede-n nemurire.  
  
Pot crede-n nemurire, într-o dragoste vie,  
Eu în a ta privire, mereu tot mai frumoasă.   
Chiar și de sfârșitul va fi ca să vie,  
Voi trăi în tine, doar a ta mireasă.
____
Încă o toamnă
Cristina Pârvu
Imagini pentru FRUNZE GIF
Privesc azi frunzele căzând,   
Pe lacul nostru de-altădată.   
Din lună razele mușcând,   
Cu-aur acoperind-o toată.   
  
Același foșnet de demult,   
În al meu timpan răsună.   
Asuprind al vieții tumult,   
În mintea-mi amintiri se-adună. 
  
Mi-e dor de-o toamnă-n doi,  
Pe umărul meu tu iar să plângi.   
Sub cerul prea plin numai noi,  
Sufletul prea gol să-mi atingi. 
___
Anii mei   
Cristina Pârvu   
Imagini pentru cristina maria parvu ganduri impartasite
Sub nimbul lunii, astă seară,   
Promite-ti voi iar fericirea.  
Nicicând inima-ti n-o să doară,   
Mergând la pas cu nemurirea.  
  
În ochii mei privi-vei iar,   
După ani și ani de-a rândul.   
Timpul meu ti-l voi da-n dar,  
Obișnuindu-mă cu gândul.   
  
Din clipele mele-ti voi preface,   
Riduri în fire de mătase.   
Îmbrăcat la patru ace,  
Inima-mi pe costum ti-oi coase.
____
Timp să te iubesc   
Cristina Pârvu
Imagini pentru love time
Când crengile îmi bat în geam   
Și soarele îmi scaldă fata,   
Mă-ntreb câte zile-o să am,  
Mi-e teamă că-i prea scurtă viata.   
  
Prea scurtă viata, timpul trece,   
Și nu te pot iubi cât vreau.   
Și simt în palme-o umbră rece,   
Paharul cu suspine-l beau.   
  
Cu suspine-l beau și sper,   
Să nu se sfârșească pământul.   
Spre cer cu voce stinsă zbier,  
Să îmi mai salte-o viață rândul.   
  
Să-mi salte rândul, să-mi dea vreme,   
Să îti pot da iubirea mea.   
Să îmi tratez orice durere,   
Doar sarutandu-te, aș vrea. 
____
Măneciul meu (Prahova, Cheia)   
Cristina Pârvu   
Imagini pentru maneciu ungureni
Mi-e dor de merii plini din curte,   
În care toti ne cocoțam.   
Livada mea cu doruri multe,   
Unde-așa fericiti eram.   
  
Mi-e dor de-a mea copilărie,   
Ce-a trecut ca-ntr-o clipită.  
La ea visez cu bucurie,   
La pâinea mamei de pe plită.  
  
Mi-e dor de curtea pietruită ,   
Unde genunchii-mi tot juleam.   
Dar nu plângeam, ci fericită,   
În joacă iarăși mă pierdeam.   
(Cristina sustine ca tatal ei este cel mai devotat cititor al ei )
  
Balconul unde stăteai tu, mamă,   
Parcă de dor a amuțit.   
Încă visează-a ta năframă,  
Și părul tău de griji albit.   
  
Mi-e dor de strada Pieții, plină   
De copii și jocuri uitate.   
De gârla Cheii, cristalină,   
De glume vechi și expirate.   
  
Măneciul meu s-a transformat,   
Localitatea mea de suflet.   
Cu timpul multe s-au schimbat,  
Nostalgică, schițez un zâmbet.
––––––
https://scontent-mad1-1.xx.fbcdn.net/t31.0-8/14231351_1795152847397918_830291542083037629_o.jpg
https://scontent-fra3-1.xx.fbcdn.net/v/t1.0-9/13932670_272859509768094_3264188320947360213_n.jpg?oh=758f053ec8e0249e410b66bf0b47327c&oe=587BC607

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cSpice Girls – Mama


Ion DRUȚĂ .Poezie-´´Rugă albă´´. Recita admirabila Monica PÎRLICI (la 11 ani)


ION DRUTA-´´RUGA ALBA´´

Imagini pentru monica pirlici

Curățe-ne, Doamne casa și masa,

și duhul, și trupul, de toate rătăcirile,

de toate păcătuirile,

de toate nelegiuirile,

așa încât să nu ne rămână decât o singură grijă,

un singur drum,

o singură dragoste  și o pâine rotundă pe masă.

~

de străvechiul nostru blestem,

de a porni peste tot,

și nu a ajunge nicăieri,

de a încărca mai mult decât putem duce,

de a le începe pe toate,

și a nu duce nimic până la capăt.

~

Scoală-ne, Doamne în zori,

și trimite-ne la muncă,

la munca cea care nu atât pentru tine,

cât pentru aproapele tău, nu atât pentru trup,

cât pentru suflet.

~

Dăruiește-ne o zi bună cu spor și hărnicie,

așa încât spre seară întorși acasă,

împăcați cu sine și cu lumea din jur,

să cinăm cu ceea ce ni s-a dat –

pâine și apă.

~

Atât de la Domnul.

Și va fi gustoasă, și va fi sățioasă,

Pâinea ceea,

Pentru că mușcând încet,

Cu evlavie,

Adunând în palme fărămiturile,

Vom porni,

În urma plugarului,

Pășind domol pe brazde puhave,

Și calde,

După care tot cântând vom semăna,

Apoi vom ieși la plivit,

La secerat.

~

Vom aduna spic la spic,

Snop lângă snop,

După treierat,

După vânturat,

Vom merge la moară,

Vom căra saci,

Și, firește, plămădind,

Făcând focul la cuptor,

Vom urmări să nu fugă,

Aluatul din covată.

~

Ne vom întoarce la străbuni,

Asigurând mersul vremurilor,

Ne vom creștiniza,

Ne vom reboteza,

Cu gândul la Mântuitorul,

La cele spuse de către Domnul,

La Cina cea Taină.

~

Pentru că acolo,

Unde este pâinea,

Acolo este și Dumnezeu.

~

Curăță-ne, Doamne Cugetul de pustietate,

De întunicime, de răutate,

Curăță-ne auzul de înjurături,

De scrânșete, de blesteme,

Curăță-ne vederile de urâțenii,

De sălbăticii, de josnicii.

~

Dăruiește-ne, Doamne ,

Măcar o oră de liniște curată,

Neprihănită,

O oră de tăcere, de resemnare,

De contemplare,

De aciuare,

Așa ca să putem,

Sta la sfat cu sufletul,

Cu conștiința,

Cu inima.

~

Apoi, tot sfătuindu-ne,

Tot rătăcind prin vremuri,

Prin destine,

De la una la alta,

Vom simți,

Cum se prelinge pe sus,

Pe sus de tot, pe sub ceruri,

Veșnicia.

~

Și atunci vom tresări,

Căci suntem miruiți,

De acea mare minune.

~

Și atunci nu vom înfiora,

Când se va stinge de noi umbra veșniciei.

~

Ne vom auzi glasul,

Acel glas tainic,

Care încă nu a îmbrăcat,

Haina cuvântului,

Nu și-a găsit cu cine să comunice,

Nu și-a ales unda sonoră.

~

Fiind mult prea firav,

Mult prea gingaș,

Mai rămâne gângurind în fașe.

~

Dar acel glas tainic,

Intim,

Pe care-l auzim numai noi,

Ne este reazim și sfetnic,

Este sensul suprem,

Al existenței noastre,

El fiind suflare,

din suflarea Domnului.

~

Fără a-l căuta,

Fără a-l cinsti,

Fără a-l înțelege,

Ne vom chinui toată viața,

Nedându-ne seama cine suntem,

De unde venim și,

Încotro ne ducem,

Rămânând în fond,

O păpușă gonită de vânt,

Și îngropată de ploi la întâmplare,

Undeva la o margine.

~

Luminează-ne, Doamne,

Cel puțin arareori,

Cu gânduri bune,

Înțelepte, Roditoare,

Căci trecându-ne veacul,

Cu apucături,

De cele care,

Eu ție, tu mie,

Ori tu pe el,

Ori el pe tine,

Jos cu cela,

Jos cu ista,

Și tot așa din an în an,

Din tată în fiu,

Din generație,

În generație,

Am distrus totul ce ni s-a nimerit,

La îndemână.

~

Pământurile,

Satele,

Vetrele,

Limba,

Și însuși felul nostru de a fi.

~

Am decăzut , Doamne,

Tot numărându-ne zilele,

De la o datorie,

La o altă datorie,

De la o supărare,

La o altă supărare,

De la o speranță,

La o altă speranță,

De la o alegere,

La o altă alegere,

De la o dezamăgire, la o altă dezamăgire…

Am sălbăticit, Doamne,

Tot înlocuind iubire cu patul,

Convingerile cu șiretenia,

Demnitatea cu rațiuni politice,

Fața,

Cu averea,

Slujirea cu trădarea.

~

Luminează-ne , Doamne,

Cu câte-un gând curat,

Adânc, omenesc.

~

Așa încât,

Să ne putem aduna,

Sub acoperișul lui,

De la părinți,

De la strămoși,

Până la urmașii,

Ce vor să vină.

~

Pornind prin streinătăți,

Prin vremuri străbătând,

Mizerie,

Sărăcie,

Nedreptate,

Vom duce,

Crucea Destinului,

Cât ni s-a dat,

Până la locul hotărât,

De către Tine,

Simțind,

La fiece pas,

La fiece cotitură,

Ajutorul,

Bunătatea,

Și Binecuvântarea Ta.

~

Întoarce-ne , Doamne,

Acea respirație,

Largă, senină,

Care să cuprindă,

În sinea sa,

Toată frumusețea,

Toată adâncimea,

Toată tristețea,

Verbului matern.

~

Dăruiește-ne , Doamne,

Acea Bunăvoință,

Fără de margini,

Cu care vom privi,

Cu care vom primi,

Lumea,

Pentru ca atunci,

Luminarea cerească,

Va prinde rădăcini,

Va da roadă,

Așa ca să putem spune,

În ceasul de pe urmă,

C-am trăit și noi,

Pe lumea asta. Și Dumnezeu,

A fost cu noi.

