LA MULTI ANI DE SF.MARIA !!! ||BEAUTY.Vrei să arăţi impecabil la o petrecere? …9 paşi uşor de urmat


Eşti gata de petrecere? Ai pregătit ţinuta, ştii cum vrei să te machiezi şi cum să îţi coafezi părul. Dar ce vei face pentru tenul şi corpul tău pentru a arată impecabil? Iată câteva sugestii, plus nişte trucuri after party de care ar fi bine să ţii cont.

Ţinuta, machiajul şi coafura sunt ingrediente importante pentru un look strălucitor. Însă, pentru a arăta impecabil, pielea are cel mai important rol. Întrebarea e ce poţi face înainte de o petrecere astfel încât să poţi şterge urmele oboselii de pe chipul tău. Fie că te descurci cu ce ai prin casă, fie că apelezi la proceduri rapide la o clinică dermatologică, rezultatul este cel care contează.

Cură de hidratare

Daniela Taher, medic dermatolog şi estetician la Skin Clinic, recomandă o cură de hidratare de o săptămână înaintea petrecerii la care vei merge. “Foloseşte zilnic un lapte demachiant hidratant, un serum şi o mască cu ingrediente puternic hidratante. După jumătate de oră, îndeprtează excesul şi foloseşte crema ta obişnuită.” În cazul în care nu ai o mască hidratantă, poţi folosi crema ta zilnică, într-un strat mai gros, pe care să îl aplici de 4, 5 ori pe zi.

Ritual de o zi

Dacă mai ai la dispoziţie doar o zi până la momentul în care vrei să arăţi fabulos, Daniela Taher recomandă efectuarea unui gomaj uşor,cu particule delicate care să elimine impurităţile. Apoi aplicarea unui serum pentru strălucire şi o mască hidratantă. E absolut necesar să acorzi o atenţie specială zonei ochilor: “Aplică nişte comprese cu ceai verde sau muşeţel şi salvie, apoi o mască pentru ochi sau o cremă-gel ţinută neapărat în frigider”, ne sfătuieşte medicul dermatolog Daniela Taher.

Proceduri la clinică

Dacă ai timp şi poţi trece pe la dermatolog, sunt câteva proceduri, de obicei combinate, care oferă rezultate vizibile într-un timp scurt. Ar trebui, însă, să faci aceste tratamente cu 7-10 zile înaintea evenimentului, pentru a da timp echimozelor să se vindece. Poţi încerca un peeling uşor, fără descuamarea pielii, care doar o pregăteşte pentru următoarele proceduri.

“În funcţie de vârstă şi de starea pielii, dermatologul poate recomanda proceduri de mezoterapie hidratantă sau liftantă“, recomandă Daniela Taher. Mezoterapia (introducerea în derm a unui cocteil de vitamine, minerale, antioxidanţi, aminoacizi) hidratantă face ca pielea să fie mult mai netedă şi luminoasă. Machiajul se va aplica mai uşor pe o piele cu astfel de calităţi. Iar cea liftantă face ca micile imperfecţiuni, riduri, umbre, să se estompeze. La acest tip de mezoterapie, efectul este vizibil imediat.

Ten de star

Încearcă următorul masaj (pe care îl fac şi unele vedete de la Hollywood) timp de 10 minute şi pielea ta va radia. Repetă fiecare pas de 30 de ori.

Mai întâi masează-ţi urechile, pentru a creşte microcirculatia la nivelul feţei. Rulează uşor pumnii strânşi (după ce te-ai uns cu puţin ulei facial) dinspre bărbie spre baza urechii, apoi dinspre pomeţi spre urechi şi dinspre colţurile gurii spre urechi). Cu degetele aliniate, masează uşor fruntea, dinspre mijlocul ei spre tâmple. Tapotează cu degetele zona de sub pleoapa inferioară, apoi, cu mai multă putere, tot scalpul.

Ritual pentru corp

Şi trupul tău ar avea nevoie de puţin răsfăţ şi de o grijă specială înainte de un eveniment important. Ar trebui să fii odihnită şi relaxată, pentru că vei sta destul de mult în picioare (pe tocuri sau nu). Şi pentru că sigur vei alege un outfit cu braţele goale sau mai decoltat, pielea ta ar trebui să fie hidratată şi strălucitoare. Noi îţi propunem 3 ritualuri care îţi vor oferi acea stare de spirit de care ai nevoie pentru a străluci ( şi la propriu şi la figurat) la orice petrecere.

Baie relaxantă cu sare de Himalaya

Sarea de Himalaya adusă din dealurile din apropierea munţilor conţine peste 80 de minerale esenţiale pentru necesităţile pielii tale. Adaugă o cană cu sare de Himalaya în cada cu apă caldă, apoi relaxează-te timp de 20 de minute. Acest tip de sare are rolul de a elimina stresul din muşchi şi articulaţii, relaxând muşchii şi detoxifiind pielea. Dar ai grijă să nu stai mai mult de 20 de minute, pentru că te vei relaxa atât de mult, încât nu vei mai vrea să mergi la petrecere pentru că te va lua somnul.

Răsfăţ pentru păr

Uleiul de cocos organic are foarte multe beneficii pentru piele, păr şi sănătate, în general. Bogat în nutrienţi şi acizi graşi esenţiali, uleiul “sigilează” foliculul de păr din exterior, păstrând părul hidratat şi hrănit în profunzime. O lingură de ulei de cocos, încălzit în prealabil în palme, aplicat pe părul umed face minuni. Stai aşa cât de mult îţi permite timpul, apoi clăteşte-ţi podoabă capilară cu apă caldă şi spal-o cu şamponul tău preferat. Apoi coafează-ţi părul aşa cum îţi place.

Scrub pentru mâini

De la banalul gest de a face cunoştinţă până la servirea platourilor cu snacks-uri sau cozonaci, mâinile tale sunt în prim plan, mai mult decât crezi. Pentru a avea pielea hidratată şi catifelată la atingere, poţi încerca acest scrub: combină părţi egale de ulei de măsline extravirgin şi sare roz de Himalaya. Masează-ţi pielea mâinilor cu acest scrub. Sarea va îndepărta celulele moarte, iar uleiul (cu conţinut ridicat de antioxidanţi şi vitaminele A şi E) hrăneşte profund epiderma.

After Party

Te-ai distrat, a fost frumos, însă în dimineaţa de după petrecere, tenul tău are nevoie de un boost de energie. Se ştie că nopţile nedormite, alcoolul şi statul mult în picioare nu te vor face să arăţi fresh în dimineaţa de după evenimentul pentru care te-ai pregătit cu minuţiozitate. Aplică serumuri cu conţinut ridicat în vitamina C, pentru că are rol reparator şi neapărat o masca hidratantă, pentru că alcoolul şi nopţile nedormite au că efect secundar deshidratarea.

În afară de multă apă, ai nevoie şi de ceaiuri cu efect antioxidant, antiinflamator şi diuretic. “Eu recomand o cană mare cu ceai verde combinat cu ceai de salvie în dimineaţa de după petrecere. Şi dacă mai pui la ochi şi o cremă-gel ţinută în frigider, cearcănele vor dispărea mult mai rapid”, spune Daniela Taher. Un mic dejun cu fructe proaspete te va ajuta să îţi recapeţi instant energia şi să te pregăteşti, eventual, de următoarea petrecere.(Sursa : csid.ro.//Selectie foto : MM )

*****MUZICA––––––––––––

Whigfield – Saturday Night [Official Video HD]

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cLA MULTI ANI,IN ZI DE SF. MARIA !

Florin Vasilica – Marine, la nunta ta:

*********REVISTA ”HAI,ROMANIA !” va recomanda ABC DE NUTRITIE, prima carte pentru copii scrisa de un medic nutritionist,dr. MIHAELA BILIC

“ABC de nutriție” de dr. Mihaela Bilic este cartea care își dorește să revoluționeze percepția noilor generații despre nutriție, aducând o schimbare reală în ceea ce privește obiceiurile alimentare.
Mihaela Bilic va lansa o carte de nutriţie pentru copii

Poezie de Manuela Cerasela Jerlăianu ||Pictura de Cristian Petru Balan (SUA)-”Mama si Copilul” ||Muzica andina.Leo Rojas (Ecuador)-”Celeste”


Manuela Cerasela Jerlăianu s-a născut pe 27 octombrie 1976  în orașul Fetești (județul Ialomița). A fost la școala generală în zona natală, apoi a absolvit studiile liceale în Brănești (județul Ilfov, promoția 2005) și a urmat studii de licență în management și agroturism la Universitatea de Studii Agronomice și Medicină Veterinară în București (promoția 2008) precum și Școala Postliceală Sanitară Carol Davila din București (promoția 2009).  A debutat literar    online pe 1 aprilie 2015 pe regatulcuvantului.ro,

Spiritualitate Universală

iar editorial cu volumul de poezie  Desenând pe cer la Editura Beta din București  care a apărut pe 16 octombrie 2015. De asemenea a publicat versuri în mai multe antologii: Conviețuiri (Editura Beta, București, 2015), În căutarea  paradisului  pierdut (Editura Karta Graphic, Ploiești,  2015), Colinzile zăpezilor târzii (Editura Liric graph, Galați, 2015),  Femeia omniprezentă (Editura StudIS, Iași, 2016). A urmat reeditarea cărții de debut sub titlul  Desenând pe cer, vol. I (Editura Stef, Iași, 2016)  și o altă carte  titlul  Desenând pe cer, vol. al II-lea (Editura Inspirescu Satu Mare, 2016). De asemenea avut un dialog poetic cu Ion Vanghele care a văzut lumina tiparului în volumele Ce este iubirea? (Editura Stef, Iași, 2016), Două inimi bătând pe același portativ (Editura Stef, Iași, 2016) precum și  Hermeneutică voll.  I-II  (Editura Stef, Iași, 2016). Tot în anul 2016 a mai publicat un volum de poezie sub titlul Miez de ardere și fum (Editura Stef, 2016).

………………….

Stau învăluite tăcerile

Stau învăluite tăcerile în inima cerului

de mi-au adormit cuvintele în piept

și visează o seară în gândul puterii

dar în inima ta s-au ascuns gândurile mele

și mă visezi în toate bătăile de inimii.

 

***

Ce umbre de speranțe se arată în infinita liniște!

Cunună cu mine o stea și inima focului ei,

dă-mi-o ca să cunosc drumul pe care o poartă vântul

că tăcerile stau învăluite în inima cerului.

Iată zburăm pe firul nepăzit al îngerilor!

***

Întregul mă cheamă.

 

Spiritul mi se împarte în mii de frânturi

și visez că mă culeg din inima ta.

Nu știu dacă să adorm cu visul prins pe mână

că eu cunosc fiecare pas care m-a leagat cu iubire.

Din inima frântă îmi las privirea pe scară

ca să te salt în dansul înmulțit al viselor pierdute.

Vino, vino cu o Cale Lactee în mână

că eu port un Luceafăr pe umeri și totuși: Întregul mă cheamă.

 ***

Se întregesc universurile în horă. 

 

Se coboară raze albastre din ultima stea

ca să cunune dorul pământului cu îngerul nopții

iar noi colindăm cu luna la nunta căderii.

E pace în cântecul vesel ce curge din coarda viorii

dar se ridică trei îngeri și dansează cu sete de viață

de se întregesc Universurile în horă.

*** 

Îmi cântă pământul

 

În gerul cuvintelor  a încremenit limba poemelor

și pe furtuna de vise a vuit din inima ta

dar îmi cântă pământul  c-un verde alai de muguri crăpați

de mă scapără tălpile de dorul lui!

Iată-l ! Mă așteaptă  cu masa pusă în colțul ochiului.

O ! M-a prins un soare de mână și mă colindă prin poemele tale.

Toții zorii mă revarsă la margini de rând

de îmi vine  să visez la furtuna din inima ta!

 ***

Se cern clipele  

Se cern clipele pe o pereche de zile

și fereastra anilor se deschide la modă

cu balamale de vis lăsate pe un ochi de geam pus pe tocuri înalte.. .

Vai ! Ce mai curg amintirile în valea răpusă de lupii nopților de îmi vine să smulg  tot firul de salcie ce se lasă din pieptul verii în grăgina infinitului !

Îmi răsucesc manșetele visului și bat din palme ca să scutur frigul din podul pământului  adormit  în leagănul timpului.

***

Clipa mă respiră

 

Clipa mă respiră cu nemuriri de plăceri acrobate ce se leagănă pe umerii lutului și mă dezbracă în puterea morții nesatisfăcută !

Ce friguri de cuvinte mă strigă în ureche!

Ce drum răsturnat calcă pe sub tălpile mele!

O lacrimă îmi arde inima pământului de mă nuntesc cu fiul căderii în ploaia secerată de norii nesrinși!

Mă respiră clipă, limpede ca focul zorilor și  ard, ard de nu mă regăsesc în vântul cenușii.

 ***

Ca un copil 

Mă rătăcesc într-un glas de copil unde șuieră tăcerea în gară ca să plece să culeagă roadele timpului meu nesfârșit …

Îmi pun la uscat clipa și nu las vântul să o bată cu palma privirii dar aprind soarele cu focul inimii și  îi strâng lumina în piept ca să mă conducă în cerurile pline cu îngeri.

Ca un copil mă urc pe colțul lunii și iată!

Aștept alte Căi Lactei ca să le sărut ramurile inimilor dar Luceafărul serii privește la mine cu jind!

Învață-mă, învață-mă tu să pironesc dumnezeirea în cuvinte ca să strig: Cunună cu mine drumul infinitului și lasă-mi reper o singură stea că am rătăcit în neantul de vis unde se prind de braț Universurile.

 ***

Ghearele morții

 

Ghearele morții nasc albastre cununii cu Nemurirea

și alaiul nunții îmi aduce daruri din verdele copt de teamă

din soiul bun la gust și dulce ca mierea ce mă leagă cu Tatăl meu de Cuvânt.

Însemnate mai stau clipele la masa netăcută dar le răsfoiesc amintirile cu Sfânta Mireasmă a Păcii de se cutremură lutul în spirit.    

Vin nefiresc rătăciri pe o foaie de cer necrescut și bat la ochiul vederii cu atâta putere că mă revolt si sar din ramul nervului drept până ajung să cânt cu Veșnicia.

În etenele arderi deschid ușile de jar ale închinării și Altarului Sfânt îi aduc spiritul meu.

O ! Câtă nemurire mă îmbracă în veșminte de Lumină !

   ***

În viscolul Universului

 

Într-un val nesfârșit de soare se unduiesc trudele mării ca să întoarcă la țărm proaspetele sacrificii

ca pe unele atât de neștiute de mulțimea stelelor

care se pictează în viscolul Universului.

Ce armonie de cuvinte stau să laude Creatorul picturii!

Din rugile aprinse urcă miresme de mulțumire !

O ce trăire se zgâlțâie în pieptul tabloului nevăzut al visului meu!

 

Cuvintele amorțesc de ședere…

Aripile cresc și zboară spre alte Uniuversuri…

Privirile mi se înfășoară în palmele atât de lacome a mării transcedentale unde miresmele patimilor vorbesc cu infinite sclipiri de Lunimă de mă ridică din ploaia viscolului  de stele! 

 ***

Dansez cu  infinitul

 

Mă trezesc în inima îmbătată cu umbre de cuvinte scânteietoare

unde alunecă lacrimile zorilor pentru praful de stele scuturat

din pragul cerului când mă asemăn cu visul.

Adorm în neliniștea de raze a dimineții când în soarele speranțelor dansez cu infinitul.

 

Și mă visez cu inima plină  de clipe luminoase duse în neantul iluziilor unde ochii veșniciei privesc atent și se cufundă în eterul atât de prezent al nopților albe și al zilelor crescute în inima curcubeielor când aura privirii mele te vede trecând prin nesfârșita speranță  aprinsă cu Lumina Iubirii.  

 ***

Când margini de timp se cufundă

 

Arderea inimii mele se stinge în nestinsele clipe ale soarelui

când margini de timp se cufundă în iluziile stelelor deschise la izvoare dar te prind când privirea lunii are inima plină de roua răbdării aprinsă de steaua iubirii.

 Nesfârșite dorințe trec să-mi lumineze calea tăcerii

când mă odihnesc în speranțele oglindite în valul infinitului.

Adesea mă bate pe umeri setea amintirilor din inima stelelor

de îmi rămân palmele încleștate în razele lunii și cuvintele adorm pe patul Căii Lactee iar Luceafărul rămas în vise îmi adoarme nesfârșita poemă rătăcită în tivul timpului.

 ***

Strugurii cad amețiți

 

Nestăpânit îmi cobor durerile din gândul nopții în patul cu perne de pluș al amintirilor acolo unde stelele dansează cu iubirea

pe singura fulguială de clipe.

Cu vârful degetelor ard teama risipită în matca inimii ce îmbracă tăcerile zilelor și privește la soare ca o copilă abandonată.

Strugurii cad amețiți de tăria vinului de mâine când drumul rămâne strâmb la poale iar  tu alergi să prinzi zilele ce vor să bată la ușa chemării.

Amurgul se zbate să nască o noapte cu lună plină 

iar răsăriturile coboară pe funiile împletite de îngeri. 

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c______PICTURA de CRISTIAN PETRU BALAN (SUA)-”MAMA SI COPILUL”

Scriitorul si artistul plastic Cristian Petru Balan din SUA

Scriitorul si artistul plastic Cristian Petru Balan din SUA

___________MUZICA ANDINA

Leo Rojas (Ecuador)- Celeste

–––SEMNAL EDITORIAL

IMG_20160815_123831

A apărut LiterCritica de GHEORGHE A. STROIA – Antologie de texte critice (note, comentarii, recenzii și cronici), Armonii Culturale, Adjud, 2016

LiterCritica 2016

Importanţa comunicării într-o relaţie//Pictura. Cristian Petru BALAN (SUA):DOMNISOARA PRIMAVARA


Pentru ca o relaţie să fie sănătoasă şi echilibrată, ea trebuie hrănită prin schimburi de idei, fiecare dintre cei doi parteneri simţindu-se liberi să spună tot ce are pe suflet, fără să se teamă de judecata celuilalt.

Cuvântul rostit dă viaţă relaţiei. Pentru a stăpâni arta comunicării este nevoie de un exerciţiu progresiv, în care greşelile sunt depăşite prin împăcare.

 

În plus, procesul de învăţare a artei comunicării deschide calea cunoaşterii şi descoperirii reciproce, ambele propice dăruirii plăcerii.

O asfel de atitudne este cea a unui adult responsabil, care face tot ce îi stă în putinţă pentru a avea o relaţie plină de satisfacţii reciproce.

Dezvoltarea gândurilor

Este important a partenerii să înveţe să se cunoască, să se descopere reciproc. De aceea, ei trebuie să se dezvăluie prin cuvinte. Celălalt nu te cunoaşte deloc, sau te cunoaşte insuficient, pentru că nu ţi-ai dat secretele în vileag. Cum altfel, decât prin cuvinte, crezi că ar putea afla ce şi cum îţi place?

Mărturiseşte-ţi temerile

Într-o relaţie, este important ca fiecare să poată spune de ce se teme sau ce îi produce blocaje psihologice. Fiecare are nevoi de cuvinte liniştitoare, vrea să se simtă în siguranţă. Din momentul în care vei acţiona astfel, fără ocolişuri, partenerul nu se va mai simţi obligat să joace rolul celui aflat într-o competiţie în care îi sunt evaluate performanţele. Dă-ţi şansa destinderi şi relaxării, acordându-i încredere celuilalt.

Fiecare trebuie să aibă îndrăzneala de a spune: „Mă tem” sau „Mă simt neîndemânatic/ă”, „Nu mă simt în largul meu”, „Simt că mă blochez”, „Nu mă simt în siguranţă”, etc. Este normal să ai temeri şi, pe de altă parte, este normal să i le împărtăşeşti celuilalt. Dă piept cu temerile – atât cu ale tale, cât şi cu ale lui. Fiecare le are pe ale sale, dar puterea lor scade dacă sunt mărturisite. Propune-i să le depăşiţi împreună.

Învaţă respectul de sine

Învaţă să-ţi onorezi cuvântul dat, fie că ai spus „da”, fie că ai spus „nu”, dând atenţie, în acelaşi timp, reacţiei celuilalt. Nu îl repezi, nu îl speria. Fiecare are propriul său ritm şi este important ca acesta să-i fie acceptat. Partenerii trebuie să aibă răbdare unul cu altul. Învăţaţi să vă descoperiţi reciproc. Fiecare pas făcut către celălalt este un pas către sine. Iar pe măsura efectuării acestor paşi, sentimentul de siguranţă va creşte şi vă veţi putea deschide şi dărui fără rezerve celuilalt.

Rezervaţi-vă timp pentru a discuta despre lucrurile pozitive, dar şi despre cele negative. Încercaţi întotdeauna să dezamorsaţi „bomba”, propunându-i celălalt să vorbească despre problema care îl frământă, de îndată ce a apărut. Este cel mai bun mod de a evita ca micile greşeli, amănuntele, să vă învenineze viaţa.

Dacă aceste amănunte aparent neînsemnate sunt contabilizate de unul dintre parteneri, ele se transformă foarte repede în resentimente şi în dorinţe ascunse de răzbunare, care pun în pericol relaţia.

Sursa:CSID.ro / „Mic manifest al plăcerii”, Eva Arkady

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

******MUZICA….

Adrian Sarmasan feat. Zoia Alecu – Da-mi ochii tai 

****PICTURA

Scriitorul si artistul plastic Cristian Petru Balan din SUA

Scriitorul si artistul plastic Cristian Petru Balan din SUA

 

DOMNISOARA PRIMAVARA-Pictura in ulei- de Cristian Petru BALAN (SUA) :


EVENIMENT-

MONTREAL -CANADA.28-31 IULIE 2016.AL 40-LEA CONGRES AL  ACADEMIEI ROMANO-AMERICANE DE ARTE SI STIINTE (ARA)

Secretele de la Fatima (Portugalia). PROFEȚIA care dă fiori lumii. Va veni un cutremur care va dura opt ore


https://scontent-mad1-1.xx.fbcdn.net/v/t1.0-1/c0.0.160.160/p160x160/13510819_1089626037750516_8499445514179492470_n.jpg?oh=b703e3bb0398367ad30a0ad3bd722032&oe=57E99D35https://i1.wp.com/www.mariaconstantin.ro/images/logo.png

Telefon: 0759010055
E-mail: contact@mariaconstantin.ro


Secretele de la Fatima. PROFEȚIA care dă fiori lumii. Va veni un cutremur care va dura opt ore

Apar noi dezvăluiri despre secretele de la Fatima, confirmate în trecut şi de Papa Benedict al XVI-lea. Arhiepiscopul Capovilla, acuzat de tăinuirea secretelor, îl contrazice pe papă.

Capovilla este singurul supraviețuitor acuzați de tăinuirea celui de-al treilea secret de la Fatima. Acesta spune că nu există niciun al treilea sau al patrulea secret și că totul este o fabulație. Ce e interesant e faptul că fostul papă, Benedict al XVI-lea, îl contrazice. Conform legendei, Fecioară Măria s-ar fi arătat în anul 1917 unor copii, pe un câmp din Portugalia. Maica Domnului a dat mai multe avertismente, iar unele dintre ele au fost păstrate în secret până în ziua de azi.
Toate cele trei secrete au fost transcrie de unul dintre cei trei copii care au văzut-o pe Fecioară Maria la Fatima, Lucia. Lucia Dos Santos a devenit între timp călugăriță și a păstrat cu sfintentie informațiile primite de la Fecioara Maria la arătarea Ei.  Se spune că printre secretele de la Fatima, s-ar strecură și un al patrulea, în care Maica Domnului vorbește despre sfârșitul lumii așa cum o știm acum. Printre profețiile care dau fiori se număra una groaznică.

Despre cutremurul de opt ore

Cei care cred în teoria profeției apocaliptice făcute de Fecioară Măria spun că acest cutremur se va produce într-o iarnă, cu 10 minute înainte de miezul nopții. Cutremurul care va dură 8 ore nu va fi cel care va extermina lumea, ci va fi abia al treilea semn al Apocalipsei. Se spune că acest cutremur va devasta complet axă planetei noastre și va ține lumea în întuneric timp de 3 zile.

„Secretul conține date privitoare la pericolele care amenință credința și viață creștinătății și, prin urmare, întreagă lume. Se referă, de asemenea, la importantă ultimelor noastre zile. (.) Cel de-al treilea secret conține lucruri care au fost deja anunțate de Scriptura”, recunoștea fostul papă, Joseph Ratzinger, cunoscut că Papa Benedict al XVI-lea.(a1.ro/)

******EXCLUSIVITATE-REVISTA ´´HAI,ROMANIA !

Scriitorul Cristian Petru Balan ,la Washington,impreuna cu preotul ortodox roman Gheorghe ,Calciu-Dumitreasa,fost legionar, dizident anticomunist și luptător pentru drepturile omului

Scriitorul Cristian Petru Balan ,la Washington,impreuna cu preotul ortodox roman Gheorghe Calciu-Dumitreasa,fost legionar, dizident anticomunist și luptător pentru drepturile omului

´´CĂLUGĂR ORTODOX RUGÂNDU-SE´´-

Sculptură (ceramică) de Cristan Petru Bălan (SUA)

cristian petru balan-sculptura (ceramica)-calugar ortodox rugandu-se


revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

 

*******MUZICA ––––Revista´´ HAI,ROMANIA!´´ va recomanda muzica MARIEI CONSTANTIN

Telefon: 0759010055
E-mail: contact@mariaconstantin.ro

https://i1.wp.com/www.mariaconstantin.ro/images/logo.png

Mirela Constantin s-a nascut pe 12 martie 1987 in micul orasel Balcesti din judetul Valcea. Primii pasi in muzica i-au fost indrumati de catre tatal sau, Ilie Constantin, polinstrumentist al Ansamblului Profesionist “Doina Gorjului”

In anul 2005 a absolvit Liceul de Muzica si Arte Plastice “Contantin Brailoiu” din Targu Jiu – Sectia Flaut. In acest timp a obtinut numeroase premii si locuri 1 la olimpiadele judetene si nationale, fiind remarcata si apreciata ca una dintre cele mai bune eleve olimpice ale acestui liceu.

Fiind apropiata si cochetand in acelasi timp cu muzica populara, a fost incurajata sa participe la un mare concurs de muzica populara, ce avea sa ii schimbe viata in anul 2006. Obtinerea Marelui Trofeu la Festivalul “Maria Lataretu” a reprezentat un moment important.

Facandu-se remarcata prin calitatile vocale deosebite, in anul 2007 devine solista profesionista si membra a renumitului Ansamblu Profesionit “Doina Gorjului”, fapt ce a dus la o ascendenta profesionala importanta pentru cariera ei.

In urmatorii ani au urmat colaborari cu maestrii dirijori precum Marcel Parnica si Aurel Blondea, dar si spectacole alaturi de nume celebre din muzica populara: Maria Ciobanu, Laura Lavric, Nicoleta si Andreea Voica, Ionut Dolanescu, Maria Loga, Niculina Stoican, Petrica Matu Stoian, Ion Ghitulescu, o parte din acestia fiindu-I si colegi in cadrul Ansamblului “Doina Gorjului”.

(Fotografie de la nunta Mirelei Constantin cu Marcel Toader)

Odata primita in familia “Doina Gorjului” a avut prilejul sa cunoasca si realizatori de seama precum Marioara Muraresu sau Elise Stan si deasemenea ocazia de a fi invitata in spectacole de mare anvergura: Festivalul Mamaia, editiile 2007 si 2012, Festivalul Ion Dragoi, editiile 2008 si 2009.

In anul 2009 a absolvit Facultatea de Muzica “Spiru Haret” – Sectia Pedagogie Muzicala.

2014 Lansare album la Sala Aula Magna in cadrul Universității Spiru Haret numit ,,De s-ar vinde dragostea” orchestrat de Maestrul dirijor Marcel Parnica!

Participanta la Vocea României 2014, pana in etapa a patra, demonstrând abilitați de interpretare in domeniul muzicii ușoare si denumita Marilyn Monroe de Romania!
In martie 2015 este propusa ca si maestru de ceremoni, si prezinta Gala Superkombat de la Ploiești , alaturi de ring anouncer-ul american Cyrus Fees ,ce s-a transmis in 93 de tari.(www.mariaconstantin.ro)

Maria Constantin – Mugur de dragoste ( Official Video 4K )

MARIA LIGOR,ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, va efectua o vizită în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord


::::::::::

În perioada 14-15 iulie 2016, Maria Ligor, fost ambasador in Spania si Canada, desemnată recent ca ministru delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, va efectua o vizită în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord.

Cu ocazia primei vizite în noua calitate, ministrul delegat va avea întrevederi cu oficiali britanici, precum și cu exponenți ai comunității românești, reprezentanți ai mediului asociativ și mass media de limba română,se precizează in comunicatul de presă al Ministerului Afacerilor Externe.

Vizita ministrului delegat Maria Ligor în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord

Demnitarul român va aborda preocupările românilor stabiliți în Marea Britanie în legătură cu impactul rezultatului referendum-ului din 23 iunie. Mesajul pe care îl va transmite va confirma implicarea autorităților de la București în vederea protejării intereselor cetățenilor români. Evoluțiile în această privință sunt atent monitorizate de către Ministerul Afacerilor Externe.

Maria Ligor va sublinia faptul că dorește instituirea unui dialog fluid între autoritățile române și cetățenii români din Regatul Unit și că opiniile și sugestiile acestora vor fi avute în vedere de către Guvern.

Totodată, ministrul delegat va da asigurări că activitatea de protecție și asistență consulară va continua, prin intermediul misiunilor diplomatice ale României,se mai precizează în comunicatul de presă al MAE.

https://i0.wp.com/www.rgnpress.ro/rgn_14/images/stories/2016/06/02_afis_intalnire_ligor.jpg

Ambasada României la Londra ,printr-un anunţ facut pe site-ul http://londra.mae.ro,invită membrii comunităţii româneşti din Marea Britanie la o întâlnire cu dna Maria Ligor, ministru delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, la sediul ICR Londra din 1 Belgrave Square, în data de 14 iulie a.c., între orele 6.30 pm – 8.30 pm. Discuţiile vor viza teme de interes pentru comunitatea românească.Ambasada mai face urmatoarele precizări :

În vederea participării, vă rugăm să vă înscrieţi la acest link

Accesul în sală va fi permis doar celor care şi-au confirmat prezenţa.

Data: joi, 14 iulie 2016, între orele 6.30 pm şi 8.30 pm

Loc: 1 Belgrave Square, Londra, SW1X 8PH. (Marin MIHAI,https://mihaimarin.wordpress.com)

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

********

The world without Romania/ Cum ar fi lumea fara Romania?

IN MEMORIAM-MADALINA MANOLE (MAGDUTA)

…se implinesc 6 ani  de la disparitia tragica  a colegei mele de cenaclu Madalina Manole…

..adevarul e altul si  se va afla intr-o zi, Magduta nu renunta la viata,cand tocmai  devenise mama  si se bucura de minunatia sa de copilas !…

Interviuri.INNA: „Nu mă deschid mai mult pentru că nu simt că fanii mei ar fi interesați de viața mea personală“


INNA a apărut pe coperta revistei Unica, numărul de iunie, și ne-a oferit detalii despre viața ei plină de evenimente, concerte și dragoste. Cântăreața are de ceva timp o relație cu fotograful și regizorul american John Perez, cel care a semnat și fotografiile care însoțesc acest text. Ședința foto a avut loc tocmai în Mauritius, unde INNA a filmat și cel mai recent videoclip pentru piesa „Heaven“.

Cum arată o săptămână din viața ta?

Nicio zi nu seamănă cu cealaltă. Azi filmez, mâine fac sedință foto, ziua următoare un show mai intim, acustic, peste două zile, un show în fața a 35 000 de oameni, urmând ca în zilele de după să mă odihnesc.

Ce ți-ai dori pentru tine în viitorul apropiat?

Liniște, sănătate, echilibru, hituri, inspirație.

inna foto john perez

De asemenea, și stilul tău, și imaginea ta au evoluat constant și ne surprinzi de la o lună la alta. Cât de „studiată“ ești?

De multe ori, fac cum simt, cum mă simt în acel moment, vremea, țara în care sunt mă influențează. Îmi iau zile libere, dar, chiar și atunci, caut informații, îmi gândesc ținute, fac poze de street style. Îmi place să experimentez lookuri noi, ținute și stiluri diferite, mai ales. Îmi place să mă joc atunci când am ședințe foto sau videoclipuri, să intru în pielea unui personaj.

Ce importanță are imaginea în economia unui artist?

Imaginea este foarte importantă, de aceea trebuie să acord atenție. Eu sunt mereu a-tentă la cum arăt, cum mă îmbrac, am echipa pe care mă bazez pentru aparițiile mele: Sorin Stratulat – păr, Andra Manea – make-up, Ro-xana și Domnica (RD Styling) pentru ținutele mele din concerte, ședințe foto, videoclipuri. Bineînțeles, și eu mă informez constant.

Dacă ai interpreta o melodie despre viața ta, cum ar suna?

La un moment dat, de ziua mea, am lansat piesa „Fata din rândul trei“. Cred că este o piesă care mă definește destul de bine, e o piesă dragă mie. Este un cântec simplu, sensibil, real, dar și motivațional.

Care sunt lucrurile care nu-ți plac, venite la pachet cu celebritatea?

Insistența unor oameni de a vrea să afle despre mine mai mult decât este necesar sau inventarea unor neadevăruri despre mine, care mă pot afecta pe mine sau pe cei dragi mie.

 

Ai simțit vreodată că-ți pierzi capul de la atâta notorietate? 

Foarte rar și de fiecare dată am avut lângă mine oameni care să-mi atragă atenția.

Care e rutina ta din turnee, ce faci înainte, după, între concerte?

Înainte de concert mă odihnesc o oră, apoi încep să-mi aranjez părul, să mă machiez, îmi îmbrac ținuta și pornesc alături de echipa mea spre locul concertului. Înainte de a urca pe scenă stau câteva minute singură, în liniște, și apoi  sunt gata de un show plin de energie.

Câteva descoperiri de-ale tale recente în materie de lifestyle: locuri, oameni, atitudini, haine, concepte etc.?

Urmăresc în mod constant bloguri, conturi de Instagram cu tendințe în ceea ce privește moda, make-up-ul, coafurile, îmi place să am piese în garderobă pe care să le port pe scenă sau în ședințele foto. În general, îmi plac oamenii „effortlessly cool“, oamenii care spun o poveste, care te inspiră prin felul lor unic de-a fi.

inna foto john perez

Ești foarte cunoscută, dar foarte discretă în afara scenei. De ce nu te deschizi mai mult?

Nu mă deschid mai mult pentru că nu simt că fanii mei ar fi interesați de viața mea personală, prezentată uneori cu insistență, ci de activitatea profesională, de persoana
Alexandra, cu hobby-uri, bucurii, împliniri…

Crezi că presa te-a „zugrăvit“ mereu în mod corect?

Au fost și situații în care abordarea nu a fost tocmai cea corectă sau în care au fost voit interpretate sau răstălmăcite niște vorbe.

Spune-ne despre tine și iubitul tău, John Perez. Cum v-ați cunoscut?

Sunt discretă în ceea ce privește viața mea personală. Pot spune doar că este o relație frumoasă, în care mă simt eu și sunt fericită.

Cât de des vă vedeți?

Ne vedem atunci când timpul ne permite amândurora.

Ce vă leagă pe amândoi, în afară de faptul că sunteți amândoi artiști?

Sunt multe lucruri care ne leagă. Prefer să rămână ale noastre.

Ce admiri cel mai mult la el și ce crezi că admiră el cel mai mult la tine?

Nu știu ce admiră la mine. La el admir simplitatea, profesionalismul, energia pe care o are.

Ce-ți place cel mai mult la relația voastră?

Este relația de care am nevoie și care mă
împlinește.

Dacă ar fi să traduci fericirea printr-un gust, miros, senzație, cum ar fi?

Fericirea pentru mine înseamnă să-i știu pe ai mei fericiți, sănătoși, să fac ce-mi place în fiecare zi – să cânt, să fiu aproape de fanii mei, să le simt energia. Fericirea pentru mine este muzica.

Ce planuri ai cu muzica ta?

Îmi doresc să am un hit cunoscut în toată lumea, să cânt și în țări în care nu am ajuns până acum: India, Canada, Australia, să am colaborări cu artiști foarte cunoscuți.

Ce vom auzi despre tine ?

Un single nou în engleză, un nou album, pro-babil și o nouă colaborare. Voi avea concerte în Mexic, Finlanda, Turcia, Estonia, dar și în România și abia aștept să cânt în fața fanilor mei din țară. (www.unica.ro)

****

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cMUZICA––Recomandari Revista ´´HAI,ROMANIA!´´- INNA (ROMANIA)

INNA – Heaven | Official Music Video

 

SOMMERFESTIVAL DER KULTUREN 2016 .România ,prezentă la Festivalul şi Târgul Intercultural de Vară din Stuttgart – Germania


 

https://oinimapentruromania.files.wordpress.com/2016/07/img_3092.jpg?w=327&h=327

Astăzi, 12 iulie 2016, în Piaţa Primăriei ( Marktplatz 1) din oraşul Stuttgart din Germania , a fost dat startul celei de -a XV-a ediţii a Festivalului şi Târgului Intercultural de Vară.

La eveniment participă reprezentanţi a patruzeci şi două de ţări din întreaga lume, stabiliţi în zona Baden – Württemberg.
Prezenţa României la festival a fost asigurată de Forumul German – Român, preşedinte Florin Zaheu.

Pe parcursul a şase zile, cincizeci şi şase de voluntari se vor preocupa de buna organizare a sărbătorii la cele două standuri româneşti.
Conform spuselor Alinei Gabriela Păun, atât în Germania, cât şi în România, a fost desfâşurată o campanie de informare cu privire la această acţiune culturală.
În cadrul festivalului a fost lansat pentru prima dată proiectul:
„Standul Info” şi „Tombola 2016”.

Astfel, la Standul Info, în prima zi a evenimentului, au fost expuse pălăriile fabricate din paie de grâu şi talaj de tei ,confecţionate de familia Laszlo din judetul Harghita, care a dorit să-şi prezinte afacerea de familie, pentru a se face cunoscută şi în afara graniţelor româneşti.

13600061_1723374177951274_4378120114456430702_n

(Familia Laszlo din  judetul Harghita, prezentă la festival cu propria afacere de pălării de paie)

Cu o expoziţie personală de lucrări din porţelan s-a prezentat Sonia – Ştefania Michalis care anul acesta împlineşte douăzeci de ani de activitate în domeniu. Meşteriţa este stabilită de cinci ani în Germania şi promovează arta împletirii din porţelan, învăţată la Cluj – România.

13627198_1723374254617933_4336823805157770735_n

Produse din porţelan prezentate de Sonia – Stefania Michalis la Festivalul şi Târgul Intercultural de Vară, Stuttgart

O prezenţă inedită la festival este cea a familiei Gercsenyi Blanka, care a adus în atenţia vizitatorilor produsele cosmetice naturale.
Din cele cincizeci de exponate, patruzeci sunt săpunuri aromate din plante medicinale şi uleiuri vegetale. Printre celelalte produse se numără şampoanele naturale, cremele pentru mâini şi un asortiment bogat de balsamuri pentru buze.

13669156_1723374484617910_8509489535652730385_n

Săpunuri aromate din plante medicinale şi uleiuri vegetale ,prezentate de familia Gercsenyi Blanka din Miercurea Ciuc.

La standul gastronomic românesc, vizitatorilor li s-a oferit un meniu variat din bucătăria traditională: mititeii, cârnaţi de casă, sărmăluţe, mămăliguţă cu brânză şi smântână, varză câlită, carne la grătar cu cartofi prăjiţi, garnisiţi cu castraveţi muraţi şi gogonele. Vinurile româneşti şi ţuica de prune au fost băuturile cele mai căutate.

După spusele bucătarilor voluntari, produsele tradiţionale româneşti sunt apreciate ani la rând de către vizitatorii din toate ţările prezente la festival.
Pe lângă cafea ,s-au servit prăjiturile româneşti: amandine, ecleruri, cremşnit şi savarine.

Festivalul se va desfăura în perioada 12- 17 iulie între orele 17:00 şi 23:00, iar duminică între orele 10:00 – 22:00.
România va urca pe scena duminică, 17 iulie, în jurul orelor 16:00, prezentând un program folcloric din diferite zone ale ţării.

***update 14 iul.2016

 Festivalul Intercultural de Vară din Stuttgart – Germania, 2016.

 Interviu cu  Alina Gabriela Păun, membră a Forumului German – Român din Stuttgart , organizatoare  a Standul Info al României

Bună ziua şi bine v-am găsit şi anul acesta !…  Ce ne puteţi spune despre Standul Info al României?

Bună ziua, mă numesc Alina Gabriela Păun şi ne aflam la Standul Info al României. Este pimul an în care organizăm acest stand pentru că, de 11 ani, ne-aţi găsit numai la standul culinar, iar anul acesta, pentru festival ,am venit cu un proiect nou. Oferim acest stand artizanilor care doresc să-şi expuna produsele ,dar şi firmelor care doresc să ajungă la publicul român din Stuttgart,dar si germanilor si strainilor.

Cu cine ne faci cunoştinţă la Standul Info al României şi ce produse sunt exponate?

Aici, avem familia Laszlo care vine din Harghita şi care confecţionează pălării din paie de grâu şi din talaj de tei. Avem pălării bărbăteşti, de damă şi clopuri. Dumnealor au venit special din România pentru Festivalul şi Târgul Intercultural de Vară de la Stuttgart , a ajuns la a XV-a ediţie. 

Dânşii vor fi găsi aici, în fiecare zi a festivalului ,de la ora 10:00 şi până la ora 23:00, începând de marţi, până duminică ,înclusiv.

image002image009

 

Cum  au aflat meşteşugarii din ţara noastră despre festivalul şi târgul de la Stuttgart?

 Noi am făcut o campanie de informaţie prin e-mail, presa scrisă de aici şi din România, astfel au ajuns la noi prin Asociaţia de Artizani, Artera, din zona respectivă. Din cate înţeleg, asociaţia respectivă intermediază asemenea participări la diferite târguri din România şi Europa.

Suntem în prima zi de festival, au mai venit şi alti meşteşugari populari din ţara noastră?

Da, tot la Standul Info al României, cu ocazia Târgului de Vară, mai este venită şi   familia Gercsenyi Blanka, din Miercurea Ciuc.De mai bine de şapte ani, face săpunuri şi produse cosmetice naturale , după reţetele proprii,pentru toate vârstele.

Aceste produsele sunt realizate din diverse uleiuri vegetale, din plante medicinale ,în combinaţie cu uleiuri volatile, pudre de argile, condimente. Sunt complet lipsite de conservanţi !

 

 

image014image015 (1)

 

Mai asteptam pe FRUIT SERVICE  Roxanne S.R.L  Timisoara,care  comercializează  fructe de pădure, ciuperci,  miere , nuci, dulceţuri  100%, made in Romania.

image021

Doamna Alina Gabriela Păun,va multumesc pentru interviu ,asteptam si alte infomatii ,in zilele care vin,despre participarea romaneasca la festivalul si targul de la Stuttgart.

****

13692855_1721372481418401_200490832384459543_o

SOMMERFESTIVAL DER KULTUREN – STUTTGART 2016. Vizita doamnei Consul General Roxana – Gabriela Hodorogel de la Consulatul General din München, la standurile GERRUM.

 

(Foto : Doamna Consul General Roxana – Gabriela Hodorogel & domnul Georg Golban la standurile GERRUM )

****

SOMMERFESTIVAL DER KULTUREN: „Port în suflet România !” – Interviu cu domnul Georg Golban interpret de muzică Country, stabilit în Germania

 

SOMMERFESTIVAL DER KULTUREN, STUTTGART 2016: Asta-i ţara mea ! Asta-i ROMÂNIA !

13767285_1722852634603719_1323876266051237279_o

Fotografia de profil a Gabrielei JanikPentru Revista ´´HAI,ROMANIA!´´-

corespondenţa de LIGIA GABRIELA JANIK (Germania)

https://oinimapentruromania.wordpress.com/

****

Arhiva VIDEO-Romania la SOMMERFESTIVAL DER KULTUREN 2014

PROGRAMUL Festivalului intercultural de vară Stuttgart

https://i1.wp.com/www.forum-gerrum-stuttgart.de/2016image/STANDSIANSAMBLU.JPG

2005 – 2016: 11 ani de spirit românesc în Stuttgart – Kilometrul ZERO in Stuttgart
OPEN AIR – Intrarea liberă!
Piaţa primăriei din Stuttgart – Marktplatz 1

Vă invităm timp de 6 zile în piaţa primariei din Stuttgart la un maraton muzical internaţional de excepţie şi la specialităţi culinare româneşti … ca la mama acasă!

Programul standului culinar România:
Marţi 12., Miercuri 13., Joi 14., Vineri 15.07 între orele 17– 23
Sâmbătă 16.07 între 16– 23
Duminică 17.07 între orele 11 – 22

Programul standului INFO România:
Marţi 12.07, între orele 17 – 23
Miercuri 13.07, Joi 14.07, Vineri 15.07 între orele 11–23
Sâmbată 16.07, între orele 11– 23
Duminică 17.07, între orele 11 – 19

Tombola cu peste 20 de premii.

DUMINICĂ 17.07.2016 ora 16:00 vă invităm la un program de hore româneşti.
Vă rugăm să veniţi câţi mai mulţi imbrăcaţi în costume populare româneşti, în ii sau cămăşi tradiţionale pentru a încinge câteva hore pe cinste.

Fotografia de profil a lui Florin Zaheu

Florin Zaheu-presedinteleForumului Germano – Român

****

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cMUZICA .Recomandari REVISTA ´´HAI,ROMANIA!´´-

Helene Fischer


Helene Fischer – Show in Berlin

–––––APARITII EDITORIALE

TRIFU MirceaA aparut volumul de versuri „Un înger de vioară”, autor MIRCEA TRIFU, născut în anul 1960, la Medgidia şi stabilit  în localitatea Arezzo din Italia.

Cartea a aparut la Editura ´´Aius´´ din Craiova si este prefatata   de doamna  Ligia Gabriela Janik -Germania(

https://oinimapentruromania.wordpress.com/2016/05/04/romanul-s-a-nascut-poet/  ).