Amin.

Imagini pentru ion druta

ION DRUȚĂ  (Moldova)

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c*****WOW !🙂

… FELICITARI,MONICAAA !!!

Inteleapta,minunata, priceputa si talentata  MONICA PÎRLICI (11 ani) recita poezia marelui poet ION DRUȚĂ :

Imagini pentru monica pirlici

 

–––––––––-ENJOY !

CRISTIAN PETRU BALAN (SUA).Poezie de dragoste-´´EU TE PICTEZ CU RAZE (sonet) ´´/ CRISTIAN PETRU BALAN (SUA).Pictura-´´DORINA BALAN´´ (sotia )


CRISTIAN PETRU BALAN : EU TE PICTEZ CU RAZE  (sonet)

 
 
(In foto: Cristian Petru Balan si sotia sa ,doamna Dorina Balan )

Eu te pictez cu raze de flori și de ninsoare

Ce-mi izvorăsc din sânge cu flăcări de mister,

La răsărit de lună, când stele curg din cer

Și-astfel m-aprind de arderi stârnite de-nnoptare,

Ca să-ți înalț altare din visu-mi efemer

Cu doine de lumină,  mirabil giuvaer…

Te-nalț, o, necuprinso, cu-amurguri cântătoare

Iar tu mă-mbraci în toamne și-n flori de palmier

scriitorul cristian petru balan la 18 ani-liceul i.l.caragiale ploiesti

Și-mi pustiești și cântul, și visul și culoarea,

Când mi-adumbrești prin grații durerea mea de dor.

Știu c-am să pot din raze să-ți țes înfățișarea

–-

Și să te urc pe tronul eternului  decor,

Unde, pe veci, domni-vei zdrobind prin ani uitarea

Iar eu rămân vulcanul de foc clocotitor !

   *******

CRISTIAN PETRU BALAN-pictand tabloul JUNELE EMINESCU RELAXANDU-SE IN MIJLOCUL NATURII-5 SEPT.14 OCT.2015-SUAPICTURA de CRISTIAN PETRU BALAN:

´´ DORINA BALAN´´ (sotia )

*****************************************************
DIN VOLUMUL´´ EROS -SONETE ´´
de CRISTIAN PETRU BALAN (SUA) :
cristin petru balan.EROS-SONETE

´´Eros…´´-Versuri: C.P.Balan / Muzica :´´Eros (Rain)´´ de Chris Spheeris 

CLAUDIA BOTA (SUA)-Poezie,pictura si desene // Muzica folk-EMOTIE DE TOAMNA//De Sf. MARIA.MIHAELA UNGUREANU-BINDER ,ÎNTR-UN CONCERT DE EXCEPŢIE ,LA BISERICA ROMÂNEASCĂ „SF. ANTONIE” DIN VIENA


https://pbs.twimg.com/profile_images/470994806429073409/uKwloWpG.jpegEste profesor de religie la Şcoala Gimnazială „Luceafărul” din Bucureşti iar ca preocupări artistice are poezia şi pictura.

În anul 1994 a absolvit cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă (MA) a Universităţii din Bucureşti. Din 2007 este Master în Management Educaţional şi în Consilierea în managementul carierei în domeniul profesional şi tehnic (COC)

Claudia Bota

Începând din 2012 a primit calificarea în calitate de consultant în carieră, dat de GCDF (Global Career Development Facilitator) Statele Unite ale Americii. Între 2011-2013 frecventează Salonul Artelor „Boema 33” din Bucureşti şi cenaclul „Vama literară”, moderat de poetul Daniel Vorona. Ca şi publicaţii literare am putea enumera Lumină lină (New York, SUA), Clipa (Anaheim, California, SUA), Jurnalul Bucureştiului, Singur (Târgovişte), ProLitera (Germania), Confluenţe Literare (Bucureşti), ş.a.

A participat la diferite concursuri de poezie:

– Concursul National ”Sclipiri de iarna” Povestile Craciunului Antologie de texte, creatie lirica si proza, ale cadrelor didactice şi elevilor, cu poezia „O zi de decembrie”cu care obţine o mențiune

– Concursul Național ”Fascinația Anotimpurilor în literatură și artă”, Bârlad, în iunie 2011, Ediția a II-a, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului Inspectoratul Școlar Județean Vaslui, Casa Corpului Didactic Vaslui, Școala de Muzică și Arte Plastice ”N.N Tonitza” Bârlad, Editura Sfera, cu poezia „Atâta ninsoare”, cu care obţine premiul III.

– Concursul internațional de poezie „Călător prin stele, desfășurat in Municipiul Onești, în perioada 29 decembrie 2015-15 ianuarie 2016 cu poezia cu titlul „Atârnă iubirea de inima mea”

În 12 martie 2016 participă în Trebisacce – Italia, la prima ediție a Premiului Literar Internațional Corona, eveniment dedicat  memoriei poetului Gianfranco Cianciaruso, unde a obținut o mențiune specială cu poezia „Iubire lasă-mă să-ți mângâi fruntea´´. (gazetadespania.es)


CLAUDIA BOTA––––poezii

Eu si Bunul Dumnezeu

Imagini pentru LOVER

Eu si Bunul Dumnezeu stam adeseori
Si gandul si privirea mi-o stie la ceas de taina
Si stiu ca-s un biet muritor al lumii fara de lume,
Chiar de-am cazut, El ma ridica cu bunatatea Sa,
Si lumea pentru Tine am parasit-o ca sa ma alatur,
Miloanelor de suflete ce nu sunt adormite.
Sa ma luminez din Lumina cea adevarata,
Iar Cuvantul Tau sa ma adape din izvoarele cele line,
Caci Tu esti Calea,Adevarul si Viata
Si orice lucru in lume nu-si gaseste valoarea
Decat la Tine, Tata al noastru Ceresc .
––

Cuvântul e putere

Imagini pentru PRIER

Nici un cuvânt al unui popor, nu e barbar,

Toate cuvintele noi le-am primit în dar,

Logosul nu ne separă, ci ne adună,

În adevăr și nu în minciună.

 

Cuvântul e puterea întru geneză,

Căci toate-n El, din nimic le-a creat,

Atunci când acel nimic nu era definit,

Pentru a fi din acel a nu fi, un om desăvârșit.

 

Cuvântul e putere întru credință,

E viața care aduce năzuință,

Pe fiecare îl mângâie când îl doare

Punându-i viața la încercare.

 

Cuvântul e putere întru mântuire,

Înalță pe cel ce dă iubire

Și dăruiește pacea inimii,

Pe care mulți o caută în neștire.


Emanația iubirii 

Imagini pentru LOVERS NATURE

Parcurg ziua luminii cu sufletul la Tine, 

Eman iubirea care învăluie totul, 

inima îți distinge gândul, 

multe scântei rupe din mine.  

 

Efervescența încrustată în ochii minții 

mă face să înfloresc mereu.

Chiar dacă primăvara a trecut, 

înfloresc, fără să-mi fie greu.  

 

Te iubesc, dragoste purtată pe ape, 

Te iubesc, dragoste purtată pe pământ, 

Te iubesc, dragoste purtată spre cer, 

Te iubesc, chiar și când vântul bate, 

bate, pustiit de dor.  

 

Nimic nu mă va face să cobor. 

Totul mă-nalță! 

Mă ridică la tine, 

prin aburul scânteii divine, 

ființa mi-e plină de lumină.


Zburați cu propriile voastre aripi 

 

Zburați mereu în largul vieții,

Cu propriile voastre aripi, ca și condorul,

Care veghează tainic cerul,

Privind nelimitat de spațiul ceții.

 

Zburați și fiți mereu, cu sufletele calde,

Ducând în drumul vostru, lumini necreate,

Desăvârșiți-vă menirea cu inimile date,

Chiar și când veți merge neînfricați, pe valuri încercate.  

 

Iar al vostru suflet de copil să-l păstrați, 

Cu dragoste de mamă, de tată și de cei sărmani,

Să luminați prin fapte bune, durerile celor orfani,

Năvalnic suferința să o eliberați.  

 

Zburați copii, nu vă lăsați! 

––––––-

MAMĂ, UN GLAS ATINGE INIMA TA…
Imagini pentru PRIER
Mamă, un glas atinge inima ta,  
E glasul dintru-nalt pentru-a te chema.  
Nimic din viaţă nu mai poate rezista.  
Acum eu mă alătur să-ţi caut respiraţia,  
Chiar dacă căldura inimii s-a ridicat,  
Mâna mi-o întinzi, fiind cazută,  
Spre tine, acum, mă-ndrept tăcută.  
 
Pe pământ, prea senină,  
Prin pântec mă leg prin cămăşi divine.  
Cer năpustit, cu atâtea suspine,  
Un cântec de afecţiune, îngerii cântă din harfe.  
Prin beznă, lumina ta persistă,  
Doar inima, în toamna grea, ţi se mai zbate,  
Te-nalţi, peste nori, prin iubirea mea.  
 
Vreau să mă alătur ţie, mamă,  
Dar tu mă-nveţi să stau calmă,  
Drumul să mi-l urmez,  
fără a fi străină,  
Într-o lume atât de plină.  