Fotografia de profil a Valentinei Graur Lazarencu

Autorul intentioneaza sa isi lanseze volumul de poezii , la Chisinau, in memoria regretatei scriitoare Valentina Graur Lazarencu.

13668972_1155807977815736_54314161824241129_n

Copiii crescuţi pe Facebook – limita dintre socializare şi pericol


Părinţii români de copii minori par destul de puţin preocupaţi de imaginea şi viitorul online al urmaşilor lor. De la imagini cu cei mici îmbrăcaţi doar în pampers sau goi pe plajă şi până la anecdote din viaţa celor mici, vedem o mulţime de cazuri în care intimitatea copiilor, cei mai mulţi aflaţi la o vârstă la care nu se pot opune prezenţei lor online, este încălcată chiar de către cei care le-au dat viaţă, notează go4it.

Asta într-o lume în care unul din doi copii a fost hărţuit în mediul online în ultimul an, potrivit datelor Salvaţi Copiii, iar din cele 1,8 miliarde de imagini încărcate zilnic pe internet, 720.000 prezintă scene de pornografie infantilă, însemnând 0,03% din total. De foarte multe ori copiii sunt plasaţi de cercurile de pedofili în imagini cu caracter sexual, cu ajutorul unor programe de editare foto. Iar seria statisticilor îngrijorătoare poate continua.

Conform Bitdefender, circa 500 de imagini cu copii abuzaţi sexual (imagini reale sau editate) sunt vândute online la fiecare 60 de secunde, iar una din cinci fete şi unul din zece băieţi vor suferi forme diverse ale abuzului sexual în mediul online până la vârsta de 18 ani. Mai mult, o treime dintre copiii cu vârste între 7 şi 17 ani au fost expuşi conţinutului pornografic în ultimele 12 luni.

https://i0.wp.com/storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/721/9210/14926960/3/csid-cover-114.jpg

Şi reprezentanţii Kaspersky Lab admit că situaţia este alarmantă. „Copiii încep să fie prezenţi în mediul digital de la vârste foarte mici, iar uneori acest lucru se întâmplă chiar înainte de naştere”, spune Ştefan Tănase, Senior Security Researcher la Kaspersky Lab. Potrivit lui, în timpul unei conferinţe de securitate cibernetică organizată anul acesta la San Francisco, Stephen Balkam, care este fondator al unui institut pentru siguranţa familiei în mediul online, spunea că 46% dintre persoanele din generaţia „millenials” au postat o fotografie a copilului lor înainte ca acesta să împlinească un an. Mai mult, o parte dintre părinţi au postat chiar o ecografie cu bebeluşul lor, înainte ca el să se fi născut.

Din dorinţa de a se mândri cu copiii lor, părinţii îi pot expune pe cei mici, fără să vrea, la riscuri. Cel mai grav lucru care se poate întâmpla este ca informaţiile despre copii să ajungă pe mâna unor persoane periculoase – pedofili sau alţi infractori. Riscul este mai mare dacă părinţii au în lista lor de prieteni de pe reţelele de socializare persoane pe care nu le cunosc în viaţa reală.

Setările de confidenţialitate pe Facebook, extrem de importante

În aceste condiţii, părinţii români ar trebui să înţeleagă care sunt riscurile expunerii minorilor la mediul online. În cazul în care nu se pot abţine să nu partajeze imagini şi clipuri video cu copiii lor pe Facebook, primul pas pe care trebuie să îl facă părinţii este să ajusteze setările reţelei de socializare online în aşa fel încât conţinutul să nu poată fi văzut decât de prieteni apropiaţi sau de către membrii familiei. Recent, un pedofil a fost condamnat în Marea Britanie la 10 ani de închisoare după ce a contactat online 11.000 de minori, într-o perioadă de patru ani, şi a strâns o colecţie impresionantă de peste 130.000 de imagini şi clipuri video cu copii. Întrebat de judecător de unde provin aceste imagini, Dean Farrar, în vârstă de 50 de ani, a spus că majoritatea de pe Facebook.

Compania condusă de Mark Zuckerberg admite că există o problemă legată de imaginile cu copii care apar pe platforma sa. Facebook a anunţat recent că ia în considerare introducerea unei noi caracteristici pe reţeaua de socializare care îi notifică pe părinţi înainte să publice imagini cu copiii lor. Mesajul afişat înainte de a publica astfel de poze ar putea arăta astfel: „În aceste imagini apar copii. Sunteţi sigur că doriţi să le publicaţi?”. (REVISTA CE SE INTAMPLA DOCTORE,www.csid.ro)

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

******MUZICA EVERGREEN

Could you be loved – Bob Marley

(BOB MARLEY-pictura de Mirela BALAN (Italia)

*****ARTA CULINARA

RETETELE GEANINEI  STAICU-AVRAM

(http://www.jamilacuisine.ro)

Reteta Tiramisu | JamilaCuisine

(ingredientele si cantitatilele le gasiti pe

http://www.jamilacuisine.ro/tiramisu-reteta-video

9-11 septembrie 2016.Bucharest Beauty Expo, primul târg al eleganței și frumuseții organizat în Piața Victoriei


     Bucharest Beauty Expo transformă Piața Victoriei într-un tărâm al eleganței și frumuseții la început de toamnă. În perioada 9-11 Septembrie 2016 va avea loc primul târg de produse cosmetice și beauty organizat vreodata în Piața Victoriei – unul dintre cele mai importante noduri rutiere și pietonale din București. În pavilionul expozițional care va fi amplasat în Piața Victoriei se vor reuni cei mai importanți producători de produse cosmetice din România, dar și reprezentanți ai celor mai cunoscute branduri internaționale,se precizeaza  într-un comunicat de presa remis Revistei HAI,ROMANIA !.

Expoziția va avea mai multe categorii: produse pentru îngrijirea tenului, produse pentru machiaj, manichiură-pedichiură, produse pentru îngrijire corporală, produse pentru îngrijirea părului, produse wellness, parfumuri, accesorii, dar și aparatură dedicată întreținerii pielii, părului și corpului. Vor fi prezentate și produse bio, complet naturale, sau creme care în mod obișnuit pot fi achiziționate din farmacii. În plus, va exista o secțiune dedicată saloanelor de cosmetică și coafură, unde maeștri în arta machiajului și hair stilistii vor face demonstrații.

În condițiile în care doar 5% dintre cumpărători comandă cosmetice online (conform Gilles Antoine, directorul L’Oreal – citat într-un interviu din Ziarul Financiar), Bucharest Beauty Expo vine în întâmpinarea tuturor doamnelor, domnișoarelor, dar și domnilor care nu au timp sa ia la rând nenumarate magazine pentru a-și alege produsele favorite și care totuși preferă să testeze înainte de a cumpăra. La Bucharest Beauty Expo oricine va avea posibilitatea să aleagă dintr-o gamă largă de produse și în același timp să beneficieze și de ofertele de preț pe care expozanții le vor avea pe perioada celor trei zile de eveniment.

BUCHAREST BEAUTY EXPO va avea loc în perioada 9-11 Septembrie 2016 si este organizat de către Project Expo Sports & Games – coordonator al Târgului Imobiliar PROJECT EXPO, unul dintre cele mai mari evenimente de profil din Romania, care se desfășoară de asemenea în Piața Victoriei.

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c*******Revista´´ HAI,ROMANIA ! ´´ va recomanda muzica interpretata de Calin Geambasu Band

REMANIERI IN GUVERNUL CIOLOS. Maria LIGOR, fost ambsador in Spania (2006-2011), propusă pentru portofoliul de Ministru Delegat pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni


Premierul Dacian Cioloș a anunțat astăzi o serie de remanieri în guvernul pe care îl conduce. Astfel, miniștrii Educației, Transporturilor, Comunicațiilor și al relației cu românii de pretutindeni vor fi înlocuiți,prcizează Antena3.ro.

”După o perioadă de pregătire, de construcție, Guvernul intră într-o etapă de livrare a rezultatelor. La începutul mandatului ne-am asumat câteva măsuri concrete, dar care să aibă impact și consistență. Sunt domenii în care avansat și domenii unde îmi doresc să dau un impuls. Am decis să operez patru schimbări în Guvern. Vreau să mulțumesc pentru activitate miniștrilor Adrian Curaj, Marius Bostan, Dan Costescu și Dan Stoenescu, sunt proiecte pe care s-a lucrat bine, la altele au fost întârzieri.

Propun pentru Ministerul Educației pe domnul Mircea Dumitru, rectorul Universității București. La Transporturi o să îl propun pe domnul Sorin Bușe, un manager cu un CV impresionant. La Ministerul pentru relațiile cu românii de pretutindeni i-am propus postul doamnei Maria Ligor, un diplomat care cunoaște bine diaspora. Pentru Ministerul Comunicațiilor decizia mea este să propun un interimat, pe domnul Dragoș Tudorache, Șeful Cancelariei Primului-Ministru” a anunțat premierul Dacian Cioloș, care a spus că propunerile sale vor fi trimise mâine președintelui Klaus Iohannis.

MARIA LIGOR -FISA BIOGRAFICA

Maria Ligor s-a născut la 1 ianuarie 1967, la București.

A absolvit Universitatea Politehnică, în 1990, apoi cursurile postuniversitare de Relații Internaționale la SNSPA, în 1993.

S-a specializat în afaceri politice și administrative europene la Colegiul Europei din Bruges, Belgia și în științe politice la Université Libre de Bruxelles și la Institutul European de la Geneva. Totodată, a urmat cursuri de leadership și management guvernamental organizate de Harvard University, programul Kokkalis, Atena.

În 1996, a fost stagiar la Consiliul Europei, Strasbourg; în 1997, a obținut bursa Robert Schuman la Parlamentul European.

Maria Ligor este diplomat de carieră din 1996. A lucrat la Ambasada României la Luxemburg (1997) și la Bruxelles, în cadrul Misiunii României pe lângă Uniunea Europeană (1998-2002).

În perioada 2003-2006, a deținut funcția de director general pentru afaceri europene în Ministerul Afacerilor Externe, în timpul negocierilor de aderare la UE (a contribuit la finalizarea negocierilor și la pregătirile pentru semnarea Tratatului de Aderare).

Între aprilie și mai 2012, a fost secretar general ad interim al MAE.

A fost ambasador al României în Regatul Spaniei, între iulie 2006-august 2011, perioadă în care a deținut și calitatea de Reprezentant Permanent pe lângă Organizația Mondială a Turismului.

În perioada ianuarie 2012-mai 2013, a fost ambasador cu însărcinări speciale — Reprezentant special pentru promovarea democrației.

Este reprezentant al României în Consiliului Guvernatorilor și membru ales al Comitetului Executiv al Fondului European pentru Democrație din noiembrie 2012.

La 30 mai 2013, a preluat postul de ambasador al României în Canada. Din același an este Reprezentant Permanent al României la Organizația Aviației Civile Internaționale.

A fost distinsă cu Ordinul Național Pentru Merit, în grad de Cavaler (2004); Ordinul pentru Meritul Diplomatic în grad de Ofițer (2007); Crucea Casei Regale a României și Ordinul Sfinții Împărați Constantin și Elena acordat de Patriarhul Daniel (2010). În ianuarie 2012, Regele Spaniei i-a conferit Marea Cruce a Ordinului Isabel la Catolica.

Vorbește fluent limbile engleză, franceză și spaniolă și are cunoștințe de italiană.

Este căsătorită și are o fiică.

Sursa:AGERPRES

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c******Revista HAI,ROMANIA! va recomanda muzica interpretata de STELIANA SIMA

135 de ani de relaţii diplomatice între România şi Regatul Spaniei


Ministerul Afacerilor Externe salută împlinirea a 135 de ani de relaţii diplomatice cu Regatul Spaniei

Bazate pe profunde legături istorice, culturale şi umane, relaţiile de cooperare dintre România şi Regatul Spaniei din ultimele decenii au cunoscut o evoluţie remarcabilă, favorizată şi de aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană şi NATO, procese pe care Spania le-a susţinut în mod constant.

România şi Regatul Spaniei împărtășesc viziuni şi obiective într-o arie largă de domenii, iar apartenenţa comună a celor două state la spaţiul european şi euro-atlantic constituie un fundament solid, care contribuie în mod substanţial la accelerarea şi diversificarea cooperării bilaterale, în beneficiul cetățenilor ambelor state.

Ministerul Afacerilor Externe salută împlinirea a 135 de ani de relaţii diplomatice cu Regatul Spaniei

În ultimii ani, relaţiile dintre România şi Regatul Spaniei au cunoscut o dezvoltare constantă, inclusiv în ceea ce priveşte dialogul politico-diplomatic, favorizat de contactele frecvente la nivel înalt. Totodată, au avut loc numeroase întrevederi ale miniştrilor de resort din cele două ţări, care au contribuit la amplificarea şi diversificarea cooperării în domenii de interes prioritar pentru cele două părţi, printre care agricultura, economia şi comerţul, munca şi afacerile sociale, justiţia, afacerile interne, turismul.

Schimburile comerciale şi cooperarea economică bilaterală au constituit un domeniu de referinţă pentru aprofundarea relaţiilor bilaterale de-a lungul timpului. Chiar şi în contextul crizei economico-financiare globale, autorităţile române şi spaniole şi actorii economici din cele două ţări au reuşit să genereze şi să fructifice oportunităţile oferite de cele două economii în acţiuni importante de cooperare. Stau mărturie în acest sens dublarea schimburilor comerciale în perioada 2009-2015, nivelul atins în 2015 fiind de circa 3,2 mld. euro, şi dublarea volumului investițiilor cu capital spaniol în România, în aceeaşi perioadă.

Un element de importanță aparte pentru apropierea dintre cele două ţări îl reprezintă comunitatea română din Spania, cea mai numeroasă dintre cele străine, veritabilă şi solidă „punte de legătură” între cele două societăţi. Spania a fost una dintre primele ţări în care s-a implementat proiectul privind predarea cursului de limbă, cultură și civilizație românească în state membre UE (LCCR). Cetăţenii români din Spania au o contribuţie însemnată în dezvoltarea economiei spaniole, dar şi a celei româneşti, fiind apreciaţi şi respectaţi pentru nivelul ridicat de integrare.

Ca reflectare a acestor evoluții pozitive, cele două ţări au decis, în 2013, ridicarea relaţiei bilaterale la nivel de Parteneriat Strategic, marcând voinţa comună de a trece la o etapă superioară în planul relaţiilor şi cooperării bilaterale. Acest nou statut permite conferirea unui ritm susținut şi a unui plus de substanță dialogului interguvernamental bilateral, consolidând tendinţa de aprofundare a cooperării în domeniile de interes comun şi reflectând, astfel, voinţa politică comună de valorificare deplină a potențialului cooperării dintre România şi Regatul Spaniei.        –-COMUNICAT DE PRESA al Ministerului Afacerilor Externe (http://www.mae.ro )

––

In foto: Aspecte din timpul  vizitei oficiale  în Spania,  efectuata în perioada 12-14 iulie 2015 de Klaus Iohannis, preşedintele României, la invitația majestăților lor Regele Filipe al VI-lea și Regina Letizia.

Arhiva-Agentia de presa Romanian Global News-Marin MIHAI:

Președintele Klaus Iohannis și Carmen Iohannis, primiți de Regele Felipe al VI-lea al Spaniei și de Regina Letizia  

viva españa-traiasca spania-mihai-marin-wordpress-hai-romaniaQue viva España

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cSava Negrean Brudaşcu şi Vlad Miriţă – Românie, Românie

De 5 ani, Festivalul naţional de creaţie literară „Bogdania” ,organizat de poetul Ionel Marin, descoperă,premiază și lansează tineri condeieri.LISTA LAUREATILOR 2016


https://i2.wp.com/armoniiculturale.ro/wp-content/uploads/2015/03/Bogdania-2015-660x537.jpg

Ediția a V-a a Festivalului național literar ”BOGDANIA”- o nouă treaptă în afirmarea talentelor tinerilor români

https://i1.wp.com/revistabogdania.ro/wp-content/uploads/2016/06/juriu.jpg

Ediția a V-a a Festivalul naţional de creaţie literară „Bogdania”- organizat de ASOCIAŢIA CULTURAL-UMANITARĂ „BOGDANIA” președinte Ing. Ionel MARIN din Focșani, s-a finalizat pe data de 21 iunie 2016, la Sediul AGIR din Bucureşti, într-o ambianță deosebită de sinceră și caldă prietenie. Evenimentul cultural s-a desfășurat în parteneriat cu Cenaclul ” Literar Ing.”, condus de Prof. univ. Nicolae VASILE. Ca parteneri media au fost revistele de cultură: Cronica Timpului, Independența Română – Independența prin cultură, Bogdania și Televiziunea Literară. Au dat curs invitației personalități marcante ale culturii, numeroși scriitori, artiști, studenți, tineri, părinți și copii. Asociația culturală Bogdania și revista Bogdania, prin sufletul acestora poetul Ionel Marin, a oferit Diplome de excelență pentru merite literare deosebite, pentru contribuții importante la promovarea culturii române, unor personalități din țară și din diaspora românească, printre care: Prof. univ. Nicolae Vasile, Acad. Cristian Petru Bălan (SUA), Prof. univ. Florentin Smarandache (SUA), Florian Laurențiu Stoica, Rodica Subțirelu, Doina Bârcă, Vasile Groza, Cornel Galben, Geo Călugăru, Michaela Al Orescu, Corneliu Cristescu, Ovidiu Țuțuianu, Ioan Rațiu, Nicu Doftoreanu, Elena Armenescu, Adrian Nicolae Popescu, Claudia Motea, Claudiu Nicolae Șimonați și Luca Cipolla (Italia).

S-au rostit cuvinte frumoase la adresa concurenților, organizatorilor, membrilor juriului și despre frumusețea inegalabilă a limbii române. În competiţie din numărul total 57 de concurenţi înscriși au rămas 53, proveniți din 27 județe (din toate provinciile țării), din Bucureşti, o tânără din Republica Moldova și câte un concurent din Spania și Marea Britanie.

https://i0.wp.com/revistabogdania.ro/wp-content/uploads/2016/06/afis-2016.jpg

Juriul Festivalului BOGDANIA, pentru ediţia a V-a format din scriitorii: Prof. univ. Nicolae VASILE, preşedintele Cenaclului „Literar Ing.” şi al juriului; Ionel MARIN, preşedintele Asociaţiei cultural-umanitare Bogdania și redactor șef al revistei de creaţie şi cultură Bogdania, membru LSR; Geo CĂLUGĂRU, membru USR; Vasile GROZA, membru USR; Cornel GALBEN, membru USR – au apreciat obiectiv, cu multă exigență fiecare creație literară (poezie, proză scurtă sau eseu) și în urma evaluărilor au fost declarați premianţi următorii concurenți:

SECŢIUNEA POEZIE

1. Premiul I – SCHOPPEL CARLA FRANCESCA, Brașov

premiu-poezie-2016

2. Premiul II – ȘARAMET MARIA CRISTINA, Ploiești

premiu-poezie-2

3. Premiul III – SÎRBU ANA-MARIA, Rm. Sărat
4. Menţiune – STAN NICOLETA-VALENTINA, București
5. Menţiune – ȚÎRCHI DANIELA, Rep. MOLDOVA

poezie-mentiune-md

6. Menţiune –ICHIM GABRIELA NICOLETA, Buzău
7. Menţiune – FRĂȚILĂ ADINA, Arad

SECŢIUNEA PROZĂ SCURTĂ

1. Premiul I – NEGURĂ ELENA LUIZA, Dumbrava Roșie, jud. Neamț

premiu-proza

2. Premiul II – MIHAI VICTUS, Cățelu, jud. Ilfov
3. Premiul III – PETRACHE IULIANA MIHAELA, Gorgota, jud. Prahova
4. Mențiune –COZMA ILIUȚĂ, Tomești, jud. Iași

SECȚIUNEA ESEU

1. Premiul I –MUNTEAN EMILIA, MAREA BRITANIE
2. Premiul II – BITAN CONSTANTIN, Întorsătura Buzăului, jud. Covasna
3. Premiul III – HOISAN MARIA SONIA, Sighișoara

SECȚIUNEA COPIII

1. Premiul I – MARTIN FABIAN IONUȚ, Căpușu Mare, jud. Cluj
2. Premiul II – ANDREI OVIDIU TUDOR, București
3. Premiul III – BRATU ALEXANDRA ANA-MARIA, Brăila
4. Mențiune – GHEORGHE MONICA, București
5. Mențiune – TEODOR MARIA ELENA, Caracal
6. Mențiune – LUNCĂ DARIA, Iași

MARELE PREMIU (Trofeul BOGDANIA) – D-na PÂRVU MARIA CRISTINA, din localitatea MĂNECIU, JUD. PRAHOVA. În prezent muncește și domiciliază în Spania.

Felicitări tuturor concurenților și în special premianților. Creațiile valoroase vor fi trecute în antologia ”Aripi spre zbor”, vol. II și în revista Bogdania.

Personal și în numele Asociației Bogdania aduc calde mulţumiri Cenaclului „Literar Ing.”, în mod special Prof. univ. Nicolae VASILE, membrilor Juriului, participanţilor, tuturor concurenţilor şi celor care sunt aproape de tinerii români talentaţi. Îndemn tinerii să continue munca de creaţie pentru că au talent și doar prin muncă și creație matură, autentică ajutăm la creşterea prestigiului culturii române în lume.
Ing. Ionel MARIN

****************

A APARUT  REVISTA BOGDANIA ,MAI-IUNIE 2016 .Lectura placuta !

http://revistabogdania.ro/pdf/Revista-Bogdania-nr-23-24-mai-iunie-2016.pdf

https://i2.wp.com/revistabogdania.ro/wp-content/themes/revista/banner/nr-23-24-cover.jpg

*****SEMNAL EDITORIAL

Scriitorul si artistul plastic Cristian Petru Balan din SUA

Scriitorul si artistul plastic Cristian Petru Balan din SUA

Mihai Eminescu a constituit întotdeauna pentru noi românii un miraj irezistibil care ne-a atras pe toți de-a lungul a peste un secol – și nu există îndoială că așa va fi mereu până la sfârșitul omenirii. Desigur, eu nu puteam face excepție, nu mă puteam sustrage acestui miraj copleșitor, iar românii au inventat chiar și un cuvânt definitoriu atribuit tuturor cercetătorilor vieții și operei Luceafărului nostru – eminescolog, iar de aici a derivat o nouă branșă a literaturii române, o adevărată știință – eminescologia.  

 
Cristian Petru BĂLAN
Chicago

cristian petru balan-GENIU SUBLIMLa Editura ANAMAROL din Bucuresti (condusa de scriitoarea Rodica Elena LUPU),a aparut GENIU SUBLIM de CRISTIAN PETRU BALAN (SUA) , scenariu cinematografic pentru film artistic despre viata lui MIHAI EMINESCU.

Scene din acest scenariu inedit,v-au fost prezentate de Revista HAI,ROMANIA !.

–––––––––––

*revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c*****muzica :

TE AMARE – Laura Pausini & Miguel Bosé

 

HAI,ROMÂNIA!.EURO 2016. Selecţionerul Anghel Iordănescu a anunțat lotul pentru turneul final


Selecţionerul Anghel Iordănescu a anunțat, astăzi, numele celor 23 de tricolori care merg la Campionatul European din Franța,informează Jurnalul National (www.jurnalul.ro)

Portari: Ciprian Tătărușanu (Fiorentina, 35/0), Costel Pantilimon (Watford, 22/0), Silviu Lung (Astra, 3/0)

Fundași: Cristian Săpunaru (Pandurii Tg. Jiu, 12/0), Alexandru Mățel (Dinamo Zagreb, 16/0), Vlad Chiricheș (SSC Napoli, 40/0), Valerică Găman (Astra Giurgiu, 13/1), Dragoș Grigore (Al Sailiya, 19/0), Cosmin Moți (Ludogorets, 7/0), Răzvan Raț (Rayo Vallecano, 110/2), Steliano Filip (Dinamo, 4/0)

Mijlocași: Mihai Pintilii (FC Steaua București, 30/1), Ovidiu Hoban (Hapoel Be’er Sheva, 19/1), Andrei Prepeliță (Ludogorets, 9/0), Adrian Popa (FC Steaua București, 13/0), Gabriel Torje (Osmanlispor, 49/10), Alexandru Chipciu (FC Steaua București, 20/3), Nicolae Stanciu (FC Steaua București, 4/3), Lucian Sănmărtean (Al Ittihad, 19/0)

Atacanți: Claudiu Keșeru (Ludogorets, 12/4), Bogdan Stancu (Genclerbirligi, 39/9), Florin Andone (Cordoba, 5/1), Denis Alibec (Astra, 3/1)

lotul de fotbal al romaniei la euro 2016

EURO 2016. ”Le mulțumesc tuturor jucătorilor care au participat la stagiul de pregătire din Italia, precum și cluburilor la care aceștia evoluează. Îmi pare nespus de rău că a trebuit să renunț la cinci jucători. Împreună cu conducerea Federației Române de Fotbal am decis ca acești cinci fotbaliști să fie invitații noștri în Franța pe durata Campionatului European”, a declarat selecționerul Anghel Iordănescu, pentru frf.ro.

EURO 2016. Înainte de a pleca spre Paris, reprezentativa României dispută vineri, 3 iunie, de la ora 21:00, pe Arena Națională, ultimul meci de pregătire înaintea Euro, în fața Georgiei.

Programul României la turneul final

10 iunie, ora locală 21:00 (22:00 ora României)
Franța – România / Stade de France

15 iunie, ora locală 18:00 (19:00 ora României)
România – Elveția / Parc des Princes

19 iunie, ora locală 21:00 (22:00 ora României)
România – Albania / Parc Olympique Lyonnais.

Să urăm mult succes echipei naționale de fotbal.

Oriunde ați fi in lume, fiți mândri ca sunteti români, strigați HAI,ROMÂNIA!🙂

Marin MIHAI-

Revista HAI,ROMÂNIA!

https://mihaimarin.wordpress.com

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cImnul naționalei de fotbal a României ´´Hai, România!´´

**********muzica

Shakira – Waka Waka (This Time for Africa) (The Official 2010 FIFA World Cup™ Song)

 

 

EDITORIAL.Maria Diana POPESCU (Germania) : Cine a fost îngropat în locul lui Condrea,patronul Hexi Pharma?


Maria Diana Popescu Să dispară, că ne-a stricat toată afacerea! Şi a dispărut artizanul celui mai mare genocid din istoria Sănătăţii româneşti, poate prin acelaşi modus operandi ca Dumitru Tinu sau, nici nu ştim cine a fost înmormîntat în locul lui Condrea, asasinat sau lăsat să plece peste graniţă de criminalii care l-au protejat pînă n-a mai putut sări pîrleazul. De miercuri, 18 mai, pînă în seara presupusului accident, duminică, 22 mai, Condrea nu a mai fost văzut, nu a fost de găsit nicăieri. „Mami, de miercuri, nu am mai ştiut nimic de tati, nu am mai vorbit cu el, a spus fetiţa lui Condrea mamei sale, Laura Georgescu. Carevasăzică, marţi noaptea sau miercuri şi-a pus coada pe spinare şi-a plecat la lunca mare, în ţările calde! Altfel, nu era o aşa mare grabă în transportul sicriului de la I.M.L. la cimitir! Practic, maşina gonea pe străzile Bucureştiului şi, pentru inducere în eroarea a presei şi opiniei publice, două limuzine identice au făcut cursa I.M.L.-cimitir. O grabă asemănătoare celei cu care au fost şterse probele de la copacul cu pricina. Procurorul general al României a anunţat prejudiciul din scandalul „Hexi Pharma”, nu şi lista celor care au primit şpăgile la plicuri, nu şi lista celor implicaţi în genocid. Nominalizaţii de pe lista infractorilor vor fi viitorii şantajabili, folosiţi în secret la alte treburi murdare, în schimbul libertăţii lor. Doar trăim într-o republică a procurorilor, o republică a S.R.I., unde Iohannis este tot mai arogant, iar reprezentanţii Puterii de la Bucureşti şi-au pierdut de tot minţile! Hai să nu-l plîngem pe Condrea! Omul acesta a generat un adevărat genocid în spitalele din ţară! Mafioţii aceştia extrem de periculoşi din sînul Puterii îşi reglează conturile între ei. Dumnezeu să-l ierte pentru că a ales calea mafiei! Noi trebuie să aflăm adevărul din spatele dispariţiei sale. Problema lui Condrea se întoarce pe toate feţele, dar drumurile duc tot la SRI. De ce oare ţine CSAT la secret rapoartele SRI? Nu-i aşa,

omul acesta era obligatoriu să dispară împachetat sau nu, asasinat sau nu. El era cheia din motorul unui angrenaj de corupţie care duce unde nici nu ne imaginăm. Martorii sînt problema în acest caz. România are martori de profesie, instruiţi să mintă. Pe camere se vede o maşină neagră în urma femeii-martor, dar aceasta neagă, afirmînd că strada era doar a ei şi a presupusului Condrea. Probabil maşina neagră era o hologramă care se substituia privirii, nu şi tehnologiei video.

iohannis-condrea-grafica ion maldarescu

Asasinat sau plecare peste graniţă

Cui foloseşte dispariţia lui Condrea? Lesne de înţeles: membrilor Cosa Nostra, made în România! Criminalilor din spatele lui, care, tot pentru sume astronomice, îi protejau de atîţia ani genocidul. Cînd Condrea urma să meargă în faţa procurorilor pentru a fi pus sub învinuire, protectorii care l-au sprijinit au hotărît să-l elimine, pentru a i se închide gura. Care este teza pe care trebuie să o favorizăm în cazul Condrea? Asasinatul sau plecarea peste graniţă? De sinucidere nu poate fi vorba. Nu cred în sinucidere, pentru că Dan Condrea, potrivit informaţiilor, se ducea să-şi ia fetiţa de la fosta soţie. Greu de crezut că Dan Condrea este cu adevărat mortul din accident, pentru că trupul era complet destructurat, actele fix lîngă maşină, iar, minune, telefonul întreg, suna lîngă cadavru. Moartea lui e o regie de Oscar, la fel ca a lui Dumitru Tinu, Erbaşu, Marta, Florian Anghelescu, sponsorul campaniei lui Băsescu, la fel ca moartea lui Cristian-Gheorghe Pavel, sponsorul campaniei electorale a lui Iohannis. Puteţi afla mai multe detalii despre aceste morţi suspecte şi neelucidate din linkul de mai jos[1]. Un medic nu alege să se sinucidă într-un accident de maşină, pentru că el ştie că exista probabilitatea ca intenţia să nu fie finalizată şi să rămînă infirm. Mai mult decît probabil, dosarul se va închide la ordin, cu menţiunea „sinucidere”. Nu excludem nici ipoteza că lui Condrea i s-ar fi regizat plecarea. Poate în locul lui a fost plantat un mort de pe la vreo morgă a spitalelor sau poate a fost ucis un boschetar îmbrăcat în hainele lui Condrea. În speţă, sînt multe necunoscute şi nepotrivite la locul accidentului, luînd în calcul cadavrul complet destructurat, lipsa urmelor de sînge din maşină şi graba, la fel de criminală, cu care au fost ridicate, atît bucăţile din maşină (despre care un martor-femeie, cine ştie ce fel de „martor” plantat era şi ea, spunea că le-a văzut picînd din aer), cît şi „mortul”. Maşina nu arăta în halul acela, adică mii şi mii de bucăţele, decît dacă se lovea de asfalt, dacă pica într-o prăpastie. Lovită de un copac, maşina se turteşte, se face ca o armonică. Totul este o făcătură criminală, cu atît mai mult cu cît presupusa maşină nu apare pe camerele de luat vederi din zonă.

Asasinate, nu coincidenţe

Dacă vă amintiţi, înainte de asasinarea lui Dumitru Tinu, acesta a făcut în propriul ziar anunţul că se află în posesia unor documente care vor răsturna toată clasa politică din România. La fel s-a întîmplat cu Erbaşu. Trebuia să dea nişte declaraţii în faţa procurorilor şi cu trei ore înainte a fost asasinat. Că doar nu se arunca de unul singur în propria piscină, unde nu era pic de apă. Avem de-a face cu asasinate identice, nu cu nişte coincidenţe. Avem de-a face cu nişte criminali cinici şi mă refer la cei care îi asigurau spatele lui Condrea – mafiotul de serviciu – pentru care n-a contat viaţa a zeci de mii de români. Tot felul de pricepuţi vin cu ipoteza sinuciderii. Cine susţine o astfel de ipoteză ne ia drept fraieri sau naivi, ca de fiecare dată. Mafioţii din sînul Puterii au transformat vieţile românilor în sume uriaşe de bani, pe care le-au ascuns în paradisurile fiscale. Criminalilor implicaţi în reţeaua „Hexi Pharma” li s-a luat o piatră de pe inimă. Audierea lui Condrea ar fi scos la iveală secrete dătătoare de fiori dintr-o reţea bine organizată, unde se vehiculau sume astronomice. Vorbim de un criminal, care cu bună ştiinţă, din iubire de bani şi putere, a vîndut ani de zile produse contrafăcute, (unii spun că „Hexi Pharma” producea şi droguri de mare risc), condamnînd astfel la moarte, cu sînge rece, zeci de mii de cetăţeni internaţi în spitalele din ţară. Pacienţii rămaşi în viaţă îndură şi acum ororile şi tratamentele costisitoare, ca să scape de infecţiile contractate în spitale.

Sistemul de lupă împotriva corupţiei este cangrenat

Din partea lui Iohannis, sfidare la cel mai înalt nivel! Nu face nimic altceva decît să jignească funcţia pe care o ocupă. Iese în faţă cu nişte cîrpeli. Cîrpeli şi atît! În scandalul dezinfectanţilor a dat o tentă de muşamalizare, prin cunoscutele-i vorbe de duh: „în momentul în care primim informări, se consideră că sîntem informaţi”. Bravo, domnule, o constatare pur filosofică! o constatare adîncă! Un individ precum Condrea, care derula 12 mii de contracte cu trei sute de instituţii ale statului, un penal din cauza căruia s-a murit pe capete în spitale, un penal care reprezenta o chestiune de siguranţă naţională a fost lăsat liber pînă la audiere. Sănătatea este o problemă de siguranţă naţională care ţine de C.S.A.T. Ce-a făcut Iohannis ca preşedinte al instituţiei? Nimic. În puţinul timp pe care l-a stat în ţară de cînd e preşedinte a tăcut sau a scris impresii pe feisbuc, în rest, a fost plecat peste graniţă, în excursii fără finalitate sau în concedii de refacere după excursii. Uneori, forţat de împrejurări şi doar împins de la spate, a ieşit cu discursuri sterile şi controversate. Oare să nu ştie acest şef de stat că întreg sistemul de lupă împotriva corupţiei este cangrenat?

„Mai mult, Klaus Iohannis pare să fi ascuns adevărul”

Jurnalistul Ion Cristoiu spune că „moartea lui Dan Condrea este o moarte care convine celor care s-au străduit să înăbuşe scandalul: DNA-ului, SRI-ului, Preşedintelui Iohannis, Parchetului General şi, evident, celor pentru care Dan Condrea a fost o puşculiţă.” Nu o puşculiţă, ci un fluviu de bani care erau colectaţi de atîţia ani în buzunarele mafioţilor de stat. „Mai mult, Klaus Iohannis pare să fi ascuns adevărul, Parchetul General a lăsat cât a putut de mult ancheta în rem, Dan Condrea n-a fost pus sub urmărire penală, D.N.A. nu a deschis un dosar de corupţie, iar moartea lui Dan Condrea înseamnă moartea oricărei tentative de a afla aspectele de Corupţie ale afacerii. S.R.I. a stârnit cele mai mari suspiciuni prin refuzul de a desecretiza informările, prin raportul fără date precise, înaintat Comisiei de Control al S.R.I., prin prestaţia slugarnică faţă de S.R.I. a Comisiei, în frunte cu Georgian Pop”, scrie jurnalistul Ion Cristoiu. Aşadar, dormiţi liniştiţi! S.R.I. şi D.N.A. lucrează cu atenţie! Cu alte cuvinte, dezinfectanţii, medicamentele, vaccinurile, alimentele şi criminalii de serviciu au liber să ucidă în continuare!

[1] https://mihaimarin.wordpress.com/2015/02/12/editorial-maria-diana-popescu-germania-morti-suspecte-ale-sfertului-de-veac-politic-romanesc/

by MARIA DIANA POPESCU (Germania)

 ****

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cTeo Band – Maine plec

 

Ziua Românilor de Pretutindeni.Preşedintele Klaus Iohannis: Diaspora trebuie să devină în mod real o prioritate naţională //Ministrul Dan Stoenescu : Diaspora să înțeleagă că reprezintă o forță pentru România



https://i0.wp.com/icr.ro/uploads/images/posts/tirg50x70.pngInstitutul Cultural Român, Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” și Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe organizează anul acesta un program comun care marchează Ziua Românilor de Pretutindeni, sărbătorită, din anul 2015, în ultima duminică a lunii mai.

Evenimentele se vor desfășura în zilele de 28 și 29 mai 2016 și vor reuni la București reprezentanți ai comunităților românești din vecinătatea României și Balcani (meșteri, interpreți și instrumentiști populari) și figuri remarcabile ale diasporei române, care promovează imaginea României în lume.

Programul va cuprinde o conferință care va pune în discuție tema identității naționale în străinătate și a rolului formativ al educației românești, la care și-au anunțat participarea reprezentanți de marcă ai diasporei române, un târg al tradițiilor populare al comunităților românești din vecinătatea României, recitaluri de muzică și dansuri populare românești, precum și un concert pop-rock în aer liber.

Programul este realizat în parteneriat cu Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Agence Universitaire de la Francophonie și Centrul pentru Integrare și Dezvoltare PRUT.

Sâmbătă, 28 mai 2016

Orele 11.00-13.00 / Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din București (Calea Victoriei nr. 88, sector 1) – conferința „Excelență românească peste hotare”.

Invitați din străinătate: dr. Gențiana Dănilă, matematician,Université Paris Diderot, dr. Ioana Popescu, INSEAD (Institut Européen d’Administration des Affaires) – Știința deciziilor, Corneliu Mihăilă, inginer aeronautic – compania Boeing, dr. Iosif Bena, fizician (Institutul de fizica teoretica CEA-Saclay) și preot ortodox, dr. Cristina Ghenoiu, Biotehnologie – Cowen and Company, New York, dr. Andrei Constantinescu, fizician, Centre Nationale de la Recherche Scientifique, Paris. Moderată de Irina Păcurariu, jurnalist TVR cunoscut pentru reportajele sale despre diaspora, conferința va pune în discuție tema identității naționale în străinătate și a rolului formativ al educației românești, impulsionând tânăra generație prin modele de succes.

Conferința va fi urmată de un scurt moment muzical susținut de naistul Nicolae Voiculeț.

Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.

Orele 11.00-18.00 / Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” (Șos. Kiseleff nr. 28-30) – Târg al tradițiilor populare al comunităților românești din vecinătatea României

Vor fi expuse obiecte populare specifice românilor din vecinătatea României (port popular, ceramică, obiecte sculptate în lemn etc.) și vor avea loc scurte demonstrații de confecționat obiecte populare: cusături, împletituri, sculptură în lemn susținute demeșteri populari dinUcraina (regiunea Maramureșul istoric), Serbia (Timoc), Bulgaria, Republica Moldova.

Ansambluri populare din aceleași zone vor susține pe scena în aer liber a Muzeului Satului „Dimitrie Gusti”, de la ora 15.30, un spectacol de muzică și dansuri populare specifice regiunilor din care provin. Vor evolua și artiști din România: Doina Lavric, ansamblul de copii „Călușarii Slatinei” (solistă Denisa Popescu), condus de Iliuță Brăileanu, și interpreta de muzică populară Roxana Croitoru.

Duminică, 29 mai 2016

Ora 19.00 / Parcul Herăstrău – Grădina de Vară a Teatrului „Constantin Tănase” – Concert al formației VUNK, invitați: Natalia Barbu și Cătălin Josan din Republica Moldova.

Intrarea este liberă.

Parteneri media: TVR Internațional, Agerpres, Observator cultural, Ziarul Lumina, Agenția de carte, România Pozitivă, Radio România Cultural, Webcultura, Ceașca de cultură, dinBasarabia, Romanian Global News.

***************

K. Iohannis: Diaspora trebuie să devină în mod real o prioritate naţională

radiojurnal

Președintele Klaus Iohannis.

Duminică, 29 mai, este Ziua românilor de pretutindeni, sărbătorită începând de anul trecut în ultima duminică a lunii mai.

La Muzeul Satului din Bucureşti, această zi este marcată printr-un târg al tradiţiilor populare ale comunităţilor româneşti din vecinătatea României, precum şi prin recitaluri de muzică şi dansuri populare, iar la Cernăuţi a avut loc sâmbătă un spectacol folcloric, la care au participat artişti din România, Ucraina şi Republica Moldova.

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis duminică un mesaj în care subliniază că diaspora trebuie să devină în mod real o prioritate naţională.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, Klaus Iohannis a solicitat guvernului măsuri concrete, menite să sprijine românii de peste hotare, care pot contribui la dezvoltarea României fie întorcându-se în ţară, fie reprezentând imaginea ei în lume.(romania-actualitati.ro)

Ministrul DAN STOENESCU: Diaspora să înțeleagă că reprezintă o forță pentru România

Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, afirmă că diaspora trebuie să înțeleagă faptul că reprezintă „o forță pentru România”.

„Ca român, care a trăit timp îndelungat în diaspora, știu cât de important este ca românii de pretutindeni să se implice în dezvoltarea țării ca parteneri strategici și, mai presus de toate, ei trebuie să fie mereu conectați, să fie uniți și să înțeleagă faptul că sunt o forță pentru România”, a transmis ministrul Stoenescu, într-un mesaj cu ocazia Zilei Românilor de Pretutindeni.

În opinia sa, este importantă menținerea legăturii între cei care au rămas acasă și cei care ‘au trecut granițele’.

„Sărbătoarea Zilei Românilor de Pretutindeni este un bun prilej de a le ura ‘La mulți ani’ tuturor românilor care trăiesc în afara granițelor. Este important să menținem puternică legătura între cei care au rămas acasă și aceia dintre noi care au trecut granițele sau peste care granițele au trecut. Îmi doresc ca acest mesaj să ajungă în comunitățile noastre de peste hotare, în același mod în care îmi doresc ca inițiativele noastre, care vin în sprijinul românilor din străinătate, să fie cunoscute în comunitățile românești din lumea întreagă”, a spus Stoenescu.

El a încurajat implicarea și susținerea românilor de pretutindeni, astfel încât să fie valorificată experiența și potențialul lor economic și creativ, conform Agerpres.

„Fiecare dintre noi este un ambasador al României și avem foarte multe exemple de români care ne fac cinste în lume. Cultura, istoria, limba română, simbolurile naționale, tradițiile autentice ale poporului nostru rămân valorile fundamentale ce ne unesc, indiferent de continentul pe care ne aflăm. Misiunea noastră este, în continuare, aceea de a răspunde așteptărilor românilor și de a-i sprijini să rămână în legătură cu țara. Doresc să încurajez, pe această cale, implicarea și susținerea românilor de pretutindeni, astfel încât să valorificăm experiența acestora, potențialul lor economic și creativ”, a subliniat ministrul, precizează reliteatea.net.

************   MUZICA

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

Irina Loghin – Multi copii pleaca de acasa




INTERVIURI.Tânăra scriitoare LINA MOACĂ (Spania) : România nu duce lipsă de oameni talentați, de o valoare incontestabilă, care merită să fie traduși și citiți de cât mai multă lume


10997335_456340767847194_2276100702954223429_n

Timișoreanca Lina Moacă pare a fi ´´cumințenia pamântului´´,

are zambet fermecator,

dar este un vulcan care mocneste permanent.

1. Cum v-ati descrie și ce ne puteți spune despre originile dvs?

Un om simplu și complicat, visător, cu gânduri infinite și vorbe puține. Pot spune că satul, cu magia lui, m-a modelat și marcat iremediabil.

2. Ce v-a determinatscrieți?

A fost un moment în care, pur și simplu, am simțit nevoia să-mi pun întrebări și să caut răspunsuri. Așa a început totul. Mi-am dat seama că gândurile mele nu au nicio limită, le-am descoperit puterea și m-am folosit de ea. Gândurile ne compun, sunt tot ceea ce suntem. E incredibil. Pământul are limitele lui, însă eu prin imaginație oricând le pot depăși.

3. Ce va inspiră cel mai mult?

Cel mai mult mă inspiră oamenii, o simplă privire, un zâmbet, o stare, o melodie, o întâmplare veselă sau tristă.

4. Ce hobby-uri aveți?

Pe lângă scris și lectură, mă pasionează din ce în ce mai mult și civilizațiile antice. Îmi doresc să recreez, la rândul meu, legendarul continent sau insulă, Atlantida, într-un viitor roman. De asemenea, acum vreo 7000 de ani, pe teritoriul României exista o civilizație uimitoare care trăia în armonie, nu cunoștea războiul, oamenii erau egali, niciunul nu avea mai mult decât altul. Era o civilizație iubitoare și creatoare de artă, de cea mai înaltă finețe și foarte durabilă, ținând cont că multe vase ceramice au fost descoperite de arheologi în stare aproape perfectă și pot fi admirate în muzee.

5. Ce ne puteți spune despre cărțile dvs?

Valuri de viață este, de fapt, prima carte pe care am scris-o. Povestea are o bază reală. O prietenă foarte apropiată a avut un accident grav de circulație. O secundă de neatenție, în care o persoană și-a pierdut viața, iar alta a ajuns în comă în stare critică. Epuizarea psihică ce a urmat după, m-a impresionat definitiv. Oameni, îngeri și demoni e cartea mea de suflet. Aici, cineva coboară sub pământ, numai ca să aducă lumina și acolo.

6. Ce planuri aveți în domeniul literar?

În acest domeniu nu-mi fac planuri, doar scriu și încerc să o fac cât mai bine.

7. Cum vedeți realitatea actuală?

Văd o oarecare trezire la nivel cultural, oamenii par că se întorc la origini, caută din nou frumosul în simplu, libertatea în a cunoaște, în a fi informat.

8. Care sunt scriitorii dvs preferați?

 

Mihai Eminescu cu geniul lui contemplativ spre eternitate.

9. Ce credeți despre literatura romană contemporană?

În ultimul timp am citit numai literatură contemporană și pot spune că România nu duce lipsă de oameni talentați, de o valoare incontestabilă, care merită să fie traduși și citiți de cât mai multă lume. Am descoperit și o confuzie de valori, dar, până la urmă, și ordinea se naște din haos.

10. Ce le transmiteți cititorilor dvs?

Citiți, cărțiledau putere,îmbogățesc universul interior, prin ele ajungeți la voi.

Mulțumesc, Mela!

Eu îți mulțumesc, Lina iar cu ocazia asta o fac dublu, și pentru cartea oferită spre recenzie.

# Mela


Dacă doriți să achiziționați romanele, dați click AICI și AICI.
Iar recenzia cărții Oameni, îngeri și demoni o găsiți AICI.

*************************MUZICA :

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cVineri, Andra (România ) si David Bisbal (Spania) au lansat impreuna videoclipul-

Andra feat. David Bisbal – Without You (Official Video)

******************************************************************************

LINA MOACA-SPANIA

Astăzi, am reușit să obțin un interviu cu una dintre autoarele mele preferate, Lina Moacă. Licențiată în istorie și religie, aceasta are în prezent 2 romane publicate și unul în progres intitulat „Pași în trecut”. Cărțile ei au acea magie în cuvinte de care te îndrăgostești imediat, iar eu sper că făcându-vă “cunoștință” cu ea, veți dori să-i achiziționați romanele pe care eu le îndrăgesc atât de mult.
Să începem!

1. În romanul “Oameni, îngeri și demoni” ai modificat legenda Genezei. Cum ți-a venit ideea?

Merele de aur apar în legende sau basme, ele mereu sunt bine păzite și cresc în grădini ascunse de ochii muritorilor, undeva la marginea lumii sau într-o lume nevăzută. La greci mărul de aur este un simbol al erotismului, al dorinței, al discordiei. De aici, mi-a venit ideea: pomul cunoașterii binelui și răului putea fi chiar cel mai strălucitor și înțelept heruvim, Lucifer. De altfel, e limpede că după ce omul gustă din fructul lui, omului i se schimbă ADN-ul, din perfect devine imperfect, omul paradisiac devine omul căzut, firea nevăzută devine văzută.

2. Ce carte ai iubit cât timp erai copil? Ai reciti-o dacă timpul ți-ar permite?

Legendele Olimpului de Alexandru Mitru. Și, da, cu siguranță, o voi reciti. Mitologia a avut și are, în continuare, o atracție irezistibilă pentru mine.

3. Cât timp ți-a luat să scrii “Valuri de viață? Dar Oameni, îngeri și demoni?

Un an, aproximativ. Eu, de obicei, scriu când dispun de timp liber și anume mai mult în weekend.

4. Cuvântul tău preferat?

Bine.

5. Alege 3 calități și 3 defecte ale tale. În ce personaje din cărți le-ai regăsit? (poți da exemple și din romanele scrise de tine)

Calități: răbdarea, perseverența și optimismul Ellei.
Defecte: naivitatea și încăpățânarea lui Lilly, de asemenea sensibilitatea Iui Robert.

6. Irina Albu din cartea “Valuri de viață se descrie la început ca fiind timidă, retrasă, sinceră, și cu temperament liniștit. Te-ai descris pe tine prin ea?

Aș putea zice că da, oarecum sunt eu.

7. Ce întrebare i-ai pune unui cititor pasionat?

Ce carte te-a impresionat, te-a marcat, ți-a schimbat gândirea, ți-a deschis noi orizonturi?

8. Dorești să te axezi în viitor pe un singur gen literar, sau vrei să fii deschisă la nou cu viitoarele manuscrise?

O să scriu mereu ceea ce simt, nu cred că o să mă axez pe un anume gen.

9. Ne poți da 3 citate la care să medităm?

“Adevărul e orizont mișcător.”
“Nevoia noastră va fi adevăratul creator.”
“Cea mai mare greşeală la tratarea bolilor este că există doctori pentru bolile fizice şi doctori pentru bolile de suflet, când acestea nu se pot despărţi una de alta.”

10. Ai dori să schimbi ceva la” Valuri de viață “? Dar la “Oameni, îngeri și demoni?

Da, de câte ori îmi recitesc cărțile, găsesc mici detalii pe care le-aș schimba, completa, contura mai bine.

11. Aștepți să se scrie o carte despre… ?

Cum deja există cărți despre aproape orice, nu pot aștepta decât o carte despre mine.

12. Top 5 cărți din biblioteca ta?

Nu-mi prea îmi plac topurile, fiecare carte e specială în felul ei. Totuși, cele care și-au pus amprenta mai adânc asupra mea ar fi:
1. Dialogurile lui Platon
2. Biblia
3. Iliada de Homer
4. Jurnal filosofic de Constantin Noica
5. Jurnalul fericirii de Nicolae Steinhardt

13. Dacă ar fi să-ți împărți lecturile înainte și după o carte, care ar fi aceasta?

Testamentul unui nebun de Ioan Ianolide

14. Azi te relaxezi… ?

Citind.

15. Care a fost materia pe care ai îndrăgit-o la liceu? Dar cea pe care ai detestat-o?

Îmi plăcea desenul destul de mult și nu-mi plăcea muzica, solfegiile mai bine zis.

16. Descrie-te printr-o poezie din 3 strofe.

El tremura ca alte dați
În codri și pe dealuri,
Călăuzind singurătăți
De mișcătoare valuri;

Dar nu mai cade ca-n trecut
În mări din tot înaltul:
– “Ce-ți pasă ție, chip de lut,
Dac-oi fi eu sau altul?

Trăind în cercul vostru strâmt
Norocul vă petrece,
Ci eu în lumea mea mă simt
Nemuritor și rece. “- Mihai Eminescu – Luceafărul

Mulțumesc, Liliana!

Eu îți mulțumesc, Lina pentru timpul acordat!

LILIANA STOICA

https://lilis12library.wordpress.com

*****************
“Oameni, îngeri și demoni este cartea mea de suflet.

Aici, cineva coboară sub pământ, numai ca să aducă lumina și acolo”-

Lina Moacă

VIDEO.Lina Moaca-´´Valuri de viata´´-prezentare carte

Coperta_valuri-de-viata

Daca la varsta de noua ani Irina Albu isi pierde parintii intr-un stupid accident de masina, noua ani mai tarziu se indragosteate. Dar nu oricum si nu de oricine. Caile imprevizibile ale tinerei fete sunt cu totul aparte. Cu cat isi doreste mai mult sa-si traiasca viata, cu atat viata se incapataneaza s-o traiasca pe ea, dupa reguli implacabile.
Va putea supravietui o inima intr-un taram fara speranta?

****************

A APARUT REVISTA CONSTELATII DIAMANTINE NR.69/2016

Colectivul de redactie va doreste Lectura placuta!

Cu prietenie,
Red.sef Doina Dragut
                                                                          

     Revista poate fi accesata si la adresa:

http://issuu.com/doinadragut/docs/constelatii-diamantine-nr-69-2016?workerAddress=ec2-54-165-207-106.compute-1.amazonaws.com

SENZATIONAL !…S-a întors în timp şi a făcut poze cu Iisus. Cel mai bine păstrat SECRET al Vaticanului


Unul dintre cele mai bine păstrate secrete ale Vaticanului este cel al Cronovizorului. Acesta era un dispozitiv ce permitea captarea de imagini din trecut. Totul a început în anul 1952 şi nimeni nu ar fi bănuit ce urma.

Lucrurile au devenit posibile în laboratorul electroacustic al părintelui Agostino Gemelli de la Universitatea Catolică din Milano. Invenția îi aparține călugărului benedictin Pellegrino Ernetti. În timp ce ascultau o înregistrare cu muzică bisericească, Ernetti și părintele Gemelli au descoperit o voce străină. Gemelli era convins că e vocea tatălui său.

Cu ajutorul “maşinăriei“, se înregistrau imagini din trecutul apropiat sau îndepărtat, sub forma unor holograme. Experimentul a luat amploare şi 12 savanți s-au reunit, concepând acest aparat. Printre ei s-au numarat laureatul Premiului Nobel, Enrico Fermi si Wernher von Braun, specialist în rachete, doi dintre cei mai mari fizicieni ai lumii.

Aparatul era compus din trei părți distincte, mai multe antene capabile să capteze lumina și sunetul, un captator activat și dirijat de undele luminoase și un sistem complicat de înregistrare a imaginilor, potrivit teoriisecrete.com. Cronovizorul se baza pe captarea lungimilor de undă, vizibile și auditive din trecut.

“Măreţia acestei invenții a fost că am putut recupera acea energie pierdută care a recompus scene petrecute acum câteva de secole”, declara Ernetti. În 1972, a apărut o fotografie care îl înfățișa pe Iisus răstignit pe cruce. Aceasta ar fi fost captată cu ajutorul cronovizorului.

„Când am încercat să prindem imagini din ziua crucificării, am avut o problemă. Răstignirile pe cruce erau în acea vreme zilnice. Nici faptul că Iisus trebuia să aibă pe frunte o coroană de spini nu ne-a fost de ajutor, deoarece, contrar credinței populare, și aceasta era o practică frecventă“, a explicat călugărul.

El a povestit că a fost nevoie să se întoarcă înapoi cu câteva zile, în seara Cinei cea de Taină. „Am văzut tot, agonia din grădină Ghetimani, trădarea lui Iuda, procesul, calvarul. Echipa cronovizorului a filmat tot, dar fără amănunte, important era să păstrăm imagini, nu scenariul“.

Cu ajutorul cronovizorului, s-ar fi realizat în jur de 180 de imagini ale unor evenimente istorice din timpul lui Napoleon și Mussolini, discursul liu Cicero din Roma Antică, distrugerea Sodomei și Gomorei, unde s-ar fi confirmat că ar fi fost vorba de un bombardament nuclear, mergându-se până la primirea de către Moise a celor 10 porunci, potrivit teoriisecrete.com.

Multe din scenele reproduse ar fi fost în contradictoriu cu istoria cunoscută de majoritatea oamenilor. Printre acestea, s-ar număra şi Cina cea de Taină. Iuda s-ar fi înțeles cu Iisus că acesta să-l vândă romanilor și nu ar fi fost o trădare, de fapt.

Din acest motiv, în 1993, s-a hotărât dezasamblarea aparatului în 16 bucăţi și depozitarea acestora în 16 locații diferite.

Pe 8 aprilie 1994, Ernetti a murit în Veneția, iar cronovizorul este astăzi un secret bine păstrat de către Vatican, prin prismă informațiilor istorice și religioase ce ar putea deveni publice.(a1.ro)

****

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cProconsul – Un om mai bun (Official Video)

Din orice durere, orice pacat
In bratele tale m-am vindecat
O raza de soare e in vocea ta
Dragostea ta e salvarea mea

Sufletul si inima ti le ofer
In viata asta si in cer

(x2)
Sa ma ierti cand nu sunt eu
Cand ma pierd, sa fii drumul meu
Sa ma ajuti cand nu stiu ce sa spun
Sa ma faci un om mai bun

Un om mai bun, un om mai bun /x2

Lumea e rece si n-am puteri
Cuvintele tale ma fac sa sper
Alungi orice teama din gandul meu
Tu stai langa mine, oricat imi e de greu

Sufletul si inima ti le ofer
In viata asta si in cer

(x2)
Sa ma ierti cand nu sunt eu
Cand ma pierd, sa fii drumul meu
Sa ma ajuti cand nu stiu ce sa spun
Sa ma faci un om mai bun

Un om mai bun, un om mai bun
Un om mai bun

(x3)
Sa ma ierti cand nu sunt eu
Cand ma pierd, sa fii drumul meu
Sa ma ajuti cand nu stiu ce sa spun
Sa ma faci un om mai bun


 

EDITORIAL.Maria Diana POPESCU (Germania) : CONTURILE LUI CEAUSESCU // MUZICA.Ioan Gyuri PASCU: CE LIBERI AM FI !


maria-diana-popescu (revista agero-germania)Conturi externeTeleviziunile încearcă să ne spele mintea cu teze şi ipoteze, care de care mai sinistre, mai breze sau amatoriste, cu privire la aşa-zisele conturi şi averi ale lui Nicolae Ceauşescu! Însă, cercetările au dovedit că fostul preşedinte al Republicii Socialiste România nu ar fi avut conturi personale, nici averi sau vile luxoase în proprietate, precum grangurii corupţi ai Puterii de azi. Vehiculata expresie „conturile lui Ceauşescu” e o metaforă toxică, aruncată în urechea naivilor. Ceauşescu a locuit în imobile ale statului român şi doar a coordonat gestionarea

CONTURILE LUI CEAUSESCU-maria diana popescu-editorialconturilor României, îngropate cu grijă în documente secrete, imediat după lovitura de stat din 1989. Să vedem unde au plecat banii Ţării după telerevoluţie. „Primul miliard a dispărut din Trezoreria Gospodăriei de Partid, de la subsolul Comitetului Central, în noaptea loviturii de stat, 22 decembrie 1989″, susţine senatorul Marius Marinescu, citîndu-l pe Ştefan Andrei (viceprim ministru al R.S.R.). Acel moment a declanşat, sub numele privatizării, startul corupţiei, vînzării economiei, jafului naţional din banii statului, bani puşi pe seama unor imaginare conturi ale lui Ceauşescu. Conturile U.T.C., conturile P.C.R. şi ale Sindicatelor naţionale au fost trecute în conturile unor fundaţii înfiinţate la foc automat sau venite la pachet pe planşeta loviturii de stat. Ulterior, au sosit experţi din Canada pentru verificări, dar, autorităţile improvizate de atunci, implicate, probabil, în deturnarea conturilor, nu le-au dat informaţiile cerute. Cu toate acestea, experţii străini au ajuns la concluzia că Ceauşescu n-a avut conturi personale, fiind vorba doar despre conturile României. Potrivit aceleiaşi surse, „Banii Gospodăriei de partid au fost transferaţi la Bancorex, apoi toate documentele au fost distruse”. Prin astfel de practici mafiote s-au volatilizat banii încasaţi de România, „aproape 9 miliarde de ruble şi peste 13 miliarde de dolari din activităţi de comerţ exterior. U.T.C.-ul s-a transformat în „Fundaţie Naţională pentru Tineret”, condusă de Nicolae Mavrodin, care a preluat în conturile fundaţiei cel puţin 5 miliarde de dolari, apoi şi-a schimbat numele în „Fundaţia Europeană pentru Tineret.” Şi în acest caz, dolarii şi-au pierdut urma.

Ceauşescu a lăsat Ţării o avere fabuloasă

„Aşa-zisele conturi ale lui Ceauşescu, în fapt, conturile României, s-au evaporat cu ajutorul unor băieţi deştepţi din servicii”, afirma Florea Dumitrescu, guvernator al B.N.R. înainte de 1989. După execuţia lui Ceauşescu şi a soţiei sale, după ce banii au luat căi sigure şi dorite de impostori, din codul Penal au fost excluse subminarea puterii de stat şi pedeapsa cu moartea, astfel ca banii furaţi să rămînă, fără riscuri, în posesia jefuitorilor. Ceauşescu a lăsat Ţării o avere fabuloasă, iar Mugur Isărescu are obligaţia să informeze poporul cu privire la drumul banilor din conturile României socialiste. Misterul dispariţiei banilor este strîns legat de misterul loviturii de stat. Pentru aceste conturi criminalii au tras în tinerii din stradă, care au manifestat pentru libertate şi idealuri. Urmele banilor au fost şterse prin înfiinţarea şi falimentarea unor bănci româneşti. Arhiva Securităţii (a comerţului exterior, care făcea parte din C.I.E.) a luat foc ca prin minune atunci, băieţii deştepţi au rămas cu banii, s-au privatizat, iar unii sînt acum la butoanele Puterii prin fiii lor sau alte rubendenii.

Banii s-au vărsat în nou înfiinţatele întreprinderi de comerţ exterior şi în societăţile-pirat, ulterior băgate în faliment

„Profitorii de război” au înfiinţat întreprinderi de comerţ exterior, paralele celor existente, cu nume aproximativ asemănătoare, iar banii pe care urma să-i încaseze România cîţiva ani buni după lovitura de stat, din activitatea de comerţ exterior, au fost deturnaţi spre nou înfiinţatele întreprinderi şi societăţi-pirat, pe care, ulterior, le-au băgat în faliment. Numai în 1990 s-au încasat 8 miliarde de dolari (U.S.D.) din comerţul exterior şi mai erau de încasat alte 13 miliarde, aceşti bani fiind încasaţi ulterior de cele peste 40 de agenţii de comerţ exterior care se ocupau de export, în care, pînă în 1990, lucrau doar ofiţeri de securitate. De aici graba lui Petre Roman cu „mormanul de fiare vechi” şi privatizarea industriei. Democraţia, economia de piaţă şi privatizarea au fost implementate în scopul deturnării de fonduri, totul făcînd parte din planul minuţios al loviturii de stat. Ca să ajungem la punctul zero al furtului de bani din conturile României, într-un episod viitor vom vedea lista întreprinderilor de comerţ exterior, botezate imediat după telerevoluţie.

Desecretizarea documentelor referitoare la banii României din 1989, ar duce la prăbuşirea unor afacerişti burduşiţi!

Cei care au profitat de conturile României din străinătate ocupă astăzi importante funcţii de stat sau politice şi trăiesc pe picior de multi-miliardari. Deci, care conturi ale lui Ceauşescu, dragi escroci ai României postdecembriste, care aţi jefuit şi v-aţi împărţit banii şi economia Ţării ca pe un tort? Îl confundaţi pe Ceauşescu cu voi – maimuţe hoaţe, care aţi ajuns miliardari peste noapte, pentru că aţi furat fără frică, păgubind statul şi cetăţenii, crezînd că nu veţi da niciodată socoteală! Conturile lui Ceauşescu sînt o poveste de adormit copiii democraţiei. Da, au exista nişte conturi, dar ale României, unde, repet, se vărsau banii din activitatea de comerţ exterior, iar povestea banilor „epocii de aur”, povestea conturilor României la borna anului 1989 ar putea fi spusă, foarte simplu, de către matusalemicul şef al B.N.R., Mugur Isărescu, bancherul ros de veşnicie în turnul de fildeş al banilor naţiunii, bancherul care a avut şansa, aproape inexistentă în perioada comunistă, de a pleca în Statele Unite, unde a studiat economia de piaţă internaţională. O desecretizare a documentelor referitoare la banii României de atunci, ar duce la prăbuşirea unor afacerişti burduşiţi de miliardele devalizate din conturile României, ar duce la prăbuşirea unor imperii financiare româneşti şi confiscarea, în folosul Ţării, a averilor obţinute fraudulos.

Conturile „Gospodăriei de Partid”, ale „Uniunii Naţionale de Sindicat” şi ale „Uniunii Tineretului Comunist”, se regăsesc în marile afaceri de azi, aparent legale

De ce au fost imediat condamnaţi şi asasinaţi Elena şi Nicolae Ceauşescu de acel ilegal şi criminal complet de judecată, dar şi fratele său Marin Ceauşescu, asasinat la Viena? Ca să iasă din discuţie conturile României, să fie dosite spre însuşire, să li se închidă gura şi să li se pună în cîrcă, pe principiul prinde mortu’ scoate-i ochii! Trăiască criminalii capitalismului fără frontiere, care au confiscat toate structurile noastre politice, de stat şi juridice! Unde sînt banii României, unde sînt conturile „Gospodăriei de Partid”, ale „Uniunii Naţionale de Sindicat” şi ale „Uniunii Tineretului Comunist”, domnule Mugur Isărescu? Greu de vorbit, dacă nu, chiar imposibil! Banii care se aflau în conturile acestor organizaţii, dar şi banii din conturile externe de comerţ ale României, sînt imposibil de găsit acum, după un sfert de veac, imposibil de confiscat, fiind spălaţi de zeci de ori din 1989 încoace, astăzi, regăsindu-se în marile afaceri, aparent legale. Nu trebuie să ne resemnăm, nici să tot plîngem după laptele vărsat pe foc, ci să cerem socoteală impostorilor. Este dreptul nostru la adevărul istoric.

Ei sînt acum în topul marilor averi, metamorfozaţi în afacerişti, patroni, politicieni

Trebuie ştiut că, tot ceea ce avea România în conturile externe, ceea ce avea de primit ca lichidităţi din contractele de comerţ exterior (România avea de recuperat sume uriaşe din cele 144 de ţări unde exporta), a fost luat cu japca de grupări mafiote, care zburdă şi acum prin România. Unii dintre foştii oficiali ai vechiului regim, care se ocupau cu activitatea de comerţ exterior, dar şi mulţi dintre cei care au format primul guvern de tranziţie şi oportuniştii lor succesori, sînt prezenţi şi acum în raiul banilor murdari, în topul marilor averi, metamorfozaţi în afacerişti, patroni, politicieni. Oare să nu ştie nimic despre banii României, Petre Roman, primul premier al României de după ’89, care a dat startul jefuirii industriei româneşti, sub lozinca mormanului de fiare vechi, de care trebuie să scăpăm? „Nu am descoperit indicii prin care să avem certitudinea că Ceauşescu ar fi avut conturi în afara ţării”, a spus la Realitateatv Sabin Cutaş, preşedinte al Comisiei parlamentare de anchetă privind investigarea conturilor lui Ceauşescu. În schimb, conturile României existente în afara ţării pînă în 1989, sînt negate de multe voci autorizate, probabil, interesate, în muşamalizare. În urma cercetărilor, Sabin Cutaş a precizat că „au existat aşa-numitele conturi ale statului român, unde circuitul banilor era foarte bine controlat, astfel că retragerea unor bani din acest circuit în timpul comunismului este pură speculaţie, iar oamenii din Securitate, implicaţi în acest circuit al banilor erau, la rîndul lor, verificaţi drastic”. Verificaţi în timpul comunismului, dar în timpul loviturii de stat şi după, cine era să-i mai verifice? Concluzia este că banii din aceste conturi au dispărut imediat după asasinarea cuplului prezidenţial şi a fratelui lui Nicolae Ceauşescu.

Lovitura de stat şi jefuirea conturilor României nu pot fi casate!

„Toate guvernele post decembriste au îngropat şi mai adînc conturile României, folosind sintagma « Conturile lui Ceauşescu », adică, dînd vina pe mort, folosind sistemul judiciar drept cîine de pază pentru infractori. Anumite personaje, devenite personulităţi bogate sau oameni de afaceri de top, după însuşirea banilor din acele conturi, au tot interesul ca afacerea murdară a conturilor în dolari din perioada socialistă să rămînă în ceaţă şi să se stingă de la sine odată cu trecerea vremii. Mircea Opreanu, soţul Zoiei Ceauşescu a afirmat că «Ceauşescu a investit în aur o parte din banii statului, depuşi într-un cont în Elveţia, pentru a mări rezerva de aur a ţării. Alţii au fost redirecţionaţi către alte instituţii, cum ar fi Armata. Este clar că, după 1989, unii au avut acces la aceste conturi şi le-au făcut dispărute», a explicat Mircea Opreanu. Zvonurile privind conturile secrete ale fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu sînt false. Lovitura de stat şi jefuirea conturilor României nu pot fi casate! Organizaţia «22 Decembrie» a cerut de nenumărate ori recuzarea procurorului de caz! Cu peste 1.400 de volume, dosarul falsei revoluţii trebuie să-şi urmeze cît mai repede cursul, ancheta trebuie continuată, impostorii, trădătorii şi cei care au tras în manifestanţi trebuie pedepsiţi”. Închiderea dosarului telerevoluţiei de către procurorii militari a fost o ruşine naţională, acesta fiind redeschis în 2016, la o jumătate de an de la clasare, de către procurorul interimar Bogdan Licu. Procurorul general al României Tiberiu Niţu, demis cu puţin vreme în urmă, cel care a închis dosarul, a recunoscut că era pe atunci un individ care a tras în mulţime! Ca patriot, Ceauseşcu va fi mai tîrziu socotit un gigant al istoriei în lupta poporului împotriva corporaţiilor, împotriva Occidentului ticălos, care a adus efective de mercenari înarmaţi pînă în dinţi pe teritoriul ţării, a adus hoţia, sărăcia, corupţia, războiul şi teama în spatele caselor noastre. În definitiv, sîntem sub ocupaţie americană, sub pretextul apărării de nu ştiu care rus.

by MARIA DIANA POPESCU (Germania)


revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

CEL LIBERI AM FI !

by IOAN GYURI PASCU

 

Libertatea e o stare a constiintei.Si a constientei constiintei.

Cu cat nivelul tau de constiinta si de constienta e mai inalt, cu atat nivelul tau de libertate e mai mare.

Cu cat separarea e mai reala si mai prezenta in viata ta, cu atat esti mai departe de libertate.

Cu cat intelegi ca nu depinzi de nicio autoritate exterioara,fie ca se cheama timp,spatiu,societate,familie.popor,cu atat esti mai aproape de libertate.

Cand stii ca ierarhizarea oamenilor e o stupizenie.esti mai  liber

Cand stii ca telurile materiale sunt un balon de sapun, esti mai liber

Cand ai pacea mintii si linistea usure a iertarii, esti aproape liber.

Cand cunosti iubirea si devii iubire,esti liber.

Titlul articolului e ,de fapt, titlul unui cantec pe care l-am scris in prima noapte dupa revelion. El explica in cuvinte foarte simple starea de libertate. Totul se rezuma,pana la urma, la A STI!

Ce liberi am fi!

Dacă am şti cum e să fii o frunză

Am şti cântecul vântului

Am şti taina Pământului

Dacă am şti cum e să fii o floare

Am şti să bem lumina Soarelui

Si am cunoaşte taina lui

Ce liberi am fi

Ce liberi am fi

Ce liberi am fi

Dacă am şti!

Daca am sti că răul e doar frica

Născuta-n mintea omului

Am da frâu liber curajului

Dacă am şti că binele e pacea

i-am spne minţii-n loc să stea

când glăsuieşte inima

R:   Ce liberi am fi

Ce liberi am fi

Ce liberi am fi

Dacă am şti!

Dacă am şti că sufletele-s una

Am şti că una-s oamenii

Şi nicio luptă n-ar mai fi

Dacă am şti cu toţii ce-i iubirea

Nici o secundă n-am mai suferi

Căci nicio taină n-ar mai fi

R: :   Ce liberi am fi

Ce liberi am fi

Ce liberi am fi

Dacă am şti!

 https://ioangyuripascu.wordpress.com

Ioan Gyuri Pascu & The Blue Workers – Ce liberi am fi!

 

Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” .Conf. univ. dr. Paula POPOIU : „Fiecare părticică din acest patrimoniu este una identitară”


„Fiecare părticică din acest patrimoniu este una identitară”

Acum 80 de ani, în ziua de 17 mai, era inaugurat la Bucureşti Muzeul Satului Românesc, după mai bine de 10 ani de cercetări în peste 600 de localități din România interbelică. „Veșnicia satului românesc”, adusă în mijlocul Capitalei de vizionarul Dimitrie Gusti, este omagiată în cadrul unui eveniment grandios, desfăşurat în perioada 16-22 mai 2016, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Momentul aniversar ne-a prilejuit un bun răgaz de a dialoga cu doamna conf. univ. dr. Paula Popoiu, directorul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.

Foto: Mihnea Păduraru

Stimată doamnă conf. univ. dr. Paula Popoiu, care sunt noţiunile esenţiale pe care orice vizitator ar trebui să le cunoască despre istoria Muzeului Satului şi despre personalităţile care i-au marcat apariţia şi existenţa în timp?

Muzeul Satului s-a deschis prima dată pe 10 mai şi spun asta pentru că anul acesta sărbătorim 150 de ani de regalitate. Muzeul Satului este ctitorie regală şi prima personalitate pe care aş vrea să o menţionez nu este Dimitrie Gusti, ci Carol al II-lea, pentru că Dimitrie Gusti, vizionarul, inspiratul care a dus veşnicia satului la muzeu, a fost susţinut de Fundaţiile Regale, de Carol al II-lea, de tot ce a însemnat puterea vremii. Aş sublinia faptul că Regele Carol al II-lea a fost de mai multe ori pe şantierul de la Muzeul Satului, şantier care nu a durat mult, Muzeul s-a făcut cu o rapiditate extraordinară, tocmai datorită acestei susţineri financiare şi morale, pe care mi-aş dori-o şi eu uneori.

A doua mare personalitate a fost Dimitrie Gusti, un intelectual cu o carismă deosebită, care a reuşit să strângă în jurul lui tot ce a însemnat crema intelectuală a societăţii interbelice şi a coordonat echipe multidisciplinare.

Dimitrie Gusti şi toate marile personalităţi ale Şcolii sociologice de la Bucureşti (Henri H. Stahl, Victor Ion Popa, Anton Golopenţia, Traian Herseni, Gheorghe Focşa) au mers pe teren, au făcut cercetare în peste 600 de sate ale României, nu cu scopul de a face un muzeu, ci pentru a ridica conştiinţa ţăranului, nivelul său de educaţie.
Apoi, nu trebuie să-l uităm pe Gheorghe Focşa, cel care, după 1947, a reuşit să ţină un echilibru între dictatura acelor ani şi ideile Şcolii sociologice a lui Dimitrie Gusti. Mascat, Focşa a dus mai departe ceea ce a gândit Gusti şi a făcut Muzeul după planurile lui Victor Ion Popa. Gheorghe Focşa a salvat Muzeul de la distrugere. În anii ‘47, el a reînceput cercetările în satele României, care au adus majoritatea monumentelor pe care le vedem astăzi.

Aceşti oameni s-au constituit în modele pe care trebuie să le urmăm. Alături de aceste mari personalităţi şi de efortul lor, trebuie să amintim generaţiile de muzeografi care au muncit zi şi noapte, au salvat documente din vremea lui Dimitrie Gusti, cărora li se adaugă generaţiile de ţărani creatori. Fiecare părticică din acest patrimoniu este una identitară. Aici se află România profundă şi baza pe care se ridică România modernă.

Concret, în ce constă activitatea muzeistică?

Târgurile, atelierele pentru copii (care sunt 360 pe an, aproape câte unul în fiecare zi), spectacolele, toate acestea se bazează pe o muncă de culise şi cea mai importantă: munca ştiinţifică. Noi avem angajaţi şi cercetători, muzeografi, specialişti în laboratoare, deci o mică armată care se ocupă pe de o parte de colecţii, de cercetarea şi dezvoltarea lor (satul românesc încă mai oferă posibilităţi de colectare de obiecte), şi pe de altă parte de conservarea şi de restaurarea lor. Deţinem 60 de mii de obiecte în colecţii, care nu se văd în fiecare zi în muzeu, plus cele 370 de monumente, fiecare cu obiectele corespunzătoare care necesită îngrijire. Mai trebuie spus că la Muzeul Satului se scriu cărţi. Din 2005 până acum, au fost publicate 50 de volume cu sute de pagini, care au analizat şi cercetat colecţiile muzeului.

Asadar, munca ştiinţifică stă la baza fiecărui gest pe care noi îl facem în Muzeul Satului. O expoziţie de care publicul se încântă înseamnă o muncă de cercetare anterioară.

Ce ne puteţi spune despre afluxul de vizitatori?

Anul trecut, am înregistrat cei mai mulţi vizitatori, aproape 500 de mii, la care nu i-am adăugat pe cei din străinătate şi nici pe cei din spaţiul virtual. Faptul că avem aşa de mulţi vizitatori, care ne situează pe primele locuri în ţară, ne arată că Muzeul este iubit, dar că este important şi ca loc de învăţare pentru toată lumea.

Cum e percepută în străinătate această instituţie unicat pe care o conduceţi de 11 ani?

Muzeul Satului face parte din Asociaţia Muzeelor în Aer Liber din Europa. Din această Asociaţie, ieri, în data de 16 mai, au fost prezenţi 15 colegi din nordul şi centrul Europei, foarte mulţi dintre ei fiind directori de muzee. Este important să vă spun, de asemenea, că a fost prezentă preşedinta acestei asociaţii, Katerina Frost, o personalitate în domeniu. Însă noi am lucrat pentru acest prestigiu foarte mult. Am avut grijă să fim prezenţi la adunările asociaţiei, care se fac din doi în doi ani, să vorbim nu numai despre Muzeul Satului, ci de toate celelalte 19 muzee în aer liber din ţară, ne-am dus de fiecare dată cu publicaţii. Nu ne-am plâns niciodată că nu avem bani, că nu merg muzeele bine, cum am mai auzit, din păcate, la alţi colegi. Astfel, am câştigat în faţa acestor oameni un prestigiu, pe care, acum, la 80 de ani ai Muzeului Satului, îl valorificăm. Niciodată nu îmi amintesc să fi fost vreo aniversare în Europa la care să participe 15 colegi străini. Acum ne-am măsurat, în sfârşit, rodul efortului nostru de a ne impune în faţa lor.

Care este surpriza aniversării din acest an?

Deschiderea Satului Nou de lângă satul lui Dimitrie Gusti. Este vorba de sectorul Sud al muzeului, un proiect de dezvoltare a instituţiei, care cuprinde 3,5 hectare, între Arcul de Triumf şi Palatul Elisabeta. Mai exact, din anul 2007 am desfăşurat un proiect care a implicat cercetare de teren, aproape că am urmat modelul lui Dimitrie Gusti. Am făcut la fiecare monument o documentare aprofundată, cu dosare care vor rămâne în arhivă, şi am căutat ca fiecare monument să fie personalizat prin prezentarea istoriei familiilor care au trăit în acele locuinţe. De asemenea, în partea nouă a Muzeului avem în proiect să desfăşurăm foarte multe programe pentru copii, pentru ca ei să înţeleagă ce înseamnă viaţa la sat.

Având în vedere contextul globalizării, de ce credeţi că e important ca românii să vină la Muzeul Satului?

Întâi de toate, pentru că aici îşi găsesc rădăcinile. Tânăra generaţie descoperă cunoştinţele necesare pentru a înţelege cum le-au trăit părinţii şi bunicii, care le sunt valorile. Tinerii înţeleg că adevărata artă populară şi adevăratul folclor se află aici şi se mai află încă în satul românesc. În Muzeul Satului putem spune că avem o şcoală de estetică. De la broderiile de pe costumele tradiţionale până la crestăturile de pe obiectele de lemn, ţăranul român se afirmă şi se confirmă mai ales ca un creator de frumos.

Cum vedeţi satul românesc de mâine?

Ca orice construcţie, ca orice organism, pentru că satul este un organism, el se dezvoltă şi se schimbă. Nu putem să-l ţinem în loc. Oricât de mult îndrăgim noi casa de lemn cu acoperiş de şindrilă, ţăranul român nu mai vrea să locuiască în aşa ceva şi e de înţeles. Este însă foarte adevărat că există un mare pericol, acela de a se dezvolta haotic. Şi vedem deja realitatea. Dacă noi nu respectăm o lege a urbanismului, dacă nu impunem nişte linii de dezvoltare, în felul acesta se nasc nişte hibrizi de sate, care vor face să dispară satul frumos pe care îl ştim. Noi, etnologii, tragem nădejde că vor rămâne neschimbate măcar acele sate din creierul munţilor.

Ne puteţi împărtăși care este marea lecţie pe care aţi învăţat-o în cei 34 de ani de experienţă în muzeografie, cei mai mulţi acumulaţi aici, în Muzeul lui Dimitrie Gusti?

Au fost mai multe. O primă lecţie pe care am învăţat-o de la Dimitrie Gusti a fost rigoarea. Şcoala sociologică de la Bucureşti ne-a lăsat o metodă de cercetare: mersul pe teren de dragul mersului nu este în regulă; este foarte important ca fiecare lucru pe care îl documentezi în teren să rămână în arhivă. A doua lecţie a fost pasiunea. Nimic din ceea ce întreprinzi, dacă nu faci cu pasiune, nu îţi iese.

Pasiunea şi rigoarea sunt cele mai importante lecţii pe care le-am învăţat fie de la mentorii mei (aici mă gândesc la Radu Florescu, la Georgeta Stoica), fie din cărţile celor care au fost Dimitrie Gusti, Focşa, Henri H. Stahl, Paul Stahl şi mulţi, mulţi alţii. Ei s-au constituit, la un moment dat, în modele pentru mine.

Tânăra generaţie, care o să ne urmeze, are nevoie de astfel modele, de dorinţa de a le urma şi de a înţelege cât de important este să fii riguros în raport cu patrimoniul.(Raluca Brodner/Ziarul Lumina)

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cREVISTA ´´HAI,ROMANIA !´´ UREAZA LA MULTI ANI MUZEULUI SATULUI SI  VA  INVITA SA IL VIZITATI.

…………..

   MUZICA POPULARA INTERPRETATA DE MAESTRUL GHEORGHE ZAMFIR   :

***AFIS CULTURAL :

´´FLORI DE ROUA´´,PRIMA EXPOZIȚIE DE PICTURĂ A ARTISTULUI  PAUL CIPRIAN SURUGIU – FUEGO

fuego-licitatie-1

În perioada 1 – 10 iunie 2016 va avea loc prima expoziție de pictură a artistului Paul Surugiu-Fuego, denumită „FLORI DE ROUĂ”, la Casa de Licitații GOLDART din București.
´´O parte din fondurile strânse vor fi donate către o cauză umanitară, dorind în felul acesta să sprijin copiii instituționalizați și persoanele vârstnice´´, precizeaza artistul pe site-ul personal ARTBYFUEGO.RO

http://i1.wp.com/artbyfuego.ro/wp-content/uploads/2015/10/Afis-Flori-de-roua.jpg?fit=1191%2C850

 

Reuniunea Consiliului Consultativ Interinstituțional pentru românii din străinătate, ediția a XIII-a


Secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Petre Guran, a prezidat ieri, 12 mai 2016, cea de-a XIII-a reuniune a Consiliului Consultativ Interinstituțional pentru românii din străinătate, organizată la sediul Ministerului Afacerilor Externe,se precizează in comunicatul de presă.

https://i0.wp.com/www.mae.ro/sites/default/files/_mae3019.jpg

Agenda reuniunii a cuprins prezentarea programului Diaspora – Partener pentru dezvoltarea României, precum și completarea Planului integrat de acțiuni pe componenta comunităților românești din străinătate pentru anul 2016 cu măsuri și inițiative concrete, în baza răspunsurilor oficiale la adresa înaintată de ministrul delegat.

Reuniunea Consiliului Consultativ Interinstituțional pentru românii din străinătate, ediția a XIII-a

Secretarul de stat a subliniat importanța contribuției pe care românii din diaspora o pot aduce la dezvoltarea generală a țării și necesitatea cointeresării lor pentru un parteneriat cu statul român care să le ofere argumentele

unei implicări și apropieri cât mai accentuate față de țară.

„Diaspora face parte din corpul națiunii, indiferent unde se află. Nouă ne revine datoria să îi propunem un pact pentru dezvoltarea României”, a spus Petre Guran.

Participanții la discuții au atras atenția asupra existenței a numeroase programe care se pot adresa și românilor de pretutindeni, care trebuie aduse la cunoștința acestora printr-o strategie de comunicare eficientă, precum și a numeroase oportunități oferite de programele europene și naționale existente.

https://i1.wp.com/www.mae.ro/sites/default/files/_mae3063.jpg

La eveniment au participat reprezentanți ai Administrației prezidențiale, Guvernului, Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, Ministerului Culturii, Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Tineretului și Sportului, Ministerului Economiei, Secretariatului de stat pentru culte, Patriarhiei Române, Societății Române de Televiziune, Institutului Eudoxiu Hurmuzachi, Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni și ai Oficiului Românilor din Străinătate, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Potrivit mae.ro,Consiliul Consultativ Interinstituțional pentru românii din străinătate reprezintă un format de dialog și cooperare interinstituțională, la nivel informal, care reunește periodic reprezentanți ai instituțiilor românești cu atribuții în domeniul românilor de pretutindeni. (M.M.)

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cSmiley – Acasa:

*****
Daca esti pasionat de fotbal,inainte de a pleca la Campionatul European de Fotbal din Franta,
Ministerul Afacerilr Externe,Federatia Romana de Fotbal si Ministerul de Interne iti recomanda sa consulti GHIDUL DE CALATORIE PENTRU CAMIONATUL EUROPEAN DE FOTBAL 2016 :
***
VEZI AICI, DIN CE GRUPA FACE PARTE ROMANIA
LA CAMIONATUL EUROPEAN DE FOTBAL DIN FRANTA:
 

HAI,ROMANIA !…WOW ,4 ROMANCE IN SFERTURILE TURNEULUI DE TENIS DE LA MADRID 2016 !.Afla la ce ore joacă Halep, Begu, Cîrstea şi Ţig


https://i2.wp.com/jurnalul.ro/thumbs/big/2016/05/05/madrid-2016-programul-meciurilor-din-sferturi-la-ce-ore-joaca-halep-begu-cirstea-si-tig-18536290.jpg

MADRID 2016. Programul meciurilor din sferturi! La ce ore joacă Halep, Begu, Cîrstea şi Ţig

România are patru jucătoare califcate în sferturile Turneului de tenis de la Madrid, dar cel mai interesant meci va fi cel dintre Simona Halep şi Irina Begu, care se vor duela pentru un loc în semifinale.

Aşadar, ţara noastră are deja o reprezentantă în faza următoare a competiţiei.

Astfel, joi ­ 5 mai, la Madrid, programul româncelor din sferturi este următorul:

> Simona Halep – Irina Begu (ora 15:00)

> Sorana Cîrstea – Dominika Cibulkova (după ora 16:00)

Patricia Ţig – Samantha Stosur (după ora 22:30). (JURNALUL NATIONAL)

UPDATE:

Revista Hai, Romania!´´ va anunta primele rezultate  de azi :

-Halep a reușit să câștige un meci dramatic cu Irina Begu și s-a calificat în semifinalele turneului de la Madrid, scor 6-3, 0-6, 6-1.

Sorana Cîrstea a pierdut partida disputată, joi, cu slovaca Dominika Cibulkova, scor 6-4, 3-6, 3-6, în „sferturile” turneului de la Madrid.

–––––

Aspecte de  la MUTUA MADRID OPEN 2016,victorie superba in turul secund,obtinuta de romanca IRINA CAMELIA BEGU,in disputa cu spaniola GARBIÑE MUGURUZA,una dintre favoritele turneului.

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/en/c/c9/Teledeporte.jpg

Am urmarit cu emotie aceasta partida , pe  TVE/TDP-TELEDEPORTE

(    http://www.rtve.es/directo/teledeporte/      ) .

2016 Mutua Madrid Open Second Round | Irina-Camelia Begu vs Garbine Muguruza :

****revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

cropped-hairomania-marin-mihai-elena-gheorghe.jpg

Iris cu Rafael – Hai Romania – Imnul Echipei Nationale si al suporterilor

MIRELA BALAN -MAGIA CULORILOR EI DIN PICTURA A CUCERIT ITALIA

MIRELA BALAN -MAGIA CULORILOR EI DIN PICTURA A CUCERIT ITALIA

PICTURA DE MIRELA BALAN (Italia)

https://mihaimarin.wordpress.com/2015/06/01/diaspora-romanca-mirela-balan-magiciana-a-culorilor-a-ajuns-de-la-ingrijitor-de-batrani-la-pictor-respectat-in-intreaga-italie/

https://scontent-mad1-1.xx.fbcdn.net/v/t1.0-9/10388582_953875007956453_1980597478867372588_n.jpg?oh=b5388ba7b8e7ff17aff67f645a3a48ff&oe=57A87E99

–––-afis cultural-7 mai -SHOW ROMANESC LA DUBLIN ´´DE LA ROMANI LA ROMANI´´ :

Izvorul Tămăduirii. Ce nu ai voie să faci pentru a nu fi lovit de blestem


(Manastirea ´´Izvorul Tamaduirii´´ Ghighiu-BARCANESTI-Prahova,situata la 5 km-sud de PLOIESTI) )

Izvorul Tămăduirii. În fiecare an, în prima vineri după Paşte, Biserica Ortodoxa sărbătoreşte Izvorul Tămăduirii. Anul acesta sărbătoarea va avea loc pe data de 6 mai. Creștinii vin în această zi la biserică pentru a lua parte la slujbă de sfințire a apei, cunoscută și sub numele de Aghiasma Mică.

Izvorul Tămăduirii. După slujba de sfinţire a apei, preoţii îi stropesc pe credincioşi cu apă binecuvântată şi cântă troparul: „Mântuieşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta, biruinţa binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte, şi cu crucea Ta, păzeşte pe poporul Tău”. În credinţa populară, acest cântec de binecuvântare, rostit de preot în timp ce mulţimea credincioşilor este stropită cu apă sfinţită, are rol purificator, de îndepărtare a energiilor negative şi a pagubei.

Izvorul Tămăduirii. Se spune că dacă faci treburi casnice te poți îmbolnăvi

Izvorul Tămăduirii. Superstiţiie populare spun că vineri, de Izvorul Tămăduirii, nu se lucrează. Conform tradiției, pe vremuri, cine lucra era lovit de o boală din care nu își mai revenea până la moarte. În plus, în trecut nu se țesea nimic deoarece cu pânza țesută în această zi nu se îmbrăcau nici măcar cei morți deoarece nu puteau fi primiți pe cealaltă lume.

Izvorul Tămăduirii. În ziua de vineri, din 6 mai 2016, nu se face nici o treabă casnică. Nu se spală și nici nu se calcă rufe. Se spune că cine respectă acest obicei, va avea un loc asigurat în Rai. Gospodinele respectă ziua de prăznuire şi nu spală, nu calcă rufe şi nu croiesc un lucru de îmbrăcămite, pentru că acesta nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată.

Izvorul Tămăduirii. În mediul rural, gospodarii aruncă apă sfinţită peste vitele de povară, pentru ca acestea să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la lucrările agricole. Pentru a avea un an bogat, gospodarii stropesc cu apă sfinţită în ziua praznicului grădinile şi livezile. Totodată, acest ritual protejează recoltele de efectele grindinei.

Izvorul Tămăduirii. Ce semnificație are noaptea de joi spre vineri

Izvorul Tămăduirii. În unele zone din țară, de Izvorul Tămăduirii se făceau vrăji. Se spunea că femeile care lăsau în biserică, peste noapte, în joia din Sãptãmâna Luminată, un vas cu apă, și îl recuperau după slujba de vineri, aveau norocul de a se spăla cu acea apă de numeroase necazuri.

Izvorul Tămăduirii. În tradiția populară, Izvorului Tămăduirii este pentru săpătorii de fântâni cea mai spornică din an, deoarece apele sunt zbuciumate și zgomotoase, fiind mai ușor de găsit.(sursa: libertatea.ro)

(Selectie imagini  : M.M.)