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c**********PICTURI SI DESENE DE CLAUDIA BOTA

Imagini pentru claudia bota

*******************************MUZICA FOLK

fluturi

Emotie de toamna.Versuri: NICHITA STANESCU/Muzica: NICU ALIFANTIS :

stire  CULTURALA–––––––––––-
GEORGE ROCA (Australia)-
MIHAELA UNGUREANU-BINDER ,ÎNTR-UN CONCERT DE EXCEPŢIE ,LA BISERICA ROMÂNEASCĂ „SF. ANTONIE” DIN
VIENA
Imagini pentru mihaela ungureanu binder
Renumita mezzosoprană de talie internaţională, Mihaela Ungureanu-Binder, va susţine un Concert de muzică sacră, în cinstea Maicii Domnului, împreună cu invitatele ei la Biserica Ortodaxă „Sf. Antonie” din Viena.
concert la viena
Repertoriul pe care îl vor susţine cele trei mezzosoprane Mihaela Ungureanu-Binder, Eva Piterova (Slovacia) si Tatiana Gonzales (Ecuador) va conţine arii faimoase, precum “Ave Maria” în trei versiuni compoziţionale: Schubert, Gounod şi Caccini; dar şi Duette remarcabile. La pian Eliana Moretti.
Mezzosoprana Mihaela Ungureanu-Binder este renumită pentru ambitusul său vocal particular şi pentru rolurile de marcă. Şi-a făcut debutul la Opera de Stat din Viena în 1998, iar din 1999 a cântat pe toate scenele importante din Europa. A avut apariţii radio şi de televziune pe mai multe posturi impoartante precum: ORF, ZDF, ARTE, RADIO FRANCE.
Evenimentul are loc pe 11 septembrie 2016, la orele 18:00
Adresa: Pouthongasse 16, 1150 Viena
Intrarea este libera.
––––––––––-
george roca
by George ROCA (Australia)

LA MULTI ANI DE SF.MARIA !!! ||BEAUTY.Vrei să arăţi impecabil la o petrecere? …9 paşi uşor de urmat


Eşti gata de petrecere? Ai pregătit ţinuta, ştii cum vrei să te machiezi şi cum să îţi coafezi părul. Dar ce vei face pentru tenul şi corpul tău pentru a arată impecabil? Iată câteva sugestii, plus nişte trucuri after party de care ar fi bine să ţii cont.

Ţinuta, machiajul şi coafura sunt ingrediente importante pentru un look strălucitor. Însă, pentru a arăta impecabil, pielea are cel mai important rol. Întrebarea e ce poţi face înainte de o petrecere astfel încât să poţi şterge urmele oboselii de pe chipul tău. Fie că te descurci cu ce ai prin casă, fie că apelezi la proceduri rapide la o clinică dermatologică, rezultatul este cel care contează.

Cură de hidratare

Daniela Taher, medic dermatolog şi estetician la Skin Clinic, recomandă o cură de hidratare de o săptămână înaintea petrecerii la care vei merge. “Foloseşte zilnic un lapte demachiant hidratant, un serum şi o mască cu ingrediente puternic hidratante. După jumătate de oră, îndeprtează excesul şi foloseşte crema ta obişnuită.” În cazul în care nu ai o mască hidratantă, poţi folosi crema ta zilnică, într-un strat mai gros, pe care să îl aplici de 4, 5 ori pe zi.

Ritual de o zi

Dacă mai ai la dispoziţie doar o zi până la momentul în care vrei să arăţi fabulos, Daniela Taher recomandă efectuarea unui gomaj uşor,cu particule delicate care să elimine impurităţile. Apoi aplicarea unui serum pentru strălucire şi o mască hidratantă. E absolut necesar să acorzi o atenţie specială zonei ochilor: “Aplică nişte comprese cu ceai verde sau muşeţel şi salvie, apoi o mască pentru ochi sau o cremă-gel ţinută neapărat în frigider”, ne sfătuieşte medicul dermatolog Daniela Taher.

Proceduri la clinică

Dacă ai timp şi poţi trece pe la dermatolog, sunt câteva proceduri, de obicei combinate, care oferă rezultate vizibile într-un timp scurt. Ar trebui, însă, să faci aceste tratamente cu 7-10 zile înaintea evenimentului, pentru a da timp echimozelor să se vindece. Poţi încerca un peeling uşor, fără descuamarea pielii, care doar o pregăteşte pentru următoarele proceduri.

“În funcţie de vârstă şi de starea pielii, dermatologul poate recomanda proceduri de mezoterapie hidratantă sau liftantă“, recomandă Daniela Taher. Mezoterapia (introducerea în derm a unui cocteil de vitamine, minerale, antioxidanţi, aminoacizi) hidratantă face ca pielea să fie mult mai netedă şi luminoasă. Machiajul se va aplica mai uşor pe o piele cu astfel de calităţi. Iar cea liftantă face ca micile imperfecţiuni, riduri, umbre, să se estompeze. La acest tip de mezoterapie, efectul este vizibil imediat.

Ten de star

Încearcă următorul masaj (pe care îl fac şi unele vedete de la Hollywood) timp de 10 minute şi pielea ta va radia. Repetă fiecare pas de 30 de ori.

Mai întâi masează-ţi urechile, pentru a creşte microcirculatia la nivelul feţei. Rulează uşor pumnii strânşi (după ce te-ai uns cu puţin ulei facial) dinspre bărbie spre baza urechii, apoi dinspre pomeţi spre urechi şi dinspre colţurile gurii spre urechi). Cu degetele aliniate, masează uşor fruntea, dinspre mijlocul ei spre tâmple. Tapotează cu degetele zona de sub pleoapa inferioară, apoi, cu mai multă putere, tot scalpul.

Ritual pentru corp

Şi trupul tău ar avea nevoie de puţin răsfăţ şi de o grijă specială înainte de un eveniment important. Ar trebui să fii odihnită şi relaxată, pentru că vei sta destul de mult în picioare (pe tocuri sau nu). Şi pentru că sigur vei alege un outfit cu braţele goale sau mai decoltat, pielea ta ar trebui să fie hidratată şi strălucitoare. Noi îţi propunem 3 ritualuri care îţi vor oferi acea stare de spirit de care ai nevoie pentru a străluci ( şi la propriu şi la figurat) la orice petrecere.

Baie relaxantă cu sare de Himalaya

Sarea de Himalaya adusă din dealurile din apropierea munţilor conţine peste 80 de minerale esenţiale pentru necesităţile pielii tale. Adaugă o cană cu sare de Himalaya în cada cu apă caldă, apoi relaxează-te timp de 20 de minute. Acest tip de sare are rolul de a elimina stresul din muşchi şi articulaţii, relaxând muşchii şi detoxifiind pielea. Dar ai grijă să nu stai mai mult de 20 de minute, pentru că te vei relaxa atât de mult, încât nu vei mai vrea să mergi la petrecere pentru că te va lua somnul.

Răsfăţ pentru păr

Uleiul de cocos organic are foarte multe beneficii pentru piele, păr şi sănătate, în general. Bogat în nutrienţi şi acizi graşi esenţiali, uleiul “sigilează” foliculul de păr din exterior, păstrând părul hidratat şi hrănit în profunzime. O lingură de ulei de cocos, încălzit în prealabil în palme, aplicat pe părul umed face minuni. Stai aşa cât de mult îţi permite timpul, apoi clăteşte-ţi podoabă capilară cu apă caldă şi spal-o cu şamponul tău preferat. Apoi coafează-ţi părul aşa cum îţi place.

Scrub pentru mâini

De la banalul gest de a face cunoştinţă până la servirea platourilor cu snacks-uri sau cozonaci, mâinile tale sunt în prim plan, mai mult decât crezi. Pentru a avea pielea hidratată şi catifelată la atingere, poţi încerca acest scrub: combină părţi egale de ulei de măsline extravirgin şi sare roz de Himalaya. Masează-ţi pielea mâinilor cu acest scrub. Sarea va îndepărta celulele moarte, iar uleiul (cu conţinut ridicat de antioxidanţi şi vitaminele A şi E) hrăneşte profund epiderma.

After Party

Te-ai distrat, a fost frumos, însă în dimineaţa de după petrecere, tenul tău are nevoie de un boost de energie. Se ştie că nopţile nedormite, alcoolul şi statul mult în picioare nu te vor face să arăţi fresh în dimineaţa de după evenimentul pentru care te-ai pregătit cu minuţiozitate. Aplică serumuri cu conţinut ridicat în vitamina C, pentru că are rol reparator şi neapărat o masca hidratantă, pentru că alcoolul şi nopţile nedormite au că efect secundar deshidratarea.

În afară de multă apă, ai nevoie şi de ceaiuri cu efect antioxidant, antiinflamator şi diuretic. “Eu recomand o cană mare cu ceai verde combinat cu ceai de salvie în dimineaţa de după petrecere. Şi dacă mai pui la ochi şi o cremă-gel ţinută în frigider, cearcănele vor dispărea mult mai rapid”, spune Daniela Taher. Un mic dejun cu fructe proaspete te va ajuta să îţi recapeţi instant energia şi să te pregăteşti, eventual, de următoarea petrecere.(Sursa : csid.ro.//Selectie foto : MM )

*****MUZICA––––––––––––

Whigfield – Saturday Night [Official Video HD]

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cLA MULTI ANI,IN ZI DE SF. MARIA !

Florin Vasilica – Marine, la nunta ta:

*********REVISTA ”HAI,ROMANIA !” va recomanda ABC DE NUTRITIE, prima carte pentru copii scrisa de un medic nutritionist,dr. MIHAELA BILIC

“ABC de nutriție” de dr. Mihaela Bilic este cartea care își dorește să revoluționeze percepția noilor generații despre nutriție, aducând o schimbare reală în ceea ce privește obiceiurile alimentare.
Mihaela Bilic va lansa o carte de nutriţie pentru copii

Poezie de Manuela Cerasela Jerlăianu ||Pictura de Cristian Petru Balan (SUA)-”Mama si Copilul” ||Muzica andina.Leo Rojas (Ecuador)-”Celeste”


Manuela Cerasela Jerlăianu s-a născut pe 27 octombrie 1976  în orașul Fetești (județul Ialomița). A fost la școala generală în zona natală, apoi a absolvit studiile liceale în Brănești (județul Ilfov, promoția 2005) și a urmat studii de licență în management și agroturism la Universitatea de Studii Agronomice și Medicină Veterinară în București (promoția 2008) precum și Școala Postliceală Sanitară Carol Davila din București (promoția 2009).  A debutat literar    online pe 1 aprilie 2015 pe regatulcuvantului.ro,

Spiritualitate Universală

iar editorial cu volumul de poezie  Desenând pe cer la Editura Beta din București  care a apărut pe 16 octombrie 2015. De asemenea a publicat versuri în mai multe antologii: Conviețuiri (Editura Beta, București, 2015), În căutarea  paradisului  pierdut (Editura Karta Graphic, Ploiești,  2015), Colinzile zăpezilor târzii (Editura Liric graph, Galați, 2015),  Femeia omniprezentă (Editura StudIS, Iași, 2016). A urmat reeditarea cărții de debut sub titlul  Desenând pe cer, vol. I (Editura Stef, Iași, 2016)  și o altă carte  titlul  Desenând pe cer, vol. al II-lea (Editura Inspirescu Satu Mare, 2016). De asemenea avut un dialog poetic cu Ion Vanghele care a văzut lumina tiparului în volumele Ce este iubirea? (Editura Stef, Iași, 2016), Două inimi bătând pe același portativ (Editura Stef, Iași, 2016) precum și  Hermeneutică voll.  I-II  (Editura Stef, Iași, 2016). Tot în anul 2016 a mai publicat un volum de poezie sub titlul Miez de ardere și fum (Editura Stef, 2016).