Manastirea Ghighiu – Izvorul Tamaduirii

VEZI AICI HARTA CUM SE AJUNGE LA MANASTIREA GHIGHIU SI CE VEDETErevista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c MERG SA SE ROAGE LA LACASUL  SFANT :https://mihaimarin.wordpress.com/tag/izvorul-tamaduirii-ghighiu/

Pelerinii vin  la Ghighiu ca sa se roage la icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului Sirianca, dar si la izvorul tamaduitor din curtea bisericii pentru a lua apa sfintita(aghiazma mica) care  vindeca trupul si sufletul si aduce bunastare si pace.

La fiecare revenire acasa in Romania, chiar daca nu am ajuns inca un Vip, ma rog si eu la acest lacas sfant .- M.M.

Gigi Becali se roaga la Manastirea Ghighiu si acorda bani

Iulia Vantur se iubeste cu un actor indian care seamana izbitor cu Salman Khan? Imagini incendiare cu vedeta si noua ei cucerire de la Bollywood!

Iulia Vantur

Gabriela Vranceanu-Firea si sotul sau primarul Pandele

POEZIE SI CANTEC DESPRE STRAINATATE. Gheorghe A. Stroia: ´´Veni-vor, oare?…´´// MARIA CARNECI :´´PLANG COPILASII DE DOR´´


Gheorghe A. Stroia: Veni-vor, oare?…

Trecut-a înc-o sărbătoare-a
vieții noastre,
ca trecerea unei
comete printre Astre,
sosi-vor alte
sărbători cu bucurii,
când vor veni
acas-ai noștri fii.

Copii plecați
departe de părinți,
să-ndure multe,
doar scrâșnind din dinți,
să plece fruntea umilită
spre pământ
și să nu scoată, nicicum,
niciun cuvânt.

Pe-acasă au venit
din ce în ce mai rar,
li-e greu să treacă
al țării lor hotar,
și ce s-aducă
de sărbători acasă,
căci viața lor e grea,
stăpânului nu-i pasă!?…

Au tot adus
câte ceva în grabă,
căci viața lor e scumpă,
solda slabă,
iar banul li-e muncit
până-n prăsele,
ziua și noaptea-s trudă
pân’ la stele.

Deși cei mulți
nu vor să recunoască,
li-e greu și tare-ar vrea
să vin-acasă,
dar și acasă-i frig
și-i foame mare,
căci tu nu ai,
dar altul are și tot are.

Ce face țara
pentru fiii săi plecați
și pentru-ai lor
copii înstrăinați,
pentru bătrânii
uitați prin bătătură,
împovărați de multe griji,
sătui de ură?

Cu ce-i ajută
să-și uite-acum durerea
și Domnului cel bun
să-i împlinească vrerea,
iar asprul dor de fii
cu ce li-l șterge,
căci viața-i grea,
minciuna nu mai merge?

Hai, vino iar,
Părinte milostiv și blând,
și-ngroapă dorul
iute în pământ,
adu-i pe fiii mulți
și risipiți de-acasă,
căci viața lor
li-e iarbă pentru coasă!

Și fă în țară
bine să le fie,
să nu mai plece
iară în pustie,
aici să își clădească
viitorul,
iar țării lor,
mereu le fie sporul!

Gheorghe A. STROIA

Din dor pentru frații noștri, plecați mult prea departe pentru o bucată de pâine, mâncată în durere și înmuiată cu lacrimi…

(PICTURA DE ANCA BULGARU -IASI )

 

MARIA CARNECI-„PLANG COPILASII DE DOR´´

Piesa „Plâng copilașii de dor” este o melodie pentru părinții care aleg să muncească departe de copiii lor pentru ca aceștia să aibă un trai de viață mai bun. (antenastars.ro)


CPB_NOBEL

Cristian Petru BALAN (SUA) : ´´În mâna destinului” de Olguța Luncașu Trifan, un debut de roman cuceritor



OLGUTA LUNCASU-TRIFAN-IASI

Scriitorul si artistul plastic Cristian Petru Balan din SUA

Scriitorul si artistul plastic Cristian Petru Balan din SUA

Destinul a făcut ca unul din cele mai bune romane apărute în 2015 să se numească ”În mâna Destinului”, scris de Olguța Luncașu Trifan

Este romanul de debut al tinerei scriitoare Olguța Luncașu Trifan, apărut la Iași în editura ROTIPO, iar dacă nu mulți cititori au auzit de el, cauza este generalizată în România unde, anual, apar numeroase titluri de cărți, dar majoritatea în tiraje foarte mici, aproape toate perisabile, condamnate la uitare definitivă, nu ca acum 40-50 de ani când o carte, fie ea cu sau fără valoare, apărea în zeci de mii de exemplare, încât unele titluri vedem că umplu și astăzi rafturile multor biblioteci din toată țara…
Presupunând că un roman valoros ca ”În mâna Destinului” ar exista expus în vitrinele librăriilor mari și mici și că ar ajunge lesne în mâna miilor de cititori, atunci, cu siguranță, faima pe care ar dobândi-o această carte, de numai 214 pagini, ar declanșa epuizarea ei în doar câteva zile. Asta fără nici o îndoială… De aici întrebarea: oare prin ce s-ar deosebi această apariție nouă de multe alte cărți? Prin multe, dar în primul rând prin veridicitatea subiectului ales și prin talentul de excepție al autoarei care, prin stilul ei cu totul acaparator, îl obligă pe cititor să nu o mai poată lăsa din mână – cum bine remarcă și scriitorul Marian Malciu, vicepreședinte al Filialei Olt al LSR, în excelenta prefață a cărții – deși nu are nimic comun cu un roman polițist. Și mai frapant este faptul că autoarea a ales să dezbată un subiect social dintre cele mai banale astăzi, cu întâmplări care s-au repetat din ce în ce mai des în ultimii ani în țara noastră: un cuplu de tineri, neangrenați pe deplin în societatea contemporană, își abandonează fără milă pruncul nou-născut, o fetiță deloc dorită. De existența ei află o tânără femeie care face tot posibilul să o recupereze, trecând prin avataruri de neînchipuit până reușește să o salveze…
in mana destinului-roman de olguta trifan luncasu-editura rotipo iasi 2015Această temă banală este însă îmbogățită cu un complex impresionant de evenimente neprevăzute care ne țin cu sufletul la gură, grație felului cum autoarea conduce acțiunea expusă peripatetic și zigzagat – ”cale-ndelungă, la vale și cotiș, și de-a dreptul…” – cum este scris în ”Iliada” lui Homer. Mai exact, acțiunea are loc undeva într-un oraș din Moldova noastră. Două prietene, relativ tinere, Emanuela și Simona, sporovăiesc până noaptea târziu, ultima informând-o pe Emanuela că băiatul care îngrijește terenul dintre blocuri, Costel, are o concubină, mamă a unei fetițe de șase luni, Luca Daniela Nela, probabil a lui, dar nefiind sigur de paternitatea ei, nu o dorea. Mama fetiței, Ioana, o tânără din seria celor amatoare de… trotuare, chiar mai mult decât Costel, voia să se dispenseze de ea cât mai repede și, după naștere, o abandonează pe un calorifer de la maternitate și fuge. Emanuela, care era căsătorită cu Adrian Romașcanu, un inginer ce lucra în străinătate de aproape doi ani, îi povestește soțului ei, cu lacrimi în ochi despre acest caz. Ei nu aveau copii și legăturile între dânșii erau telefonice. Emanuela îl contactează pe presupusul ”tată” al fetiței, de la care află că micuța Daniela este nebotezată și că se află foarte bolnavă, internată la spitalul de copii unde zilele îi sunt numărate. Dânsa, fiind o femeie credincioasă, o ortodoxă convinsă de tradiția credinței străbune că prin încreștinarea fetiței, deci prin botez, copila s-ar putea face bine, îi mărturisește lui Costel că ar vrea să o boteze pe Daniela și să-i fie nașă, însă tânărul îi propune atunci să fie răsplătit în lei sau dolari. Scârbită, Emanuela se decide să meargă imediat la spital pentru a vedea fetița, însă acolo întâmpină o serie de bariere birocratice și organizatorice atât din partea funcționarelor spitalului, cât și din partea unei doctorițe înțepate, Maria Străinu, mai ales după ce aceasta află că Emanuela vrea să boteze fetița chiar în incinta spitalului. În pofida tuturor tergiversărilor, viitoarea nașă nu cedează; va trece peste toate piedicile, va aduce un preot și o va boteza pe micuța Daniela Nela, în prezența multor martori (asistente, prieteni, medici, inclusiv Maria Stăinu și a mercantililor părinți care priveau toată ceremonia cu totală nepăsare, exceptând gustările servite…)
Rămânem impresionați de puternicul instinct de adevărată mamă al nașei – nana Emanuela – care a descoperit că fetița nu era bolnavă, ci lăsată nespălată și moartă de foame. Ea îi pregătește finuței un trusou de zile mari (parte din el va dispărea la spital). Cu mult optimism, poartă o îndelungă luptă pentru a o salva, vizitând-o zilnic. O spală de straturile de mizerie acumulată pe epiderma corpului, o îmbracă cu ce e mai scump și Daniela devine dintr-o dată o păpușă de o frumusețe rară, un copilaș minune, un îngeraș sănătos și zâmbitor care se atașează puternic de Emanuela în timp ce aceasta o sorbea din ochi. Micuţa devenise viaţa ei şi atunci când s-a mai îmbolnăvit o dată, nănuţa fetiţei s-a îngrijorat mai mut ca înainte.
Mai toată acţiunea cărţii se desfăşoară în sălile de spital unde, paralel cu urmărirea evoluţiei copilului, au loc şi alte evenimente neprevăzute, precum o furtună cu trăsnete care distrug un tei secular din curtea spitalului. Teiul masiv a căzut peste mai multe maşini distrugându-le, ucigând un bărbat şi rănind-o grav pe medicul Maria Străinu. Cu ocazia aceasta, dar şi cu alte ocazii, descoperim bunătatea şi altruismul extraordinar al Emanuelei care salvează o viaţă prin resuscitare şi, săritoare cum era, se interesează îndeaproape de soarta doctoriţei Maria Străinu intrată în comă. Va fi alături de Maria până ce ea se vindecă, devenindu-i ulterior o bună prietenă, mai ales pentru că doctoriţa grav rănită şi abia vorbind, îi spusese Emanuelei unde să o caute pe Daniela când dispăruse fără urmă…
Pe parcurs, apar situații noi (dispariția fetiței din spital, fiind mutată la un alt spital); apar personaje noi, precum Dorina, care o ajută la regăsirea finuței, apoi trei figuri de medici de elită: profesorul universitar dr. Dragoș Popescu, de la Spitalul de neurochirurgie, unde iubita lui, Maria Străinu, va fi operată la cap de colegul său Vlad Lăcătușu, un celebru chirurg neurolog, care o salvează pe Maria. Sentimentul profund de iubire al profesorului universitar Popescu pentru frumoasa lui Maria este impresionant și amănunțit descris în câteva pagini. La fel de vestit ca medic și profesor universitar este prezentabilul Șerban Chiriac, un bărbat fermecător, cu ochii albaștri, care încearcă zadarnic să o cucerească pe Emanuela cu comportamentul lui curtenitor de Don Juan nenorocos, refuzat din capul locului de nașa cea fidelă. Totuși, doctorul Șerban, ca și funcționara Ana Maria Bejan, facilitează cu succes momentele de adopție a micuței Daniela de către soții Radu și Elena, o familie de elită care deja mai avea două fete adolescente, bucuroase să primească o surioară mai mică…


Timpul a trecut grăbit, anii s-au scurs repede și… Mâna Destinului a binecuvântat-o din nou pe Daniela Nela care se va maturiza ca o domnișoară extrem de frumoasă și cultă, absolventă a Facultății de Psihologie și a unui curs de Managementul proiectelor europene, apoi după căsătorie se va numi Daniela Nela Anghel, soția lui Petru Daniel, fostul ei coleg, ambii având un splendid băiețel, pe Bogdan Ionuț. Deoarece Daniela a făcut voluntariat la o fundație româno-britanică pentru bătrâni nefamiliști, a fost trimisă în Anglia unde a fost sprijinită să-și materializeze un mai vechi proiect al unei fundații româno-engleze care funcționa în ambele țări, fundația ”În Mâna Destinului”, care ajuta copiii abandonați, copiii orfani ori pe cei cu maladii grave.

***


Așadar, cartea prezentată tratează un eveniment care, ca subiect cvasiliniar, nu înfățișează nimic ieșit din comun. Atunci prin ce oare această lucrare se citește cu atâta nesaț de fiecare pasionat de lecturi de elită? Vom încerca să explicăm ce anume ne atrage în mod deosebit citind paginile romanului ”În mâna Destinului” …
Încă de la începutul lor, treptele paragrafelor ne conduc fără tăgadă atât spre subiectul în sine cât mai ales spre evidențierea măestriei artistice a autoarei. Stilul ei obiectiv de expunere a subiectului, preponderența unor truisme evidente și nedistanțate de inconveniențele adevărului, ne captează imediat atenția. Imaginația scriitoarei se mișcă repede de la o extremă la alta. Discursul epic devine exclusiv moral, liber prozodic, cu un vibrato emoțional și educațional constant; efectul paradoxal al acestei atitudini critice impune un motiv de bază etico-social frizând un impresionant umanism și milă – salvarea unei ființe umane neputincioase. Tonul concesiv, fără excese de moralism, este solemn, fără rigidități, contopindu-se în miracolele unei lumi metafizice cu declinări profund altruiste. Reflexivitatea lexicală este deosebit de melodioasă, punând în evidență sentimentul de instinct matern într-o continuă eflorescență al Emanuelei, dominat de o iubire filială suavă și divină. Deși fetița de șase luni, Daniela, este personajul principal virtual, întrucât în jurul ei se desfășoară toată povestea, totuși eroul central al romanului rămâne Emanuela, o femeie-înger, frumoasă, inteligentă, iubitoare, blândă, harnică, optimistă, decisă, fidelă, de o demnitate și charismă rară, o eroină cuceritoare, învingându-și amăgirile și instinctele, o ființă luptătoare cum puține găsim descrise în literatura contemporană. De fapt, urmărită atent, descoperim că personajul predominant se manifestă mai mult lăuntric, total lipsit de obișnuitul eros incitant, cu preponderență prezent la alți prozatori. Celelalte personaje pălesc în comparație cu Emanuela, însă toate îi recunosc aceste calități și superioritatea. Nici nu se putea altfel.


Paginile cărții se pretează la discuții interpretative lipsite de prejudecăți. Emanuela Romașcanu este o moldoveancă vizibil legată de tradițiile ortodoxe seculare, o creștină care nu ar admite compromisuri și în primul rând nu ar admite ca un prunc să nu fie botezat (încreștinat, cum zice ea). Acesta i se pare a fi un păcat de moarte și de aceea autoarea, cu serioase informații teologice și multă minuție, ne descrie importanța baptizării copiilor, scena botezului ortodox, fiind prima scriitoare din literatura română care insistă să ne ofere un complex de amănunte interesante, multidetaliat. De altfel, întrucât acțiunea romanului se desfășoară predominant în spitale, rămânem surprinși de bogăția și acuratețea termenilor medicali folosiți, încât un cititor neavizat ar crede că romanul a fost scris de un medic, semn că Olguța Luncașu Trifan s-a documentat serios înainte de a ne prezenta dialogul dintre medici.
Mijloacele expresive ale cărții se diversifică și schimbă firesc direcția acțiunii perfect acceptabile, permițându-i autoarei să treacă de la un dialog colocvial (multe comunicări sunt făcute prin telefon) ori de la secvențe ce seamănă cu rapide reportaje jurnalistice culese de la fața locului (precum scenele tragice din jurul teiului trăsnit) la splendide descrieri ale naturii:
”Emanuela a plecat precipitată, de la spital spre casă, pe jos. Simțea nevoia să se plimbe puțin, să-și limpezească gândurile, să se debaraseze de emoții și grijă. Era o seară liniștită care părea că nu lasă soarele să apună, la orizont instalându-se un amurg ce înroșea zarea cu nuanțe de purpuriu și auriu, un spectru de culori ce provoca la contemplare. Era un miraj. Oamenii se opreau să admire spectacolul celest, iar cei ce aveau aparat de fotografiat imortalizau momentul. Emanuela se așezase pe o bancă, între timp, oferindu-și în dar această bucurie, acest moment de relaxare, care îi transmitea multă liniște, era exact ceea ce avea nevoie. ”
O altă calitate a acestei cărți care face ca lecturarea ei să devină interesantă este folosirea așa numitei tehnici a stilului indirect liber… Numai câțiva scriitori clasici români – printre care Sadoveanu, Rebreanu, Slavici, Marin Preda – au folosit-o cu predilecție. Nici Olguța Luncașu Trifan nu a vrut să se lase mai prejos, fără să abuzeze însă de acest stil indirect-liber (caracterizat prin faptul că propozițiile, frazele și, uneori, dialogurile sunt rostite de un persoaj in petto, adică sunt spuse în gând). Autoarea noastră se dovedește o adevărată maestră în folosirea acestui procedeu în anumite situații când ne lasă a pătrunde în gândurile de taină ale Emanuelei. Iată ce gândește nănuța Danielei când frumosul medic Șerban Chiriac îi face o subtilă curte, invitând-o la… o cafea:
” Ce și-o fi închipuind el? O fi având impresia că eu, Emanuela, sunt o muierușcă proastă care să se topească la farmecele lui și să i se așeze la picioare. Hm! Auzi la el” își exprima Emanuela gândurile pentru sine, simțind cum se enervează doar la propunerea că acest om și-ar putea închipui așa ceva.”
Totuși, simpaticul Casanova nu cedează cu una cu două și nu pleacă… Emanuela îl expediază însă cu finețe:
” – O zi frumoasă! Răspunse Emanuela zâmbind triumfătoare (…) ”Probabil că nu a fost obișnuit cu un astfel de tratament”, gândi Emanuela. ”Să se-nvețe minte! Nu tot ce zboară se mănâncă”. (…) ”Cum poate să spună să mă întâlnesc cu el la ora…?”
Fără nicio îndoială, romanul de debut al Olguței Luncașu Trifan poate fi considerat un mare succes al tinerei scriitoare, care a fost nu doar o simplă încercare să placă celor instruiți, ci un adevărat ghid temperamental spre absolut, pentru apărarea ființelor gingașe care au pășit în viață în medii ostile și fără nici o protecție, devenind un fel de manual-model cu o lecție vie de viață și de iubire biruitoare ce egalează cu succes iubirea maternă, putând chiar să o depășească și să o finalizeze într-un model util întregii omeniri. Avem, firește, nevoie de mai multe creații de acest gen, iar de la tânăra autoare care se mai semnează și OLT, ne putem aștepta oricând la surprize similare sau poate și mai mari.

scriitorul si artistul plastic cristian petru balan -sua

by  Prof.acad.Cristian Petru BĂLAN (SUA)
Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România
Membru titular al Academiei Româno-Americane de Științe și Arte

Revista´´ Hai,Romania !´´ :

Romanul ” În mâna destinului” ,aparut la Editura ROTIP din Iasi ,scris de  Olguta Luncasu Trifan , a obtinut premiul II  la FESTIVALUL NAŢIONAL DE CREAŢIE „VRANCEA LITERARĂ 2015”.


***

Surorile Osoianu – Spală-mă în râul dragostei:

Surorile Osoianu-Era odata o tainca gradina:

„Eminescu dorea o catedrală a mântuirii neamului“ – interviu cu academician Tudor Nedelcea


MIHAI EMINESCU-PICTURA DE ALEXANDRU DARIDA-CHICAGO-SUA

Scriitorul Tudor Nedelcea a primit „Crucea Patriarhală“ de la Patriarhul TeoctisT

FOTO :Scriitorul Tudor Nedelcea a primit „Crucea Patriarhală“ de la Patriarhul Teoctist

Poet nepereche, prozator, eseist, gazetar, economist, cronicar. Iată doar câteva dintre atributele care ar putea caracteriza monumentala personalitate a lui Mihai Eminescu. De numele lui se leagă primul dicţionar de economie politică din ţară, ba chiar şi ideea construirii Catedralei Mântuirii Neamului. Despre dragostea sa pentru Biserică, despre preocupările sale gazetăreşti, uneori cu reverberaţii religioase, sau despre latura sa pragmatică ne-a vorbit prof. acad. dr. Tudor Nedelcea, cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetări Socioumane „C.S. Nicolescu Plopşor“ (Craiova) – Academia Română şi pasionat de opera eminesciană.

Domnule academician, cum aţi putea descrie implicarea lui Eminescu în viaţa Bisericii din perioada în care trăit?

Am fost plăcut surprins să constat că Eminescu dorea o catedrală a mântuirii neamului. Aceşti termeni îi foloseşte Eminescu încă din 1881, atunci când la Bucureşti era o dezbatere între cercurile austro-ungare şi maghiare pentru reînfiinţarea unei mitropolii catolice la Bucureşti, având în vedere religia regelui nostru, religia catolică. Ei bine, primul din România care a luat atitudine împotriva acestei pledoarii nedrepte a fost Mihai Eminescu. El a fost acela care s-a contrapus acestui demers, publicând în ziarul „Timpul“ şi câte trei articole pe zi prin care arăta parlamentarilor că nu este normal ca într-o ţară ortodoxă să se creeze o catedrală catolică. Asta a atras după sine arestarea şi „îmbolnăvirea“ lui din 1883. El a demonstrat atunci că cel care urma să fie numit în scaunul acestei mitropolii, contele Peoli, era de fapt spion, iar faptul că Vaticanul l-a retras pe acest monsenior a arătat că argumentarea sa era întru totul justificată. De asemenea, Eminescu a spus că regele Carol I trebuia să aleagă între a fi de partea religiei supuşilor săi sau de partea religiei familiei sale. Ei bine, spre onoarea sa, regele Carol nu a aprobat înfiinţarea acestei catedrale. În această situaţie, Eminescu a venit cu ideea înfiinţării unei catedrale a mântuirii neamului. Această idee era mai veche, fiind exprimată în ziarul „Timpul“, însă nu cu aceşti termeni. Se pare că el, aflându-se în redacţia ziarului, a văzut dorobanţii care se întorceau de pe câmpul de luptă din Bulgaria, unde s-a purtat Războiul de Neatârnare, unii fără un picior, alţii zdrenţuiţi, şi atunci a afirmat că pentru aceşti nenorociţi, dar şi pentru cei care au căzut pe câmpul de luptă, avem datoria, noi toţi, să ridicăm o catedrală a mântuirii neamului, pentru a înlocui aceste jertfe de vieţi omeneşti. Acestea erau scrise într-un articol, dar termenul propriu-zis a apărut abia în 1881.

Lucru interesant este că, la aceste propuneri, Eminescu venea şi cu soluţii practice. Era un pragmatic… ce nu s-a văzut! Ei bine, pentru catedrala mântuirii neamului, Eminescu a spus că fondurile trebuie luate de la Loteria Naţională şi demonstra cu cifre statistice (este ştiut faptul că a fost pentru o scurtă perioadă profesor de statistică la universitate) că se poate lua o sumă oarecare pentru împlinirea acestui vis care, din păcate, nu s-a putut încă concretiza. Măreţul proiect a fost dezvoltat de patriarhul Miron Cristea, de patriarhul Teoctist şi, astăzi, de Preafericitul Patriarh Daniel. Acest text despre catedrala mântuirii neamului l-am găsit cu totul întâmplător.

Alături de ideea aceasta a catedralei mântuirii, Eminescu a mai susţinut că Biserica noastră strămoşească este o Biserică naţională, lucru pe care l-a şi demonstrat. Sunt foarte multe idei în ceea ce priveşte opinia lui despre Biserică şi despre Mântuitorul Hristos, are chiar un articol superb publicat în ziarul „Timpul“ la data de 12 aprilie 1881, în care vorbeşte despre viaţa Mântuitorul şi despre Învierea Sa, amintind totodată că singura modalitate de guvernare care ar putea fi în stare să aducă roade bune este cea creştină.

construimcatedrala.ro

„Eminescu este creatorul sociologiei pozitivist-europene“

Ce ne puteţi spune despre partea operei sale care este mai puţin accesibilă şi cunoscută cititorului de rând?

Noi l-am perceput în manualele şcolare, şi chiar eu la facultate, ca filolog, doar ca mare poet, oarecum şi prozator, dramaturg, dar ceea ce mi se pare fundamental este publicistica lui, este gazetăria lui, care nu era o simplă gazetărie, cum se face în zilele noastre, ci era o adevărată enciclopedie, în care el aduna cunoştinţe din toate domeniile de activitate: din sociologie, din statistică, din economie, din istorie, din arheologie, religie etc. Marele sociolog Ilie Bădescu demonstrează că Eminesu este creatorul sociologiei pozitivist-europene şi ideile sunt preluate şi în domeniul economiei. Faptul că are foarte multe studii de economie în îndreptăţeşte să fie studiat şi la istoria doctrinelor economice. El nu s-a considerat niciodată poet. Atunci când Titu Maiorescu i-a tipărit, pe când el era în spital, un prim volum de poezie, în decembrie 1883, şi a apărut în ianuarie 1884, Eminescu nu a fost de acord cu acest volum afirmând că acestea nu sunt poezii, sunt versuri şi nu sunt încă bine organizate. Vă daţi seama cât de pretenţios era!

2015.Pictura de CRISTIAN PETRU BALAN (SUA)-"JUNELE MIHAI EMINESCU ,RELAXÂNDU-SE ÎN MIJLOCUL NATURII," (lucrarea este pictată pe pânză, în ulei şi culori acrilice , 93 x 62 cm.

2015.Pictura de CRISTIAN PETRU BALAN (SUA)-„JUNELE MIHAI EMINESCU ,RELAXÂNDU-SE ÎN MIJLOCUL NATURII,” (lucrarea este pictată pe pânză, în ulei şi culori acrilice , 93 x 62 cm.

În timpul Războiului de Neatârnare, în 1877, Eminescu nu a scris nici o poezie. Nimeni nu a constatat treaba asta, eu însă am observat şi mi-am pus întrebarea: de ce? Am găsit răspunsul atunci când am cercetat cronica pe care a făcut-o unei piese de teatru care avea ca temă Războiul de Neatârnare, unde îl critică foarte dur pe regizor, în ciuda intenţiilor sale bune, afirmând că nu poţi să te joci cu suferinţa unui neam. Prin urmare, el nu a scris nici o poezie pentru că neamul despre care vorbea în aceea cronică era pe atunci în mare cumpănă, iar ţara nu stătea de poezele. În această perioadă, el pregătea pentru tipar un curs de economie politică. Este şi autorul primului dicţionar de economie politică, iar articolele sale erau atât de dure, încât oamenilor politici le era pur şi simplu frică de el. Mergea de multe ori chiar în parlament şi acolo le spunea parlamentarilor adevărul în faţă. Însuşi Titu Maiorescu, mentorul lui într-un fel, a fost atacat tangenţial de Eminescu, pentru faptul că fusese avocat într-un proces al fraţilor evrei Mihăilescu–Varşavski care concesionaseră Căile ferate române în timpul Războiului de Independenţă în favoarea lor. El mergea pe ideea că avocatul poate să apere şi un criminal. Ei bine, Eminescu a afirmat că avocatul trebuie să aibă mai întâi de toate o moralitate. În felul acesta l-a atins şi pe Titu Maiorescu, dar numai în calitate de avocat.

Eminescu şi presa bisericească

Care a fost dimensiunea religioasă a gazetăriei eminesciene?

Eminescu este, categoric, un promotor al presei bisericeşti, dar nu se limita la viaţa bisericească. Aducea în sprijinul acesteia argumente din toate domeniile de activitate. Era o adevărată enciclopedie în care se îmbinau toate pentru a se ajunge la atingerea sopului respectiv. Atunci când a demonstrat drepturile Mitropoliei Bucovinei asupra pădurilor şi a altor teritorii, el a venit cu argumente şi cu informaţii luate din statistici, din arhivele şi din comentariile străinilor. Era în permanent la zi cu tot ce se publica în Europa, mai ales despre România.

episcopiaspanieiportugaliei.es

„El a fost cel care a dat definiţia economiei politice“

Care ar fi sintagma prin care l-aţi putea caracteriza cel mai bine, din perspectiva dumneavoastră, pe Mihai Eminescu?

Cred că „Eminescu – salvarea noastră“, pentru că, dacă s-ar studia şi s-ar aplica ideile lui, poate ar fi altă lume. Şi, tot legat de întrebarea aceasta, aş vrea să amintesc despre vizita unui ambasador al Braziliei la Bucureşti, un mare filosof şi om de cultură. A ajuns şi la noi, la Craiova, unde a primit titlul de doctor honoris causa. În discursul său a spus: „Vreau să mul- ţumesc României şi în special domnului Eminescu, datorită căruia Brazilia a avut cea mai mare dezvoltare economică din lume“. În anii â70, într-adevăr, ritmul de dezvoltare economică a Braziliei a uimit lumea. Ambasadorul a şi justificat afirmaţia sa, afirmând că economiştii lor au cunoscut opera lui Mihai Manoilescu care valorificase pragmatismul economic al lui Eminescu. Brazilienii l-au primit pe Eminescu prin Manoilescu şi iată-l recunoscut oficial de ambasadorul Braziliei, care a fost până acum trei-patru ani la Bucureşti. El a fost cel care a dat definiţia economiei politice.

Cum credeţi că receptează generaţiile de astăzi opera lui Eminescu?

Astăzi lectura clasică este concurată de internet, dar, fără doar şi poate, se va întoarce la forma ei iniţială şi bineînţeles la Eminescu. El se redescoperă în orice epocă. În perioada interbelică, de exemplu, a fost folosit şi de comunişti, şi de legionari, parţial însă, pentru că nu era nici de dreapta, nici de stânga. Chiar dacă este pus de către unii profesori universitari pe aceeaşi linie cu alţi scriitori şi poeţi, după mine obişnuiţi şi chiar mediocri, valoarea lui va creşte în timp. Nici nu are nevoie să fie lăudat sau idolatrizat excesiv, trebuie doar să i se citească opera în întregime, în special publicistica. A fost un consens general încă de la moartea lui. La mormântul lui, un ziarist care i-a făcut mult rău cât a fost în viaţă a dat indicaţia: „Doar poetul să fie studiat“. Ei bine, această indicaţie a durat de la 15 iunie 1889, de la moartea lui, până în 1980, atunci când a apărut primul volum din publicistica eminesciană. (interviu realizat de diac. Ioniţă APOSTOLACHE, ‘Ziarul Lumina’, vineri, 15 ianuarie 2010)


revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI

https://i0.wp.com/www.construimcatedrala.ro/wp-content/uploads/2012/07/donatii_procent.png

__Revista´´ Hai,Romania!´´ promoveaza tinerele talente –EMILIA DOROBANTU

Emilia Dorobantu ✶Priceasna✶ -Iartă-mă Doamne, iartă-mă (videoclip nou )

https://mihaimarin.files.wordpress.com/2016/04/dc7da-oo.jpg?w=560

Emilia Dorobantu – Mama pe pamant esti una

 

Întâlnire cu scriitorul român Mircea Cărtărescu la Madrid și Granada


mircea cartarescu

Astazi, 28 aprilie 2016, la 19.30, la Librăria´´ Rafael Alberti´´ din Madrid, va avea loc o întâlnire cu Mircea Cărtărescu, autorul cărții „Ochiul căprui al dragostei noastre” („El ojo castaño de nuestro amor”), recent publicată de Editura Impedimenta. Vor fi prezenți alături de scriitor, Fernando Rodríguez Lafuente (director ABC Cultural, profesor și critic) și Marian Ochoa de Eribe (traducătoare),a anunţat Institutul Cultural Român-ICR Madrid.
https://i1.wp.com/impedimenta.es/media/blogs/libros/9788416542321.jpg
Sâmbătă, 30 aprilie, la 17.00, în cadrul Tres Festival, voces del Mediterráneo de la Granada, Cărtărescu va fi prezent la masa rotundă „Utopie, nostalgie, amnezie, la Centrul Federico García Lorca. Traducere simultană în spaniolă-română-engleză. Participă: scriitoarea croată Dubravka Ugrešić și Alejandro Luque, jurnalist și scriitor.
Potrivit presei culturale spaniole, la ´´Tres Festival ´´ sunt invitaţi următorii scriitorii : Almudena Grandes, Lorenzo Silva, Nativel Preciado, Najat El Hachmi,Aurora Luque si Pedro Olalla (toti din Spania), Mahi Binebine si Abdellatif Laâbi (Maroc), Buket Uzuner (Turcia), Abraham B. Yehoshua (Israel), Rachid Boudjedra (Algeria), Mircea Cartarescu (Romania), Hubert Haddad (Tunisia), Basem Nabrees (Palestina), Fatos Kongoli (Albania), Salwa al Neimi (Siria), Nawal Saadawi (Egipt), Wassyla Tamzali (Algeria) și Dubravka Ugresic (Croatia)
 
Tot sâmbătă,dar de la orele 19,scriitorul român Mircea Cărtărescu va fi prezent la Caseta ´´Granada Ciudad de la Literatura UNESCO´´ a Târgului de Carte de la Granada, unde se va întâlni cu cititorii și va semna exemplare din volumele sale, a mai precizat ICR Madrid.
 
Marin MIHAI (Spania)
 https://mihaimarin.wordpress.com

RADIO ROMANIA CULTURAL/Stiri EXTERNE :

Întâlnire cu scriitorul român Mircea Cărtărescu la Madrid și Granada :

http://www.radioromaniacultural.ro/intalnire_cu_scriitorul_roman_mircea_cartarescu_la_madrid_si_granada-485

http://uzp.org.ro/intalnire-cu-scriitorul-roman-mircea-cartarescu-la-madrid-si-granada/

https://i2.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2015/10/logo_style1-1.png

Întâlnire cu scriitorul român Mircea Cărtărescu la Madrid și Granada

Paul Surugiu (Fuego) recita poezia ´´Cand ai nevoie de dragoste´´ de Mircea Cartarescu :

REVISTA HAI,ROMANIA-SCRIITORII CRISTIAN PETRU BALAN (SUA ) si MIRCEA CARTARESCU
In foto : Scriitorul Cristian Petru Balan (semnatura de onoare a Revistei ´´Hai,Romania !´´) ,la Chicago,impreuna cu scriitorul Mircea Cartarescu
**************
*7 ANI -spectacol aniversar-RADIO PRODIASPORA:
https://i1.wp.com/prodiaspora.de/V5/images/Afis_Vulcan.jpg

Ziarul ´´LUMINA´´-Suplimentul ´´Lumina literară și artistică´´. Poezie religioasa : FLORENTINA LOREDANA DALIAN


https://mihaimarin.files.wordpress.com/2016/04/0d3b2-2015252c2b272bnov-2.jpg?w=435&h=657

Florentina Loredana Dalian s-a născut la 29 martie 1968. Este de profesie inginer chimist și locuiește în Slobozia, județul Ialomița. A obținut diverse premii la concursuri literare, naționale și internaționale. A publicat în multe reviste din ţară şi străinătate. Este membră a mai multor asociații culturale și literare. Volume de proză publicate: „A unsprezecea poruncă”, proză scurtă, ed. II adăugită, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2014; „Înainte de magnolii”, roman, Tipo Moldova, Iaşi, 2014; „A unsprezecea poruncă”, proză scurtă, Rafet, Râmnicu Sărat, 2012; „Scrisori netrimise”, roman, Editura Fundaţiei Culturale „Antares”, Galaţi, 2011; „Aceeaşi lună peste sat”, proză scurtă, Remus, Cluj-Napoca, 2010; „Şi copiii se îndrăgostesc”, proză scurtă, Clubul Saeculum, Beclean, 2008.(http://ziarullumina.ro )

 

Catedrala Mântuirii Neamului

_______________

Florentina Loredana Dalian

Eu stau la uşă şi bat

Fost-am plecată, departe-am plecat,
Departe de inima mea;
Când m-am întors, pe înserat,
La uşă, era Cineva,
Stătea la uşă şi bătea.

Ce vrei şi Cine eşti? – L-am întrebat –
Dă-Te deoparte din calea mea!
El doar o clipă S-a întristat,
Dar tot sta la uşă; şi tot bătea.

Vreun cerşetor – mi-am zis – dar frumos Bărbat!
N-am, Omule, azi, ce să-Ţi ofer!
Îmi spuse, zâmbind: Eu nimic nu cer,
Stau, doar, la uşă şi bat.

Uitând de El, am adormit,
Cu sufletul greu, încercat;
Şi-n somn, „Cerşetorul” frumos mi-a zâmbit:
Nu-i nimeni în lume fără păcat!
Iată, Eu stau la uşă şi bat…
Cântec pentru Iuda Iscarioteanul

Plângeau narcisele-n grădină,
Zambilele scrâşneau din dinţi,
Când tu plecaseşi de la Cină
Şi ţi-ai dat viaţa pe arginţi.

Era atât de noapte-afară,
Iar stelele, de sus, vesteau
O nefirească primăvară.
Şi lăcrămioarele plângeau.

Tot Universu-a tremurat;
N-ai înţeles, n-ai priceput!
Când El, cu-amar, te-a îndemnat:
„Fă iute ce ai de făcut!”.

Când sufletul ţi l-ai pierdut
În schimbul unui fals sărut,
Plângeau şi florile-n grădină.
De-ai fi rămas atunci la Cină!

(Foto :Florentina Loredana Dalian,recita poezie religioasa si prezinta spectacolul Coralei „Sfântul Mina” a Protopopiatului Slobozia)
Liniște

E liniștea-aceasta
dinaintea deschiderii Cerurilor,
a-ntoarcerii Iordanului spre izvoare;
de s-ar întoarce și lumea
spre Tine, Doamne!
Poate n-am mai umbla orfani prin viață,
rătăciți printre-atâtea zădărnicii;
e liniștea-aceasta în care s-ar auzi
din nou glasul Tatălui,
de n-am fi tras o noapte peste noi;
Ce bine că vii s-aprinzi mereu Lumina,
știind că încă suntem niște copii
și ni-i frică, Doamne, pe-ntuneric!
Quo vadis?

Vin știrile precum meduzele la mal:
Americanii cumpără teren pe Lună –
S-ar zice că Pământul nu ne mai încape,
În Africa, un copil moare de foame
la fiecare cinci minute.
Câțiva mai fac atac de cord,
În timp ce alții – atac cu bombe capcană.
Unii sar în sus de bucurie
La prea-vândute meciuri de fotbal,
Alții… sar în aer;
Trenuri mai deraiază,
Oameni trăiesc deraieri spectaculoase
Ale destinului.
Am descoperit fisiunea nucleară,
O nouă particulă elementară,
S-ar putea chiar să depășim viteza luminii
În goana aceasta nebună,
Dar n-am învățat nimic de două mii de ani încoace.

Cândva, demult, pe un drum prăfuit,
Cineva căra o Cruce,
O ceată de nesăbuiți Îl scuipau.
Alte cete mai scuipă și astăzi…
Quo vadis, Domine?
Dar, oriunde-ai merge,
Ia-ne și pe noi!


Clepsidră

Păstrează clipa aceasta
dintr-o noapte de toamnă
în care vântul bătea să smulgă visele
din rădăcină.
Păstreaz-o ca pe un semn de carte
încă nescrisă,
ca pe o sticlă cu vin învechit
pe care nu te înduri s-o deschizi –
încă nu i-a venit vremea.
Păstrează clipa aceasta
în care te-am închis în inimă
ca-ntr-o clepsidră,
într-o noapte de toamnă
cu cod galben de vânt.
Între noi

Între noi,
mirările, întrebările, depărtările.
cu ce-am greșit acestor dimineți,
ce-am luat fără să dăm înapoi?

Poate vreodată am uitat
să ascultăm cântecul greierelui,
alte dăți, prea în fugă am admirat coroana copacului,
sau am strivit, neatenți, firul de iarbă.

Între noi,
toată frumusețea lumii laolaltă.
Cu ce-am greșit frumuseții
de ne bucurăm de ea din puncte cardinale opuse,
fiecare pe strada pe care
celălalt nu-și are drum?
Crucea

Prin nori de ceaţă
Crucea de pe Caraiman
se-arată-n vale –
Te răstignim, Doamne, vai!
Zilnic, dar nu ni-i de-ajuns.

Florentina Loredana Dalian

https://i0.wp.com/ziarullumina.ro/templates/default/images/logo-cotidian-150.png

„Lumina literară și artistică” pe luna aprilie, supliment lunar al ziarului „Lumina”

Florentina Loredana Dalian , la Gala 2016 a premiilor excelenței românești, organizata de ziarul ´´Occidentul Romanesc´´ din Spania ,la Benidorm:

https://i0.wp.com/episcopiaspanieiportugaliei.es/templates/siteground-j16-5/images/catedrala%20din%20madrid.gifrevista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

*********

REVISTA ´´HAI ,ROMANIA !´´ va prezinta o carte de Guinness Book.Scriitorul Cristian Petru Balan (SUA) ,despre minunea infaptuita de poetul IOAN CIORCA :´´România – prima ţară din lume unde, recent, Biblia a fost transpusă integral în versuri cu rime !´´

https://mihaimarin.wordpress.com/2015/07/24/revista-hai-romania-va-prezinta-o-carte-de-guinness-book-scriitorul-cristian-petru-balan-sua-despre-minunea-infaptuita-de-poetul-ioan-ciorca-romania-prima/

https://picaturidelumina.files.wordpress.com/2016/03/2-2.jpg?w=484&h=657

 

´´Interviu cu Dumnezeu´´ – Octavian Paler (in foto,dreapta,la Chicago,impreuna cu scriitorul Cristian Petru Balan din SUA) :

scriitorul OCTAVIAN PALER-la chicago-acasa la scriitorul si artistul plastic CRISTIAN PETRU BALAN

****

 

SEMNAL DE ALARAMA.CSID : Generaţia care a înlocuit mişcarea cu clickul, tot mai bolnavă


https://scontent-mad1-1.xx.fbcdn.net/hphotos-xap1/v/t1.0-9/1424369_584036971651770_588805905_n.jpg?oh=8600149449b26b948ffda4d355ac779a&oe=577F91CC

   Tineri şi deja gârboviţi. Aşa ne putem descrie copiii care se uită cu ciudat la noi când le vorbim despre jocuri în faţa blocului – raţele şi vânătorii, elasticul sau despre orele de sport cu a lor dificilă probă de rezistenţă. Îndrăgostiţi de tablete, mari fani ai scutirilor de la orele de sport şi certaţi cu aproape tot ce presupune efort fizic, copiii şi adolescenţii noştri se plâng de problemele bătrânilor. Claudia Drăgan, psihomotrician la Infant Kineto Clinic ne vorbeşte despre probleme pe care nu avem voie să le ignorăm dacă suntem părinţi responsabili.

Doctorii americani se arată tot mai îngrijoraţi de numărul mare de copii care ajung la ei, plângându-se de dureri de spate. În cazul a peste două treimi dintre ei, analizele nu par să indice o cauză certă a durerilor. În România, ultimele statistici spun că 3 din 10 copii din România sunt supraponderali şi 8% obezi, ceea ce ne clasează pe locul 3 în Europa la capitolul de obezitate infantilă. Psihologii specializaţi în lucrul cu micii pacienţi au tot mai multe cereri, iar experţii în kinetoterapie pediatrică primesc numeroase solicitări de cazuri grave, nu de prevenţie aşa cum ar fi normal. Un tablou ca un semnal de alarmă. Ceva se întâmplă cu copiii noştri, tot mai lipiţi de ecrane şi mai feriţi de socializare şi de mişcare.

Screenager-ii, pacienţi de tineri

Un copil din România petrece aproape 23 de ore pe săptămână în faţa calculatorului sau televizorului, în timp ce în Olanda şi Belgia timpul petrecut este de circa 15 ore, potrivit unui studiu. Este ca şi cum, din 7 zile, câte are săptămâna, o zi întreagă ne-am abandona copilul în faţa unui monitor. Americanii au inventat chiar şi un termen ca să descrie copiii noii generaţii “screenagers”. Primim în clinică noastră cazuri extreme, deşi ne adresăm atât familiilor cu problemelor grave precum paraliziile, bolile neuromusculare, sindromul Down, cât şi celor care înţeleg importanţa mişcării în viaţa copiilor lor şi vor să îi ajute să se dezvolte armonios, cu sprijinul unor profesionişti. Foarte puţini părinţi pun preţ pe prevenţie, nu există o educaţie a celor mari în acest sens, nu există o cultură pentru exerciţiul fizic, o asociere a lui  cu o sănătate de fier. Şi este atât de important un început cu dreptul în acest domeniu!, spune Claudia Drăgan.


Când aud despre kinetoterapie pediatrică, cei mai mulţi părinţi se gândesc că acestă specialitate medicală se adresează exclusiv copiilor cu probleme. Părinţii vin la noi deja preocupaţi de durerile de care se plâng copiii lor, vor să corecteze o deficienţă posturală sau un mers incorect al acestora, ori îşi doresc numai o recuperare mai rapidă după entorsele şi luxaţiile pe care le suferă cei mici. Desigur, toate aceste probleme trebuie tratate. Dar, o vorbă din bătrâni ne spune că mai bine previi decât să tratezi., continuă psihomotricianul Claudia Drăgan.

Pe lângă progresele notabile în boli din domeniul ortopediei, neurologiei sau reumatologiei, kinetoterapia pediatrică poate creşte mobilitatea articulaţiilor, forţa şi rezistenţa musculară, elasticitatea, capacitatea de efort, reeducă respiraţia.

Mişcarea e fun!, spuneţi-le copiilor

Centrele de kinetoterapie pediatrică s-au dezvoltat şi pe lângă aceste servicii de recuperare a unor deficite funcţionale, încearcă din răsputeri să îi împrietenească bine de tot pe copii cu mişcarea şi să le explice părinţilor cât este de important acest lucru. Ştiaţi, de pildă, că există benzi de alergat în miniatură, pe dimensiunile unor copilaşi de 4-5 ani sau că producătorii se întrec în modele de biciclete medicinale pentru cei mici?

Noi predicăm importanţa exerciţiului fizic încă din primele luni de viaţă. Avem programe speciale pentru copii foarte mici – până în 3 ani – prin care învăţăm chiar mamele să îi iniţieze în exerciţiul fizic. Am dezvoltat şi programe care se desfăşoară sub atenta supraveghere a unui psiholog, menite să-i ajute pe copii să scape de capcana sedentarismului şi să pună preţ pe interacţiunea cu ceilalţi. Le provocăm şi creativitatea prin ateliere speciale. Toate aceste statistici despre supraponderabilitatea şi izolarea copiilor noştri trebuie să ne pună serios pe gânduri şi să ne facă să luăm măsuri, concluzionează Claudia Drăgan.