………………….

Stau învăluite tăcerile

Stau învăluite tăcerile în inima cerului

de mi-au adormit cuvintele în piept

și visează o seară în gândul puterii

dar în inima ta s-au ascuns gândurile mele

și mă visezi în toate bătăile de inimii.

 

***

Ce umbre de speranțe se arată în infinita liniște!

Cunună cu mine o stea și inima focului ei,

dă-mi-o ca să cunosc drumul pe care o poartă vântul

că tăcerile stau învăluite în inima cerului.

Iată zburăm pe firul nepăzit al îngerilor!

***

Întregul mă cheamă.

 

Spiritul mi se împarte în mii de frânturi

și visez că mă culeg din inima ta.

Nu știu dacă să adorm cu visul prins pe mână

că eu cunosc fiecare pas care m-a leagat cu iubire.

Din inima frântă îmi las privirea pe scară

ca să te salt în dansul înmulțit al viselor pierdute.

Vino, vino cu o Cale Lactee în mână

că eu port un Luceafăr pe umeri și totuși: Întregul mă cheamă.

 ***

Se întregesc universurile în horă. 

 

Se coboară raze albastre din ultima stea

ca să cunune dorul pământului cu îngerul nopții

iar noi colindăm cu luna la nunta căderii.

E pace în cântecul vesel ce curge din coarda viorii

dar se ridică trei îngeri și dansează cu sete de viață

de se întregesc Universurile în horă.

*** 

Îmi cântă pământul

 

În gerul cuvintelor  a încremenit limba poemelor

și pe furtuna de vise a vuit din inima ta

dar îmi cântă pământul  c-un verde alai de muguri crăpați

de mă scapără tălpile de dorul lui!

Iată-l ! Mă așteaptă  cu masa pusă în colțul ochiului.

O ! M-a prins un soare de mână și mă colindă prin poemele tale.

Toții zorii mă revarsă la margini de rând

de îmi vine  să visez la furtuna din inima ta!

 ***

Se cern clipele  

Se cern clipele pe o pereche de zile

și fereastra anilor se deschide la modă

cu balamale de vis lăsate pe un ochi de geam pus pe tocuri înalte.. .

Vai ! Ce mai curg amintirile în valea răpusă de lupii nopților de îmi vine să smulg  tot firul de salcie ce se lasă din pieptul verii în grăgina infinitului !

Îmi răsucesc manșetele visului și bat din palme ca să scutur frigul din podul pământului  adormit  în leagănul timpului.

***

Clipa mă respiră

 

Clipa mă respiră cu nemuriri de plăceri acrobate ce se leagănă pe umerii lutului și mă dezbracă în puterea morții nesatisfăcută !

Ce friguri de cuvinte mă strigă în ureche!

Ce drum răsturnat calcă pe sub tălpile mele!

O lacrimă îmi arde inima pământului de mă nuntesc cu fiul căderii în ploaia secerată de norii nesrinși!

Mă respiră clipă, limpede ca focul zorilor și  ard, ard de nu mă regăsesc în vântul cenușii.

 ***

Ca un copil 

Mă rătăcesc într-un glas de copil unde șuieră tăcerea în gară ca să plece să culeagă roadele timpului meu nesfârșit …

Îmi pun la uscat clipa și nu las vântul să o bată cu palma privirii dar aprind soarele cu focul inimii și  îi strâng lumina în piept ca să mă conducă în cerurile pline cu îngeri.

Ca un copil mă urc pe colțul lunii și iată!

Aștept alte Căi Lactei ca să le sărut ramurile inimilor dar Luceafărul serii privește la mine cu jind!

Învață-mă, învață-mă tu să pironesc dumnezeirea în cuvinte ca să strig: Cunună cu mine drumul infinitului și lasă-mi reper o singură stea că am rătăcit în neantul de vis unde se prind de braț Universurile.

 ***

Ghearele morții

 

Ghearele morții nasc albastre cununii cu Nemurirea

și alaiul nunții îmi aduce daruri din verdele copt de teamă

din soiul bun la gust și dulce ca mierea ce mă leagă cu Tatăl meu de Cuvânt.

Însemnate mai stau clipele la masa netăcută dar le răsfoiesc amintirile cu Sfânta Mireasmă a Păcii de se cutremură lutul în spirit.    

Vin nefiresc rătăciri pe o foaie de cer necrescut și bat la ochiul vederii cu atâta putere că mă revolt si sar din ramul nervului drept până ajung să cânt cu Veșnicia.

În etenele arderi deschid ușile de jar ale închinării și Altarului Sfânt îi aduc spiritul meu.

O ! Câtă nemurire mă îmbracă în veșminte de Lumină !

   ***

În viscolul Universului

 

Într-un val nesfârșit de soare se unduiesc trudele mării ca să întoarcă la țărm proaspetele sacrificii

ca pe unele atât de neștiute de mulțimea stelelor

care se pictează în viscolul Universului.

Ce armonie de cuvinte stau să laude Creatorul picturii!

Din rugile aprinse urcă miresme de mulțumire !

O ce trăire se zgâlțâie în pieptul tabloului nevăzut al visului meu!

 

Cuvintele amorțesc de ședere…

Aripile cresc și zboară spre alte Uniuversuri…

Privirile mi se înfășoară în palmele atât de lacome a mării transcedentale unde miresmele patimilor vorbesc cu infinite sclipiri de Lunimă de mă ridică din ploaia viscolului  de stele! 

 ***

Dansez cu  infinitul

 

Mă trezesc în inima îmbătată cu umbre de cuvinte scânteietoare

unde alunecă lacrimile zorilor pentru praful de stele scuturat

din pragul cerului când mă asemăn cu visul.

Adorm în neliniștea de raze a dimineții când în soarele speranțelor dansez cu infinitul.

 

Și mă visez cu inima plină  de clipe luminoase duse în neantul iluziilor unde ochii veșniciei privesc atent și se cufundă în eterul atât de prezent al nopților albe și al zilelor crescute în inima curcubeielor când aura privirii mele te vede trecând prin nesfârșita speranță  aprinsă cu Lumina Iubirii.  

 ***

Când margini de timp se cufundă

 

Arderea inimii mele se stinge în nestinsele clipe ale soarelui

când margini de timp se cufundă în iluziile stelelor deschise la izvoare dar te prind când privirea lunii are inima plină de roua răbdării aprinsă de steaua iubirii.

 Nesfârșite dorințe trec să-mi lumineze calea tăcerii

când mă odihnesc în speranțele oglindite în valul infinitului.

Adesea mă bate pe umeri setea amintirilor din inima stelelor

de îmi rămân palmele încleștate în razele lunii și cuvintele adorm pe patul Căii Lactee iar Luceafărul rămas în vise îmi adoarme nesfârșita poemă rătăcită în tivul timpului.

 ***

Strugurii cad amețiți

 

Nestăpânit îmi cobor durerile din gândul nopții în patul cu perne de pluș al amintirilor acolo unde stelele dansează cu iubirea

pe singura fulguială de clipe.

Cu vârful degetelor ard teama risipită în matca inimii ce îmbracă tăcerile zilelor și privește la soare ca o copilă abandonată.

Strugurii cad amețiți de tăria vinului de mâine când drumul rămâne strâmb la poale iar  tu alergi să prinzi zilele ce vor să bată la ușa chemării.

Amurgul se zbate să nască o noapte cu lună plină 

iar răsăriturile coboară pe funiile împletite de îngeri. 

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c______PICTURA de CRISTIAN PETRU BALAN (SUA)-”MAMA SI COPILUL”

Scriitorul si artistul plastic Cristian Petru Balan din SUA

Scriitorul si artistul plastic Cristian Petru Balan din SUA

___________MUZICA ANDINA

Leo Rojas (Ecuador)- Celeste

–––SEMNAL EDITORIAL

IMG_20160815_123831

A apărut LiterCritica de GHEORGHE A. STROIA – Antologie de texte critice (note, comentarii, recenzii și cronici), Armonii Culturale, Adjud, 2016

LiterCritica 2016

Importanţa comunicării într-o relaţie//Pictura. Cristian Petru BALAN (SUA):DOMNISOARA PRIMAVARA


Pentru ca o relaţie să fie sănătoasă şi echilibrată, ea trebuie hrănită prin schimburi de idei, fiecare dintre cei doi parteneri simţindu-se liberi să spună tot ce are pe suflet, fără să se teamă de judecata celuilalt.

Cuvântul rostit dă viaţă relaţiei. Pentru a stăpâni arta comunicării este nevoie de un exerciţiu progresiv, în care greşelile sunt depăşite prin împăcare.

 

În plus, procesul de învăţare a artei comunicării deschide calea cunoaşterii şi descoperirii reciproce, ambele propice dăruirii plăcerii.

O asfel de atitudne este cea a unui adult responsabil, care face tot ce îi stă în putinţă pentru a avea o relaţie plină de satisfacţii reciproce.

Dezvoltarea gândurilor

Este important a partenerii să înveţe să se cunoască, să se descopere reciproc. De aceea, ei trebuie să se dezvăluie prin cuvinte. Celălalt nu te cunoaşte deloc, sau te cunoaşte insuficient, pentru că nu ţi-ai dat secretele în vileag. Cum altfel, decât prin cuvinte, crezi că ar putea afla ce şi cum îţi place?

Mărturiseşte-ţi temerile

Într-o relaţie, este important ca fiecare să poată spune de ce se teme sau ce îi produce blocaje psihologice. Fiecare are nevoi de cuvinte liniştitoare, vrea să se simtă în siguranţă. Din momentul în care vei acţiona astfel, fără ocolişuri, partenerul nu se va mai simţi obligat să joace rolul celui aflat într-o competiţie în care îi sunt evaluate performanţele. Dă-ţi şansa destinderi şi relaxării, acordându-i încredere celuilalt.

Fiecare trebuie să aibă îndrăzneala de a spune: „Mă tem” sau „Mă simt neîndemânatic/ă”, „Nu mă simt în largul meu”, „Simt că mă blochez”, „Nu mă simt în siguranţă”, etc. Este normal să ai temeri şi, pe de altă parte, este normal să i le împărtăşeşti celuilalt. Dă piept cu temerile – atât cu ale tale, cât şi cu ale lui. Fiecare le are pe ale sale, dar puterea lor scade dacă sunt mărturisite. Propune-i să le depăşiţi împreună.

Învaţă respectul de sine

Învaţă să-ţi onorezi cuvântul dat, fie că ai spus „da”, fie că ai spus „nu”, dând atenţie, în acelaşi timp, reacţiei celuilalt. Nu îl repezi, nu îl speria. Fiecare are propriul său ritm şi este important ca acesta să-i fie acceptat. Partenerii trebuie să aibă răbdare unul cu altul. Învăţaţi să vă descoperiţi reciproc. Fiecare pas făcut către celălalt este un pas către sine. Iar pe măsura efectuării acestor paşi, sentimentul de siguranţă va creşte şi vă veţi putea deschide şi dărui fără rezerve celuilalt.

Rezervaţi-vă timp pentru a discuta despre lucrurile pozitive, dar şi despre cele negative. Încercaţi întotdeauna să dezamorsaţi „bomba”, propunându-i celălalt să vorbească despre problema care îl frământă, de îndată ce a apărut. Este cel mai bun mod de a evita ca micile greşeli, amănuntele, să vă învenineze viaţa.

Dacă aceste amănunte aparent neînsemnate sunt contabilizate de unul dintre parteneri, ele se transformă foarte repede în resentimente şi în dorinţe ascunse de răzbunare, care pun în pericol relaţia.

Sursa:CSID.ro / „Mic manifest al plăcerii”, Eva Arkady

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

******MUZICA….

Adrian Sarmasan feat. Zoia Alecu – Da-mi ochii tai 

****PICTURA

Scriitorul si artistul plastic Cristian Petru Balan din SUA

Scriitorul si artistul plastic Cristian Petru Balan din SUA

 

DOMNISOARA PRIMAVARA-Pictura in ulei- de Cristian Petru BALAN (SUA) :


EVENIMENT-

MONTREAL -CANADA.28-31 IULIE 2016.AL 40-LEA CONGRES AL  ACADEMIEI ROMANO-AMERICANE DE ARTE SI STIINTE (ARA)

Secretele de la Fatima (Portugalia). PROFEȚIA care dă fiori lumii. Va veni un cutremur care va dura opt ore


https://scontent-mad1-1.xx.fbcdn.net/v/t1.0-1/c0.0.160.160/p160x160/13510819_1089626037750516_8499445514179492470_n.jpg?oh=b703e3bb0398367ad30a0ad3bd722032&oe=57E99D35https://i1.wp.com/www.mariaconstantin.ro/images/logo.png

Telefon: 0759010055
E-mail: contact@mariaconstantin.ro


Secretele de la Fatima. PROFEȚIA care dă fiori lumii. Va veni un cutremur care va dura opt ore

Apar noi dezvăluiri despre secretele de la Fatima, confirmate în trecut şi de Papa Benedict al XVI-lea. Arhiepiscopul Capovilla, acuzat de tăinuirea secretelor, îl contrazice pe papă.

Capovilla este singurul supraviețuitor acuzați de tăinuirea celui de-al treilea secret de la Fatima. Acesta spune că nu există niciun al treilea sau al patrulea secret și că totul este o fabulație. Ce e interesant e faptul că fostul papă, Benedict al XVI-lea, îl contrazice. Conform legendei, Fecioară Măria s-ar fi arătat în anul 1917 unor copii, pe un câmp din Portugalia. Maica Domnului a dat mai multe avertismente, iar unele dintre ele au fost păstrate în secret până în ziua de azi.
Toate cele trei secrete au fost transcrie de unul dintre cei trei copii care au văzut-o pe Fecioară Maria la Fatima, Lucia. Lucia Dos Santos a devenit între timp călugăriță și a păstrat cu sfintentie informațiile primite de la Fecioara Maria la arătarea Ei.  Se spune că printre secretele de la Fatima, s-ar strecură și un al patrulea, în care Maica Domnului vorbește despre sfârșitul lumii așa cum o știm acum. Printre profețiile care dau fiori se număra una groaznică.

Despre cutremurul de opt ore

Cei care cred în teoria profeției apocaliptice făcute de Fecioară Măria spun că acest cutremur se va produce într-o iarnă, cu 10 minute înainte de miezul nopții. Cutremurul care va dură 8 ore nu va fi cel care va extermina lumea, ci va fi abia al treilea semn al Apocalipsei. Se spune că acest cutremur va devasta complet axă planetei noastre și va ține lumea în întuneric timp de 3 zile.

„Secretul conține date privitoare la pericolele care amenință credința și viață creștinătății și, prin urmare, întreagă lume. Se referă, de asemenea, la importantă ultimelor noastre zile. (.) Cel de-al treilea secret conține lucruri care au fost deja anunțate de Scriptura”, recunoștea fostul papă, Joseph Ratzinger, cunoscut că Papa Benedict al XVI-lea.(a1.ro/)

******EXCLUSIVITATE-REVISTA ´´HAI,ROMANIA !

Scriitorul Cristian Petru Balan ,la Washington,impreuna cu preotul ortodox roman Gheorghe ,Calciu-Dumitreasa,fost legionar, dizident anticomunist și luptător pentru drepturile omului

Scriitorul Cristian Petru Balan ,la Washington,impreuna cu preotul ortodox roman Gheorghe Calciu-Dumitreasa,fost legionar, dizident anticomunist și luptător pentru drepturile omului

´´CĂLUGĂR ORTODOX RUGÂNDU-SE´´-

Sculptură (ceramică) de Cristan Petru Bălan (SUA)

cristian petru balan-sculptura (ceramica)-calugar ortodox rugandu-se


revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

 

*******MUZICA ––––Revista´´ HAI,ROMANIA!´´ va recomanda muzica MARIEI CONSTANTIN

Telefon: 0759010055
E-mail: contact@mariaconstantin.ro

https://i1.wp.com/www.mariaconstantin.ro/images/logo.png

Mirela Constantin s-a nascut pe 12 martie 1987 in micul orasel Balcesti din judetul Valcea. Primii pasi in muzica i-au fost indrumati de catre tatal sau, Ilie Constantin, polinstrumentist al Ansamblului Profesionist “Doina Gorjului”

In anul 2005 a absolvit Liceul de Muzica si Arte Plastice “Contantin Brailoiu” din Targu Jiu – Sectia Flaut. In acest timp a obtinut numeroase premii si locuri 1 la olimpiadele judetene si nationale, fiind remarcata si apreciata ca una dintre cele mai bune eleve olimpice ale acestui liceu.

Fiind apropiata si cochetand in acelasi timp cu muzica populara, a fost incurajata sa participe la un mare concurs de muzica populara, ce avea sa ii schimbe viata in anul 2006. Obtinerea Marelui Trofeu la Festivalul “Maria Lataretu” a reprezentat un moment important.

Facandu-se remarcata prin calitatile vocale deosebite, in anul 2007 devine solista profesionista si membra a renumitului Ansamblu Profesionit “Doina Gorjului”, fapt ce a dus la o ascendenta profesionala importanta pentru cariera ei.

In urmatorii ani au urmat colaborari cu maestrii dirijori precum Marcel Parnica si Aurel Blondea, dar si spectacole alaturi de nume celebre din muzica populara: Maria Ciobanu, Laura Lavric, Nicoleta si Andreea Voica, Ionut Dolanescu, Maria Loga, Niculina Stoican, Petrica Matu Stoian, Ion Ghitulescu, o parte din acestia fiindu-I si colegi in cadrul Ansamblului “Doina Gorjului”.

(Fotografie de la nunta Mirelei Constantin cu Marcel Toader)

Odata primita in familia “Doina Gorjului” a avut prilejul sa cunoasca si realizatori de seama precum Marioara Muraresu sau Elise Stan si deasemenea ocazia de a fi invitata in spectacole de mare anvergura: Festivalul Mamaia, editiile 2007 si 2012, Festivalul Ion Dragoi, editiile 2008 si 2009.

In anul 2009 a absolvit Facultatea de Muzica “Spiru Haret” – Sectia Pedagogie Muzicala.

2014 Lansare album la Sala Aula Magna in cadrul Universității Spiru Haret numit ,,De s-ar vinde dragostea” orchestrat de Maestrul dirijor Marcel Parnica!

Participanta la Vocea României 2014, pana in etapa a patra, demonstrând abilitați de interpretare in domeniul muzicii ușoare si denumita Marilyn Monroe de Romania!
In martie 2015 este propusa ca si maestru de ceremoni, si prezinta Gala Superkombat de la Ploiești , alaturi de ring anouncer-ul american Cyrus Fees ,ce s-a transmis in 93 de tari.(www.mariaconstantin.ro)

Maria Constantin – Mugur de dragoste ( Official Video 4K )

MARIA LIGOR,ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, va efectua o vizită în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord


::::::::::

În perioada 14-15 iulie 2016, Maria Ligor, fost ambasador in Spania si Canada, desemnată recent ca ministru delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, va efectua o vizită în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord.