E drept, sunt sfaturi care poate nu ne ating atâta vreme cât copilul pare încântat doar de jocurile pe calculator şi nu se plânge de nicio problemă de sănătate. Întrebarea este vrem să aşteptăm până atunci?.(csid.ro )


WOMAN2WOMAN te invita la conferinta ´´Sanatate, frumusete, feminitate´´


Woman2Woman.ro te asteapta, pe 16 aprilie, la cea de a V-a editie a conferintei „Sanatate, frumusete, feminitate”. Iata 6 motive pentru care nu ar trebui sa lipsesti de la conferinta de sambata aceasta.

1. Poti participa GRATUIT la eveniment

Evenimentele organizate de Woman2Woman.ro sunt evenimente – cadou, gandite special pentru cititoarele revistei si pentru toate femeile interesate de dezvoltare personala. Asadar, accepta cadoul nostru si vino, sambata, alaturi de noi. Inscrie-te aici.

2. Informatii utile si interesante

Fie ca e vorba despre sanatate, frumusete sau feminitate, speakerii invitati iti vor aduce informatii utile, pe care le poti pune in practica imediat. Vorbitorii din cadrul evenimentului au competente in domenii diferite, astfel incat informatiile de care vei beneficia sa fie cat mai variate si mai interesante.

3. Atmosfera calda si prietenoasa

Evenimentele Woman2Woman.ro te aduc mai aproape de alte femei cu aceleasi interese ca si tine. De fiecare data, vei fi placut surprinsa de atmosfera prietenoasa si te vei simti ca acasa.

4. Evenimentul este moderat de jurnalista TV Dorina Florea (TVR)

Fermecatoare si mereu cu zambetul pe buze, Dorina Florea va modera evenimentul de sambata aceasta. Daca nu ai cunoscut-o inca, vino sa o intalnesti acum.

5. Participantele la conferintele anterioare iti recomanda evenimentele Woman2Woman.ro

Vezi ce spun cateva participante despre ultimul eveniment organizat de Woman2Woman.ro. Cateva testimoniale ale participantelor noastre gasesti aici.

6. Tombola si premiile nu vor lipsi nici la editia de sambata a conferintei „Sanatate, frumusete, feminitate”

Nici de data aceasta nu vor lipsi tombola, premiile si cadourile oferite de sponsorii evenimentului.

SPONSOR PRINCIPAL

SEOmark.ro

SPONSORI SECUNDARI

Himalaya Wellness, Grupul Editorial All, SIAN Books, Hotel Iaki Mamaia,  CaraCris Cosmed, WorldClass Romania

 

PARTENER MEDIA PRINCIPAL

Acasa.ro

PARTENERI MEDIA SECUNDARI

Calendarevenimente.ro, Comunicatedepresa.ro, ECC Romania, Iubimsigatim.ro, Garbo, Kudika, LivePR, Fashion8.ro, Mujer, PR2Advertising.ro, Ziare.com (comunicat de presa -woman2woman.ro)

**********************************

WOW,ASA CEVA N-AI MAI VAZUT !🙂

DANS,LUMINA SI EXTAZ-  

TRUPA UDI  

la BRITAIN´ S GOT TALENT :

Unic în România! Primul concurs de Hairstyling interzis profesioniștilor!


Show-Your-Talent---HAIR-Contest-by-Atelierele-ILBAH-si-Jurnalul-de-Estetica-10-aprilie-Cosmobeauty-2016

Cel mai important eveniment al anului, care se adresează pasionaților amatori de Beauty din România, va avea loc pe data de 10 aprilie, în cadrul expoziției Cosmobeauty 2016 ce se desfășoară la Crystal Palace Ballrooms, București (Calea Rahovei 198A, Sector 5)

Concurs HairStyling pentru Amatori

Show Your Talent – HAIR Contest by Atelierele ILBAH este o șansă unică, dar și o rampă de lansare oferită oamenilor obișnuiți care vor să își încerce măiestria în Hairstyling și, de ce nu, să înceapă o carieră în acest minunat domeniu!

Hairstyliști pentru o oră!

Concursul se adresează EXCLUSIV amatorilor care se vor transpune în rolul unui Hairstylist, timp de o oră și vor realiza o coafură după o fotografie, în condiții reale de concurs.

Concursul se va desfășura pe data de 10 aprilie, în ultima zi a expoziției Cosmobeauty 2016, în intervalul 14:00 – 15:00, iar înscrierile în concurs se vor face începând cu ora 12:00 la standurile special amenajate în cadrul Cosmobeauty 2016. 

Premii substanțiale și oportunități nemărginite

Juriu de renume, produse și echipamente profesionale, premii substanțiale, modele, condiții reale de concurs, toate sunt puse la dispoziție de Jurnalul de Estetică și Atelierele ILBAH în cadrul Cosmobeauty, cel mai important târg de Beauty din România, târg ce se va desfășura în perioada 8-10 aprilie în București, la Crystal Palace Ballrooms. Cei mai talentați concurenți vor fi premiați pe măsură și vor primi tot sprijinul pentru a începe o carieră ca Hairstylisti!

 Premiul I:

Curs Coafor Stilist în cadrul școlii Atelierele ILBAH, în valoare de 3.600 de leiAbonament 1 an – Jurnalul de Estetică și promovarea câștigătorului în revistă, într-un interviu de o paginăProduse profesionale de Styling oferite de Beauty One, in valoare de 1.000 de lei

 Premiul II:

Curs Frizer-Coafor, Manichiurist-Pedichiurist în cadrul școlii Atelierele ILBAH, în valoare de 1800 de leiAbonament 1 an – Jurnalul de EsteticăProduse profesionale de Styling oferite de Beauty One, in valoare de 1.000 de lei

 Premiul III:

Produse profesionale de Styling oferite de Beauty One, în valoare de 1.000 de leiAbonament 1 an – Jurnalul de Estetică

Informațiile complete legate de regulamentul concursului și de modalitățile de înscriere pot fi găsite: AICI

Organizatorii concursului Show Your Talent – HAIR Contest by Atelierele ILBAH pot fi contactați și la numarul de telefon: 0729 397 806.

******picturi de ANCA BULGARU-Iasi-Romania

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cREVISTA ´´HAI,ROMANIA ! va recomanda muzica tinerei si talentatei  ELENA CUCULICI (n.

25 septembrie 1989, Drăgăşani, judeţul Vâlcea)

Frunza leganata-n vant,/Multi ma-ntreaba de ce cant – Elena Cuculici

Editorial. MARIA DIANA POPESCU (Germania) : Ce facem cu aceşti pungaşi?



Editorial. MARIA DIANA POPESCU (Germania) : Ce facem cu aceşti pungaşi?

maria-diana-popescu (revista agero-germania)Banii au luat circuite periculoase după criza mondială din 2008. Sume uriaşe au ieşit din România şi au fost ascunse în paradisuri fiscale. Acum, iată, lumea este zguduită de o mega escrocherie transfrontalieră. Lideri politici ai lumii, oameni de afaceri, sportivi şi actori celebri, oameni bogaţi, gulere albe, bancheri şi bănci, alţi escroci cu funcţii înalte în state ale lumii şi în ţara noastră, au folosit maşinăriile paradisurilor fiscale pentru a-şi ascunde banii murdari şi a-i proteja de taxe. Peste 100 de nume grele din România apar în dosarele „Panama Papers”, „numărul companiilor româneşti controlate de offshore-uri s-a dublat în ultimii zece ani şi a ajuns la 9.000″, scrie „Rise Project”. Multe din aceste firme au obţinut contracte importante cu statul.

La cîtă austeritate, sărăcie şi foame au îndurat românii, în timp ce aceşti infractori de rang înalt scoteau din ţară banii poporului, ar trebui ca tot românul să meargă la vot şi să pună ştampila în chenarul alb, stîrpind, astfel, infracţiunile la vîrf. Să iasă în stradă şi să-i trimită acolo unde le este locul pe toţi cei care au făcut politică după 1990.

Aşa cum a luat sfîrşit epoca socialistă cu politicienii ei, deşi corupţia în rîndul lor era absentă, tot aşa trebuie să dispară capitalismul democrat cu toţi aceşi şarlatani şi trădători cau i-au vîndut pe români şi i-au aruncat în iadul sărăciei. Numai aşa vom putea scăpa de exploatatorii poporului, corupţi pînă în măduva oaselor. Prima victimă a „Panama Papers” este premierul Islandei, căruia islandezii ieşiţi în stradă i-au cerut demisia!

Panama - Cărtărescu - Nihil sine Deo, art-emis

(Grafica – Ion Măldărescu)

Cînd vor fi recuperaţi banii încasaţi ilegal?

Pînă vom afla numele românilor care şi-au depus „ouăle de aur” în paradisurile fiscale ale lumii, să ne ocupăm de alţi muşterii care au păgubit statul. În sfîrşit, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Sibiu îi va scoate pe soţii Iohannis din casa deţinută cu fals în acte, pierdută în instanţă. Dar nu se spune nimic despre recuperarea banilor din chiriile încasate ilegal de soţii Iohannis de-a lungul atîtor ani (mai cu seamă de cei încasaţi şi după emiterea sentinţei definitive), avînd în vedere că „valoarea anuală a contractului de închiriere dintre Klaus Iohannis şi „Raiffeisen Bank” este de 60.000 de euro”, relatează „Rise Project”!

Ferice de cei care au crezut gogoaşa cu banii din meditaţii, lansată în campania electorală de către Iohannis! L-aţi votat, vă meritaţi soarta! Un alt muşteriu, care face pe deşteptul şi se autodeclară victimă, este dublul agent în sutană, Laslo Tökes, „trădătorul de ţară”. Acesta îşi cere înapoi decoraţia dată de Băsescu şi retrasă recent de Iohannis – singurul lucru bun făcut de Iohannis de cînd este preşedinte. Pe „păgubaş” să-l lăsăm să latre la lună! Românii şi maghiarii au trăit în pace şi fără chelălăiala lui Tocheş. Prin acţiunile şi declaraţiile sale la Consiliul Europei a făcut dovada că este un duşman, nu doar al românilor, ci şi al co-etnicilor săi, trăitori în România, care potrivit Constituţie, art 1, este „stat naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil”.

S-a văzut nevoit să-şi schimbe direcţia vîntului

Un alt muşteriu se metamorfozează la minut în „practicant” religios şi iubitor de cele sfinte, cînd vine vorba despre decoraţii. Unde sînt fonduri de păpat, o diplomă, o medalie, o sponsorizare, o susţinere financiară de la buget, o nobelizare, o linguşeală, o lume încornorată, hop şi Cărtărescu, cel, pînă mai ieri, înamorat de Băsescu, a cărui scriitură „orbitoare” e întocmită parcă pe calapodul marinarului, pe care, acum, îl reneagă. Cum Băsescu nu mai e pe tronul ţării, Cărtărescu, rămînînd fără proptele la gard, s-a văzut nevoit să-şi schimbe direcţia vîntului spre un palat de conjunctură, declarîndu-se fan înfocat şi plin de respect al fostului rege. L-am văzut gudurîndu-se pe lîngă mesele regeşti din palatele poporului, retrocedate unor trădători, care, în imaginaţia lor bogată se cred moştenitorii unui tron. Da’ de unde tron regal într-o Republică? Şi, de unde respect la Mircea Cărtărescu, cînd el deţine în palmares un premiu fraudulos „pentru o carte în care a plagiat pagina 194 a volumului „Viaţa şi opiniile lui Tristram Shandy”, scrisă de Lawrence Sterne? Dar, nu numai atît! În cartea „Faruri, vitrine, fotografii”, premiată cu fanfară de U.S.R., Cărtărescu a plagiat şi din cîntările slujbei de înmormîntare şi din Heimito von Doderer – „Ferestre luminate”, şi din „Scrisoarea lui Pliniu cel Tînăr, către Împăratul Traian„ şi din John Locke – „Eseu asupra intelectului omenesc”, scrie Ion Spînu.

Ateii pornografi, decoraţi cu „Nihil sine Deo”

El, plagiatorul care şi-a recunoscut fapta şi se declara ateu convins, a primit în moalele orgoliului, de la anticonstituţionala casă regală, medalia „Nihil sine Deo”, prin Margareta, fiica fostului rege Mihai. Plagiator, trivial şi obscen în scriitură, aşa cum îl ştiu cititorii adevăraţi, Cărtărescu s-a bucurat, de-a lungul vremii de multă zarvă şi zgomot opulent, de publicitate peste bunul simţ, de linguşitori şi lătrători din aceeaşi spiţă, care nu prea au cunoştinţă despre facerea textelor sale, poetesele au salivat la gîndul unei nopţi de dragoste alături de poetul pornograf cu plete exotice, şi iată-l, acum, la Peleş. Haideţi să vedem cum se demitizează singur inestimabilul premiant cu nepotrivitul pentru el, „Nihil sine Deo” în volumul „Ochiul căprui al dragostei noastre”: „Eu am fost crescut fără Dumnezeu. N-am spus niciodată «Înger, îngeraşul meu», îngenuncheat împreună cu mama lângă pat, n-am fost la biserică, n-am cântat colinde creştine. La mine n-a venit niciodată Moş Crăciun. Din primii ani de viaţă am auzit că Dumnezeu nu există, că sfinţii, îngerii, şi Isus însuşi sunt născociri băbeşti, că preoţii sunt nişte trântori”. Şi cîteva mostre regale din alte scrieri ale sale: „Îmi bag pu** în regina Angliei”; „Mă fu* în ea de Casa Albă?”; „C.I.A. ce căt; e!”; „Căci sfânt era să lingi cu devoţiune scrotul iubitului tău”; – „Am avut milioane de târfe, în masa lor colcăitoare de ţâţe, curi şi vulve”; „Am exersat sodomia!” Aşadar, în timp ce ateii pornografi sînt decoraţi cu „Nihil sine Deo”, intelectualii de rasă şi majoritatea românilor mor de foame şi de sete între fructele Maria-Diana-Popescu_-_Dati-mi-tara-inapoişi izvoarele corupţilor de clasă, ale autointitulaţilor prinţi, prinţese şi urmaşi ai unei iluzorii coroane, care benchetuiesc la tot soiul de aniversări, irelevante pentru istoria prezentă şi viitoare, păgubitoare şi costisitoare pentru poporul român, ştiut fiind că o parte din cheltuielile fantomaticei case regale fac gaură în bugetul de stat. În loc să dirijeze banii pe nişte cursuri de limba română, fiica fostului rege şi-a serbat ziua de naştere cu mult fast! Dincolo de lustrul pe care unii ziarişti îl dau acestor îmbătaţi de vise care nu au legături de sînge cu poporul român, duşmanii Ţării preamăresc un fost rege şi întreţin din bani publici fantoma anticonstituţională a „casei regale”, care face o nobilă gaură în buget.

Constituţia României prevede clar şi citeţ, atît cît să înţeleagă şi urmaşii fostului rege care stîlcesc ruşions limba română, că România este Republică prezidenţială. Art (2), Constituţia României: „Forma de guvernământ a statului român este republica”, unde legal, normal şi moral, rege ar trebui să fie statul de drept cu instituţiile sale, nu exilaţii rentieri, nici infractorii cu funcţii în stat!

Pentru Revista HAI,ROMANIA!-

MARIA DIANA POPESCU (Germania) – eseist, critic, poet, jurnalist, redactor sef-adjunct – revista „Agero”- Stuttgart

**********BREAKING NEWS :

A murit  MIRCEA ALBULESCU…Mircea Albulescu (pe numele adevărat Iorgu Constantin V. Albulescu, n. 4 octombrie 1934, București – d. 8 aprilie 2016 București) a fost un actor român, profesor universitar (Doctor în Arte), publicist, poet, prozator, membru al Uniunii Scriitorilor.

––––––––––-evz.ro

DRAGOSTEA COPLEŞITOARE care l-a STINS din viaţă

pe MARELE MAESTRU Mircea Albulescu

Mircea Albulescu a murit astăzi, la vârsta de 81 de ani, din cauza unor probleme cardiace. Mulţi spun că actorul nu şi-a mai revenit niciodată după moartea soţiei sale, când a suferit un şoc imens.
Într-un interviu din 2015, maestrul scenei româneşti declara că simte tot mai des prezenţa soţiei sale, poate pentru că este tot mai aproape de ea.

„Aştept moartea, sunt tot mai aproape de ea, e cea mai grea aşteptare. Soţia mea a încetat din viaţă acum câţiva ani, dar de ceva vreme o simt tot mai des prin casă, mă ceartă adesea, că sunt dezordonat, că de ce pun aia colo sau dincolo. Poate că e tot mai prezentă pentru că mă apropii şi eu de lumea de dincolo, de lumea ei”, a spus artistul la Dincolo de aparenţe.

Potrivit apropiaţilor săi, problemele cu inima de care a suferit mestrul se trag de la moartea soţiei sale, care a pierdut lupta cu cancerul.

CITITI,AICI: http://www.evz.ro/dragostea-coplesitoare-care-l-a-stins-din-viata-pe-marele-maestru-mircea-albulescu-video.html

*****Mircea Albulescu, poetul :

******NOURIA ENTERTAINMENT

-TELEFON O731607387

https://nouria.files.wordpress.com/2016/02/logo-nouria-entertainment.jpg?w=510&h=251

Suntem pregatiti sa ne intalnim cei mai mici spectatori si sa le prezentam o lume a povestilor asa cum nu au mai vazut, din care sa faca parte chiar ei.

Pentru detalii legate de spectacolele noastre si datele de contact, va invit sa intrati pe pagina noastra de Facebook: Nouria Entertainment

Venim cu drag la copii in gradinite, in scoli, dar si in salile de spectacole din Bucuresti si din tara ,ori la petrecerile pentru copii organizate de firme. Iar cand ne vom dezvolta, vom merge sa aducem putina bucurie cu arta noastra si copiilor mai putin norocosi din orfelinate ori spitale.

  Actrita NOURIA NOURI

*****NOI APARITII DE CARTI LA EDITURA ARMONII CULTURALE:

AC MARTIE 2016

 

 

 

 

IMPORTANT PENTRU DIASPORA !.MAE și AEP anunță începerea perioadei de înscriere în Registrul Electoral pentru alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate


Începând cu 1 aprilie 2016, românii cu domiciliul sau reședința în străinătate care doresc să voteze la viitoarele alegeri parlamentare pot solicita înscrierea în Registrul Electoral. Perioada de înscriere începe la data de 1 aprilie și se încheie cu aproximativ 3 luni înaintea datei alegerilor, în funcție de data stabilirii scrutinului.

În cadrul conferinței de presă organizată astăzi, 31 martie 2016, la sediul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, secretarul general al MAE, Sorin Moise, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Ana-Maria Pătru, și directorul de comunicare al AEP, Marian Muhuleț, au prezentat cele mai importante aspecte cu privire la desfășurarea în străinătate a scrutinului pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului României prevăzut pentru finalul acestui an.

Ministrul delegat Dan Stoenescu a subliniat faptul că înscrierea alegătorilor în Registrul Electoral reprezintă un pas important și necesar pentru exercitarea dreptului de vot în cadrul alegerilor parlamentare din acest an, având în vedere modificările aduse legislației electorale și noutatea introducerii votului prin corespondență.

Oficialul a prezentat campania de informare derulată de MAE și AEP care a cuprins organizarea de întâlniri cu românii de peste hotare, desfășurarea unor campanii online de promovare a noilor modalități de vot (#DialoglaÎnălțime, #DialogFărăFrontiere), participarea la emisiuni de televiziune și radio, acordarea de interviuri în presa scrisă, organizarea unor dezbateri cu reprezentanți ai societății civile și crearea unei secțiuni dedicate alegerilor pe pagina de web a MAE și a misiunilor diplomatice. De asemenea, demnitarul a lansat un apel public către reprezentanții mass-media din România pentru oferirea de sprijin în derularea campaniei de informare, precizând că un protocol de colaborare a fost deja semnat între MAE, AEP și o serie de instituții media.

Președintele Autorității Electorale Permanente, Ana-Maria Pătru, a subliniat importanța intrării în vigoare a noilor prevederi din legislația electorală, prin care se facilitează accesul românilor la procesul electoral, evitându-se astfel aglomerația de la secțiile de votare și costurile de deplasare.

Totodată, secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe, Sorin Moise, a prezentat pașii pe care trebuie să îi urmeze românii cu domiciliul sau reședința în străinătate pentru a se înscrie în Registrul Electoral, în vederea exercitării dreptului de vot  prin corespondență sau la secțiile de votare înființate acolo unde se înregistrează cel puțin 100 de cetățeni. Acesta a subliniat că este important ca alegătorii să folosească tot intervalul pus la dispoziție pentru înscriere, care debutează la data de 1 aprilie 2016.

Cetățenii români care doresc să se informeze cu privire la desfășurarea procesului electoral din străinătate pot consulta materialele informative alcătuite de AEP și MAE accesibile în secțiunile speciale de pe pagina de internet a fiecărei instituții (http://www.roaep.ro/vot_strainatate/vot_strainatate.html  și http://www.mae.ro/node/35931).

Ordinul ministrului afacerilor externe privind documentele care atestă reședința în străinătate în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din anul 2016 și formularul cererii de înscriere în Registrul electoral pot fi descărcate de pe site-ul MAE .

http://www.roaep.ro/legislatie/wp-content/uploads/2016/02/0112-13-15.pdf


 

CITITI  si articolele similare :

***************

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

CERSETORII

VOTURILOR DIN  DIASPORA

            Cand sunt in strainatate si mi-e greu,

            M-ajuta numai bunul Dumnezeu…

            Alesii nu ma-ntreaba de-am mancat,

            Vin doar la electorale, mestecand rahat ! :)

                                                    MARIN MIHAI (Spania)

marin mihai-spania-aforisme

*******************MUZICA :

Formatia Catharsis (Moldova) -Oameni de paie :

                           

 *****AFIS CULTURAL

12-21 mai ,BUCURESTI,SIBIU-EUROPAfest :

 

****

ACADEMIA ROMÂNO-AUSTRALIANĂ prezintă:

„DRAGOSTE LA PRIMA VEDERE”, UN SPECTACOL DE MUZICĂ ŞI POEZIE ROMÂNEASCĂ

DRAGOSTE LA PRIMA VEDERE - AFIS

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A APARUT

REVISTA ART – EMIS,  Nr.24 /30 MARTIE 2016
Intrând pe adresa: http://www.art-emis.ro/ vă veţi afla pe prima pagină a revistei ART-EMIS, unde aveţi acces la oricare din articolele publicate
EDITORIAL – Ion Măldărescu – Margareta-„Buzdugan”, succesoarea „tronului”-fantomă
Acad. Dan Berindei – Constantin Stere, exponent al Naţiunii Române
Prof. univ. dr. George G. Potra (+) – Traian Vuia, pionier al aviaţiei mondiale (3)
Prof. Dr. Mircea Druc, Chişinău – Reîntregirea Patriei! (2)
Prof. Dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu – Basarabia, Mireasa-martiră (2)
Lector univ. dr. Galina Martea, Olanda – Basarabia, model-simbol al suferinţei şi al nelegiuirilor sociale
Mihai Ivan, Spania – Poporul român înseamnă mai mult decât o statistică pe o coală  de hârtie!
LECTURĂ PLĂCUTĂ !
IOAN MALDARESCU
*****

Marele horoscop al primăverii // Muzică.Maria Cristina Crăciun : Mulțumesc,iubită mamă ! (versuri : Corneliu Vadim Tudor)


Astrele ne provoacă, ne oferă șanse noi și schimbări, dar ne aduc și satisfacții mari în această primăvară. Chiar dacă tensiunea plutește înb aer și simțim nevoia de mai multă stabilitate, cei mai mulți dintre noi vom profita de oportunitățile care ne apar în cale.

Conjunctura astrală încărcată din această primăvară ne aduce multe evenimente și multe surprize de care ne vom bucura. În ziua tradițională a mucenicilor, pe 9 martie, va fi o eclipsă de Soare care va întâlni Luna nouă din zodia Peștilor. La scurtă vreme, tot în luna martie, eclipsa de Soare va fi urmată de o eclipsă de Lună plină în zodia Balanței. Cu aceste două evenimente majore, luna martie este posibil să răstoarne multe proiecte personale și să ne oblige să ne gândim la schimbări sau la soluții creative cu ajutorul cărora să ocolim problemele inutile. Cele două eclipse vor pune accentul pe relațiile de cuplu care au nevoie de o revigorare, vor aduce dragostea și vor încuraja relațiile aflate la început.

 

berbecBerbec (21 martie – 20 aprilie)

O primăvară cu surprize!

Primăvara acestui an este marcată de momente astrale deosebite, care vor avea un impact profund asupra zodiei tale. De la jumătatea lunii martie, când Soarele și Mercur vor intra în Berbec, trebuie să fii mai atentă la șansele care se ivesc în jurul tău. Va fi o perioadă prielnică să îți cauți un loc de muncă mai bun, pentru că șansele vor fi mult mai mari decât la începutul anului. Dacă nu ai nevoie de un alt loc de muncă, este posibil ca situația ta materială să sporească datorită unei moșteniri sau datorită unei sume consistente de bani pe care o recuperezi de la alții. În aprilie, Luna nouă din zodia ta aduce vești surprinzătoare și te provoacă să accepți o schimbare în viața de cuplu. Ai grijă să modifici lucrurile în favoarea ta, pentru că vor rămâne multă vreme astfel. În luna mai, te bucuri de dragoste și de o călătorie neplanificată.

Evenimentele majore:

22 martie: zodia ta primește vizita lui Mercur care poate favoriza noi câștiguri și o situație materială mult mai bună.

7 aprilie: va fi Lună nouă în zodia ta, la doar două zile după ce primești vizita lui Venus, astfel că vei avea parte de vești mai bune în plan sentimental.

taurTaur (21 aprilie – 21 mai)

Mercur ridică noi provocări

Primăvara începe cu o schimbare radicală în sufletul tău și vei descoperi că interesele mai vechi se risipesc. Vei avea alte priorități, iar munca ta şi gândurile tale se vor îndrepta spre un alt proiect. Eclipsa de Soare din prima decadă a lunii martie poate avea un impact emoțional deosebit asupra ta, mai ales dacă te simți neglijată în ultima perioadă. Se pot petrece anumite schimbări pe care nu le doreşti, dar te întorci la obiceiuri sau oameni care te-au făcut odinioară fericită. Din aprilie, îl vei avea drept musafir pe Mercur care va intra în cea de a doua etapă de retrogradare a anului. El poate aduce, pentru scurtă vreme, probleme financiare la care nu te aștepți, dar îți va oferi mai mult timp să te gândești la tine și la relația de cuplu.

Evenimentele majore:

5 aprilie: Mercur ajunge în zodia ta pentru o perioadă mai lungă, care va cuprinde și o etapă de retrogradare din 28 aprilie până pe 22 mai.

30 aprilie: primești vizita lui Venus care poate face multe lucruri frumoase pentru tine, dacă ești ambițioasă și știi să îți pui calitățile în valoare.

gemeniGemeni (22 mai – 21 iunie)

Concentrează-te pe carieră!

Vei munci foarte mult în următoarele luni și vei avea ambiția să aduni cât mai mulți bani pentru proiectele tale viitoare sau pentru o vacanță exotică. Dar succesul va veni cu adevărat numai dacă vei fi suficient de creativă pentru a dezvolta o idee pe cont propriu. Cariera ta are nevoie de o schimbare, ca să progresezi, mai ales dacă ai trecut deja de vârsta de 40 de ani. Profită de perioada de retrogradare a lui Mercur să îți concentrezi eforturile pentru a găsi o colaborare interesantă sau chiar un alt loc de muncă. În luna mai, două evenimente astrale majore în care este implicat Mercur ar putea declanșa evenimente fără precedent și schimbări dramatice. Viitorul tău poate arăta cu totul altfel din această primăvară, dacă îți provoci destinul!

Evenimentele majore:

24 martie: Saturn, Marele Învățător al zodiacului, își începe mișcarea retrogradă pentru o perioadă de 6 luni. Datorită lui, poți schimba multe din situațiile tensionate din viața ta.

28 aprilie: Mercur, astrul guvernator al zodiei tale, intră în mișcare retrogradă până pe 22 mai și te obligă să te gândești la o modalitate de a avansa în carieră.

racRac (22 iunie – 22 iulie)

O nouă abordare în dragoste

Eşti pornită să faci schimbări în viața, în familia și în casa ta. Ai multe planuri, dar, probabil, o sumă de bani destul de modestă. Vestea bună este că eclipsa de Lună plină din luna martie poate constitui punctul de plecare pentru tot ceea ce vrei să realizezi. Bugetul tău nu îţi va permite să faci prea mari investiţii, dar te poți ocupa pe rând de lucrurile de care ai nevoie și vei reuși să realizezi mai mult decât îți imaginai! În aprilie, este important să pui deoparte niște bani pentru tine. Pe de altă parte, ar fi bine să te ocupi mai mult de relația de cuplu și să încerci o nouă abordare, în cazul în care aveți de rezolvat anumite probleme.

Evenimentele majore:

23 martie: Eclipsa de Lună plină din această zi îți poate oferi energia necesară pentru a duce mai departe un proiect dificil și costisitor, chiar dacă nu dispui de suficienți bani.

22 aprilie: va fi Lună plină în Scorpion, o zodie cu semn de Apă ca și zodia ta, iar influența ei poate avea beneficii mari asupra relației de cuplu.

leuLeu (23 iulie – 22 august)

Pregătește-te pentru schimbări!

Începutul primăverii stă sub semnul unei eclipse de Soare, în data de 9 martie, care poate aduce multe emoții și schimbări. Dacă ești sigură că un lucru va merge șnur, pregătește și un plan de rezervă, pentru că pot apărea oricând modificări de ultimă oră. Eclipsele de Soare sunt capricioase și pot aduce răsturnări de situație, dar vestea bună este că întotdeauna au și un efect pozitiv asupra zodiei tale. Eclipsa te va obliga să iei alte decizii cu privire la planurile tale personale și să îți găsești noi resurse financiare pentru a le pune în aplicare. Dar vei constata pe parcurs că schimbările sunt de bun augur. Din luna mai, după mai multe pregătiri, vei începe o activitate nouă, fie că este vorba de un alt loc de muncă, fie de un proiect personal. Va fi obositor, vei avea un program aglomerat, dar, dacă știi să îți faci o listă cu priorități, vei avea multe satisfacții.

Evenimentele majore:

9 martie: va fi o eclipsă de Soare, a cărei energie se împletește cu forța Lunii noi din zodia Peștilor. Combinația elementelor esențiale ale acestui eveniment astral, Focul și Apa, va declanșa evenimente ieșite din comun în mediul tău familiar.

22 mai: intrarea Soarelui în zodia Gemenilor este de bun augur pentru planurile tale personale și îți aduce energia necesară de a începe o nouă activitate, dinamică și destul de obositoare.

fecioaraFecioară (23 august – 22 septembrie)

Veștile bune vin în luna mai

Te vei face remarcată, mai ales dacă lucrezi într-un domeniu plin de creativitate, iar energia astrelor te împinge spre reuşite de care nu te credeai capabilă. Spre sfârșitul lunii martie și în luna aprilie, când Mercur va pune accentul pe șansele profesionale, trebuie să depui un efort deosebit pentru a ieși în față cu idei inedite și eficiente. Va fi o perioadă foarte bună să progresezi în carieră, să urci pe o treaptă superioară și chiar să ajungi pe un post de conducere, unde poți lua decizii mult mai bune pentru toată echipa. Dacă ai o familie numeroasă, un pas înainte în carieră ar putea fi benefic pentru voi. Vei avea un program mai ordonat și, poate, mai mult timp pentru copii.

Evenimentele majore

22 martie: intrarea lui Mercur în semnul de Foc al Berbecului va fi de bun augur pentru planurile tale legate de carieră. Este o bună perioadă să îți cauți un alt loc de muncă sau să atragi noi parteneri dispuși să investească în munca ta.

9 mai: este o zi pe care merită să o ții minte, deoarece Jupiter, astrul șanselor și al marilor beneficii, revine la tranzitul direct în zodia ta și poate aduce multe vești bune.

balantaBalanță (23 septembrie – 22 octombrie)

Bucură-te de familie și de dragoste!

Profită de influenţa frumoasă a eclipsei de Lună din martie şi vei fi privilegiată în dragoste şi în familie. Găsește activități noi care să te apropie mai mult de soțul tău sau de copii, dacă aceștia au crescut și vin tot mai rar pe acasă. Dar nu face schimbări majore în viața personală, decât dacă sunt absolut necesare. Primăvara aceasta este perioada în care trebuie să te bucuri de armonie și de liniște acasă și să alungi grijile, pentru că eclipsa de Lună va face lumină în problemele emoționale. Din aprilie, Venus promite să te ajute cu bani, fie că primești un bonus neașteptat, fie că găsești o colaborare care îți aduce pentru o vreme venituri suplimentare. Cert este că, la sfârșit de aprilie, vei avea norocul să aduci mai mulți bani la bugetul familiei.

Evenimentele majore

23 martie: va fi Lună plină în zodia ta și totodată o eclipsă de Lună cu efecte pe termen lung asupra vieții de familie. Planifică în detaliu tot ceea ce vrei să realizezi cu soțul sau copiii tăi, ca să fii sigură de rezultat.

5 aprilie: va începe tranzitul lui Venus, astrul care îți guvernează zodia, prin semnul de Foc al Berbecului și vei primi șanse noi să îți îmbunătățești situația financiară.

scorpion Scorpion (23 octombrie – 21 noiembrie)

Atenție ce decizii iei!

Te bucuri de o lungă perioadă stabilă și prosperă în martie și aprilie, dar vor fi și momente în care vei lua decizii greșite și vei fi copleșită de emoții. Este posibil ca legătura cu unele persoane apropiate să treacă prin clipe tensionate, mai ales dacă este vorba de persoane mai în vârstă. Vei fi nevoită să faci concesii, vei căuta să împaci pe toată lumea, dar ai și tu orgoliul tău. În schimb, relația de dragoste și relațiile cu copiii tăi vor fi tot mai puternice și armonioase. Datorită Lunii pline care va intra în zodia ta pe 22 aprilie, veți depăși împreună problemele care vă supără de ceva vreme. În luna mai, conjunctura astrală va fi favorabilă pentru câștiguri, dar mai puțin generoasă cu perspectivele profesionale.

Evenimentele majore:

22 aprilie: va fi Lună plină în Scorpion, un eveniment astral marcat de elementul instabil al Apei, ceea ce va amplifica legăturile emoționale sincere, dar și durerile mai vechi, peste care nu reușești să treci.

27 mai: Marte, astrul care guvernează relațiile, își începe mișcarea retrogradă în zodia ta și ar putea provoca, în următoarea perioadă, schimbări legate de persoanele apropiate.

sagetatorSăgetător (22 noiembrie – 21 decembrie)

Privește în trecut!

Primăvara este o perioadă specială pentru zodia ta, care se află sub influența lui Saturn, supranumit Marele Învățător al astrelor. De la sfârșitul lunii martie, Saturn va intra în mișcare retrograde și va pune în mișcare o serie de evenimente care te obligă să iei atitudine și să îți schimbi viitorul. Fie că vei descoperi unde ai greșit și vei reuși să îndrepți lucrurile, pentru a merge pe un drum mai drept, fie că vei pune capăt relațiilor toxice din viața ta, în această primăvară vei avea realizări care te vor mulțumi sufletește. Este posibil ca viața socială să fie tensionată, mai ales în aprilie, dar în luna mai vei avea parte de vești bune și multe bucurii.

Evenimentele majore

24 martie: Saturn își începe mersul retrograd în zodia ta până la jumătatea lunii august, perioadă în care vei avea ocazia să analizezi și să îndrepți greșeli din trecut.

21 mai: va fi Lună plină în Săgetător, un moment astral care îți dă energia și puterea de a pune capăt unor situații incerte și de a trece peste obstacole cu care nu ai vrut să te confrunți în trecut.

capricornCapricorn (22 decembrie – 20 ianuarie)

Fii hotărâtă pe deciziile tale

Capriciile lui Saturn îţi crează probleme în relaţiile sentimentale, dar asta nu te va împiedica să te bucuri de fiecare moment alături de persoana iubită, chiar dacă mai aveți și divergențe. Este posibil ca o parte din planurile voastre să difere la începutul sezonului cald și să mergeți pe drumuri separate pentru o vreme. Dar vă veți da seama curând că vă este mult mai bine împreună. Saturn va influența și relațiile cu cei din jur, aducând în prim plan aspecte nelămurite sau chiar îngrijorătoare. Din punct de vedere financiar, problemele tale se pot rezolva de-a lungul primăverii. O tranzacţie sau o mică afacere pe care ai făcut-o cu câteva luni în urmă, îşi va arăta roadele. În sfârşit te vei bucura de banii de care aveai nevoie și, poate, limitezi și cheltuielile.

Evenimentele majore

24 martie: va începe prima etapă de retrogradare a lui Saturn din acest an, din martie până în august. Fiind astrul guvernator al zodiei tale, retrogradarea lui va influența viața socială și relațiile cu cei apropiați.

9 mai: Jupiter își încheie mersul retrograd în semnul de Pământ al Fecioarei, ceea ce va avea efecte benefice asupra zodiei tale și va restabili armonia în jurul tău.

varsatorVărsător (21 ianuarie – 19 feb)

Ferește-te de situațiile complicate 

Începutul primăverii poate să fie o perioadă tensionată, dacă te confrunți deja cu probleme, fie la serviciu, fie în viața personală. Nici în martie, nici în aprilie nu vei găsi rezolvări pentru toate, dar vei avea, totuși, momente frumoase și împliniri. Pe 12 martie, Venus își va încheia vizita în zodia ta, urmând să revină abia în luna decembrie. Dar nu te va părăsi fără să lase în urmă un dar de care să îți aduci aminte multă vreme cu satisfacție. În aprilie, ai grjă să nu se complice și mai mult situațiile tensionate din viața ta și stai departe de conflicte. Abia din luna mai se risipesc toate grijile și vei avea o viață mai senină și mai liniștită. Totodată, și situația materială va fi mai bună din mai.

Evenimentele majore

12 martie: Venus părăsește zodia ta și intră în semnul Peștilor, moment care marchează o împlinire, un succes profesional sau un câștig cum nu ai mai avut parte de multă vreme.

23 martie: eclipsa de Lună plină este un moment astral pe care trebuie să îl reții. Urmărește ce efecte are în următoarea decadă și profită de influența ei să restabilești armonia în cuplu.

pestiPești (20 februarie – 20 martie)

Satisfacții în plan personal

Primele zile din martie sunt cele mai frumoase. Te detaşezi de probleme, iei o scurtă pauză şi te odihneşti. Primești vizita lui Mercur care te va ajuta să faci față problemelor financiare și să restabilești prioritățile în familie. Mai mult, vei primi o veste bună legată de câștigurile tale sau de situația materială a soțului. Din aprilie, însă, apar complicații, din cauza marilor astre care intră în mișcare retrogradă. Saturn retrograd ar putea provoca schimbări neplăcute în cuplu, iar Marte retrograd ar putea complica relațiile de serviciu. Abia din luna mai, lucrurile se schimbă în favoarea ta, iar Jupiter revine la sentimente mai bune. Te poți baza pe marele astru să îți aducă și bucurii, nu numai obstacole și provocări.

Evenimentele majore

9 martie: eclipsa de Soare și Luna nouă care vor marca zodia ta în această zi pot aduce câteva evenimente fericite și îți vor da energia necesară să începi o activitate nouă.

9 mai: Jupiter revine la mersul direct în zodia Fecioarei și va influența benefic toate proiectele tale, pe cele de serviciu, dar mai ales pe cele personale, care îți vor aduce mari satisfacții.

Medeea – astrolog

http://www.libertateapentrufemei.ro/

Imagini de 1 Martie: Martisoare virtuale - Imagini de 1 Martie: Renasterea Naturii - Slide 1 din 10

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c***

Mulţumesc, iubită mamă !-versuri : Corneliu Vadim Tudor/muzica: Marian Nistor/Canta: MARIA CRISTINA CRACIUN

MULŢUMESC, IUBITĂ MAMĂ

Mulţumesc, iubită mamă,
Steaua mea din zori de zi
Fără tine îmi este teamă
Că planeta s-ar răci

Te-am secătuit de vlagă,
M-ai crescut, m-ai înflorit
Pentru tine, mamă dragă,
Soarele e-n asfinţit
Lege tainică a firii,
Nu pleca fără să-mi laşi
Zăcămintele iubirii,
Mamă, suflet uriaş,
Şi secretul nemuririi,
Mamă, suflet uriaş

Mamă frumoasă, primul meu rai,
Fă o minune, te rog, mai stai!
Dulce lumină, ram de măslin,
Încă nu-i vremea, mai stai puţin!…

de Corneliu Vadim Tudor

Acest cîntec l-am scris pentru mama mea, să o îmbărbătez fiindcă suferise o operaţie foarte grea şi se afla la spital. L-am rugat pe Marian Nistor să compună muzica şi să i-o dea Corinei Chiriac. M-am pomenit că textul i l-a dat Mirabelei Dauer şi a ieşit cum nu se putea mai bine. Mirabela are o voce de aur. Au imprimat-o, au dat-o la radio, singurul post de radio de atunci, şi i-au rugat pe cei de acolo să o programeze la emisiunea «O melodie la adresa dumneavoastră» care se desfăşura între orele 8:00 şi 9:00. La ora opt şi un sfert mama urma să intre în operaţie şi am vrut să audă melodia în direct la Radio. M-am dus la spital. Cînd a început să cînte a plîns săraca mama, plîngeau toate femeile de acolo.

„MAJESTATE,NU PLECA !”. Aflati care este starea de sanatate a Regelui Mihai I al Romaniei


04.03.2016

Aflat pe un pat de spital departe de țară, ultimul Rege al României trece prin momente grele. Anunțul de astăzi al Familiei Regale potivit căruia Suveranul se află într-o stare de sănătate foarte gravă obligă la un arc peste timp, care a început acum 89 de ani, la București, odată cu prima urcare pe tron.

Destinul ultimului Rege al monarhiei românești a fost însă presărat cu momente grave, cu tulburătoare clipe de derută și tristețe. Pentru Mihai, viața nu este altceva decât o lungă, ba chiar foarte lungă călătorie spre galeria de hermină a capetelor încoronate ale acestei țări, bunicii și părinții săi, care stau astăzi cuminți în cartea de istorie.

“Mi s-a schimbat numele? De ce îmi spui Majestate?”

Copilăria i-a fost greu încercată. Cu un tată care avea să-l îndepărteze de mama sa și chiar să-l detroneze, Mihai a primit în epocă apelativul de Regele-copil.

Într-o dimineață din 1927, pe când avea doar șase ani, este trezit din somn de guvernanta englezoaică: ”Majestatea Voastră”. Dialogul, așa cum relata atunci revista Time, este candid: “Mi s-a schimbat numele?”, a răspuns curios Mihai, “de ce îmi spui Majestate?”. După ce femeia îi explică cu propriile cuvinte că bunicul său, Regele Ferdinand, a murit, iar el va prelua prerogative regale, Mihai întreabă cu inocența vârstei: “Mă vor lăsa să mă joc ca înainte, nu-i așa?” Educat și disciplinat, Mihai își joacă însă cu seriozitate rolul de Rege-copil, din momentul în care urcă treptele Parlamentului. Fotografiile care îl arată salutând ostășește sau întinzând mâna miniștrilor în frac fac înconjurul lumii. Este prima mare încercare a vieții.

Tatăl său, Regele Carol al II-lea, care renunțase la tron în 1925 și fugise cu iubita în exil, ia decizia să se întoarcă din pribegia romantică. Suveranul care a provocat patru crize constituţionale şi a renunţat de trei ori la tron, trecînd în istorie drept „ramura putredă a dinastiei“, cum l-a numit Ionel Brătianu, descinde, în vara lui 1930, ca într-un film american, cu un avion în țară și este întronat o zi mai târziu. Mihai este detronat. Pentru prima dată, la cei doar opt ani ai săi, micul voievod înțelege că viața este o continuă succesiune de întâlniri cu destinul.

”Mâine veţi fi spânzuraţi cu toţii în piaţa palatului!”

Trec anii și România intră în zodia extremelor. În interior, țara e cuprinsă de haos, în exterior, războiul o sfâșie. Tatăl, care îi luase locul cu un deceniu în urmă, este forțat de împrejurări să renunțe la tron și să ia calea exilului în toamna lui 1940, într-un moment când România pierduse o treime din teritoriu și un sfert din populație. Potrivit lui Arthur Gould Lee, Regele este trezit din somn de un aghiotant regal și informat scurt: „Majestatea Voastră este chemată la orele zece în Sala Tronului, pentru a depune jurământul de încoronare”. Mihai jură loialitate țării și devine, la cei nouăsprăzece ani, Suveran al României. Gâtuit probabil de emoțiile tulburătoare ale acelor zile, în uniforma Armatei Regale, cu vocea tremurândă rostește: „Jur credinţă Naţiunii Române!“. În nebunia unor zile cu amenințări, proteste și focuri de armă, Mihai își vede tatăl pentru ultima dată, pe peronul fierbinte al gării Băneasa. Țara intra în plin război. Mihai intra și el în rolul Regelui-adult.

În alianță cu Germania nazistă, cu un mareșal incapabil să înțeleagă iminența dezastrului, cu trupele sovietice intrate în țară, România se apropia încet de colaps. Pe 23 august 1944, Regele, înconjurat de câțiva militari, după ce oamenii politici cu care pusese la cale lovitura de palat sunt de negăsit, îl primește pe Ion Antonescu la Palatul Regal. Mareșalul refuză să demisioneze, iar Regele părăsește imediat încăperea. Era doar semnalul pentru arestarea lui Antonescu. Mina de pe chipul mareșalului este de confuzie și nedumerire. Într-un exces de furie, strigă cu obidă: ”Mâine veţi fi spânzuraţi cu toţii în piaţa palatului! Nenorociţilor. Nu vă daţi seama ce faceţi?” Era ultima dată când avea să-l vadă pe Antonescu. În noapte, Regele anunță întoarcerea armelor. Din nou, viața îi arată lui Mihai că destinul i-a rezervat cu mult mai mult decât văzuse până atunci.