Cu ocazia primei vizite în noua calitate, ministrul delegat va avea întrevederi cu oficiali britanici, precum și cu exponenți ai comunității românești, reprezentanți ai mediului asociativ și mass media de limba română,se precizează in comunicatul de presă al Ministerului Afacerilor Externe.

Vizita ministrului delegat Maria Ligor în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord

Demnitarul român va aborda preocupările românilor stabiliți în Marea Britanie în legătură cu impactul rezultatului referendum-ului din 23 iunie. Mesajul pe care îl va transmite va confirma implicarea autorităților de la București în vederea protejării intereselor cetățenilor români. Evoluțiile în această privință sunt atent monitorizate de către Ministerul Afacerilor Externe.

Maria Ligor va sublinia faptul că dorește instituirea unui dialog fluid între autoritățile române și cetățenii români din Regatul Unit și că opiniile și sugestiile acestora vor fi avute în vedere de către Guvern.

Totodată, ministrul delegat va da asigurări că activitatea de protecție și asistență consulară va continua, prin intermediul misiunilor diplomatice ale României,se mai precizează în comunicatul de presă al MAE.

https://i0.wp.com/www.rgnpress.ro/rgn_14/images/stories/2016/06/02_afis_intalnire_ligor.jpg

Ambasada României la Londra ,printr-un anunţ facut pe site-ul http://londra.mae.ro,invită membrii comunităţii româneşti din Marea Britanie la o întâlnire cu dna Maria Ligor, ministru delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, la sediul ICR Londra din 1 Belgrave Square, în data de 14 iulie a.c., între orele 6.30 pm – 8.30 pm. Discuţiile vor viza teme de interes pentru comunitatea românească.Ambasada mai face urmatoarele precizări :

În vederea participării, vă rugăm să vă înscrieţi la acest link

Accesul în sală va fi permis doar celor care şi-au confirmat prezenţa.

Data: joi, 14 iulie 2016, între orele 6.30 pm şi 8.30 pm

Loc: 1 Belgrave Square, Londra, SW1X 8PH. (Marin MIHAI,https://mihaimarin.wordpress.com)

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

********

The world without Romania/ Cum ar fi lumea fara Romania?

IN MEMORIAM-MADALINA MANOLE (MAGDUTA)

…se implinesc 6 ani  de la disparitia tragica  a colegei mele de cenaclu Madalina Manole…

..adevarul e altul si  se va afla intr-o zi, Magduta nu renunta la viata,cand tocmai  devenise mama  si se bucura de minunatia sa de copilas !…

Interviuri.INNA: „Nu mă deschid mai mult pentru că nu simt că fanii mei ar fi interesați de viața mea personală“


INNA a apărut pe coperta revistei Unica, numărul de iunie, și ne-a oferit detalii despre viața ei plină de evenimente, concerte și dragoste. Cântăreața are de ceva timp o relație cu fotograful și regizorul american John Perez, cel care a semnat și fotografiile care însoțesc acest text. Ședința foto a avut loc tocmai în Mauritius, unde INNA a filmat și cel mai recent videoclip pentru piesa „Heaven“.

Cum arată o săptămână din viața ta?

Nicio zi nu seamănă cu cealaltă. Azi filmez, mâine fac sedință foto, ziua următoare un show mai intim, acustic, peste două zile, un show în fața a 35 000 de oameni, urmând ca în zilele de după să mă odihnesc.

Ce ți-ai dori pentru tine în viitorul apropiat?

Liniște, sănătate, echilibru, hituri, inspirație.

inna foto john perez

De asemenea, și stilul tău, și imaginea ta au evoluat constant și ne surprinzi de la o lună la alta. Cât de „studiată“ ești?

De multe ori, fac cum simt, cum mă simt în acel moment, vremea, țara în care sunt mă influențează. Îmi iau zile libere, dar, chiar și atunci, caut informații, îmi gândesc ținute, fac poze de street style. Îmi place să experimentez lookuri noi, ținute și stiluri diferite, mai ales. Îmi place să mă joc atunci când am ședințe foto sau videoclipuri, să intru în pielea unui personaj.

Ce importanță are imaginea în economia unui artist?

Imaginea este foarte importantă, de aceea trebuie să acord atenție. Eu sunt mereu a-tentă la cum arăt, cum mă îmbrac, am echipa pe care mă bazez pentru aparițiile mele: Sorin Stratulat – păr, Andra Manea – make-up, Ro-xana și Domnica (RD Styling) pentru ținutele mele din concerte, ședințe foto, videoclipuri. Bineînțeles, și eu mă informez constant.

Dacă ai interpreta o melodie despre viața ta, cum ar suna?

La un moment dat, de ziua mea, am lansat piesa „Fata din rândul trei“. Cred că este o piesă care mă definește destul de bine, e o piesă dragă mie. Este un cântec simplu, sensibil, real, dar și motivațional.

Care sunt lucrurile care nu-ți plac, venite la pachet cu celebritatea?

Insistența unor oameni de a vrea să afle despre mine mai mult decât este necesar sau inventarea unor neadevăruri despre mine, care mă pot afecta pe mine sau pe cei dragi mie.

 

Ai simțit vreodată că-ți pierzi capul de la atâta notorietate? 

Foarte rar și de fiecare dată am avut lângă mine oameni care să-mi atragă atenția.

Care e rutina ta din turnee, ce faci înainte, după, între concerte?

Înainte de concert mă odihnesc o oră, apoi încep să-mi aranjez părul, să mă machiez, îmi îmbrac ținuta și pornesc alături de echipa mea spre locul concertului. Înainte de a urca pe scenă stau câteva minute singură, în liniște, și apoi  sunt gata de un show plin de energie.

Câteva descoperiri de-ale tale recente în materie de lifestyle: locuri, oameni, atitudini, haine, concepte etc.?

Urmăresc în mod constant bloguri, conturi de Instagram cu tendințe în ceea ce privește moda, make-up-ul, coafurile, îmi place să am piese în garderobă pe care să le port pe scenă sau în ședințele foto. În general, îmi plac oamenii „effortlessly cool“, oamenii care spun o poveste, care te inspiră prin felul lor unic de-a fi.

inna foto john perez

Ești foarte cunoscută, dar foarte discretă în afara scenei. De ce nu te deschizi mai mult?

Nu mă deschid mai mult pentru că nu simt că fanii mei ar fi interesați de viața mea personală, prezentată uneori cu insistență, ci de activitatea profesională, de persoana
Alexandra, cu hobby-uri, bucurii, împliniri…

Crezi că presa te-a „zugrăvit“ mereu în mod corect?

Au fost și situații în care abordarea nu a fost tocmai cea corectă sau în care au fost voit interpretate sau răstălmăcite niște vorbe.

Spune-ne despre tine și iubitul tău, John Perez. Cum v-ați cunoscut?

Sunt discretă în ceea ce privește viața mea personală. Pot spune doar că este o relație frumoasă, în care mă simt eu și sunt fericită.

Cât de des vă vedeți?

Ne vedem atunci când timpul ne permite amândurora.

Ce vă leagă pe amândoi, în afară de faptul că sunteți amândoi artiști?

Sunt multe lucruri care ne leagă. Prefer să rămână ale noastre.

Ce admiri cel mai mult la el și ce crezi că admiră el cel mai mult la tine?

Nu știu ce admiră la mine. La el admir simplitatea, profesionalismul, energia pe care o are.

Ce-ți place cel mai mult la relația voastră?

Este relația de care am nevoie și care mă
împlinește.

Dacă ar fi să traduci fericirea printr-un gust, miros, senzație, cum ar fi?

Fericirea pentru mine înseamnă să-i știu pe ai mei fericiți, sănătoși, să fac ce-mi place în fiecare zi – să cânt, să fiu aproape de fanii mei, să le simt energia. Fericirea pentru mine este muzica.

Ce planuri ai cu muzica ta?

Îmi doresc să am un hit cunoscut în toată lumea, să cânt și în țări în care nu am ajuns până acum: India, Canada, Australia, să am colaborări cu artiști foarte cunoscuți.

Ce vom auzi despre tine ?

Un single nou în engleză, un nou album, pro-babil și o nouă colaborare. Voi avea concerte în Mexic, Finlanda, Turcia, Estonia, dar și în România și abia aștept să cânt în fața fanilor mei din țară. (www.unica.ro)

****

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cMUZICA––Recomandari Revista ´´HAI,ROMANIA!´´- INNA (ROMANIA)

INNA – Heaven | Official Music Video

 

SOMMERFESTIVAL DER KULTUREN 2016 .România ,prezentă la Festivalul şi Târgul Intercultural de Vară din Stuttgart – Germania


 

https://oinimapentruromania.files.wordpress.com/2016/07/img_3092.jpg?w=327&h=327

Astăzi, 12 iulie 2016, în Piaţa Primăriei ( Marktplatz 1) din oraşul Stuttgart din Germania , a fost dat startul celei de -a XV-a ediţii a Festivalului şi Târgului Intercultural de Vară.

La eveniment participă reprezentanţi a patruzeci şi două de ţări din întreaga lume, stabiliţi în zona Baden – Württemberg.
Prezenţa României la festival a fost asigurată de Forumul German – Român, preşedinte Florin Zaheu.

Pe parcursul a şase zile, cincizeci şi şase de voluntari se vor preocupa de buna organizare a sărbătorii la cele două standuri româneşti.
Conform spuselor Alinei Gabriela Păun, atât în Germania, cât şi în România, a fost desfâşurată o campanie de informare cu privire la această acţiune culturală.
În cadrul festivalului a fost lansat pentru prima dată proiectul:
„Standul Info” şi „Tombola 2016”.