Cînd a plecat în exil, Regele avea 27 de ani

Trec zilele, iar România este rapid ocupată de Armata Roșie. Fără Parlament, cu toate eforturile de a ține în viață guverne democratice, Regele ajunge cu spatele la zid. În primăvara lui 1945, Andrei Vîșinski, trimisul lui Stalin, venit special la București pentru a impune un guvern al comuniștilor, sosește în audiența la Mihai. La Palatul Elisabeta de pe Șoseaua Kiseleff, Mihai îl primește de emisarul sovietic. Discuția devine un război al nervilor în toată regula. Vîșinski bate cu pumnul în masă și țipă isteric: ”Ialta sunt eu!”. Pleacă din biroul Regelui trântind ușa de perete așa de tare încât varul din jurul tocului crapă și cade. Regele este obligat să-l propună pe Groza prim-ministru. La cei 24 de ani neîmpliniți, lui Mihai soarta îi arată că nu a trăit încă destule.

Trec anii și Regele devine din ce în ce mai singur. Ultimele luni de domnie sunt un război dur pentru supraviețuirea Coroanei. Cercul se închide și comuniștii îl înconjoară, România este aproape în totalitate comunizată. Pe 30 decembrie 1947, Regele și mama sa, Regin-mamă Elena, care l-a însoțit peste tot începând din 1940, sunt chemați de la Sinaia la București. La Palatul Elisabeta, Suveranul îi întîmpină pe primul-ministru Pentru Groza și pe cel care avea să devină primul dictator al României comuniste, Gheorghiu-Dej. Discuția ține o oră şi jumătate. Atmosfera grea, de tensiună și prăbușire sufletească, are o victimă sigură: Regelui i se cere să abdice. Groza îi spune Reginei-Mamă precipitat: „Dacă nu (semnează), va fi un dezastru pentru ţară!“. Primul-ministru le arată șmecherește Regelui și mamei sale Browning-ul automat de sub haină. După ce își fac numărul, complotiștii pleacă satisfăcuți. Mihai este împietrit, iar mama sa plânge. Peste câteva zile, Familia Regală părăsește România pentru jumătate de veac. Cînd a plecat în exil, Regele avea 27 de ani, dar viața nu îi dovedise încă destule.

”Majestate, nu pleca!”

Câtă speranță și emoție trebuie să fi trăit Regele în decembrie 1989, după atâția amar de ani de despărțire. Prima tentativă de a veni în România are loc în decembrie 1990, când Regele avea deja 69 de ani. După câteva ore petrecute în București, Regele și suita sa pleacă spre Curtea de Argeș pentru a se reculege la mormintele înaintașilor săi, care au cucerit independența și au făcut România Mare. Vehicule militare și soldați înarmați îi blochează drumul. Este reținut pe autostrada spre Pitești și expulzat din țară. Revenit acasă, România îi oferea Regelui încă o lecție din destinul său aproape secular.
”Majestate, nu pleca!” au cântat în cor sutele de mii de suflete care au inundat Bucureștiul în acea uluitoare demonstrație de iubire din aprilie 1992. Lui, cel care trăise atâtea și atâtea momente de tulburare și prăbușire sufletească, i se cere să rămână în țară. A fost strigătul disperat al unei națiuni bolnave, care își chema Regele acasă.

Astăzi, după aproape 24 de ani de la acel moment, cu Regele bolnav și bătrân, departe de țară, e timpul să rostim din nou această rugă.

Articol de Andrei Muraru

sursa: http://www.familiaregala.ro/

Buletin de sănătate a Regelui Mihai I, 4 martie 2016

Biroul de Presă al Majestății Sale Regelui este autorizat să transmită următorul comunicat:

Majestatea Sa Regele Mihai I se află internat, de cinci zile încoace, într-o clinică medicală din Lausanne. Din motive de respect față de suferința Majestății Sale, numele clinicii nu va fi făcut public.

Regele este într-o stare de accentuată slăbiciune fizică și primește tratament permanent. Starea sa este, până în acest moment, staționară și medicii sunt de părere că evoluția prezintă relativă stabilitate.

Regina Ana se află în reședința privată din Elveția și a fost informată de Custodele Coroanei despre spitalizarea Regelui Mihai. Regina este într-o stare de sănătate stabilă și urmează un tratament obișnuit vârstei Majestății Sale.

Margareta, Custodele Coroanei și Principele Radu văd în fiecare zi pe Majestățile Lor și rămân în continuare în Elveția, alături de Rege și Regină.

Principesele României, fiicele Majestăților Lor, vor programa în zilele care urmează deplasări în Elveția pentru a-și vedea părinții. Ele sunt zilnic în legătură cu familia și urmăresc, cu tristețe și cu speranță, evoluția stării de sănătate a tatălui lor.

Custodele Coroanei mulțumește tuturor celor care au avut generozitatea de a trimite mesaje de încurajare Regelui Mihai și Reginei Ana. Familia Regală este mișcată de profunzimea simțămintelor oamenilor față de Rege și Coroană, precum și de decența și respectul cu care mass-media a reflectat tristul și îngrijorătorul eveniment.

*******************

Care va fi menirea principesei Margareta după retragerea Regelui Mihai

03.03.2016

Articol de Claudiu Pădurean, apărut în România Liberă, 3 martie 2016

Alteța Sa Regală este primul copil al Majestății Sale și al Reginei Ana. Ea s-a născut în exil, în Elveția, la Lausanne, la 26 martie 1949. Este licențiată în Sociologie, Științe Politice și Drept Internațional a uneia dintre cele mai prestigioase universități britanice, cea din Edinburgh.

Anunțul Majestății Sale Regelui Mihai I referitor la starea gravă a sănătății sale a șocat opinia publică. Regele României este una dintre personalitățile românești cele mai iubite și, în ciuda vârstei sale înaintate, foarte mulți dintre monarhiștii români sperau să vadă pe Majestatea Sa întors acasă. Șocul a fost cu atât mai mare cu cât a venit în anul în care românii și Familia Regală serbează 150 de ani de la întemeierea Dinastiei, adică de la venirea în țară a Principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, cel care avea să devină Carol I, primul Rege al României.

Anunțul publicat de Casa Regală a României a readus în prim-plan problema succesiunii la Coroana României. Majestatea Sa Regele Mihai I a avut grijă să pregătească acest moment. Chiar dacă există speranțe că Regele va mai câștiga un răgaz bun înainte de a se duce la Domnul, Regele Mihai I a clarificat modul în care va fi făcută succesiunea. Prin Normele Fundamentale ale Casei Regale a României, prin care a abrogate legea salică, cea care cerea ca Regele să fie succedat doar de moștenitori bărbați, prin desemnarea Alteței Sale Regale Principesa Margareta a României drept Moștenitoarea Tronului și prin faptul că i-a acordat ASR Principesei Moștenitoare Margareta titlul de Custode al României, Regele Mihai I a arătat clar cine îi va urma. De asemenea, prin faptul că a reiterat în mesajul din 1 martie adresat românilor, în care anunța diagnosticul sever cu care se confruntă, faptul că va fi reprezentat în continuare de Principesa Moștenitoarea Margareta, Majestatea Sa a arătat că nu există nici o îndoială cu privire la succesoarea sa. ”Sunt sigur că fiica mea, Margareta, Custodele Coroanei, va găsi înțelepciunea și forța de a mă reprezenta și de a duce la îndeplinire toate acțiunile mele publice. Am cerut Consiliului Regal să-și continue menirea și să prezinte sfatul său Custodelui Coroanei”, a transmis Regele Mihai I în mesajul său din 1 martie.

Fidelitate de nezdruncinat

Membrii Consiliului Regal, care s-au întrunit în Elveția în zilele de 1 și 2 martie și care s-au întâlnit în data de 2 martie cu Majestatea Sa, și-au afirmat deja loialitatea față de Principesa Moștenitoare Margareta. Consiliul Regal a adoptat un document oficial în acest sens. ”Conform Normelor Fundamentale ale Familiei Regale a României, Consiliul Regal rămâne la dispoziția Custodelui Coroanei”, arată un document oficial adoptat de membrii Consiliului Regal în data de 2 martie, după întâlnirea cu Majestatea Sa Regele Mihai I. De asemenea, și principalele organizații monarhiste din România și-au afirmat regretul pentru starea de sănătate a Regelui, precum și fidelitatea față de Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare Margareta a României.

”Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei (ANRM) a luat act cu regret de decizia Majestății Sale Regelui Mihai I de a se retrage din viața publică. Toți membrii ANRM se roagă pentru însănătoșirea Majestății Sale”, afirmă cei doi copreședinți ai Alianței, Cătălin Șerban și Valentin Lungu. “ANRM își reafirmă fidelitatea de nezdruncinat și sprijinul față de Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare Margareta a României și față de toți membrii Familiei Regale a României. ANRM va continua să militeze ca până acum pentru revenirea României pe drumul său firesc, acela de monarhie constituțională”, mai susțin reprezentanții alianței.

Cei doi copreședinți ai ANRM au exprimat și opinia Clubului Monarhiștilor Clujeni și ai Clubului Monarhiștilor Bistrițeni, care au decis să participe la procesul de unificare a mișcării monarhiste din România. ”Nu există o personalitate mai potrivită și mai bine pregătită pentru a-l reprezenta pe Regele Mihai I și, atunci când va fi nevoie – noi sperăm că acest lucru se va întâmpla peste multă vreme – să îi succeadă Regelui”, a mai anunțat copreședintele ANRM, Cătălin Șerban.

Biografia publică a Principesei Moștenitoare Margareta confirmă declarațiile liderilor monarhiștilor. Alteța Sa Regală Principesa Margareta este primul copil al Regelui Mihai I și al Reginei Ana. Ea s-a născut în exil, în Elveția, la Lausanne, la 26 martie 1949. Alteța Sa Regală declara că, deși s-a născut în exil, a purtat tot timpul România în suflet. Principesa Margarate a României s-a pregătit serios pentru a-și asuma responsabilități publice. Alteța Sa Regală este licențiată în Sociologie, Științe Politice și Drept Internațional a uneia dintre cele mai prestigioase universități britanice, cea din Edinburgh. În perioada exilului, Alteța Sa Regală Principesa Margareta a României s-a implicat în activitatea unor organisme create în cadrul Națiunilor Unite. Ea a activat în cadrul Organizației pentru Alimentație și Agricultură și al Fondului Internațional pentru Dezvoltarea Agriculturii. În condițiile dramatice ale anului 1989, Alteța Sa Regală a decis să se dedice total țării sale. De aceea, Principesa Margareta a României a parasite cariera pe care și-o construise în cadrul organizațiilor internaționale și, din 18 ianuarie 1990, ea slujește interesele României.

Momentul în care Principesa Margareta a României a pășit pe pământ românesc a marcat reîntoarcerea Familei Regale a României în țara de unde fusese alungată în ianuarie 1948. Pentru a oferi un  cadru funcțional activităților sale din domeniul caritabil, cultural și educativ, în anul 1990, împreună cu Regele Mihai I, Alteța Sa Regală a înființat Fundația Principesa Margareta a României. Este azi una dintre cele mai prestigioase și mai active fundații din România.

Una dintre acțiunile caritabile a Principesei Margareta a României a fost decisivă pentru viața sa. Alteța Sa Regală a vizitat un orfelinat din Piața Chibrit din București, unde avea loc un program de terapie prin artă, intitulat ”Artecole”. Acesta era coordonat de un talentat actor, Radu Duda, cu o carismă deosebită și cu o ținută morală ireproșabilă. Modul în care se ocupa de micii orfani a impresionat-o profund pe Principesa Margareta a României.

„Probabil că Principesei i-a plăcut această apropiere sufletească a copiilor faţă de mine pe care a găsit-o dovada unei anumite generozităţi şi aplecări asupra unui domeniu care îi era atât de drag. A fost o întâlnire care ne-a marcat pe amândoi sufleteşte”, descria actualul Principe Radu al României această întâlnire. Frumoasa poveste de dragoste care s-a născut în urma acestei întâlniri a continuat cu căsătoria dintre Magareta și Radu, în 21 septembrie 1996. Soțul Principesei Margareta a României a devenit, la rândul său, Principe al României. În anul 1997, la 50 de ani după ce fusese silit să abdice, Regele Mihai I a modificat Normele Fundamentale ale Casei Regale a României și a desemnat-o pe Principesa Margareta drept succesoare. Aceste norme stabilesc clar modul în care va avea loc succesiunea regală.

“Șeful Casei Regale a României, potrivit tuturor practicilor și convențiilor de astăzi, este de jure sau de facto Suveran, în termeni de autoritate asupra Casei Regale a României, la orice moment. Imediat după decesul Șefului Casei Regale a României, fără vreo proclamație ulterioară, Moștenitorul Evident sau Moștenitorul Prezumptiv, în funcție de cine va fi în viață și primul în linia de succesiune la acel moment, va primi din acea clipă titlul și apelativul de Rege sau Regină, indiferent de poziția Familiei ca Dinastie domnitoare sau ne-domnitoare și indiferent dacă, mai târziu, va alege sau nu să nu folosească un asemenea titlu sau apelativ”, prevăd Normele Fundamentale promulgate de Regele Mihai I. Tot aceste norme au oferit Alteței Sale Regale titlul de Custode al Coroanei României. Acest titlu este purtat de Șeful Casei Regale, în mod obișnuit.

În toți anii, Principesa Margareta a României a onorat încrederea acordată de tatăl său, iar în opinia istoricilor, fidelitatea sa față de Regele Mihai I nu poate fi comparată decât cu cea manifestată de Regele Ferdinand I față de Regele Carol I. În ciuda unor diversiuni referitoare la preluarea rolului de Moștenitor de alte persoane, Normele Fundamentale și dorința Regelui Mihai I sunt clare.

http://www.familiaregala.ro

*******

Declarația Consiliului Regal din 2 martie 2016 (video)

Schimbarea sistemului de învăţământ din România, în favoarea copiilor. INTERVIU.Diana SCARLAT: Antrenorul de genii: De ce școala este o pușcărie


Copilul este unul dintre lucrătorii cei mai chinuiţi de pe planetă, pentru că nu mai are timp liber. Dacă şcoala nu este umană, după vârsta de 10 ani se blochează creşterea inteligenţei, după 12 ani creşterea creativităţii devine zero, iar viitorii adulţi vor avea minte de copii, pentru că nu mai evoluează. În această situaţie se află peste 87% din omenire.

diana scarlatDiana Scarlat-Jurnalul National: Cum ar trebui să se modifice programa şcolară, curricula şi programul elevilor, în învăţământul preuniversitar, astfel încât să devină eficient sistemul de învăţământ?
florin colceagFlorin Colceag:
Elevilor nu li se oferă ce au nevoie. În legătură cu istoria, copilul trebuie să înţeleagă în primul rând faptul că în spatele datelor calendaristice au fost nişte crize manageriate într-un anumit fel. Noi putem învăţa din istorie. Foarte puţini oameni ştiu că Napoleon Bonaparte era un foarte bun geometru. Toţi îl ştiu ca pe un foarte bun conducător de oşti, dar el se întrecea cu profesorii de matematică de la Sorbona, iar când îşi planifica strategiile luptă, le planifica matematic. Sau despre Alexandru Macedon şi despre relaţia lui foarte strânsă cu Aristotel. Macedon, fiind elevul unui mare filosof, ştia să gândească foarte bine lucrurile. Dar aşa cum este expusă istoria în clipa de faţă, eu nu ştiu câţi adulţi îşi mai amintesc la ce dată a fost nu ştiu ce bătălie între doi combatanţi.

R: Ce anume îi interesează pe copiii de astăzi?
Florin Colceag:
Eu lucrez cu copii de diverse vârste. Sunt extraordinar de interesaţi când sunt la vârste mici. Au saci de întrebări şi se luptă să găsească lucruri interesante pentru toţi ceilalţi. Este o experienţă aproape unică. Aceasta nu se practică în învăţământul românesc. Copiii întreabă. Foarte mult întreabă la şase ani despre cosmos şi vor să ştie totul despre cum s-a generat sistemul solar, cum a apărut Pământul, cum a apărut soarele, galaxiile. Ei vor să afle detalii.

R: Dar cum se împacă această curiozitate cu religia în şcoli?
Florin Colceag:

Originea omului, Adam şi Eva, ridică probleme. Am chiar un fiu de preot care-mi pune întrebările acestea frecvent, pentru că ei intră într-o contradicţie directă cu teoria evoluţionistă, cu faptul că prima Eva a trăit cu mult înaintea Adamului care a dat cromozomul Y stabil. Nu s-au putut întâlni, ca să aibă copii împreună. Dar le explicăm că de fapt corpul uman s-a dezvoltat într-un fel, iar spiritul uman s-a dezvoltat altfel, şi că a existat într-adevăr o pereche atât de spirituală, încât a transmis această spiritualitate copiilor lor. Copiii nu învaţă nici istoria religiilor, nici istoria umanităţii. Ei ar trebui să ştie foarte multe lucruri, astfel încât să nu existe confuzii, iar atunci când ei doresc răspunsuri, li se bagă în cap cu totul alte lucruri.

R: Ar trebui să se predea religia în şcoli în continuare, aşa cum s-a predat până în prezent?


Florin Colceag:
Părerea mea este că religia ar trebui să se schimbe completamente, să devină mult mai umană. Eu am avut surprize groaznic de neplăcute cu unii copii care învaţă religia. A venit o fetiţă la mine şi m-a întrebat: „Domnule profesor, eu sunt spurcată? Mi-a zis profesorul de religie că sunt spurcată. Că fetele nu au voie să intre în altar, pentru că sunt spurcate”. Trebuie intervenit serios aici şi făcută o diferenţiere între ştiinţă şi religie, pentru că se creează o situaţie de neiertat pentru evoluţia copiilor. Pe de educaţia. Religia ortodoxă este minunată, a plecat din trunchiul dacic. Nu se vede istoria din rădăcini, faptul că noi am fost cea mai puternică civilizaţie neolitică până în epoca fierului, în Europa. La noi istoria porneşte de la Decebal. Este totalmente greşit gândită şi formulată. Istoria trebuie să dea învăţături şi din istorie trebuie să pleci conştient de starea ta umană şi cu o personalitate mai puternică şi mai bine pregătit pentru viaţă. Omenirea a reuşit să evolueze trăgând învăţături din trecut. Noi ne tăiem rădăcinile.

R: Cât timp ar trebui să petreacă un copil la şcoală?


Florin Colceag:
Ne batem joc de timpul lor. Ei stau 20 de ani în şcoală, până termină facultatea. Sunt 20 de ani din viaţa unui om care sunt prost fructificaţi. Aici este problema. Dacă ne dă cineva 20 de ani de viaţă, nu spunem mulţumesc? Dar dacă ne ia 20 de ani? De ce şcoala este o puşcărie? Nu este declaraţia mea, ci a Condoleezei Rice, fosta şefă de cabinet a lui Bush. A ajuns la aceeaşi concluzie şi a făcut declaraţia la CNN: şcoala este o puşcărie, copiii abia aşteaptă să plece de la şcoală, la fel ca deţinuţii care vor să scape de puşcărie. Când ea poate fi un loc minunat, templul cunoaşterii, dacă ceea ce li se oferă elevilor corespunde cu nevoile lor.

R: Acum s-a propus să se păstreze la şcoală cât mai mult timp elevul, chiar dacă nu va fi notat, pentru a putea fi controlat. Este o metodă bună? Se doreşte introducerea unor materii opţionale, care să nu mai fie notate.


Florin Colceag:
Acesta este un lucru bun, pentru că ei nu primesc note pentru materiile opţionale. Dar trebuie schimbat complet sistemul de gândire. Dacă acest timp este calitativ extrem de bun, atunci merită să stea la şcoală, dar să fie extrem de bun. Dacă ei sunt sclavi pe plantaţie, făcând lucruri care nu-i interesează, acest lucru este nociv. Drepturile fundamentale ale copilului sunt încălcate în acest moment. Dacă profesorul dă un morman de teme, copilul este unul dintre lucrătorii cei mai chinuiţi de pe planetă, pentru că nu mai are timp liber. Ei chiar nu mai pot face nimic, pentru că trebuie să-şi facă temele, care sunt prost gândite, prost concepute, inutile şi dăunătoare. Ei sunt bolnavi, au oasele fragile, pentru că stau foarte mult timp pe scaun, pentru a citi sau pentru a scrie. Sănătatea le este compromisă. Sunt generaţii întregi care suferă din această cauză.

R: Școala înseamnă competiție continuă, de la orele de sport până la notele la matematică. Este normal să fie aşa?


Florin Colceag:
Şi această competiţie este greşit aplicată. Elevii trebuie să înveţe să coopereze. Copiii nu trebuie să se întreacă între ei, ci trebuie să se ajute. Pe de altă parte, copiii trebuie să ajungă să se bucure de ceea ce fac. Ei nu se bucură. Sunt demotivaţi, apoi nu mai vor să meargă la şcoală.

Trebuie să găsim alte forme de educaţie. În privinţa matematicii, ei trebuie să înveţe să gândească matematic, să aibă o gândire logică, pentru a se descurca în anumite domenii, să poată modela anumite realităţi. Nu există modelare în matematica actuală, aşa cum este predată la şcoală. Există doar teoreme, fapte care ar deveni importante ca instrumente de gândire. Eu n-am văzut pe cineva care să fi folosit în viaţa reală teorema lui Rouche, omniprezentă în manuale. Nu avem în faţă nişte copii care să aibă o cerere şi să primească o ofertă din partea şcolii. Dacă ne uităm cu atenţie la curiozitatea copiilor de 10 ani, este aproape zero. Atât de tare ignoră şcoala curiozitatea lor, dorinţa lor de cunoaştere, încât se toceşte curiozitatea. Mai este un fapt extraordinar: dacă nu există dialogul lor cu profesorul, de la minte la minte, şcoala nu este umană. Dacă dialogul acesta nu există, iar ei sunt doar nişte saci care trebuie să fie înfundaţi cu informaţie, după 10 ani se blochează creşterea inteligenţei, după 12 ani creşterea creativităţii devine zero şi atunci devin adulţi cu minte de copii. Ei nu mai evoluează. Şi în această situaţie se află peste 87% din omenire. Trebuie să înţelegem că în epoca actuală trebuie să deschidem altfel de programe de formare a personalităţii. Prin faptul că ei tocesc, reproduc şi iau o notă îi condamnăm. Este totalmente greşit.

R: Cum ar trebui să procedeze profesorul pentru a-l determina pe copil să înveţe de plăcere?


Florin Colceag:
Profesorul ar trebui să-i arate doar ceea ce a făcut perfect, astfel încât să înveţe şi apoi să se corecteze singur. S-a introdus acest sistem şi în România, mai mult în şcoli private, din păcate. Mai este un lucru interesant: copilul care iese la tablă şi performează este scutit de tema de acasă, în schimb, el poate ajuta un alt coleg. Acestea sunt principii pedagogice pe care nu le predau facultăţile în România. Când intră profesorul în câmpul muncii, habar nu are cum trebuie să se comporte cu elevii. Sunt şi excepţii pozitive, dar nu este o programă unică la facultate. Ţinând seama de importanţa învăţământului preuniversitar, pentru că şi facultăţile se lovesc de faptul că le vin absolvenţi din ce în ce mai slabi, profesorii nu ştiu stiluri de predare care să corespundă stilurilor de învăţare. Am văzut că stilurile de învăţare au intrat în facultăţi. Mă bucur din tot sufletul. Dar stiluri de predare nu: cum să lucrezi cu senzitivi, cum trebuie să lucrezi cu vizuali. Noi trebuie să modernizăm educaţia şi acest lucru este totalmente inevitabil, dacă vrem să mai existăm ca neam.

R: De unde ar trebui să înceapă modernizarea sistemului de educaţie din România?
Florin Colceag:

Trebuie să ajungem să punem la punct un sistem de evaluare care să nu mai fie inhibitor. Sistemul cu note nu spune nimic şi conduce la ceva teribil. Notele de la 1 la 10 şi faptul că examenele la liceu se dau pe media anterioară, plus rezultatul la examen, şi salariile proaste ale profesorilor au condus la o corupţie de necrezut şi la şantaj emoţional la adresa părinţilor, care trebuie să se ducă la profesor cu ceva. Este un cancer social care trebuie extirpat. Salarizarea trebuie să fie diferenţiată prin succesul pe care îl are elevul, cu ajutorul profesorului. Nu poţi să loveşti în profesori, pentru că ei au fost la rândul lor victime. Li s-a luat posibilitatea de a se ocupa de copii în momentul în care au fost obligaţi să completeze zeci de rapoarte şi hârtii. Aceasta a fost o acţiune absolut inumană, care continuă. Profesorii aveau deschidere foarte mare pentru a-şi îmbogăţi stilul de lucru, pentru că au ajuns în învăţământ din pasiune, dar mulţi dintre ei au plecat dintr-un sistem care generează frica. Sistemul acesta piramidal bazat pe frică merge până la elev, care trăieşte cu frica de a nu rămâne corigent sau repetent. Acest sistem este de provenienţă americană.

Este sistemul „no child left behind”, care s-a dovedit a fi dezastruos. Americanii au renunţat la acest sistem chiar de anul acesta. Noi trebuie să umanizăm educaţia, dar ne împiedicăm de acest cancer, pentru că multe dintre cadrele didactice cred că au atins culmea performanţei atunci când pun note şi completează rapoarte. În Elveţia, o învăţătoare are salariul 6.000 de franci elveţieni, dar arată un nivel foarte înalt de competenţă pentru a ajunge în învăţământ. Să nu uităm că scopul principal este să le dăm copiilor prilejul de a căpăta învăţături de viaţă, pentru a putea gestiona mai târziu crizele pe care le provocăm noi. Trebuie să orientăm spre viitor totul. Noi nu trebuie să-i facem victime. Trebuie să-i facem învingători.

Avem nevoie să învăţăm din istorie, pentru că altfel am trăit degeaba toată istoria şi reluăm aceleaşi greşeli anterioare. Dacă am învăţa, am şti cum să evităm crizele următoare. Organismul uman, ca şi organismul social, are crize dacă nu ştie cum să le depăşească. O înţelegere de genul acesta ar deveni interesantă pentru copii.

Elevii pleacă demotivaţi total de la şcoală şi sunt convinşi că sunt foarte proşti, pentru că nu fac faţă manualului. Literatura nu le place, dar nici nu li se oferă texte care să fie plăcute pentru ei. Este înnebunitoare problema comentariilor învăţate pe dinafară. Limba maternă şi limba română ar trebui legate de istoria popoarelor. Începe să devină relevant să traduci un termen şi să vezi cum a apărut. Gramatica, de asemenea, este completamente neinteresantă pentru copii dacă nu este explicată.

Îl felicit pe domnul academician Solomon Marcus pentru iniţiativa pe care a avut-o de a analiza toate manualele. Îi rog pe părinţi şi pe profesori să facă acelaşi lucru. Îi supunem pe copii la un chin îngrozitor. Este inuman ce se întâmplă.

4 Best Education Loans For Abroad Studies
Profesorul Florin Colceag este cunoscut şi ca Antrenorul de genii, cel care luptă pentru schimbarea sistemului de învăţământ din România, în favoarea copiilor. Este licenţiat în matematică, doctor în economie şi specialist internaţional în consultanţă sustenabilă. Se ocupă de pregătirea copiilor supradotaţi şi a olimpicilor din țara noastră, iar până în prezent a dat României peste 300 de tineri foarte bine instruiţi, care au devenit cercetători, profesori universitari şi specialişti în diverse domenii, cei mai mulţi în străinătate.

´´Antrenorul de genii: De ce școala este o pușcărie´´-Interviu realizat de DIANA SCARLAT/Jurnalul National (www.jurnalul.ro )

-Ilustratia pe blog (cu imagini de pe Internet) : M.M.

************MUZICA:

Pink Floyd – Another Brick In The Wall (HQ)

TOTO CUTUGNO ofera un martisor romancelor si le asteapta,pe 13 martie 2016, la concertul sau special de la Cluj,dedicat Zilei Femeii


Clujencele vor sarbatori Ziua Femeii in compania lui TOTO CUTUGNO!

Le doresc tuturor femeilor o primavara frumoasa si un 1 Martie fericit si le astept pe clujence la concertul din 13 martie”-TOTO CUTUGNO

________________

Sei il mio risveglio del mattino

Sei la mia forza qui sul mio cuscino

Sei la mia eterna primavera

Sei la tenerezza della sera

 

„Esti boarea mea de dimineata

Esti forta care ma ridica de pe perna

Esti primavara mea eterna

Esti tandretea serii”

Acesta este martisorul pe care Toto Cutugno il dedica tuturor femeilor din Romania: cateva versuri din cantecul „Una canzone che non c’e”, se precizeaza in comunicatul Project Events,remis Revistei HAI,ROMANIA ! (http:://mihaimarin.wordpress.com).

Martisoarele nu exista in Italia, dar aceasta traditie – de a intampina primavara purtand in piept un fir rosu impletit cu unul alb mi se pare fascinanta”, spune artistul italian. Cum nu o data artistul a declarat ca in Romania se simte ca acasa, el promite tuturor romancelor, si mai ales celor care ii sunt prietene, printre care se numara nume mari precum Nadia Comaneci, un concert care sa fie inainte de orice un cadou pentru luna femeii.

Le doresc tuturor femeilor o primavara frumoasa si un 1 Martie fericit si le astept pe clujence la concertul din 13 martie” – este mesajul pe care cantautorul il transmite reprezentantelor sexului frumos.

Intalnirea lui Toto Cutugno cu fanii dar mai ales cu fanele sale va avea loc pe 13 Martie 2016, incepand cu ora 19.00, la Sala Polivalenta din Cluj-Napoca! Evenimentul este dedicat Zilei Femeii, se va numi „Best Of” si promite sa rasfete toate admiratoarele artistului cu hiturile care l-au consacrat: „L’Italiano“, „Serenata“, „Insieme: 1992”, „Figli”… dar mai ales cu melodiile special compuse pentru reprezentantele sexului frumos.

Project Events Romania (organizatorul spectacolului) ne-a mai comunicat ca biletele pentru concertul lui Toto Cutugno se gasesc la casa de bilete a Salii Polivalente, Libraria Librarium Universitatii, la agentia de bilete a Teatrului National, la standul Ticketnet din Cora, la standul Ticketevent din Iulius Mall, la magazinele Orange, Vodafone, Diverta, Germanos, Inmedio si in agentiile TUI TravelCenter. Cei ce doresc sa comande biletele online o pot face de pe: BILETOO.ro, BILETMASTER.ro, EVENTIM.ro, BILET.ro, BLT.ro, BILETE.ro, MYTICKET.ro, TICKETNET.ro. (Marin MIHAI)

declaratie de dragoste primavara

 

TOTO CUTUGNO – LA CANZONE CHE NON C’E

27 februarie.LA MULTI ANI,DOAMNEI DORINA BALAN ,sotia scriitorului CRISTIAN PETRU BALAN din SUA !.

Concursul internațional de poezie, eseu, proză scurtă și dramaturgie “MEMORIA SLOVELOR “ 2016


concursul international memoria slovelorRedacția revistei „Memoria slovelor” a Ligii Scriitorilor Români, Filiala Vâlcea, are plăcerea să vă informeze că în 2016 va avea loc ediția a II-a a Concursului Internațional de poezie, eseu, proză scurtă și dramaturgie „MEMORIA SLOVELOR”

La acest concurs pot participa românii de pretutindeni.

Textele pentru concurs vor fi scrise în format A4, Times New Roman, caracter 12, obligatoriu cu diacritice, spațiere la un rând.

La secțiunea poezie se va participa cu două poezii care în total să nu depășească 32 de versuri.

La secțiunea eseu se participă cu un singur text de maxim 1 pag.

La secțiunea proză scurtă se va participa cu un singur text de maxim 2 pag.

La secțiunea dramaturgie se va participa cu o piesă de teatru de maxim 3 pag.

Se pune condiția ca lucrările participante la concurs să nu fi fost publicate în volum, în reviste online sau pe hârtie și să nu se facă publice pe durata concursului sau a jurizării.

Textele care nu îndeplinesc condițiile de mai sus vor fi descalificate.

Concurenții vor trimite personal prin e-mail trei documente: unul cu textul, unul cu adresa de mail și nr. de telefon și o poză jpj pe adresa:

memoriaslovelor@yahoo.ro

și se va specifica: Pentru concurs, secțiunea (poezie, eseu, proză scurtă sau dramaturgie)

Cei care doresc sa participe la mai multe secțiuni vor trimite materialele în e-mail-uri separate (pentru fiecare secțiune în parte)

Concursul se va desfășura în perioada 15 martie – 31 mai, iar jurizarea va avea loc în perioada 01 iunie – 01 august, 2016.

Se vor acorda pentru fiecare secțiune în parte PREMIUL I, II, III constând din diplome tipărite, cărți și câte un exemplar din revista “Memoria slovelor” unde vor fi publicate lucrările câștigătoare.

De asemenea se va acorda un PREMIUL SPECIAL ales din toate lucrarile de către TRADUZIONI TALABA’ din ITALIA cu care revista noastră este în colaborare la acest proiect. Traduzioni Talabà va acorda DIPLOMA, un obiect de artă personalizat confectionat în Italia, precum și traducerea și publicarea lucrării câștigătoare în revistele de literatură din Italia.

Lucrările câștigătoare vor fi publicate și în alte reviste internaționale online (în limba română) în urma negocierii cu administratorii acestora.

Premierea câștigătorilor se va face pe 31 august de Ziua Limbii Române.

Comisia de jurizare este alcătuită din personalități ale culturii românești din țară și diaspora

Al Florin Țene – președintele LSR, România

 

Daniela M. Popescu– scriitor și redactor „Memoria slovelor” pentru diaspora, Spania

Mihaela Talabà – scriitor și traducător, Italia

Vasile Hatos – scriitor, Italia

Ilie Fîrtat – scriitor și redactor „Memoria slovelor”, România

Ion Părăianu – scriitor și redactor „Memoria slovelor”, Romania

Ion Nălbitoru – scriitor și redactor șef „Memoria slovelor”, România

ilie-firtat-20012015

Autor: ION NALBITORU


**************************muzica folk :

Florian Pittis- Sfarsitul nu-i aici

 

 

 

Revista si Editura ARMONII CULTURALE.Valerian MIHOC : Interviu cu scriitorul GHEORGHE A. STROIA


Motto: ”Cărțile îți deschid și lărgesc mintea și te fac mai puternic decât orice altceva.” – William Feather

gheorghe a stroia -revista armonii culturaleArta, arta comunicării în sine a apărut odată cu omul. Încă din antichitate, comunicarea fiind percepută ca un element de fond, s-a regăsit cât mai indispensabilă în desfășurarea oricărei activități sau a formării relaților sociale. Indispensabilitatea s-a axat întotdeauna pe aceste nevoi de bază: de a spune, a fi înțeles, de a fi recunoscut, a fi valorizat, de a coopera, nevoia de intimitate și de complementaritate. Astfel, determinarea ce l-a făcut pe om să-și exprime nevoile și dorințele printr-o expresie din ce în ce mai bogată, plecând de la transmiterea informațiilor în genere prin viu grai, bagajul acesta informațional cât și cel al expresiilor au dus treptat la apariția cărților – azi și aceasta să devină o artă. A existat o nevoie colosală, iar cineva a descoperit pergamentul, apoi hârtia, culminând cu apariția cărților și, implicit, evoluția artei creării lor. Mai multe desigur, vom afla de la interlocutorul nostru – Gheorghe A. STROIA, editor, publicist, scriitor, poet, exeget literar, membru al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe, din Adjudul Vrancei Mioritice.

Sunteți un om de litere, creator de cărți, cum de v-a venit ideea de a crea o revistă și o editură?

Gheorghe A. Stroia: În primul rând, nu m-am considerat și nu mă voi considera niciodată un om de litere. Sunt doar un suflet care crede că tot ceea ce creează poate produce emoție și poate aduce puțină alinare și mângâiere în momente de neliniște. Vorbim despre neliniștea sufletului încorsetat, de fiecare dată, de griji și multiple traume zilnice, care agresează și distrug sensibilitatea, ucid percepția reală a tot ceea ce se află în jur, deformează grav și iremediabil iubirea – ca ultimă rămășiță a umanului contemporan.

(In foto : Prima Biblie din lume transpusa integral in versuri de clujeanul IOAN CIORCA a aparut la Editura ARMONII CULTURALE din Adjud)

https://mihaimarin.files.wordpress.com/2015/07/biblia-in-versuri-ion-ciorca.jpg?w=200

Am dorit dintotdeauna să fac pentru alții ceea ce aș face și pentru mine, să deschid o poartă spre afirmare, tuturor celor care merită acest lucru. Am vrut neapărat să acord încredere și ajutor, celor care au nevoie de toate aceste lucruri, ca să meargă mai departe. N-am făcut-o din meschinul interes de a mă promova în vreun fel, ci doar din nevoia de a dărui și altora măcar puțină ascultare, din dorința de a construi împreună un loc unde să ne putem privi în ochi cu încredere și speranță, acordându-ne sprijin reciproc. Un loc…

”Cărțile îți deschid și lărgesc mintea și te fac mai puternic decât orice altceva.” – William Feather

Indiferent că facem vorbire despre o revistă de cultură sau despre o editură, cred că menirea lor trebuie să fie aceeași: de a aduce în atenția trăitorului contemporan nume valoroase ale literaturii și culturii momentului, de a promova talentul fără nicio risipă, de a debuta nume noi și de a le face cunoscute. Ideea de revistă și editură a pornit tocmai de la acest deziderat și cred – fără falsă modestie – că mare parte dintre lucrurile pe care ni le-am propus s-au realizat.

Îmi amintesc că în trecut ați avut o problemă cu revista on-line, ce anume credeți că s-a întâmplat?

Gheorghe A. Stroia: Da, am avut ceva probleme, mai simplu, site-ul inițial Armonii Culturale a fost anihilat – ”mici” probleme, deci. S-a pierdut o muncă titanică de peste 3 ani, au dispărut fără urmă câteva mii de articole ale valoroșilor noștri colaboratori. Însă, nu am disperat și nici nu am renunțat. Slavă Domnului că am renăscut, ne-am reinventat și am încercat să nu facem prea mult caz din asta, ci doar să devenim mai puternici, mai uniți. Cu sprijinul unui om deosebit de generos, Narcis Zahiu (consultantul nostru IT de la Tecuci) – revista și-a revenit, a căpătat o altă față, mai atractivă, iar marea familie culturală ARMONII CULTURALE s-a reunit.

Resultado de imagen de REVISTA ARMONII CULTURALE

Este foarte adevărat că lucrurile bune sau bine făcute nasc, aproape întotdeauna, invidii și răutăți. Faptul că o publicație online a fost nominalizată în mai multe rânduri la premiile Radar de Media și a obținut un clasament mai mult decât onorant, printre alte nume foarte bine cotate, înseamnă ceva pentru noi. Ei, nu e suficient să fii invidios pentru o astfel de realizare? Deși, din punctul meu de vedere, invidia este o manifestare elocventă a superficialității, a inferiorității umane, a frustrărilor infinit acumulate, a imposibilității de a te ridica deasupra altora și nici măcar deasupra propriei condiții. La mine, cel puțin, invidia se manifestă într-un mod foarte ciudat: nu sunt supărat pe acel ”ceva/cineva” de invidiat, ci doar pe mine că nu pot să fiu la fel de bun, la fel de valoros. Pentru cel care e mai sus decât mine, toată stima și admirația, tot respectul. Urăsc, însă, să fiu privit de sus. Nu uit nicio clipă ce spunea gânditorul: Pentru că privești totul de sus, nu poți vedea pe cineva care e mai presus decât tine. Nu-i așa?

Tot despre revistă, aceasta fiind cu titlu informativ atât pentru public cât și pentru scriitori, ce statut ați propus revistei și ce doriți să promovați prin ea?

Gheorghe A. Stroia: Cred că am răspuns deja acestei întrebări, dar risc să mă repet: scopul principal al revistei este de a promova nume valoroase ale literaturii și culturii române contemporane de pe întreg mapamondul, de a aduce un serviciu pozitiv de imagine tuturor românilor și României, per ansamblu. Românul este superdeștept, supertalentat și mai are de arătat lumii întregi încă foarte multe lucruri bune. Ne dezicem, însă, de tot ceea ce este lipsit de valoare sau de faptele reprobabile ale compatrioților noștri. Acestea nu mă reprezintă nici pe mine ca român și nici pe noi, ca neam. Promovăm doar talente autentice, mai vechi sau mai noi, deschidem căi de promovare pentru tineri și foarte tineri autori sau artiști, unim oameni, creăm punți între suflete, prin frumos. Până la urmă diversitatea naște unitate. Dar, nu uităm să fim noi, doar noi, români de aici sau de pretutindeni.

O mică prezentare a dumnevoastră dacă doriți..?

Gheorghe A. Stroia: Mi-e greu să vorbesc despre mine însumi. De obicei, îi las pe alții să vorbească. Însă, cu toată modestia, vă reamintesc doar câteva lucruri: m-am născut la Adjud, jud. Vrancea, la data de 22 mai 1970, într-o familie cu unsprezece copii (au fiind al șaptelea), din părinții Andrei și Aurica STROIA. Sunt absolvent al unei facultăți tehnice (deci inginer de profesie), promoția 1995. În 2010 am publicat prima carte, iar la finele anului 2010 aveam deja 8 titluri de carte publicate. La debut de 2016 am peste 25 de titluri proprii de carte publicate. Din anul 2011, sunt membru al Ligii Scriitorilor din România, iar în aprilie 2013, am devenit membru al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe, fapt care mă onorează și-mi confirmă că sunt pe calea cea bună.

În februarie 2011, am fondat la Adjud, împreună cu poetul focșănean IONEL MARIN, revista universală de creație și atitudine ARMONII CULTURALE, devenită un brand și o mare familie culturală. La 15 iunie 2011 (dată fatidică, aniversarea a 122 de ani de la nașterea în viața veșnică a LUCEAFĂRULUI) am fondat editura Armonii Culturale, care publică români talentați de pe întreg mapamondul. Acestea sunt doar câteva lucruri despre mine, însă cel mai important aspect al ”carierei” mele scriitoricești este acela că am legat, în toți acești ani, multe prietenii cu scriitori, editori, exegeți, poeți, jurnaliști, prozatori, artiști plastici, muzicieni, regizori, de foarte înaltă ținută morală și artistică, cărora le datorez respectul meu și afecțiunea mea totală. Pe toți i-am făcut părticele din sufletul meu și lor trebuie să le mulțumesc astăzi pentru că exist în media literară. Ei m-au încurajat de fiecare dată să continui și… voi continua.

Felicitări, este o performanță! Cum de ați reușit să scrieți și să publicați 8 cărți numai într-un an?

Gheorghe A. Stroia: Sincer, nu știu! Bănuiesc totuși că a fost vorba de ceva adunat undeva acolo, în minte și în suflet. E ca un vulcan, care ani de-a rândul a acumulat și apoi a erupt. Altfel nu îmi explic. Nu am avut niciodată ceva schițat clar, nici măcar în minte. Probabil subconștientul mi-a făcut o farsă, una frumoasă de bună seamă. Sper să fie așa și în continuare. A urmat primei cărți dorința de a continua și așa au apărut una câte una, rând pe rând…

Până acum cam la câte cărți ați ajutat/contribuit spre a fi publicate, dacă aveți cumva făcut vreun total? Iar, dintre toate acestea care v-a plăcut, surprins, frapat (în sens bun)?

Gheorghe A. Stroia: Din 2011 și până acum, am ajutat cumva să iasă la lumină peste 300 de titluri de carte, ale românilor de mare valoare de pe întreg mapamondul. Nu vreau să citez titluri sau nume, toate/toți îmi sunt dragi, țin foarte mult la fiecare carte la care am trudit, pentru că o parte din energia și sufletul meu a rămas acolo. Și pentru că mi-au plăcut atât de mult, am și scris prefețe, postfețe, cronici sau recenzii, pentru marea lor majoritate, indiferent dacă discutăm despre poezie, nuvelă, roman, carte de literatură pentru copii, antologii literare, cărți de specialitate, studii filologice, exegeze, etc.

Am încercat să fac astfel încât să mulțumesc pe toată lumea, dar în primul rând să mă automulțumesc, să pot trăi liniștit și împăcat cu mine însumi. Doresc să fac o precizare: am scris doar despre ceea ce mi-a plăcut cu adevărat. Niciodată nu am făcut compromisuri legate de calitatea materialului în sine sau de integritatea morală a autorilor. Nu știu și nu pot lucra decât cu material de calitate, atât uman, cât și editorial. Am avut și discuții în contradictoriu, dar, întotdeauna, s-au dovedit a fi constructive, orientate în sens pozitiv, fără alte efecte secundare. Unii țin la părerile lor foarte mult și e normal, dar trebuie să ai răbdare și curaj de a-i explica omului ce anume e greșit, fără să deranjezi, fără să fii trivial, ci să dovedești mereu respect și multă, multă diplomație. Nu știu dacă am reușit întotdeauna, dar știu că întotdeuna, prin modul de abordare, am câștigat prieteni noi și nu am produs nici un prejudiciu… nimănui. Altora am creat dependență și cred că e un lucru foarte bun. O strategie de marketing spune destul de simplu că: un client mulțumit te spune altor trei persoane, iar unul nemulțumit, altor nouă. Așa că riscul asumat pentru neseriozitate este foarte mare, iar delictul moral… pe măsură!.

Familia dvs. vă susține în egală măsură presupun și cred că vă și inspiră, pentru și a face totul mai ușor, dacă bănuiesc bine?!

Gheorghe A. Stroia: Sigur că da! Familia mea, soția mea și cei doi fii, m-au ajutat întotdeauna să-mi regăsesc liniștea necesară, ei au fost și sunt susținătorii mei înfocați. Fără ei și fără sprijinul lor nu aș fi reușit să realizez nimic. Da, ei

 

mă inspiră, scriu și pentru ei, dragostea mea este infinită. Nu-mi doresc nimic altceva decât să fim sănătoși cu toții și să ne bucurăm în continuare unii de alții, ca și până acum! Lor le dedic și le datorez toate împlinirile mele. Soției

 

mele îi datorez faptul că m-a susținut de fiecare dată, dar m-a și criticat cu maturitate, atunci când a fost cazul. Ea este, dealtfel, cel mai aspru critic al meu, căreia, din respect și dragoste, i-am datorat creșterea mea, din fiecare zi

.

Spuneați despre invidie, ce credeți dvs., oare n-ar fi mai bine fără ea, sau că e totuși necesară prin faptul viețiurii într-o societate?

Gheorghe A. Stroia: Am pornit întotdeauna de la ideea că invidia are la bază lipsa de încredere între oameni. Exact ca într-un cuplu: cu cât ești mai încrezător în ceea ce ai, cu atât ești mai liniștit. La fel ca și cu gelozia. Unii spun că gelozia este cea mai mare dovadă de dragoste, că nu poți iubi fără să fii gelos. Cred, totuși, că sub această afirmație se ascund, de fapt, porniri nejustificate (de joasă speță, subumane) într-o relație bazată pe încredere. Invidia nu, nu are ce căuta între oameni! La fel, nici ura, mânia, zavistia, pizma, minciuna, mândria, așa ne învață Mântuitorul nostru, de bună seamă. Așa cum am mai spus: dacă trebuie, totuși, să fii invidios, fii doar pe tine însuți și nu pe alții, poate astfel vei ajunge să fii ca ei și să dobândești ce au ei…!

Sunt de acord cu dvs.! Tot referitor la societate, dvs. ce considerați: este bună pentru ceva egalitatea între sexe și dacă da, pentru ce anume?

Gheorghe A. Stroia: Sigur că da, egalitatea între sexe este de bun augur. E ca și cum m-ați întreba dacă unii sunt superiori altora? Dintotdeauna am crezut că în familie, societate, în viață – în general, femeia și bărbatul trebuie să aibă drepturi egale. Asta însemnând și șanse egale la o familie, la o carieră, la recunoaștere, la promovare. Asta și pentru dreptul natural al omului, care vine pe lume singur și în pielea goală, plecând din această lume, la fel de singur cum a venit.

Dacă oamenii vor crede cu adevărat în egalitatea între sexe, atunci lumea va deveni mai bună. Nu am mai fi obligați să fim martorii atâtor atrocități planetare, la care victime sunt, de cele mai multe ori, femeile. Ar fi mai multă armonie și înțelegere. Iar noi, bărbați, care, prin firea lucrurilor suntem mai puternici, ar trebui să fim mai protectori, mai împăciuitori și așa am deveni și mai puternici. Vorba tibetanului: cel mai slab scoate primul pumnul! Așa e?

Vă mulțumesc foarte mult pentru timpul pe care nu l-ați acordat! Vă dorim multă sănătate, putere de muncă și mult suuces în orice întreprindere viitoare!

Gheorghe A. Stroia: Și eu vă mulțumesc și vă adresez aceleași urări de mult bine și de sănătate, că-i mai bună decât toate!!!

valerian mihoc

Interviu realizat de VALERIAN MIHOC

……..POEZII de GHEORGHE A. STROIA :

Vara din Tine
(dedicat POEZIEI), din Parfum de tei, Armonii Culturale, 2012:
În vara din tine
e-atâta lumină,
aud glas de îngeri
zburând peste tină.
În vara din tine-s
petale de floare,
celest curcubeu
armonii de culoare.
În vara din tine
e-atâta grea rugă,
păcatele-s fum
pregătite să fugă.
În vara din tine
e-atâta durere,
senin de privire
şi cerul ce geme.
În vara din tine
e-atâta credinţă,
un vers de lumină
e întreaga-ţi fiinţă!
SPERANȚE!
(dedicat României la concursul Internațional organizat cu ocazia primei aniversări a Zilei Limbii Române)
În fiecare an te regăsesc mai tristă…
Stai singură-aşteptând iar veste de departe,
ţi-e chipul plin de riduri şi glasurile-ape,
aştepţi la sânu-ţi fiii plecaţi în zări deşarte.
Ţi-e vocea sugrumată, emoţii te străbat,
de prin păduri şi munţi şi cerurile-nalte
răzbate câte-o doină cântată de-un copil,
iar se cutremur’ cetini din brazii de departe.
Ţi-e părul tău cel verde o vatră de cenuşă,
stinsă cu lacrimi multe din ochi tăi de jar,
asculţi strigăt de jale şi doruri nesecate,
aştepţi să se coboare al Cerului lin Har.
Eşti tristă iar, Măicuţă, te văd slăbită chiar
şi nu ştiu cum aş face să-ţi iau acum durerea:
nu plânge după codri, nu plânge după mare,
căci inimile noastre ţi-s singure averea!
Din cerurile albe chiar Pronia veghează,
în veci va fi de strajă l-al tău slăvit hotar,
căci numai Domnul ştie cât de bogată eşti,
iar fiii tăi de asta nici nu mai au habar!
În pieptul tău bat tare trei inimi cu putere –
Ardealul şi Moldova, şi Ţara Românească,
în mâinile-ţi trudite se zbat şoptind şuvoaie –
Trei Crişuri, Prutul, Oltul şi Dunărea cerească.
Toţi codrii tăi acum din frunză verde-ţi cântă
şi îngerii în cor colind rostesc în taină,
iar milioane de inimi bătând fără-ncetare
ţi-s cerul cu luceferi pe-a ta frumoasă haină.
În fiecare an te regăsesc mai tristă…
Cum aş putea, Măicuţă, durerile să-ţi iau
şi peste dealuri arse să le arunc pe toate
doar bucuria vieţii, lumina să ţi-o dau?
În fiecare an te regăsesc mai tristă…
Cum aş putea, Măicuţă, să-ţi stâmpăr aspra sete
şi să te strâng în braţe, cu dragoste fierbinte,
Sufletul să-ţi sărut, pe ochi să-ţi pun Pecete?
Eu nu sunt trist, Măicuţă, şi nimeni nu mai fie!
E ziua ta cea sfântă, e zi de sărbătoare,
când cerul şi pământul tresaltă pentru tine,
iar fiii tăi resimt născând, din dor, culoare.
Mă rog la cer, Măicuţă, să te cinstesc mereu:
Roş’, galben şi albastru mi-e sângele în vene,
Mi-i tânăr iarăşi gândul, dar sufletul îmi plânge
Că-n fiecare an… te regăsesc mai tristă!
Parfum de Tei
S-au aşternut pe coala albă
Un gând, o lacrimă, o slovă,
Ce-adesea-n râu de simţăminte
Au râs şi-au plâns, prinse în horă.
S-au aşternut peste cuvinte
Mătăsurile albe, grele,
Cu frumuseţea lor pribeagă
La vis, la viaţă să ne cheme.
Am dezbrăcat esenţa vieţii
Până la oase şi-am trudit-o
Adesea… plânsu-i-am în palmă,
Adesea… am batjocorit-o.
Am dezbrăcat de ramuri pomii
Şi îmbrăcatu-i-am în haine
De albe vise, de mătănii,
De calde rugăciuni şi cazne.
S-au aşternut peste versete
Rostiri de simplă-nchinăciune,
Aripi de îngeri măsluite –
Cenuşă, smoală şi tăciune.
Iar peste lacrimi din cuvinte
Şi peste suflete captive
Am aşternut ca pansamente
Versuri pribege şi motive.
Au răsărit adesea flori
Cu trup subţire, colorat
Şi s-au născut, adesea, clipe
De vii regrete sau păcat.
O lume tainică, nespusă,
Ne-a mângâiat cu dorul ei,
Ne-am preschimbat în albii nori
Şi-n flori… doar cu parfum de tei.

 

***********************PICTURA SI MUZICA*******

PENTRU COMENZI PICTURI

de ANCA BULGARU :

E-mail: vbulgaru08@yahoo.com
Telefon: 004.0770 83 85 12

 

Picturi de Anca Bulgaru (Iasi)- Winter Dream/Muzica: Eldar Mansurov.

STELIAN TITUS GOMBOS : Despre poetul, prozatorul şi publicistul Mihai Eminescu în viziunea Bisericii, despre raportarea sa la învăţătura creştină, precum şi abordarea vieţii şi operei sale din perspectiva credinţei creştine…


stelian titus gombosStelian Gombos este consilier superior la Secretariatul de Stat pentru Culte.

***

Despre poetul, prozatorul şi publicistul Mihai Eminescu în viziunea Bisericii, despre raportarea sa la învăţătura creştină, precum şi abordarea vieţii şi operei sale din perspectiva credinţei creştine…

Studiul operei eminesciene, şi când spunem asta nu ne gândim numai la poezie, ci la întreaga producţie literară pe care o găsim consemnată în manuscrisele sale, în articolele apărute în presa timpului, ne descoperă o personalitate cu o neostoită sete de cunoaştere, dornică de a-şi însuşi tot ceea ce oferea gândirea omenească în cele mai variate domenii de manifestare a spiritului. „Nu e ramură de ştiinţă, afirma Ioan Slavici despre Mihai Eminescu, pentru care el n-avea, cum zicea, o „particulară slăbiciune”, şi când se înfigea odată în vreo chestiune, citea un întreg şir de cărţi privitoare la ea…” Ar fi interesant un scurt voiaj prin gândirea lui, cu accent pus pe viziunea sa asupra creştinismului şi pe perspectiva din care evalua omul.

Ion Slavici avea dreptate. Cursurile audiate de Mihai Eminescu la Viena şi Berlin sunt dovada unei preocupări pentru dobândirea unei culturi enciclopedice. Drept, economie politică, ştiinţe financiare, filologie, istorie modernă şi geografie, fizică, medicină şi filozofie sunt domeniile care pentru Mihai Eminescu prezentau un interes deosebit. Nu degeaba cartea lui Constantin Noica îl prezenta pe cel născut la Ipoteşti ca „omul deplin al culturii româneşti”. Nu avem ştiinţă ca Mihai Eminescu să fi urmat vreun curs de teologie în anii studiilor în străinătate. Avem mărturie însă că în primul rând acasă, şi mai apoi la Cernăuţi, a făcut cunoştinţă cu biserica şi cărţile liturgice. Ceasloavele, liturghierele, mineiele, sinaxarele, cărţile de învăţătură n-au rezistat curiozităţii tânărului din Ipoteşti şi au fost cercetate cu atenţie. Chipul lui Iisus Hristos apare evocat în câteva poezii şi în articolele publicate în „Timpul”. Intuiţiile lui Mihai Eminescu asupra Persoanei Fiului lui Dumnezeu întrupat nu sunt foarte numeroase, dar compensează prin profunzimea lor. Cel mai reprezentativ text cu privire la creştinism este un articol intitulat „Şi iarăşi bat la poartă…”, publicat în ziarul „Timpul”, datat 12 aprilie anul 1881. Se pare că este vorba de Vinerea Mare sau chiar Sâmbăta din Săptămâna Mare a acelui an, pentru că autorul scrie: „Astăzi încă Iisus Hristos este în mormânt, mâine se va înălţa din giulgiul alb ca floarea de crin, ridicându-şi fruntea sa radioasă la ceruri”.

Despre cea mai înaltă formă a existenţei umane

Vorbind despre Evanghelie şi mesajul ei adus lumii, Mihai Eminescu aşază creştinismul pe prima treaptă în istoria evenimentelor care au schimbat lumea. În comparaţie cu celelalte învăţături religioase apărute, mai apropiate sau mai depărtate de venirea lui Iisus Hristos, credinţa creştină propune iubirea drept cea mai înaltă formă a existenţei umane: „Sunt două mii de ani aproape de când ea (Evanghelia) a ridicat popoare din întuneric, le-a constituit pe principiul iubirii aproapelui, două mii de ani de când biografia fiului lui Dumnezeu e cartea după care se creşte omenirea. Învăţăturile lui Buddha, viaţa lui Socrate şi principiile stoicilor, cărarea spre virtute a chinezului La-o-tse, deşi asemănătoare cu învăţămintele creştinismului, n-au avut atâta influenţă, n-au ridicat atâta pe om ca Evanghelia, această simplă şi populară biografie a blândului nazarinean a cărui inimă a fost străpunsă de cele mai mari dureri morale şi fizice, şi nu pentru el, pentru binele şi mântuirea altora. Şi un stoic ar fi suferit chinurile lui Iisus Hristos, dar le-ar fi suferit cu mândrie şi dispreţ de semenii lui; şi Socrate a băut paharul de venin, dar l-a băut cu nepăsarea caracteristică virtuţii civice a Antichităţii. Nu nepăsare, nu dispreţ: suferinţa şi amărăciunea întreagă a morţii au pătruns inima mielului simţitor şi, în momentele supreme, au încolţit iubirea în inima lui şi şi-au încheiat viaţa pământească cerând de la tată-său din ceruri iertarea prigonitorilor. Astfel, a se sacrifica pe sine pentru semenii săi, nu din mândrie, nu din sentiment de datorie civică, ci din iubire, a rămas de atunci cea mai înaltă formă a existenţei umane”.
Măreţia Persoanei lui Iisus Hristos nu constă doar în sublimul învăţăturii predicate de El celorlalţi, ci în împlinirea cuvintelor rostite de Iisus în propria Sa viaţă. Mihai Eminescu subliniază ideea că o doctrină, nişte principii abstracte nu vor fi niciodată de-ajuns pentru a mişca popoarele să le urmeze. Doar exemplul unei persoane reale, care face vie învăţătura pe care o propune, aduce cu sine convingerea că Iisus Hristos este Adevărul absolut: „E uşoară credinţa că prin precepte teoretice de morală, prin ştiinţă oarecum, omul se poate face mai bun. Omul trebuie să aibă înaintea lui un om ca tip de perfecţiune, după care să-şi modeleze caracterul şi faptele. Precum arta modernă îşi datoreşte renaşterea modelelor antice, astfel creşterea lumii nouă se datoreşte prototipului omului moral, Iisus Hristos. După el încearcă creştinul a-şi modela propria sa viaţă”. Întrebării retorice de ce Iisus Hristos este aşa de mare, Mihai Eminescu îi dă un răspuns simplu: „Pentru că prin iubire el a făcut cearta între voinţe imposibilă. Când iubirea este, şi ea este numai când e reciprocă, şi reciprocă absolut, va să zică universală; când iubirea e, cearta e cu neputinţă” (M. Eminescu, Fragmentarium, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981).

„De aproape două mii de ani ni se predică să ne iubim, iar noi ne sfâşiem…”

Într-un articol intitulat „Paştele”, apărut în ziarul „Timpul” din 16 aprilie anul 1878, Eminescu comentează rugăciunea patriarhului Calist al Constantinopolului, rostită pentru încetarea secetei şi pune în evidenţă bunătatea lui Dumnezeu care nu răsplăteşte răul cu rău, ci se milostiveşte de făptura sa. Textul publicat dă la iveală familiaritatea autorului cu cărţile de cult şi cu slujba pascală pentru că articolul debutează cu o stihire din canonul Paştilor: „Să mânecăm dis-de-dimineaţă şi în loc de mir cântare să aducem Stăpânului”, încheind cu Slava Laudelor de la Înviere: „Să ne primim unul pe altul şi să zicem fraţi şi celor ce ne urăsc pe noi…”

Dar să revenim la fondul afirmaţiei. Autorul deplânge faptul că, deşi „aproape de două mii de ani ni se predică să ne iubim, noi ne sfâşiem” şi că „în loc de a urma prescripţiunile unei morale aproape tot atât de vechi ca şi omenirea, în loc de a urma pe Dumnezeu, omenirea necorijabilă nu-I urmează deloc; ci întemeiată pe bunătatea lui, s-aşterne la pământ în nevoi mari şi cerşeşte scăpare” (M. Eminescu, Opere, vol. X, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1989, p. 78). „Cum suntem vrednici a lua facerile tale de bine? Că Tu eşti dirept, noi nedirepţi; Tu iubeşti, noi vrăjmăşuim; Tu eşti îndurat, noi neînduraţi; Tu făcător de bine, noi răpitori! (…) Lesne este mâniei Tale celei atotputernice ca într-o clipeală să ne piarză pe noi şi, cât este despre gândul şi viaţa noastră, cu direptul este nouă să ne dăm pierzării, prea direpte judecătoriule! Dar… îndurării cei nebiruite şi bunătăţii cei negrăite nu este acest lucru cu totul vrednic, prea iubitorule de oameni stăpâne!” Redactorul ziarului recunoaşte la finalul citării sale: „Rar ni s-a întâmplat să vedem şiruri scrise cu atâta cunoştinţă de caracterul omenesc: Tu eşti bun, recunoaştem că noi suntem răii-răilor, dar bagă de seamă că nu-i vrednic de tine să-ţi răsplăteşti asupra noastră pentru că ai sta în contrazicere cu calităţile tale de atotbun, îndelung răbdător, lesne iertător”.

Dacă moartea are ultimul cuvânt, viaţa este lipsită de sens

(In foto : „Daca vrem sa ne iubim patria, neamul, biserica, sa-l citim pe Eminescu!” – Pomenirea lui Eminescu la Putna, 2014)

„Menirea vieţii tale e să te cauţi pe tine însuşi. Adevărul este stăpânul nostru, nu noi stăpânii adevărului. Sucul învietor al gândirii este patima. Este vorba numai ca această patimă să aibă un obiect nobil şi desigur că cel mai nobil este adevărul. Adevărul este în inimă, creierul nu este decât lacheul inimii”, exprimă crezul unui neobosit călător prin scurta viaţă în aflarea sensului existenţei:
„Au e sens în lume?
Tu chip zâmbitor
Trăit-ai anume ca
astfel să mori?
De e sens într-asta,
e-ntors şi ateu,
Pe palida-ţi frunte
nu-i scris Dumnezeu”
(Mortua est, 1871, 1 martie).
Ce vrea să spună de fapt poetul în aceste versuri? Zoe Buşulenga observă într-un comentariu al său că condiţionalul dacă, în poezie prezent prin de e, precede definirea sensului de întors şi ateu. Aşadar, doar dacă moartea ar fi ţelul singur al vieţii, atunci viaţa ar primi aceste atribute. Ultimul vers exprimă conştiinţa că omului nu-i sunt proprii atributele divine. De altfel, tot Mihai Eminescu nota: „Ideea dumnezeirii s-a născut din negaţie, din ceea ce nu este spiritul nostru – atotştiutor; din ceea ce nu este braţul nostru – atotputernic; din ceea ce nu este viaţa noastră – infinită; din aceea ce nu este sufletul nostru – ubiguu”. Avem aici trasată în linii fine diferenţa între cele două condiţii, cea divină, absolută şi cea umană, mărginită. Dar pasajul de mai sus poate fi interpretat şi în cheie apofatică, a cunoaşterii lui Dumnezeu prin negaţia tuturor limitărilor omeneşti.

„Omul este oarecum naşterea eternă”

Cu toate acestea, Mihai Eminescu are convingerea că între om şi Dumnezeu există afinităţi care fac posibilă comunicarea între cei doi. „Dumnezeu. El are predicabiliile câtor trele categorii ale gândirii noastre. El este pretutindeni – are spaţiul; el e etern – are timpul; El este atotputernic – dispune de întreaga energie a Universului. Omul este după asemănarea Lui: Omul reflectă în mintea lui – in ortum – câteşitrele calităţile Lui”.

În studiul său antropologic, Mihai Eminescu consideră că omul nu rămâne niciodată la acelaşi nivel, ci în firea lui există dorinţa unui progres, a unei lupte spre desăvârşire, prin care se încearcă autodepăşirea: „Omul conţine în el o contradicţiune adâncă. Fiecare om are în sine ceea ce numim noi o destinaţiune internă. Facultatea, puterea, voinţa chiar de a dezvolta mereu, de-a produce prin sine însuşi o viaţă nouă. Nu e nici un om mulţămit de-a rămânea etern pe acelaşi punct – omul e oarecum naşterea eternă. Această devenire eternă află în om o putere numai mărginită. Din această contradicţiune a puterii mărginite şi-a destinaţiunii nemărginite rezultă ceea ce numim viaţa omenească. Viaţa este lupta prin care omul traduce destinaţiunea sa, intenţiunile sale în lumea naturei. Această viaţă întrucât are de obiect realizarea scopurilor personalităţii în obiectele naturii se numeşte lucru. Întreaga viaţă omenească este o viaţă a lucrului” (Fragmentarium, p. 153). Împotriva celor ce se declarau liber-cugetători, Mihai Eminescu a dat o replică în „Timpul” din 2 februarie anul 1879: „…a vorbi despre o religie a liberei-cugetări este ceea ce se numeşte în logică o contradictio in adjecto, este ca şi când ai zice „oţel de lemn””.
Mihai Eminescu a fost în genialitatea sa un om de o modestie greu de întâlnit în lumea contemporană. Conştient de darurile cu care fusese înzestrat, atrăgea totuşi atenţia tuturor ca „nimănui să nu-i abată prin minte c-ar fi un geniu. Pământul nostru este mai sărac în genii decât Universul în stele fixe. Homer şi Shakespeare, Rafael, geniile în arte se nasc o dată la 3, 4 mii de ani, Newton şi Galilei, Kant şi geniile în ştiinţă, o dată la o mie de ani, încât nu ştiu zău dacă de la Adam până la Papa Leo IX au existat de toţi o duzină. Încolo, suntem cu toţi nişte bieţi mizerabili cărora aceşti regi ai cugetării ne dau de lucru pentru generaţii înainte” (Fragmentarium, p. 178).

Câteva cuvinte despre „naţionalismul” lui Mihai Eminescu

Multă lume şi-a creat impresia falsă că Mihai Eminescu ar fi un naţionalist disperat, care detesta existenţa celorlalte popoare, dar ceea ce apără el în fapt sunt tradiţia neamului, limba curată, românească şi credinţa creştină: „naţionalismul este un semn rău la un popor. Nimeni nu ţine la esistenţa sa decât acela ce are să o piardă în curând şi aceasta se simte instinctiv. Nicăieri nu se manifestă voinţă de viaţă mai tare decât acolo unde viaţa este periclitată sau prin boală internă sau prin pericol estern” (Fragmentarium, p. 129). Cosmopolitismului, la modă spre sfârşitul secolului al XIX-lea, veacul constituirii naţiunilor moderne, cosmopolitism pe care Mihai Eminescu îl învinuia că ar fi introdus în estul Europei „formele costisitoare de cultură ale Apusului”, îi opunea cultura naţională în adevăratul înţeles al cuvântului.

Într-un articol, publicat în ziarul „Timpul” la 22 ianuarie anul 1880, autorul mărturisea cu nedisimulată amărăciune: „În loc de-a merge la biserică, mergem la Caffé-chantant, unde ne-ntâlnim cu omenirea din toate unghiurile pământului, scursă la noi ca prin minune. Ba pentru că limba noastră cam veche, cu sintaxa ei frumoasă, dar grea, cu multele ei locuţiuni, îi cam jena pe prietenii noştri, am dat-o de o parte şi am primit o ciripitură de limbă păsărească cu sintaxa cosmopolită pe care cineva, dacă ştie niţică franţuzească, o învaţă într-o săptămână de zile. Bietul Varlaam, mitropolitul Moldovei şi al Sucevei, care în înţelegere cu Domnii de atunci şi c-un sinod general al bisericei noastre au întemeiat acea admirabilă unitate care-a făcut ca limba noastră să fie aceeaşi în palat, în colibă şi-n toată românimea, şi-ar face cruce creştinul auzind o păsărească pe care poporul, vorbitorul de căpetenie şi păstrul limbei, n-o mai înţelege”.

Legătura dintre Biserica Ortodoxă şi neamul românesc Mihai Eminescu o considera a fi fundamentală pentru dăinuirea în istorie a poporului din care şi el făcea parte. Rolul pe care Biserica l-a avut în dezvoltarea culturii şi identităţii naţionale este incontestabil şi aceasta pentru că „Biserica răsăriteană e de optsprezece sute de ani păstrătoarea elementului latin de lângă Dunăre. Ea a stabilit şi unificat limba noastră într-un mod atât de admirabil, încât suntem singurul popor fără dialecte propriu-zise; ea ne-a ferit de înghiţirea prin poloni, unguri, tătari şi turci, ea este încă astăzi singura armă de apărare şi singurul sprijin al milioanelor de români cari trăiesc dincolo de hotarele noastre. Cine-o combate pe ea şi ritualele ei poate fi cosmopolit, socialist, nihilist, republican universal şi orice i-o veni în minte, dar numai român nu e” (M. Eminescu, Opere, vol. X, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1989, p. 187).

„Moralitatea este pentru suflete identică cu sănătatea pentru trup!”

Pasiunea naţională şi socială a scriitorului venea din dorinţa de a vedea pe români ieşiţi din starea nenorocită în care se aflau: „Populaţia rurală în marea ei majoritate, mai ales cea depărtată de târguri, n-are drept hrană zilnică decât mămăligă cu oţet şi cu zarzavaturi, drept băutură spirt amestecat cu apă, trăind sub un regim alimentar aşa de mizerabil, ţăranul a ajuns la un grad de anemie şi slăbiciune morală destul de întristătoare. Chipul unui ţăran român, om de ţară, trăit în aer liber, seamănă cu al uvrierului stors de puteri din umbra fabricilor. Cine a umblat prin satele noastre, mai ales prin cele de câmp şi de baltă, a putut constata că de-abia din trei în trei case se găseşte câte o familie care să aibă un copil, mult doi, şi aceia slabi, galbeni, lihniţi şi chinuiţi de friguri permanente”.

Educaţia poporului constituia în gândirea eminesciană un pilon de sprijin pentru societatea românească. Instrucţia publică are în vedere şi integritatea morală a cetăţenilor pentru că „moralitatea e pentru suflete identică cu sănătatea pentru trup. Un popor imoral este fizic nesănătos sau degenerat”. Faţă de calamităţile fizice cu care se confruntă adeseori ţara întreagă, dar care se răsfrâng mai cu seamă asupra celor săraci, pericolele pe care le reprezintă oamenii corupţi, vicleni, superficiali sunt mult mai mari şi descurajatoare pentru contribuabilul român: „Între caracter şi inteligenţă n-ar trebui să existe alegere. Inteligenţe se găsesc foarte adesea, caractere, foarte arare. Ceea ce trebuie încurajat într-o societate omenească sunt oamenii de caracter. Energia centrului lor de gravitate şi dreapta ascensiune a liniei lor de mişcare trebuie descărcată de greutăţi prea mari. Precum Arhimede cerea un punct fix, pentru a ridica cu pârghia lumea din ţâţâni, astfel caracterele tari şi determinate sunt (ilizibil) împrejurul căreia se-nvârt lucrurile lumii. Este drept că ele adeseori sunt rezultatul mişcării sociale”.

Schimbând acum, registrul discuţiei noastre, mă întreb şi vă întreb: Cum mai este receptat, tratat şi abordat astăzi Mihai Eminescu? Aşa cum spunea într-un interviu criticul literar Felix Nicolau, Mihai Eminescu este respectat şi amintit doar de zilele naşterii şi morţii sale, dar mai rău decât atât este faptul că în ultimii ani s-a pus accentul pe omul Mihai Eminescu mai mult decât pe opera sa. Ce mai ştie generaţia de azi despre cel numit şablonard „poetul nepereche al literaturii române” şi „poetul naţional al românilor”? Citeam recent nişte păreri ale unor tineri prin unele spaţii virtuale de dezbatere – deloc de neluat în seamă – potrivit cărora Mihai Eminescu ar fi mult mai preţuit ca scriitor dacă nu li s-ar băga „pe gâtul elevilor” prin programa şcolară. Dacă ar fi să luăm de bun faptul că tot ceea ce este obligatoriu este automat şi rău, probabil ar trebui să trecem tot ce este de învăţat în şcoală la capitolul „facultative”, că doar la ce bun atâta efort! Nu părerile acestea sunt motiv de îngrijorare, ci rolul dascălilor. Cât de fără vocaţie trebuie să fie nişte profesori de limba şi literatura română pentru ca Mihai Eminescu să le devină indezirabil şi nesuferit elevilor? Când astfel de profesori nu au ştiinţa de a provoca dragostea de lectură la cei tineri, chiar în condiţiile ispitind la a nu citi din lumea de azi, ar fi de preferat ca din mâinile lor să iasă nişte elevi care să vorbească şi să scrie corect în limba română. Dar ştim că nu e chiar aşa. De aceea, trecând peste orice vină de o parte ori de alta a catedrei, este important ca Eminescu să fie citit, pentru că are meritul mai presus de orice de a fi turnat în cele mai frumoase forme limba noastră.

Foto: monah Timotei Tiron

(In foto: Eminescu omagiat la statuia sa de la Manastirea Putna)

Prin urmare, altfel, s-ar cădea să ne amintim de Mihai Eminescu, nu doar într-un mod şi într-un cadru festivist, de ziua lui, ci recitindu-i o poezie pentru a ne da seama de ce este un geniu. Iar dacă, de bine, de rău, opera sa poetică încă este cunoscută, în schimb, articolele de ziar îi sunt ştiute mai mult de specialişti, de criticii literari şi de o mână de oameni pasionaţi. Interesant ar fi să mai facem un salt: de la cunoaşterea doar a „Luceafărului” şi a „Scrisorii III” la articolele lui de presă. Poate ne va fi mai greu să facem acest lucru, publicistica sa fiind strânsă în volume uriaşe pe care nu le are oricine în casă, dar cu siguranţă le-am găsi în orice bibliotecă, iar efortul ne-ar fi răsplătit de însăşi lectura textului.

Prezentându-şi ideile polemic, ca expresie a unui spirit dinamic, Mihai Eminescu arată o cuprinzătoare privire de ansamblu asupra lumii, fiind mereu preocupat de evoluţia societăţii moderne româneşti. Printre tezele fundamentale ale gândirii eminesciene cu privire la naţiunea română, exprimate în articole de ziar, se află chestiunea unirii, situaţia păturilor sociale în procesul de trecere la o societate modernă, dar şi evoluţia noastră istorică privită în raport cu aşezarea străinilor în teritoriile româneşti. Mihai Eminescu a iubit România şi, ca orice romantic, totdeauna trecutul i-a părut mai frumos, mai plin de oameni mari, de figuri aureolate de vitejie şi eroism. De aceea, vorbind despre poporul român se vede în textele lui totdeauna o undă de durere când se raportează la prezent şi o înflăcărare când îşi aminteşte de marii bărbaţi ai istoriei noastre: Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul.

Uimit de vastitatea unei minţi atât de sclipitoare, Nicolae Iorga scria în anul 1934: „Mihai Eminescu stăpânea cu desăvârşire cunoştinţa trecutului românesc şi era perfect iniţiat în istoria universală, nimeni din generaţia lui n-a avut în acest grad instinctul adevăratului înţeles al istoriei, la nimeni până la el nu s-a prefăcut într-un element permanent şi determinant al întregii lui judecăţi”.

Trecând acum, într-un alt registru al dezbaterii noastre, vom susţine şi remarca că „în cultura lumii, locuim eminescian”, spunea profesorul de limba română Costel Zăgan, iar poetul Mihai Robea ne atenţionează că „vom exista atâta timp cât îl vom apăra pe Mihai Eminescu”, subliniind esenţial necesitatea raportării noastre identitare şi la dimensiunea Eminescu. În această dimensiune este cuprinsă şi relaţia marelui poet cu Ortodoxia, cu Biserica, contestându-i-se nejust sau, dimpotrivă, exagerându-i-se deseori legătura, preocuparea pentru religie, pentru credinţa ortodoxă. Dincolo de toate aceste opinii, până la urmă fireşti când discutăm de un geniu, străluceşte imperial adevărul: Mihai Eminescu şi familia lui au trăit credinţa ortodoxă.

Numai zelul sincer şi iscoditor al unor cercetători responsabili au scos la lumină, după lungi şi multe decenii de ignorare sau interesate omiteri, adevăruri nespuse despre poetul nepereche, scos programatic din conştiinţa multor generaţii de români. Lor trebuie să le mulţumim pentru faptul că astăzi putem afirma, cu probe, că familia Eminescu a avut dintotdeauna o profundă credinţă ortodoxă şi o strânsă legătură cu Biserica neamului, poetul însuşi reflectându-le cu scânteierea geniului în multe din creaţiile sale.

Despre unchii şi mătuşile din mănăstire ale lui Mihai Eminescu

Aflăm aşadar din studiile unor eminescologi, precum profesorii Nae Georgescu sau Theodor Codreanu, ca să-i pomenim acum doar pe cei din ale căror cercetări am extras informaţiile ce urmează, că, de pildă, din familia poetului Eminescu au ales drumul slujirii lui Dumnezeu mai mulţi membri. Astfel, doi fraţi şi trei surori ale mamei poetului, Raluca Eminovici, au intrat în călugărie. Este vorba despre Calinic şi Jachift, ultimul fiind chiar stareţ, şi de Fevronia, Olimpiada şi Sofia, toate călugăriţe la Mănăstirea Agafton, iar o altă soră a mamei lui Mihai Eminescu, Safta, avea o fiică, Xenia, care s-a călugărit şi ea tot la Agafton. De altfel, Mihai Eminescu, în copilărie, cum arată profesorul Nae Georgescu, mergea foarte des la Mănăstirea Agafton, unde rămânea cu săptămânile, participa la viaţa de obşte, asculta poveşti, cântece şi întâmplări povestite de călugăriţe, iar mătuşa Fevronia l-a ajutat chiar să descifreze alfabetul chirilic şi i-a înlesnit accesul la cărţile şi manuscrisele din mănăstire. La rându-i, maica Olimpiada Juraşcu, stareţa de mai târziu a mănăstirii, l-a urmărit aproape toată viaţa pe poet, interesându-se la un moment dat de cumpărarea unei case în Botoşani pentru Mihai şi sora sa Harietta, care îi îngrijea sănătatea.

Despre spovedirea şi împărtăşirea de la Mănăstirea Neamţ

Tot cercetătorul Nae Georgescu vorbeşte într-unul din studiile sale despre un episod mai puţin cunoscut de lume din viaţa lui Eminescu, care la rândul lui atestă trăirea în comuniune creştină a poetului şi primirea Sfintelor Taine. Este vorba de anul 1886, când Eminescu se afla la Mănăstirea Neamţ de Sfinţii Mihail şi Gavriil, unde a cerut să fie spovedit şi împărtăşit de preot. Consemnarea preotului referitoare la acest moment a fost făcută cunoscută de către profesorul Paul Miron şi citată de Nae Georgescu. Iată ce scria la vremea respectivă preotul: „Pe ziua de Sfinţii Voievozi în anul 1886 m-au chemat la M-rea Neamţu, la bolniţă, şi l-am spovedit şi l-am împărtăşit pe poetul M. Eminescu. Şi au fost acolo Ion Gheorghiţă, din Crăcăoani, care acum este primar. Iar Mihai Eminescu era limpede la minte, numai tare posac şi trist. Şi mi-au sărutat mâna şi mi-au spus: Părinte, Să mă îngropaţi la ţărmurile mării şi să fie într-o mânăstire de maici, şi să ascult în fiecare seară ca la Agafton cum cântă Lumină lină. Iar a doua zi…” Aici textul se întrerupe pentru că pagina următoare a cărţii de rugăciuni pe care îşi făcuse însemnarea preotul s-a pierdut. Au rămas vii în schimb ecourile vibrante ale trăirilor din mănăstire ale poetului în sonetul „Răsai asupra mea”, de pe la anul 1879, din zona manuscris a cunoscutei „Rugăciuni”, cum spune Nae Georgescu: „Răsai asupra mea, lumină lină,/ Caân visul meu ceresc dâodinioară…”

Poetul a gândit serios şi sincer să se călugărească

Un alt aspect mai puţin cunoscut de către publicul larg se referă la faptul că la un moment dat Eminescu pare a fi dorit sincer să se călugărească. Despre acest lucru a vorbit cercetătorul Theodor Codreanu în volumul „Eminescu şi mistica nebuniei”. Această alternativă a mărturisit-o poetul în perioada epuizantă de la „Timpul”, în luna iunie anul 1883, când era „stricat cu toată lumea”, iar Titu Maiorescu şi Simion cloceau o viitoare internare „salvatoare” a lui Mihai Eminescu. Iată ce nota criticul referitor la intenţia poetului: „Foarte excitat, sentiment al personalităţii exagerat (să înveţe albaneza!), vrea să se călugărească, dar să rămână la Bucureşti”. De ce dorea el o călugărire la Bucureşti? Ne explică profesorul Codreanu: pentru că dorea avantajul „păstrării contactului cu marele centru cultural al ţării”.

De altfel, gândul călugăririi l-a mărturisit şi lui Zamfir C. Arbore, un confrate de la „Românul”, în anul 1882, când Titu Maiorescu nu-i descoperise încă semne de „alienat”. „Ştii ce, dragul meu, hai să demisionăm, tu de la „Românul”, eu de la „Timpul”, şi hai să ne călugărim, căci nu suntem făcuţi să trăim între lupi. La mănăstire, în chiliile solitare, să scriem letopiseţe în cari să înşirăm tot ce îndură nenorocitul neam românesc, pentru ca să se ştie cât amar a suferit românul, cât a trăit pe acest pământ”, îi spunea poetul. În anul 1884, repetă gândul salvării prin călugărire, ecoul lui răzbătând într-o scrisoare a lui Petre Missir către Titu Maiorescu, pus însă pe seama nebuniei şi luat drept glumă. Că nu putea fi vorba doar de o simplă glumă sau de un semn al alienării, o dovedesc eroii săi din „Sărmanul Dionis”, „Cezara”, „Povestea magului călător în stele”, aflaţi în ipostaza cea mai grăitoare, aceea a călugărului, cum susţine profesorul Codreanu. Tatăl poetului, fiu de dascăl, cu biserică lângă casă

Încheiem această succintă prezentare şi abordare, citându-l şi pe Corneliu Botez, cel care a avut iniţiativa omagierii lui Mihai Eminescu, pentru prima dată de la moartea sa, la Galaţi. Iată ce scria acesta despre tatăl lui Eminescu, Gheorghe Eminovici, în lucrarea sa, „Omagiu lui Eminescu”, scrisă la 20 de ani de la moartea gânditorului, în anul 1909: „…obijnuia să-şi invite rudele şi prietenii la Ipoteşti, unde-i primea şi ospăta bine, mai ales la sărbători mari, cum este la Paşti ori la Sfântul Gheorghe, când îşi sărbătorea ziua numelui. Îi ducea la biserică, unde asculta slujba cu multă evlavie, căci atât dânsul cât şi mama poetului erau religioşi, nu lipseau duminica şi în zi de sărbătoare de la biserică şi se supuneau obiceiurilor religioase în mod strict”. Iar Nae Georgescu aminteşte şi el că „tatăl poetului avea bisericuţă lângă casă” şi chiar „că era fiu de dascăl de biserică. Iar tatăl său, Vasile Eminovici, bunicul patern al poetului, a plecat din Blaj şi s-a stabilit în Bucovina, la Călineşti, prin anul 1802, unde a ridicat o căsuţă şi, alături, o biserică din lemn la care a slujit. În Bucureşti, Gheorghe Eminovici trăgea la o adresă din Strada Biserica Enei nr. 1, unde şi Mihai Eminescu a locuit un timp”. Iată aşadar adevărul despre modul în care familia Eminescu, poetul însuşi, a trăit relaţia cu Ortodoxia, sincer şi evlavios, cu speranţă şi respect, întocmai unor buni creştini. Şi ca să nu mai fie nici un dubiu, acest lucru îl mărturiseşte însuşi Mihai Eminescu, atunci când spune: „Istoria omenirii este desfăşurarea cugetării lui Dumnezeu. Nu se mişcă un fir de păr din capul nostru fără ştirea lui Dumnezeu”…

Dr. Stelian Gombos

PROFIL DE AUTOR: STELIAN GOMBOȘ
(n. 8 iulie 1977,Oradea)

Activitatea publicistică: În revistele: „Studii Teologice”, „Orizonturi Teologice”, „Revista Teologică”, „Glasul Bisericii”, „Ortodoxia”, „Lumina”, „Tabor”, „Altarul Banatului”, „Mitropolia Olteniei”, „Altarul Reîntregirii”, „Telegraful Român”, „Teologia”, „Legea Românească”, „Lumea Credinţei”, „Renaşterea”, „Buna Vestire”, „Porunca iubirii”, „Rost”, „Credinţa Străbună”, „Vatra Veche”, „Armonii Culturale”, „Lumină Lină”, „Constelaţii Diamantine”, „Moldova Literară”, „Epifania”, „Învierea”, „Didahia”, „Apostolia”, „Argeşul Ortodox”, „Ortodoxia Maramureşeană”, „Grai Românesc”, „Biserica Ortodoxă”, „Geopolitica”, „Familia Ortodoxă” şi „Familia Română”.

Mai 2008 – mi-a apărut cartea cu titlul: „Smerită încercare întru desăvârşirea începutului” – la Editura „Agnos” din municipiul Sibiu.
Octombrie 2008 – mi-a apărut cartea cu titlul: „Smerite încercări şi începuturi” – la Editura „Agnos” din municipiul Sibiu.
Noiembrie 2008 – mi-a apărut cartea cu titlul: „De la începuturi la profunzimi” – la Editura „Agnos” din municipiul Sibiu.
Iulie 2009 – mi-a apărut cartea cu titlul: „Despre Biserică şi Stat între curs şi discurs” – la Editura „Top Form” din municipiul Bucureşti.
Octombrie 2010 – mi-a apărut cartea cu titlul: „Euharistia – calea către Iisus Hristos,  Dumnezeu” – la Editura „Agnos” din municipul Sibiu.
Octombrie 2010 – mi-a apărut cartea cu titlul: „Vorbire şi convorbire cu oameni aleşi” – la Editura „Top Form” din municipul Bucureşti.
Aprilie 2011 – mi-a apărut cartea cu titlul: „Dumnezeiasca Euharistie – centrul vieţii liturgice şi duhovniceşti a creştinului” – la Editura „Emia” din municipiul Deva, judeţul Hunedoara.
Decembrie 2011 – mi-a apărut cartea cu titlul: „Din cuvântul înţeleptului – la ceas de sfat şi sfătuire…” – la Editura „Bunavestire” din municipiul Beiuş, judeţul Bihor.
Septembrie 2012 – mi-a apărut cartea cu titlul: „Armonii culturale şi spirituale contemporane”, la Editura „Armonii Culturale” din municipiul Adjud, judeţul Vrancea.
Septembrie 2012 – mi-a apărut cartea cu titlul: „Armonii sacre în lumea contemporană”, la Editura „Armonii Culturale” din municipiul Adjud, judeţul Vrancea.
Octombrie 2012 – mi-a apărut cartea cu titlul: „Oameni şi cuvinte. Portrete şi descrieri”, la Editura „Top Form” din municipiul Bucureşti.
Aprilie 2013 – a apărut cartea cu titlul: Omul subiect actual al dragostei lui Dumnezeu” – volum omagial, închinat Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae; autori: Stelian Gomboş şi Cristian Şerban, la Editura „Cristimpuri” din municipiul Ploieşti, judeţul Prahova.
Mai 2013 – mi-a apărut cartea cu titlul: „O remarcabilă personalitate a vieţii bisericeşti şi naţionale – Episcopul Dr. Nicolae Popoviciu al Oradiei”, la Editura„România în Lume” din Bucureşti.
Iunie 2013 – mi-a apărut cartea cu titlul: „De vrei să te mântuieşti cu întrebarea să călătoreşti…”, la Editura „Bunavestire” din municipiul Beiuş, judeţul Bihor.
Septembrie 2013 – mi-a apărut cartea cu titlul: „Frânturi de învăţături şi cunoştinţe: culegere de eseuri, meditaţii şi reflecţii asupra unor teme, subiecte şi cărţi”, la Editura „Aureo” din municipiul Oradea, judeţul Bihor.
Iunie 2014 – mi-a apărut cartea (lucrarea de doctorat) cu titlul: „Sfânta Euharistie – Taina Nemuririi. Rolul ei în creşterea duhovnicească a credincioşilor”, la Editura„Mitropolia Olteniei” din municipiul Craiova, judeţul Dolj.
Septembrie 2014 – mi-a apărut cartea cu titlul: „Câteva spicuiri, sugestii şi recomandări…”, la Editura „România în Lume” din Bucureşti.
Mai 2015 – mi-a apărut cartea cu titlul: „Minunat este Domnul Dumnezeu în tot lucrul mâinilor Sale – Culegere de articole, eseuri şi studii teologice”, la Editura“Magic Print” din municipiul Oneşti, judeţul Bacău.
Octombrie 2015 – mi-a apărut cartea cu titlul: „Împărtăşiri spirituale…”, Colecţia„Scrisul de azi”, Editura „Singur” din municipiul Târgovişte, judeţul Dâmboviţa.
Martie 2016 – mi-a apărut, cea de-a douăzecea carte, cu titlul: „Smerite şi sincere împărtăşiri”, la Editura “Magic Print” din municipiul Oneşti, judeţul Bacău.

**********************

manastire-din-bucovina

♫ Sara pe deal -versuri de Mihai Eminescu /Balada-muzica de Ciprian Porumbescu

 

 

IONUȚ ȚENE : ICR SAU SERVICIUL SECRET DE LITERATURĂ EXTERNĂ ? //AL FLORIN ŢENE – LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE (RAPORT DE ACTIVITATE 2015)


Ioan Vasile Țene este cunoscut mai ales sub numele de  Ionuț Țene  (n. 23 februarie 1972,Drăgășani, Vâlcea).Este  istoric, poet, publicist și scriitor,fiul lui Alexandru Florin Țene-presedintele Ligii Scriitorilor din Romania

În acest weekend am participat la un eveniment cultural de excepție, Zilele Poeziei, organizat de revista clujeană Tribuna la Hotel Seven din Cluj-Napoca. A fost un regal poetic la care a participat ca și co-organizator, unul dintre cei mai valoroși poeți post-decembriști Adrian Suciu, liderul Direcției 9. Pe Adrian Suciu nu-l mai întâlnisem din anii 90, când participam la cenaclurile de poezie Echinox și Zalmoxis, fiind un idol al generației 90. La întâlnirea de la Hotel Seven excelent organizată de amfitronii, filosoful Mircea Arman, managerul revistei ”Tribuna” și poetul IP Azap, redactorul șef al publicației, aceștia au reușit să creeze o atmosferă specifică întâlnirilor poetice ale avangardei interbelice. S-a citit poezie de calitate și s-a vorbit despre miracolul poeziei care nu poate fi castrat de definiții teoretice uscate și impotente. La întrebarea pusă de Mircea Arman: ce este poezia: artă sau filosofie, poetul Adrian Suciu și subsemnatul am susținut ideea că poezia nu poate avea o definiție matematică, ideologică sau teoretică: poezia e emoție, sensibilitate, trăire, respirație, intimitate, o stare poetică dinspre particular spre general. Mircea Dumitrescu, Sorin Grecu, Ștefan Manasia, Dan Herciu sau Adrian Suciu s-au duelat în versuri memorabile, care au dat o direcție, vorba romancierului Grigore Zanc, prezent la întâlnire ”dincolo de vârste și generații”. Până la urmă la Zilele Poeziei putem vorbi de o școală poetică non-conformistă și avangardistă de la revista Tribuna, dincolo de cutume și ierarhii osificate impuse de Uniunea Scriitorilor. S-a discutat despre forța metaforei și lirism la poeții ardeleni, ca despre manifestul poetic ”intimist” de la Hotel Seven, că „poezia e dincolo de definiții și încorsetări” pentru o poezie pură și liberă de direcții tiranice instituționale. Întâlnirea a dovedit că poezia nu a murit la Cluj-Napoca și nu are nicio legătură cu titlurile pompoase europene de capitală europeană culturală a orașului, ce au devenit mai mult o metodă de sifonat banii publici decât de promovare și încurajare a noii mișcări poetice clujene ce oferă o excelență specifică Clujului perioadei blagiene. Așteptăm și pe alți poeți clujeni să se alăture: Adrian Bumb, Dorin Crișan, Dumitru cerna, Marius Țion sau Daniel Moșoiu.