Astfel, la Standul Info, în prima zi a evenimentului, au fost expuse pălăriile fabricate din paie de grâu şi talaj de tei ,confecţionate de familia Laszlo din judetul Harghita, care a dorit să-şi prezinte afacerea de familie, pentru a se face cunoscută şi în afara graniţelor româneşti.

13600061_1723374177951274_4378120114456430702_n

(Familia Laszlo din  judetul Harghita, prezentă la festival cu propria afacere de pălării de paie)

Cu o expoziţie personală de lucrări din porţelan s-a prezentat Sonia – Ştefania Michalis care anul acesta împlineşte douăzeci de ani de activitate în domeniu. Meşteriţa este stabilită de cinci ani în Germania şi promovează arta împletirii din porţelan, învăţată la Cluj – România.

13627198_1723374254617933_4336823805157770735_n

Produse din porţelan prezentate de Sonia – Stefania Michalis la Festivalul şi Târgul Intercultural de Vară, Stuttgart

O prezenţă inedită la festival este cea a familiei Gercsenyi Blanka, care a adus în atenţia vizitatorilor produsele cosmetice naturale.
Din cele cincizeci de exponate, patruzeci sunt săpunuri aromate din plante medicinale şi uleiuri vegetale. Printre celelalte produse se numără şampoanele naturale, cremele pentru mâini şi un asortiment bogat de balsamuri pentru buze.

13669156_1723374484617910_8509489535652730385_n

Săpunuri aromate din plante medicinale şi uleiuri vegetale ,prezentate de familia Gercsenyi Blanka din Miercurea Ciuc.

La standul gastronomic românesc, vizitatorilor li s-a oferit un meniu variat din bucătăria traditională: mititeii, cârnaţi de casă, sărmăluţe, mămăliguţă cu brânză şi smântână, varză câlită, carne la grătar cu cartofi prăjiţi, garnisiţi cu castraveţi muraţi şi gogonele. Vinurile româneşti şi ţuica de prune au fost băuturile cele mai căutate.

După spusele bucătarilor voluntari, produsele tradiţionale româneşti sunt apreciate ani la rând de către vizitatorii din toate ţările prezente la festival.
Pe lângă cafea ,s-au servit prăjiturile româneşti: amandine, ecleruri, cremşnit şi savarine.

Festivalul se va desfăura în perioada 12- 17 iulie între orele 17:00 şi 23:00, iar duminică între orele 10:00 – 22:00.
România va urca pe scena duminică, 17 iulie, în jurul orelor 16:00, prezentând un program folcloric din diferite zone ale ţării.

***update 14 iul.2016

 Festivalul Intercultural de Vară din Stuttgart – Germania, 2016.

 Interviu cu  Alina Gabriela Păun, membră a Forumului German – Român din Stuttgart , organizatoare  a Standul Info al României

Bună ziua şi bine v-am găsit şi anul acesta !…  Ce ne puteţi spune despre Standul Info al României?

Bună ziua, mă numesc Alina Gabriela Păun şi ne aflam la Standul Info al României. Este pimul an în care organizăm acest stand pentru că, de 11 ani, ne-aţi găsit numai la standul culinar, iar anul acesta, pentru festival ,am venit cu un proiect nou. Oferim acest stand artizanilor care doresc să-şi expuna produsele ,dar şi firmelor care doresc să ajungă la publicul român din Stuttgart,dar si germanilor si strainilor.

Cu cine ne faci cunoştinţă la Standul Info al României şi ce produse sunt exponate?

Aici, avem familia Laszlo care vine din Harghita şi care confecţionează pălării din paie de grâu şi din talaj de tei. Avem pălării bărbăteşti, de damă şi clopuri. Dumnealor au venit special din România pentru Festivalul şi Târgul Intercultural de Vară de la Stuttgart , a ajuns la a XV-a ediţie. 

Dânşii vor fi găsi aici, în fiecare zi a festivalului ,de la ora 10:00 şi până la ora 23:00, începând de marţi, până duminică ,înclusiv.

image002image009

 

Cum  au aflat meşteşugarii din ţara noastră despre festivalul şi târgul de la Stuttgart?

 Noi am făcut o campanie de informaţie prin e-mail, presa scrisă de aici şi din România, astfel au ajuns la noi prin Asociaţia de Artizani, Artera, din zona respectivă. Din cate înţeleg, asociaţia respectivă intermediază asemenea participări la diferite târguri din România şi Europa.

Suntem în prima zi de festival, au mai venit şi alti meşteşugari populari din ţara noastră?

Da, tot la Standul Info al României, cu ocazia Târgului de Vară, mai este venită şi   familia Gercsenyi Blanka, din Miercurea Ciuc.De mai bine de şapte ani, face săpunuri şi produse cosmetice naturale , după reţetele proprii,pentru toate vârstele.

Aceste produsele sunt realizate din diverse uleiuri vegetale, din plante medicinale ,în combinaţie cu uleiuri volatile, pudre de argile, condimente. Sunt complet lipsite de conservanţi !

 

 

image014image015 (1)

 

Mai asteptam pe FRUIT SERVICE  Roxanne S.R.L  Timisoara,care  comercializează  fructe de pădure, ciuperci,  miere , nuci, dulceţuri  100%, made in Romania.

image021

Doamna Alina Gabriela Păun,va multumesc pentru interviu ,asteptam si alte infomatii ,in zilele care vin,despre participarea romaneasca la festivalul si targul de la Stuttgart.

****

13692855_1721372481418401_200490832384459543_o

SOMMERFESTIVAL DER KULTUREN – STUTTGART 2016. Vizita doamnei Consul General Roxana – Gabriela Hodorogel de la Consulatul General din München, la standurile GERRUM.

 

(Foto : Doamna Consul General Roxana – Gabriela Hodorogel & domnul Georg Golban la standurile GERRUM )

****

SOMMERFESTIVAL DER KULTUREN: „Port în suflet România !” – Interviu cu domnul Georg Golban interpret de muzică Country, stabilit în Germania

 

SOMMERFESTIVAL DER KULTUREN, STUTTGART 2016: Asta-i ţara mea ! Asta-i ROMÂNIA !

13767285_1722852634603719_1323876266051237279_o

Fotografia de profil a Gabrielei JanikPentru Revista ´´HAI,ROMANIA!´´-

corespondenţa de LIGIA GABRIELA JANIK (Germania)

https://oinimapentruromania.wordpress.com/

****

Arhiva VIDEO-Romania la SOMMERFESTIVAL DER KULTUREN 2014

PROGRAMUL Festivalului intercultural de vară Stuttgart

https://i1.wp.com/www.forum-gerrum-stuttgart.de/2016image/STANDSIANSAMBLU.JPG

2005 – 2016: 11 ani de spirit românesc în Stuttgart – Kilometrul ZERO in Stuttgart
OPEN AIR – Intrarea liberă!
Piaţa primăriei din Stuttgart – Marktplatz 1

Vă invităm timp de 6 zile în piaţa primariei din Stuttgart la un maraton muzical internaţional de excepţie şi la specialităţi culinare româneşti … ca la mama acasă!

Programul standului culinar România:
Marţi 12., Miercuri 13., Joi 14., Vineri 15.07 între orele 17– 23
Sâmbătă 16.07 între 16– 23
Duminică 17.07 între orele 11 – 22

Programul standului INFO România:
Marţi 12.07, între orele 17 – 23
Miercuri 13.07, Joi 14.07, Vineri 15.07 între orele 11–23
Sâmbată 16.07, între orele 11– 23
Duminică 17.07, între orele 11 – 19

Tombola cu peste 20 de premii.

DUMINICĂ 17.07.2016 ora 16:00 vă invităm la un program de hore româneşti.
Vă rugăm să veniţi câţi mai mulţi imbrăcaţi în costume populare româneşti, în ii sau cămăşi tradiţionale pentru a încinge câteva hore pe cinste.

Fotografia de profil a lui Florin Zaheu

Florin Zaheu-presedinteleForumului Germano – Român

****

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cMUZICA .Recomandari REVISTA ´´HAI,ROMANIA!´´-

Helene Fischer


Helene Fischer – Show in Berlin

–––––APARITII EDITORIALE

TRIFU MirceaA aparut volumul de versuri „Un înger de vioară”, autor MIRCEA TRIFU, născut în anul 1960, la Medgidia şi stabilit  în localitatea Arezzo din Italia.

Cartea a aparut la Editura ´´Aius´´ din Craiova si este prefatata   de doamna  Ligia Gabriela Janik -Germania(

https://oinimapentruromania.wordpress.com/2016/05/04/romanul-s-a-nascut-poet/  ).

Fotografia de profil a Valentinei Graur Lazarencu

Autorul intentioneaza sa isi lanseze volumul de poezii , la Chisinau, in memoria regretatei scriitoare Valentina Graur Lazarencu.

13668972_1155807977815736_54314161824241129_n

Copiii crescuţi pe Facebook – limita dintre socializare şi pericol


Părinţii români de copii minori par destul de puţin preocupaţi de imaginea şi viitorul online al urmaşilor lor. De la imagini cu cei mici îmbrăcaţi doar în pampers sau goi pe plajă şi până la anecdote din viaţa celor mici, vedem o mulţime de cazuri în care intimitatea copiilor, cei mai mulţi aflaţi la o vârstă la care nu se pot opune prezenţei lor online, este încălcată chiar de către cei care le-au dat viaţă, notează go4it.

Asta într-o lume în care unul din doi copii a fost hărţuit în mediul online în ultimul an, potrivit datelor Salvaţi Copiii, iar din cele 1,8 miliarde de imagini încărcate zilnic pe internet, 720.000 prezintă scene de pornografie infantilă, însemnând 0,03% din total. De foarte multe ori copiii sunt plasaţi de cercurile de pedofili în imagini cu caracter sexual, cu ajutorul unor programe de editare foto. Iar seria statisticilor îngrijorătoare poate continua.

Conform Bitdefender, circa 500 de imagini cu copii abuzaţi sexual (imagini reale sau editate) sunt vândute online la fiecare 60 de secunde, iar una din cinci fete şi unul din zece băieţi vor suferi forme diverse ale abuzului sexual în mediul online până la vârsta de 18 ani. Mai mult, o treime dintre copiii cu vârste între 7 şi 17 ani au fost expuşi conţinutului pornografic în ultimele 12 luni.

https://i0.wp.com/storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/721/9210/14926960/3/csid-cover-114.jpg

Şi reprezentanţii Kaspersky Lab admit că situaţia este alarmantă. „Copiii încep să fie prezenţi în mediul digital de la vârste foarte mici, iar uneori acest lucru se întâmplă chiar înainte de naştere”, spune Ştefan Tănase, Senior Security Researcher la Kaspersky Lab. Potrivit lui, în timpul unei conferinţe de securitate cibernetică organizată anul acesta la San Francisco, Stephen Balkam, care este fondator al unui institut pentru siguranţa familiei în mediul online, spunea că 46% dintre persoanele din generaţia „millenials” au postat o fotografie a copilului lor înainte ca acesta să împlinească un an. Mai mult, o parte dintre părinţi au postat chiar o ecografie cu bebeluşul lor, înainte ca el să se fi născut.

Din dorinţa de a se mândri cu copiii lor, părinţii îi pot expune pe cei mici, fără să vrea, la riscuri. Cel mai grav lucru care se poate întâmpla este ca informaţiile despre copii să ajungă pe mâna unor persoane periculoase – pedofili sau alţi infractori. Riscul este mai mare dacă părinţii au în lista lor de prieteni de pe reţelele de socializare persoane pe care nu le cunosc în viaţa reală.

Setările de confidenţialitate pe Facebook, extrem de importante

În aceste condiţii, părinţii români ar trebui să înţeleagă care sunt riscurile expunerii minorilor la mediul online. În cazul în care nu se pot abţine să nu partajeze imagini şi clipuri video cu copiii lor pe Facebook, primul pas pe care trebuie să îl facă părinţii este să ajusteze setările reţelei de socializare online în aşa fel încât conţinutul să nu poată fi văzut decât de prieteni apropiaţi sau de către membrii familiei. Recent, un pedofil a fost condamnat în Marea Britanie la 10 ani de închisoare după ce a contactat online 11.000 de minori, într-o perioadă de patru ani, şi a strâns o colecţie impresionantă de peste 130.000 de imagini şi clipuri video cu copii. Întrebat de judecător de unde provin aceste imagini, Dean Farrar, în vârstă de 50 de ani, a spus că majoritatea de pe Facebook.

Compania condusă de Mark Zuckerberg admite că există o problemă legată de imaginile cu copii care apar pe platforma sa. Facebook a anunţat recent că ia în considerare introducerea unei noi caracteristici pe reţeaua de socializare care îi notifică pe părinţi înainte să publice imagini cu copiii lor. Mesajul afişat înainte de a publica astfel de poze ar putea arăta astfel: „În aceste imagini apar copii. Sunteţi sigur că doriţi să le publicaţi?”. (REVISTA CE SE INTAMPLA DOCTORE,www.csid.ro)

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

******MUZICA EVERGREEN

Could you be loved – Bob Marley

(BOB MARLEY-pictura de Mirela BALAN (Italia)

*****ARTA CULINARA

RETETELE GEANINEI  STAICU-AVRAM

(http://www.jamilacuisine.ro)

Reteta Tiramisu | JamilaCuisine

(ingredientele si cantitatilele le gasiti pe

http://www.jamilacuisine.ro/tiramisu-reteta-video

9-11 septembrie 2016.Bucharest Beauty Expo, primul târg al eleganței și frumuseții organizat în Piața Victoriei


     Bucharest Beauty Expo transformă Piața Victoriei într-un tărâm al eleganței și frumuseții la început de toamnă. În perioada 9-11 Septembrie 2016 va avea loc primul târg de produse cosmetice și beauty organizat vreodata în Piața Victoriei – unul dintre cele mai importante noduri rutiere și pietonale din București. În pavilionul expozițional care va fi amplasat în Piața Victoriei se vor reuni cei mai importanți producători de produse cosmetice din România, dar și reprezentanți ai celor mai cunoscute branduri internaționale,se precizeaza  într-un comunicat de presa remis Revistei HAI,ROMANIA !.

Expoziția va avea mai multe categorii: produse pentru îngrijirea tenului, produse pentru machiaj, manichiură-pedichiură, produse pentru îngrijire corporală, produse pentru îngrijirea părului, produse wellness, parfumuri, accesorii, dar și aparatură dedicată întreținerii pielii, părului și corpului. Vor fi prezentate și produse bio, complet naturale, sau creme care în mod obișnuit pot fi achiziționate din farmacii. În plus, va exista o secțiune dedicată saloanelor de cosmetică și coafură, unde maeștri în arta machiajului și hair stilistii vor face demonstrații.

În condițiile în care doar 5% dintre cumpărători comandă cosmetice online (conform Gilles Antoine, directorul L’Oreal – citat într-un interviu din Ziarul Financiar), Bucharest Beauty Expo vine în întâmpinarea tuturor doamnelor, domnișoarelor, dar și domnilor care nu au timp sa ia la rând nenumarate magazine pentru a-și alege produsele favorite și care totuși preferă să testeze înainte de a cumpăra. La Bucharest Beauty Expo oricine va avea posibilitatea să aleagă dintr-o gamă largă de produse și în același timp să beneficieze și de ofertele de preț pe care expozanții le vor avea pe perioada celor trei zile de eveniment.

BUCHAREST BEAUTY EXPO va avea loc în perioada 9-11 Septembrie 2016 si este organizat de către Project Expo Sports & Games – coordonator al Târgului Imobiliar PROJECT EXPO, unul dintre cele mai mari evenimente de profil din Romania, care se desfășoară de asemenea în Piața Victoriei.

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c*******Revista´´ HAI,ROMANIA ! ´´ va recomanda muzica interpretata de Calin Geambasu Band

REMANIERI IN GUVERNUL CIOLOS. Maria LIGOR, fost ambsador in Spania (2006-2011), propusă pentru portofoliul de Ministru Delegat pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni


Premierul Dacian Cioloș a anunțat astăzi o serie de remanieri în guvernul pe care îl conduce. Astfel, miniștrii Educației, Transporturilor, Comunicațiilor și al relației cu românii de pretutindeni vor fi înlocuiți,prcizează Antena3.ro.

”După o perioadă de pregătire, de construcție, Guvernul intră într-o etapă de livrare a rezultatelor. La începutul mandatului ne-am asumat câteva măsuri concrete, dar care să aibă impact și consistență. Sunt domenii în care avansat și domenii unde îmi doresc să dau un impuls. Am decis să operez patru schimbări în Guvern. Vreau să mulțumesc pentru activitate miniștrilor Adrian Curaj, Marius Bostan, Dan Costescu și Dan Stoenescu, sunt proiecte pe care s-a lucrat bine, la altele au fost întârzieri.

Propun pentru Ministerul Educației pe domnul Mircea Dumitru, rectorul Universității București. La Transporturi o să îl propun pe domnul Sorin Bușe, un manager cu un CV impresionant. La Ministerul pentru relațiile cu românii de pretutindeni i-am propus postul doamnei Maria Ligor, un diplomat care cunoaște bine diaspora. Pentru Ministerul Comunicațiilor decizia mea este să propun un interimat, pe domnul Dragoș Tudorache, Șeful Cancelariei Primului-Ministru” a anunțat premierul Dacian Cioloș, care a spus că propunerile sale vor fi trimise mâine președintelui Klaus Iohannis.

MARIA LIGOR -FISA BIOGRAFICA

Maria Ligor s-a născut la 1 ianuarie 1967, la București.

A absolvit Universitatea Politehnică, în 1990, apoi cursurile postuniversitare de Relații Internaționale la SNSPA, în 1993.

S-a specializat în afaceri politice și administrative europene la Colegiul Europei din Bruges, Belgia și în științe politice la Université Libre de Bruxelles și la Institutul European de la Geneva. Totodată, a urmat cursuri de leadership și management guvernamental organizate de Harvard University, programul Kokkalis, Atena.

În 1996, a fost stagiar la Consiliul Europei, Strasbourg; în 1997, a obținut bursa Robert Schuman la Parlamentul European.

Maria Ligor este diplomat de carieră din 1996. A lucrat la Ambasada României la Luxemburg (1997) și la Bruxelles, în cadrul Misiunii României pe lângă Uniunea Europeană (1998-2002).

În perioada 2003-2006, a deținut funcția de director general pentru afaceri europene în Ministerul Afacerilor Externe, în timpul negocierilor de aderare la UE (a contribuit la finalizarea negocierilor și la pregătirile pentru semnarea Tratatului de Aderare).

Între aprilie și mai 2012, a fost secretar general ad interim al MAE.

A fost ambasador al României în Regatul Spaniei, între iulie 2006-august 2011, perioadă în care a deținut și calitatea de Reprezentant Permanent pe lângă Organizația Mondială a Turismului.

În perioada ianuarie 2012-mai 2013, a fost ambasador cu însărcinări speciale — Reprezentant special pentru promovarea democrației.

Este reprezentant al României în Consiliului Guvernatorilor și membru ales al Comitetului Executiv al Fondului European pentru Democrație din noiembrie 2012.

La 30 mai 2013, a preluat postul de ambasador al României în Canada. Din același an este Reprezentant Permanent al României la Organizația Aviației Civile Internaționale.

A fost distinsă cu Ordinul Național Pentru Merit, în grad de Cavaler (2004); Ordinul pentru Meritul Diplomatic în grad de Ofițer (2007); Crucea Casei Regale a României și Ordinul Sfinții Împărați Constantin și Elena acordat de Patriarhul Daniel (2010). În ianuarie 2012, Regele Spaniei i-a conferit Marea Cruce a Ordinului Isabel la Catolica.

Vorbește fluent limbile engleză, franceză și spaniolă și are cunoștințe de italiană.

Este căsătorită și are o fiică.

Sursa:AGERPRES

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c******Revista HAI,ROMANIA! va recomanda muzica interpretata de STELIANA SIMA