În întâlnirea istorico-literară, aș putea spune, de la Hotel Seven filosoful Constantin Barbu, care a coordonat proiectul “Integrala Manuscriselor Dimitrie Cantemir”, a ridicat o problemă stringentă pentru cultura de azi: înființarea și transformarea literaturii române pentru străinătate în oficină a serviciului secret român de externe, care continuă o tradiție din perioada comunistă, când ”dizidenții” Pleșu, Blandiana sau Dinescu erau trimiși de ofițerii DIE pe la congrese internaționale în țări capitaliste sau Indonezia să reprezinte cultura oficială de partid comunist. Asta dacă nu venea mașina ambasadei sovietice cu portbagajul plin de icre negre să nu crape unii ”dizidenți” de foame. În 1989 dizidenta Ana Blandiana participa, ne spunea Constantin Barbu, la Congresul mondial de poezie de la Macao din Asia, așa ”rezistenți” ar fi vrut să fie tot poetul român muritor de foame care stătea la coadă pentru un salam cu soia în România comunistă. Această tradiție letală, o conspirație a mediocrității securiste, care ucide cultura și literatura română astăzi o continuă ICR, înființat sub oblăduirea SIE, unde se sifonează și cheltuie inutil banul public al românilor promovându-se tot felul de scriitori ratați și fără talent sau har. S-a ajuns ca tot felul de ofițerași, informatori, turnători de duzină și agenți mediocrii să publice o carte pe banii sau influența serviciului secret extern și să fie trimiși pe banii publici la tot felul de sindrofii culturale foarte scumpe în capitalele lumii Paris, New York, Madrid, Roma sau Viena, ca să reprezinte cultura română, de fapt să o compromită. S-a ajuns ca ICR să devină o filială a SIE unde mediocritatea, lipsa talentului și a valorilor, să reprezinte rușinos și suburban cultura română în străinătate. Trăim un capitol tragic al culturii române în străinătate, unde ofițerașii SIE se folosesc de scribi ratați sau promovează mediocritatea pentru a mai ciupi și sifona bani de la bugetul național. Dezbaterea deschisă de filosoful Constantin Barbu a iscat vii discuții și o singură concluzie: literatura română pentru străinătate nu poate fi apanajul unui serviciu secret extern, care compromite proza, poezia, arta și cultura română, în general, ducând-o în mediocritate, derizoriu și ridicol. Vocea poeților ardeleni de la Zilele Poeziei din jurul Revistei Tribuna arată clar și distinct, încă o dată, vorba poetului că ”nu mor caii când vor câinii”. Manifestul liber al poeților de la Hotel Seven, paradoxal fără să fie un manifest scris, descrie o stare de spirit intimă a valoroșilor poeți ardeleni, care doresc să scoată literatura română din mediocritate, dar și din controlul serviciul secret extern de sifonat banii românilor pentru promovarea plagiatorilor și secăturilor literare. ”Ridică-te Eminescu, Ridică-te Nichita Stănescu!”.
Dr.IONUȚ ȚENE


Filozoful  
lui Constantin Noica 
”Istoria a făcut pipi pe mine”  
mi-a spus filosoful  
Era toamnă târzie  
și cabana de lemn urca muntele  
L-am întrebat de căderea frunzelor  
despre teză și ani-teză  
Filosoful avea privirea de ceață  
și ochii fumau pipă din cel mai bun tutun  
de Jamaica  
”Istoria nu îmi va da dreptate”  
mi-a șoptit filosoful  
Și afară se auzeau speriate câteva oi  
pierdute de turmă  
În depărtare izvorul se chinuia să urce pietrele  
”Istoria m-a părăsit la tinerețe”  
a oftat filosoful  
Seara s-a ridicat repede și misterioasă  
cum adolescența îndrăgostită  
O lacrimă s-a prelins pe buze sub formă de aripă  
”Istoria m-a sacrificat pentru un popor de idioți”  
Filosoful m-a luat ușor de mână  
și am ieșit în noapte  
Obrajii săi ardeau raze de lună  
Și am cules una câte una stele  
cum tufele de mure ciobanii  
obosiți după ziua de lucru  
Ionuț Țene  
(Poezie citită la Zilele de Poezie ale Revistei Tribuna din Cluj-Napoca)

 


fii-solidar-cu-antena-3-ce-trebuie-sa-faci-maine-ca-sa-vada-toata-tara-ca-esti-alaturi-de-noi-18528879

AL FLORIN ŢENE – LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE (RAPORT DE ACTIVITATE 2015)

Liga Scriitorilor Români înfiinţată la data de 8 septembrie 2006 în baza Încheierii civile nr. 1531/CC/2007, eliberată de către Judecătoria Cluj-Napoca, Secţia Civilă, înscrisă la Agenţia Naţională de Administraţie Fiscală cu codul nr. 21998990/26,06,2007, şi-a desfăşurat întreaga activitate prin filialele sale, atât din ţară cât şi din străinătate. Liga Scriitorilor români este o asociaţie profesională, deschisă, care nu se contrapune altor uniuni, societăţi sau fundaţii similare, primind în rândurile sale pe baza liberului consimţământ şi a criteriilor de performanţă profesională, scriitori care se simt solidari cu scopurile şi obiectivele Ligii şi nu sunt membrii ai altor uniuni de creaţie liberă. Aici pot fi primiţi şi alţi scriitori şi asociaţii de profil din ţară sau diaspora care consideră că această asociaţie profesională este mai reprezentativă pentru ei, scopul principal al Ligii Scriitorilor fiind încurajarea, stimularea şi promovarea creaţiei literare în rândurile membrilor săi, precum şi în rândurile publicului larg prin desfăşurarea de activităţi culturale, literare şi artistice, membrii ei putând avea calitatea de stagiari, titulari sau onorifici (pentru scriitori consacraţi de notorietate).Liga Scriitorilor Români a luat fiinţă la iniţiativa scriitorului Al.Florin Ţene, după o bursă primită de la Uniunea Europeană, la Bruxeles, cu scopul democratitzării mişcării scriitoriceşti din ţara noastră, aşa cum este în toată Europa.
 https://ligascriitorilorromani.files.wordpress.com/2010/11/lsr71.jpg?w=560
Până la data de 31 decembrie 2015, conform Art.13 din Legea nr.246/2005, Liga Scriitorilor a reuşit să înfiinţeze un număr de peste 33 filiale cu structuri teritoriale, dintre care 12 în străinătate astfel:
– Filiala Argeş, preşedinte Steluţa Lucia Istrătescu, secretar V.Ghilencea
-Filiala Alba, preşedinte Făgăraş Petru
– Filiala Arad, preşedinte Lucia Bibarţ
– Filiala Bucureşti, preşedinte Elisabeta Iosif
– Filiala Braşov, preşedinte Popescu Viorica
– Filiala Bistriţa, preşedinte Menuţ Maximilian
– Filiala Bihor (Oradea), preşedinte Iştoc Nicolae
– Filiala Cluj-Napoca, preşedinte Iulian Patca
-Filiala Călăraş, preşedinte Marin Toma
– Filiala Dâmboviţa (Târgovişte), preşedinte Ion Iancu Vale
– Filiala Dobrogea, preşedinte Alexandru Birou
– Filiala Dolj, preşedinte Marcu Mihai
– Filiala Gorj, preşedinte N.Tomoniu
– Filiala Hunedoara, preşedinte Ion Velica
-Filiala Maramureş, preşedinte Carmen Baitan
-Filiala Năsăut-preşedinte Ioan Mititean
– Filiala Iaşi, (Moldova) preşedinte Constantin Toni Dârţu
-Filiala Olt,( Slatina) preşedinte Marinela Preoteasa
– Filiala Timişoara (Banat) preşedinte Doina Drăgan
-Filiala Suceava, preşedinte Dragoş Vicol
– Filiala Vâlcea, preşedinte Constantin Mănescu
– Filiala Vrancea, preşedinte Victoria Vârtosu
-Filiala Mureş, preşedinte Mircea Dorin Istrate
– Filiala Anglo-Saxonă, preşedinte Mariana Zavati Gardner
– Filiala Noua Zeelandă, Australia, preşedinte George Roca şi Ion Miclău, secretar.
-Filiala Germania, preşedinte Petru Jipa
– Filiala U.S.A., preşedinte Florentin Smarandache
-Filiala Republica Moldova, preşedinte Vasile Cocarcea, din oraşul Orhei
– Filiala Serbia, preşedinte Vasile Barbu
– Filiala Spania, preşedinte Ilisie Niculina
– Filiala Franţa, preşedinte Cornelia Cănureac
– Filiala Italia, preşedinte Gabriela Ciobanu
– Filiala Canada, preşedinte Virginia Mateiaş
– Filiala Ungaria, preşedinte Ana Radici Repiski
-Filiala Orhei, Republica Moldova, preşedinte Vasile Cocarcea
Unele dintre filiale, prin strădaniile membrilor săi au reuşit să-şi scoată propriile reviste sub egida Ligii Scriitorilor, prin care se popularizează activitatea literară a membrilor săi şi nu numai, urmând ca şi alte filiale care şi-au ropus deja, să-şi creeze reviste proprii cu ajutorul organelor locale sau sponsorilor. Enumerăm mai jos filiala şi denumirea revistelor înfiinţate până în prezent, astfel:
– Filiala Cluj-Napoca, revista Agora Literară, redactor şef Iulian Patca
– Filiala Iaşi, revista Moldova Literară, redactor şef C.Toni Dârţu
– Filiala Hunedoara, revista Cuib, Ion Velica
– Filiala Timişoara, revista Heliopolis, Doina Drăgan
– Filiala Argeş, revista Pietrele Doamnei, G.Baciu
– Filiala Bucureşti, revista Cetatea lui Bucur, Elisabeta Iosif
– Filiala Dolj, revista Constelaţii diamantine redactor şef, Doina Drăguţ, revista Regatul Cuvântului şi Sfera eonică director şi redactor şef N.N.Negulescu.
– Filiala Dobrogea, revista Dobrogea Culturală, Al.Birou
– Filiala Vâlcea, revista Memoria Sloavelor, redactor şef Ion Nălbitoru
– Filiala Banat, revista Vestea,red,şef, N.Danciu Petniceanu
– Filiala Vrancea, revista Lumina Cuvântului, Mariana Vârtosu
Scurt Circuit Oltean, redactor şef Marinela Preoteasa
– Filiala Orhei, Republica Moldova, revista Agora Literară, redactor şef, Vasile Cocarcea.
– Filiala Baia Mare, revista Freamăt, redactor şef, Băinţan Carmena
Datorită scriitorilor, membri ai Ligii, s-au înfiinţat Cenacluri Literare în fiecare dintre filialele din ţară şi străinătate în care aceştia îşi fac publice lucrările, în şedinţe lunare, cu aceste ocazii organizându-se diferite manifestări de carte, cultural-artistice, contribuind în acest fel, din plin, alături de alte organizaţii de profil, inclusiv Uniunea Scriitorilor, la promovarea culturii în oraşele de reşedinţă. Un exemplu elocvent în acest sens au fost „Zilele Culturii Vrâncene” la organizarea cărora a contribuit în mare măsură şi Liga Scriitorilor din Focşani, la fel s-a întâmplat la Cluj unde, în cadrul “Zilelor Clujului “ scriitorii membri ai filialei au organizat un spectacol muzical-literar-poetic. În acest context un sprijin deosebit în promovarea scrierilor şi activităţilor noastre l-au avut publicaţiile A.R.P. coordonate de către Mariana Brăescu Silvestri, cotidianul clujean Făclia coordonat de către Mihaela Bocu, Port@Leu, condus de către scriitorul Corneliu Leu, revista Răsunetul din municipiul Bistriţa condus de către Menuţ Maximilian
Oglinda literară prin scriitorul Gheorghe Neagu, Napoca News prin directorul editorialist Ionuţ Ţene, televiziunile locale din Bucureşti, Baia Mare, Vâlcea, Bistriţa, Iaşi, Timişoara, revistele editate de către publicistul George Roca, Gigi Baciu, Ion Iancu Vale, Ion Miclău, Aurel Pop, Sabin Bodea, Marin Toma sau Primăria Cluj-Napoca care a finanţat câteva numere din revista Agora Literară, inclusiv cele 16 reviste editate de Liga Scriitorilor Români.La Cluj-Napoca, fiinţează două Cenacluri literare patronate de Liga Scriitorilor,” Artur Silvestri”, condus de Antonia Bodea, şi “ Vasile Sav“, actualmente “ Radu Stanca“, condus de Al.Florin Ţene.
Prin strădaniile graficianului şi scriitorului George Roca, preşedintele filialei din Australia, s-a introdus pentru fiecare filială, sigla Ligii scriitorilor Români, care însoţeşte toate apariţiile ziarelor şi revistelor locale, sau orice act aparţinând Ligii scriitorilor Români.
În cadrul cenaclurilor înfiinţate-n fiecare filială, s-au desfăşurat de-a lungul timpului diferite activităţi cultural artistice, lansări de cărţi, dezbateri pe diferite teme de interes general sau strict culturale. Astfel, au fost organizate împreună cu filiala Vâlcea, lansări de cărţi pe teme de istorie şi întâlniri cu scriitorii membrii ai Ligii din Argeş, Cluj, la Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşani. Filiala din Bucureşti a organizat lansări de cărţi la bibliotecile din capitală şi împreună cu Asociaţia Română pentru Patrimoniu, preşedintă scriitoarea Mariana Brăescu Silvestri, s-au acordat premiile anuale ale acestei importante organizaţii. Filiala Bucureşti a creat parteneriate cu Reţeaua Literară Europeană şi cu Tărâmul poeziei de pe aceeaşi reţea descoperind în concursurile organizate în colaborare poeţi foarte tineri, valoroşi, încă din şcoală. Tot în cadrul filialei Bucureşti s-au lansat cărţi ale scriitorilor filialei şi ale scriitorilor din Canada, Austria, la Biblioteca Metropolitană şi la Târgul Gaudeamus. Filiala şi-a desfăşurat activitatea în parteneriat cu instituţii naţionale sau cu fundaţii de prestigiu cum sunt Fundaţia de Interferenţe Culturale, Club UNESCO „Paul Polidor”, Fundaţia Mirabilis, de asemeni s-a participat la festivalul ONG-urilor prilej cu care s-a oferit revista Ligii „Agora Literară”, cartea de vizită a Ligii Scriitorilor Români. S-au instituit premiile Artur Silvestri. Diploma comemorativă de recunoştinţă, titlul de Excelenţă culturală acordat scriitorului Artur Silvestri, pentru contribuţia la zestrea patrimonială a neamului românesc a fost înmânată soţiei sale Mariana Brăescu Silvestri. S-au acordat şi alte diplome de excelenţă în cadrul filialei Bucureşti. Filiala Braşov a colaborat îndeaproape la emisiunile organizate de către televiziunile locale NOVA, TVS şi cu presa locală sau naţională, şi cu revista “Viaţa de pretutindeni” etc. S-au constituit parteneriate cu caracter permanent cu Centrul Cultural Reduta, Biblioteca Judeţeană G. Bariţiu, Salonul Literar D. Magheru, Casa Mureşenilor, Societatea Libris, Societatea Kronart, Librăria Ochian din Braşov etc. S-au susţinut spectacole de muzică şi poezie în cadrul parteneriatului cu Clubul pensionarilor Braşov, de asemeni s-au intensificat colaborările cu publicaţiile din ţară cum ar fi „Citadela”, „Viaţa de pretutindeni”, „Oglinda literară”, „Cetatea lui Bucur”. Filiala Hunedoara, la rândul său, a acordat premiul „Virtutea Literară” unor scriitori, membrii ai Ligii. O intensă activitate a desfăşurat-o filiala Argeş. Un aport substanţial aducându-şi scriitorii George Baciu şi Ion Hiru, aceştia participând în repetate rânduri la activităţi cu cartea organizate de filiala Cluj. La filiala Banat, condusă de Doina Drăgan, în colaborare cu oficialităţile din domeniul învăţământului a organizat prin cenaclul ce funcţionează în cadrul filialei Ligii Scriitorilor, numeroase întâlniri cu cititorii precum şi lansări de cărţi la care au participat reprezentanţi ai presei locale. De asemeni în colaborare cu revista Heliopolis şi cu Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Timiş s-au organizat întâlniri literare unde s-au dezbătut noile apariţii literare ale scriitorilor şi poeţilor locali, cu participarea Televiziunii Europa Nova din Timişoara. Filiala Banat-Timişoara a editat, până în present, două Anuare, care oglindesc activităţile acestei filiale.Filiala Iaşi, pe lângă acţiunile organizate în cadrul Cenaclurilor literare din localitate au colaborat şi cu acţiunile culturale organizate de către Cercul Militar Iaşi, la vernisajul expoziţiei de pictură organizată de către Cenaclul de pictură şi literatură Octav Băncilă. Un aport deosebit au adus membrii Ligii scriitorilor care-şi au domiciliul în Municipiul Gherla, participanţi activi în cadrul Cenaclului local Ion Apostol Popescu care organizează frecvent întâlniri cu cititorii şi scriitorii din Liceele din localitate, alte unităţi(Cămine de bătrâni, Case de copii, etc.) precum şi întâlniri cu persoanele private de libertate din cadrul Penitenciarului de maximă siguranţă din Gherla, unde au fost invitaţi şi alte personalităţi, scriitori ai Uniunii Scriitorilor. De asemenea în fiecare an se organizează activităţi cultural artistice cu diferite ocazii de omagieri ai personalităţilor româneşti(Mihai Eminescu, Ştefan cel Mare, Unirea principatelor, etc). În acest an, 2014 cu aceată ocazie s-au organizat schimburi de experienţă, întâlniri cu membrii Cenaclului literar „Octavian Goga” din Cluj, manifestare evidenţiată şi de presa locală, la care şi-au adus aportul membrii marcanţi ai Ligii Scriitorilor Români şi la care au participat şi membrii ai Uniunii Scriitorilor din România.
Liga Scriitorilor este fondatoarea şi una din iniţiatoarea sărbătoririi Zilei Naţionale a Limbi Române, sărbătorind-o împreună cu pesre 100 de scriitori în Staţiunea Jupiter, la Hotel Rio.
Scoatem în relief tradiţia participării Ligii Scriitorilor prin preşedintele Al. Florin Ţene, sau a altor membrii, la manifestările cultural-artistice organizate de către Primăria Gherla, Casă de Cultură, Cenaclul literar Ion Apostol Popescu cu ocazia sărbătorilor „Zilele municipiului Gherla”, cu ocazii cu care s-au lansat de fiecare dată cărţi ale unor membrii ai Ligii sau ai altor scriitori sau poeţi locali, înmânându-se „Diplome de excelenţă” persoanelor care şi-au adus contribuţia în mod deosebit la dezvoltarea culturii locale şi nu numai.Pewrsonalităţilor acordăm medalia”Virtutea Literară “, pe care au primito Iulian Patca, Ion Constantinescu, Gavril Moisa, Al.Florin Ţene, C.T.Dârţu, T.Barbu, Emil Istocescu, etc.
Au fost organizate schimburi de experienţă între filiale, sau cenacluri literare, activităţi consemnate de-a lungul timpului în ziare sau popularizate pe posturi de radio şi TV locale, propunându-se ca şi pe viitor să se pună accent deosebit pe întâlnirile dintre Cenacluri din cadrul filialelor Ligii, cu cenacluri similare din localităţi, întâlniri cu elevii şi studeţii, răspunzând cu promptitudine la invitaţiile făcute în acest sens de către alte organizaţii, pe plan local.
Filiala Cluj, în colaborare cu filiala Iaşi a organizat lansările Dicţionarului „Personalităţi Române şi faptele lor” de Constantin Toni Dârţu, preşedintele filialei Ligii Scriitorilor Iaşi. Filiala Braşov, preşedintele Popescu C. Viorica, în colaborare cu Fundaţia „Itu”, a organizat numeroase manifestări culturale, iar filiala Bistriţa prin Menuţ Maximilian a provocat acţiuni culturale, revistele, cărţile şi cronici culturale, în paginile cotidianului Răsunetul…
Menţionăm în mod deosebit activitatea Cenaclurilor literare ale filialei Cluj şi „Vasile Sav”, unde în mod frecvent membrii Ligii Scriitorilor şi nu numai îşi lansează cu succes noile creaţii literare, aducându-şi un aport deosebit la dezvoltarea culturii…Tot în cadrul acestui cenaclu au fost organizate recitaluri de poezie cu concursul Grupului vocal Speranţa. De asemeni s-au organizat medalioane literar-muzicale, plastice, în colaborare cu Asociaţia Artiştilor Plastici Cluj, la Galeria de Artă.
Sub egida Ligii Scriitorilor Români, s-a organizat concursul de poezie şi pictură „Dor de Dor”, în trei ediţii, premianţii primind diplome, cărţi şi alte obiecte. La acest concurs au participat sute de scriitori şi artişti plastici, precum şi Concursul de Epigrame, unde câştigătorii au fost premianţi cu diplome şi cărţi.
Liga Scriitorilor a acordat, prin preşedintele său Al. Florin Ţene, sprijin logistic şi financiar unor filiale pentru a-şi desfăşura unele activităţi culturale mai ample. Se remarcă strădania scriitorului George Roca din Australia, membru al Ligii Scriitorilor, de a promova lucrările membrilor noştri la revistele româneşti din diaspora aflate în S.U.A, Germania, Spania, Franţa, Australia, etc. În revistele din Diasporă a promovat de nenumărate ori activităţile organizate de Liga Scriitortilor, inclusiv lucrările literare ale membrilor organizaţiei noastre.
La propunerea Comitetului Director al Ligii Scriitorilor a fost instituită medalia şi Diploma Virtutea Literară care se acordă scriitorilor pentru opera, personalitatea şi moralitatea lor. La propunerea filialei Hunedoara, în anul 2010, scriitorul Al.Florin Ţene a primit această distincţie.
Medalia Virtutea Literară a fost acordată în cadru festiv, cu ocazia împlinirii a 5 ani de la înfiinţarea Ligi Scriitorilor, următorilor membri fondatori: Ioan Benche, Ion Constantinescu, Gavril Moisa, Iulian Patca şi Al.Florin Ţene.
În colaborare cu Uniunea Vatra Românească – filiala Cluj, s-au organizat conferinţe pe teme diferite, menţionând ultima, de pe data de 18 ianuarie 2010, cu tema Spiritul naţional în publicistica şi proza Eminesciană.
Se remarcă în mod deosebit concursul de creaţie literară organizat de către filiala Bucureşti, condusă de Elizabeta Iosif, care a cunoscut o deosebită amploare şi cu prilejul căruia s-au descoperit noi talente, încheindu-se cu o manifestare deosebită la Biblioteca Metropolitană, la care au fost invitaţi de onoare scriitorii Mariana Brăescu Silvestri şi Al.Fl. Ţene, activitate promovată şi de televiziunile şi de presa bucureşteană. Pe parcursul anilor s-au organizat în colaborare cu organele culturale şi administrative locale, în Baia Mare, Dej, Bucureşti, Focşani, Gherla, Iaşi, Călimăneşti, Petroşani, Deva, Craiova, Drăgăşani diferite activităţi literare. Liga Scriitorilor Români în colaborare cu poeta Daniela Voicu a organizat la începutul luni iulie 2011 în localitatea Brusti, din Elveţia, Festivalul Internaţional THE ART TO BE HUMAN la care au participat scriitori din Germania, România, Franţa, Elveţia etc., membrii Ligii Scriitorilor şi ai Uniunii Scriitorilor , în cadrul căruia s-au organizat expoziţii de carte şi pictură, s-au lansat cărţi, s-a proiectat videoclipul MAMA de Titina Nica Ţene, s-a participat la concerte sinfonice, recitaluri poetice, iar preşedintele Ligii Scriitorilor Români a ţinut o video-conferinţă, vorbind despre necesitatea organizării de astfel de festivaluri în folosul culturii române şi europene
Se menţionează participarea activă a membrilor Ligii Scriitorilor la evenimentele culturale organizate cu ocazia zilelor oraşelor Gherla, Dej, Turda, Câmpia Turzii, iar în anul 2011, 2012 şi 2013 la Zilele Municipiului Cluj, Liga-şi propune să-şi aducă un aport deosebit, prin organizarea unor acţiuni proprii.
Se propune pentru anul 2016 continuarea unor asemenea acţiuni de promovare şi cunoaştere a activităţii filialelor, de promovarea cărţii, editarea de noi reviste şi antologii, inclusiv de extinderea editării de cărţi ale membrilor Ligii cu ajutorul Editurii Ligii Scriitorilor în colaborare cu Editura Socrate din Craiova condusă de scriitorului Mihai Marcu, şi el membru al Ligii, şi al fundaţiei I.D. Sârbu din Petroşani condusă de scriitorul Dumitru Velea.
S-a înfiinţat prima Bibliotecă particulară din Banat la iniţiativa scriitorului Nicolae Danciu Petniceanu în casa părintească şi prin strădaniile filialei Banat, cu cărţi donate de membrii Ligii şi alţi intelectuali, în localitatea Mehadia, judeţul Caraş Severin, propunându-şi înfiinţarea în perioada următoare şi a altora, în localităţile mai izolate, venind astfel în întâmpinarea dorinţelor tinerilor.
Filiala Ligi Scriitorilor din Baia Marie a înfiinţat postul de televiziune”Porţile Maramureşului “, care mite prin internet, şi este consus de Mihai Ganea, preşedintele Filialei maramureş a Ligi Scriitorilor.
În colaborare cu Parohia Bisericii Ortodoxe, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, din Mănăştur – Cluj, la solicitarea acesteia, cu prilejul sărbătoririi a 50 de ani de la sfinţire (1961) se va organiza un recital de poezie religioasă şi conferinţa Biserica Ortodoxă Română factor decisiv în programarea şi conservarea limbii române în Transilvania. Totodată se va sprijini de către Ligă editarea unei reviste omagiale.
În perspectiva alegerii Clujului, pentru anul 2020, Capitală Europeană, s-a solicitat Primăriei Cluj şi Consiliului Local Cluj să se aloce sume pentru editarea antologiei Din stampe, Clujul, unde vor fi cuprinşi scriitori din toate timpurile şi contemporani care au scris despre Cluj. De asemenea în perspectiva acestui eveniment, pentru promovarea imaginii în literatură a Clujului se vor publica cărţi, antologii şi creaţii literare dedicate oraşului Capitală istorică a Transilvaniei atât în limba română cât şi în limbile de circulaţie, lucrări ce vor fi difuzate prin filialele din Europa şi de pe mapamond.
Se menţionează faptul că din Liga Scriitorilor Români fac parte academicieni români (Gabriel Puşcaş, specialist în viticultură şi vinificaţie), doi membri ai Academiei Româno-Americane în persoanele lui George Roca din Australia şi Florentin Smarandache, profesor universitar din S.U.A. De asemenea în Liga Scriitorilor din România sunt înscrişi şi 14 membri ai Uniunii Scriitorilor din România, care-şi aduc un aport deosebit la întreaga activitate, din filialele în care funcţionează ca membri marcanţi. Editarea acestui dicţionar bibliografic, ajuns la volumul doi, în colaborare cu Editura Dacia XXI, este un instrument necesar în cunoaşterea activităţii Ligii, dar şi un mijloc de evaluare cantitativă şi colectivă a tuturor membrilor, un bilanţ necesar şi binevenit.
A intrat în tradiţa preşedintelui naţional al Ligi Scriitorilor, ca scriitorul Al.Florin Ţene, să susţină, la sfârşitul fiecărui an, o teleconferinţă cu preşedinţii şi cu unii membri ai celor 33 de filiale din ţară şi străinătate ale acestei organizaţii scriitoriceşti.
Astfel, în luna decembrie, preşedintele Ligi Scriitorilor Români, a făcut un bilanţ al activităţilor culturale, artistice, şi editoriale în anul 2015, ale celor 33 de filiale, din ţară şi străinătate, care cuprind peste 600 de membri, prezentând raportul de activitate pe anul 2016.
În cuvântarea sa, preşedintele a evidenţiat colectivele de redacţii ce au editat în permanenţă cele 18 reviste ale Ligi Scriitorilor, astfel îmbogăţind peisajul revuistic din ţara noastră, şi nu numai. Au fost menţionale revistele: Agora literară, Memoria Slovelor, Moldova culturală, Cetatea lui Bucur, Dobrogea artistică, Heliopolis, Constelaţii diamantine, Regatul cuvântului, Scurtcircuit oltean, Ritmuri braşovene, etc. În continuare a fost evidenţiate Filialele Banat-Timişoara, Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Slatina, Vâlcea, Vrancea, Braşov, Serbia, Canada, Franţa, Spania, New Mexico, pentru editarea de antologii şi Anuare, în care au fost publicate creaţii ale membrilor şi articole despre activităţile cenaclurilor ce la au. În mod special a fost evidenţiată activitatea Filialei Banat- Timişoara, condusă de Doina Drăgan, care a organizat, la Timişoara, cu sprijinul Consiliului judeţean Timiş, simpozionul internaţional „Dunărea poeziei “, cu participarea delegaţilor din cele 10 ţări riverane fluviului, la care au luat parte şi scriitorii Titina Nica Ţene şi Al.Florin Ţene. Această filială a mai fost evidenţiată şi pentru Anuarul Filialei nr.5, care conţine studii de istorie, ednografie şi folclor despre oraşul de pe Bega.
Au fost subliniate activităţile cenaclurile : “Artur Silvestri “şi “Radu Stanca “, din Cluj-Napoca, conduse de Antonia Bodea şi Al.Florin Ţene, “Ion Itu “, al Filialei Braşov, condus de Viorica Popescu, “Cetatea lui Bucur “, condus de Elisabeta Iosiv, “Ion Minulescu “, din Slatina, condus de Marinela Preoteasa, în care s-au citit creaţii literare, s-au lansat cărţile membrilor şi au fost discutate probleme actuale ale literaturii, participând la şedinţe sute de iubitori de cultură. În continuare au fost evidenţiaţi redactorii şefi ai unor reviste ale Ligi Scriitorilor, cum ar fi: Iulian Patca, Elisabeta Iosiv, Doina Drăgan, C.T.Dârţu, Marius Ştirbu, Ion Părăianu. Ion Nălbitorul, Ligya Diaconescu, Doina Drăguţ, Nicolae N. Negulescu, Marinela Preoteasa, inclusiv ofiţerul de presă Voichiţa Pălăcean-Vereş care cu acribie consemnează în presă activităţile Ligi Scriitorilor Români.
Au fost amintite activităţile de comemorare de la Drăgăşani al scriitorului Gib I. Mihăescu – publicându-se ca omagiu romanul “La braţ cu Andromeda” de Al Florin Ţene şi a romanului “Un ocean de deşert “ de acelaşi autor, acţiune ce a avut loc în comuna Roşiile, judeţul Vâlcea, unde s-a ridicat şi un monument cu contribuţia preşedintelui Ligi Scriitorilor, dedicat acestora, la care a participat şi o delegaţie a membrilor Ligi Filialei Vâlcea condusă de scriitorul Ion Părăianu.
În mod special a fost evidenţiat scriitorul Ion Velica, preşedintele Filialei Hunedoara, care organizează anual Festvalui Naţional “Ioan Budai Deleanu “ în colaborare cu conducerea administrativă a localităţi Geoagiu, împreună cu Claudiu Simonati care a luat, recent, un premiu al revistei “Tribuna “.
Au fost amintite manifestările literar-culturale dedicate Zilei Naţionale a Limbi Române, în colaborare cu revista STARPRESS, condusă de Ligya Diaconescu. La această manifestare participând scriitori de expresie română din mai multe ţări europene, Canada şi SUA. A fost subliniat faptul că Liga Scriitorilor este membră fondatoare a iniţiativei scriitorului Corneliu Leu de a se sărbătorii Ziua Naţională a Limbi Române în ultima zi din luna august. S-a insistat ca membri filialelor să participe mai mult la Târgurile de Carte şi să colaboreze cu scriitori renumiţi din zona lor de activitate. S-a propus ca Liga Scriitorilor să înfiinţeze o editură.
S-a pus accent deosebit pe premiile anuale care se atribuie celor mai bune cărţi apărute în anul anterior, indiferent de apartenenţa autorilor la USL sau LSR, pentru motivul că aceste cărţi aparţin Literaturii Române şi nu unei organizaţii. Astfel de atitudine a Ligi Scriitorilor Români, luată de preşedintele acesteia, este un exemplu de democraţie şi generozitate, pe care Al.Florin Ţene îl recomandă şi altor organizaţii profesionale.
În încheierea teleconferinţei, Al.Florin Ţene a prezentat proiectul Planului de Activităţi pe anul 2016 al Ligi Scriitorilor, completat cu propunerile preşedinţilor filialelor şi al membrilor participanţi.În anul 2015 a luat fiinţă Filiala Orhei, din Republica Moldova a Ligii Scriitorilor, preşedinte fiind Vasile Cocarcea.
Preşedintele a urat, tuturor membrilor Ligi Scriitorilor, indiferent pe ce meridiane ale Terrei se află, sănătate, bucurii lângă cei dragi, inspiraţie şi mult har în promovarea literaturii şi culturii române în anul 2016.
Considerăm că prin întreaga activitate al Ligii Scriitorilor Români activitatea culturală, cultura în general va prospera, prin exemplul lor dând un impuls noii generaţii de scriitori, poeţi, plasticieni din ţară şi din străinătate. Liga Scriitorilor Români fiind un fenomen real, o componentă de necontestat a actului literar şi cultural actual, o prezenţă tot mai activă în peisajul literar naţional.
Prin membrii Ligii Scriitorilor Români din străinătate, va fi cunoscută mai în profunzime cultura românească, parte integrantă a culturii Europene şi Mondiale.
–-
Al Florin ŢENE
Preşedinte al Ligii Scriitorilor Români
Membru al Academiei Româno-Americane de Ştiinţă şi Artă

A aparut nr.2 (66)  /2016 al Revistei CONSTELATII DIAMANTINE-

Colectivul de redactie va doreste Lectura placuta!-

Doina Dragut

Revista poate fi accesata si la adresele:http://issuu.com/doinadragut/docs/constelatii-diamantine-nr-66-2016

http://ibooksquare.ro/Books/BookDetails?p_book_id=10250&p_book_title=Constelatii%20Diamantine


Richard Clayderman -Sonata Lunii/ Moonlight Sonata/BEETHOVEN

DIASPORA.Poezie.Cristina TOADER (Italia)- NOSTALGII


 
„Am început să scriu din pasiune și de dorul fetei” ,ne spune Cristina Toader ( o moldoveancă născută în 1984, la  Hârlău, comuna Scobinți) care a ales, ca mulți alții, calea pribegiei. Acum lucreaza în Piteglio,  lângă Pistoia și e ”badante”. Departe de casă, de copilul său drag, aceasta tânără poeta scrie doar de cateva luni, încurajată de poetul român Dan Hasdean ,care i-a scris și dedicat o poezie „Ghemuletul” fetiței ei.

O explozie de bucurie, dragoste și recunoștință o caracterizează pe această tânără poetă, care mărturisește: „Ofer versuri nostalgice tinerilor…„.

Astazi se poate lăuda cu peste 50 de poezii si 3 legende în rimă (…), sustine Eliza Puscoi,in http://www.emigrantul.it/.

Poeta Cristina Toader ne-a fost recomandata de scriitorul Cristian Petru Balan (SUA)  prin cateva catrene de dragoste, publicate  in revista http://www.regatulcuvantului.ro ,condusa de N.N.Negulescu

´´Tanara romanca din Italia este talentată și iubește mult haiku-urile (…).

Să-i urăm succes și bun venit !´´, ne-a precizat   ´´transatlanticul´´  CPB.

–––––––-CRISTINA TOADER (Italia) :

NOSTALGII

Câte gânduri nerostite

Cheamă luna din mister,

Se ascund în plină noapte

Pe întinsul efemer.

 

Câte doruri și speranțe

Trec sfios pe cerul meu,

Rătăcesc prin stele-albastre

Încă pentru visul tău…

Steaua argintie
S-a ivit pe cer o stea argintie
Ce-mi aduce-n vis a ta poezie, 
Din înaltul ei cu parfum de seară
Aura regală mă sărută iară.
      Înger luminos
Înger heruvimic cu aripi de foc
Coborât din ceruri să-mi aduci noroc,
Îmi veghezi tristețea și-mi redai lumină
Tocmai din adâncul sferei genuină.
         Legământul iubirii

Sunt muritoare pe pământ
Și-mi scriu iubirea-n versuri, 
Azi am făcut un legământ
Cu sfinte Universuri.
        Arome de toamnă
 
Ne mistuim de dor mai mult ca niciodată
Focul iubirii toamna ne îmbată, 
Și gândurile peste munți și ape
Aduc arome zilelor plecate.
   Zbor
Să zburăm departe în albastre zări
Vom privi păduri, ceruri de culori, 
Raiuri neștiute, ochi de heruvim
Lacrima iubirii lor le-o dăruim. 
    În grădina iernii
În grădina iernii cerul se aprinde
Flacăra iubirii pe noi ne cuprinde, 
Și un stol de fulgi naște un izvor
Să ne arginteze necuprinsul dor. 
*****************

Tu-mi împletești un inel

din sclipirile lunii

Suflul tău îmi dă putere, poftă de viață.
Tu mă ridici din adâncuri, din ceață,
Mă cuprinzi în brațe. Cu drag îți cânt iubirea.
Stăpâna inimii tale voi fi pentru totdeauna.

Tu te hrănești doar cu gândurile mele,
Și te ascunzi ades doar în mistere.
Te caut zi și noapte, dar nu te găsesc,
Căci tu apari doar în vise Luceafăr ceresc.

Și mă învelești, cu lumina razelor tale,
Căci sufletul meu este gol, rece și plin de jale.
Și tu mă privesti cu un zâmbet dulce-arzător,
Îmi dăruiești iubire sacră, prinț fermecător.

Și prin valurile agitate ale mării albastre,
Ne pierdem, iubitule, în asfințit de soare.
Iar briza vântului tomnatic ne aduce-n priviri,
Sclipirea lunii de argint și sfinții martiri.

Tu-mi împletești un inel din sclipirile lunii,
Îmi ceri mâna și ne vom iubi în brațele furtunii.
Voi deveni iubire, „stăpâna inimii” tale,
Voi fi a ta mireasă și-n viața viitoare!

CRISTINA TOADER,

Italia

*************************

fii-solidar-cu-antena-3-ce-trebuie-sa-faci-maine-ca-sa-vada-toata-tara-ca-esti-alaturi-de-noi-18528879

Vacanta Muzicala – Copil singur

*****

A aparut REVISTA BOGDANIA nr.19-20 -ianuarie 2016 ,condusa de poetul ing.Ionel Marin din Focsani .

LECTURA PLACUTA  :

http://revistabogdania.ro/pdf/Revista-Bogdania-nr-19-20-ian-feb-2016.pdf

revista bogdania

………………………………………………………………………….

Cristian Petru BALAN (SUA) : POETUL ROMÂN-AMERICAN DUMITRU BUHAI (UN NOU TRAIAN DORZ AL POEZIEI RELIGIOASE) ÎMPLINEȘTE FRUMOASA VÂRSTĂ 80 DE ANI ! LA MULȚI ANI BINECUVÂNTAȚI, MAESTRE !


prof.dumitru buhai_chicago– Profesorul  DUMITRU BUHAI este unul din marii poeți creștini români, mult mai cunoscut în America decât în țara de unde a emigrat – 
Dumitru Buhai (n. 6 februarie 1936, România) este un scriitor creştin, teolog, redactor, profesor şi jurnalist român stabilit în Statele Unite ale Americii din anul 1978.
 
1. Notă biografică
 
Dumitru Buhai s-a născut la 6 februarie 1936, în comuna Tarna Mare, jud. Salul Mare. De mic a rămas orfan de ambii părinți, încât a crescut la un orfelinat de copii (de fapt a fost pasat prin cinci orfelinate, cel mai important fiind cel din Bușteni-Prahova), având o viață zbuciumată și lipsită de multe privațiuni, deși a fost un elev eminent. Mai jos vom vedea ce frumoase studii a făcut. De obicei, regimul comunist lua copiii de la orfelinate și scotea din ei ofițeri de securitate.  Dumitru Buhai a făcut o excepție de la asemene destin, deoarece după ce autoritățile au descoperit în micul Mitică un copil cuminte și eminent, motiv pentru care l-au sprijinit să meargă în toate școlile de elită, trimițându-l la ”studii înalte” chiar și la Universitatea ”Lomonosov” din Moscova, dar… ceva, ceva  s-a întâmplat cu tânărul studios și ambițios – ceva care i-au determinat să se răzgândească și să ia mâinile  protectoare de pe el, să-l recheme din URSS și apoi să-l persecute îndelung și trepetat.. Oare ce greșeală săvârșise tânărul studios?  Una gravă și împotriva planurilor dumnealor: deși fusese crescut într-o puternică atmosferă ateistă și cazonă, tânărul educat să fie mare comunist, L-a descoperit pe Iisus, a început să-L proslăvească în versuri și s-a desprins brusc de liderii care-l protejaseră… Pentru regimul dictatorial așa ceva echivala cu o mare trădare… De aceea a fost dat afară de la Universitatea Politehnică din București, trebuind să facă față unor mari privațiuni. Cu ajutorul lui Dumnezeu, în brațele Căruia intrase, Dumitru Buhai a biruit și, în ciuda valului de constrângeri și persecuții la care a fost supus, a continuat să scrie poezii religioase și a terminat studiile cu brio. Își găsise o slujbă în învățământ și, cu puținii bani ce îi câștiga, a pornit cu încredere în lupta cu viața. S-a căsătorit cu o tânără care l-a ajutat mult să treacă peste toate barierele. De cca cinci decenii, soția lui, Lidia (fostă Sporea) i-a stat alături la bine și la rău. Amândoi au în prezent două fiice: Cecilia, doctoriţă de medicină internă, şi Daniela, doctor farmacist. Ei au şi un nepot, Jonathan, absolvent de liceu, precum şi o nepoată, Jessica, studentă la o facultate tehnică din Chicago.  Până în anul 1978, familia Buhai a trăit în România, în   Bucureşti, dar în urma persecuțiilor religioase, după multe încercări, soții Buhai au obținut aprobarea să se stabilească în Statele Unite ale Americii, în metropola Chicago.
 
Studiile poetului:
 
În anul 1955, a absolvit liceul „Nicolae Bălcescu” („Sf. Sava”) din Bucureşti. A urmat cursurile Facultăţii de Instalaţii şi Utilaje, secţia Utilaje, din cadrul Institutului de Construcţii din Bucuresti, timp de doi ani, dupa care, fiind eleminat pe motive religioase, s-a transferat la Institutul de Limbi Străine, din capitală, la Facultatea de limba şi literatura rusă şi română, pe care a absolvit-o în anul 1963. Şi-a continuat studiile la Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Filologie, pe care a absolvit-o în anul 1968. În anul 1981, după imigrare, a absolvit Institutul Biblic Moody („Moody Bible Institute”) din Chicago, USA.
 
Serviciile avute:
 
În România, mulţi ani a lucrat ca profesor de limba română şi limba rusă, la două şcoli generale şi două licee de cultură generală, din judeţul Dâmboviţa, Ilfov şi municipiul Bucureşti. Câţiva ani a fost şi directorul unei şcoli generale din judeţul Dâmboviţa. A fost profesor şi la un seminar teologic din Bucureşti, unde a predat limba şi literatura română, elocinţa şi limba greacă veche. În decursul anilor ca profesror a predat, în unele perioade, şi limba franceză, limba engleză, limba latină şi istoria.
 
În America, unde a venit în anul 1978, a lucrat ca profesor de limba rusă şi de limba greacă veche la „Waldorf School”. De asemenea, în Chicago, în anul 1985, a înfiinţat prima şcoală românească de sfârşit de săptămână, în cadrul unei biserici evanghelice, fiind directorul acestei şcoli.
 
Profesorul Dumitru Buhai a lucrat cu destoinicie şi în domeniul teologic, ca pastor baptist în biserică, şi în activitatea de scriitor creştin, publicând zeci de articole pe teme religioase, poezii, schiţe, povestiri şi lucrări pe teme doctrinare creştine. A fost redactorul revistei şi editorul microrevistei „Bucuria mântuirii”, în care şi-a publicat poezii, povestiri, însemnări din viaţa în anii printre străini, amintiri din copilărie şi tinereţe, istorisiri despre viaţa în ţară. De asemenea, a fost şi redactorul revistei „Luminătotul”, în paginile căreia i-au apărut multe din lucrările literare, scrise în anii petrecuţi mai ales în oraşul Chicago, din USA.
 
 Activitatea literară a poetului:
 
Dumitru Buhai a început să scrie poezii şi proză în anii de şcoală. Primul său eseu publicat i-a apărut în anul 1952, în ziarul „Flamura Prahovei”. În anii de liceu şi cei de facultate i-au apărut zeci de poezii, povestiri, eseuri, însemnări de călătorie în reviste şcolare sau studenţeşti, în reviste de cult religios şi în presa pentru tineret.
 
La plecarea din ţară, în anul 1978, în surghiunul pribegiei emigraţiei (Italia și SUA), printre zecile de cărţi alese din biblioteca vastă ce o avea în ţară, a reuşit să pună şi din manuscrisele pe care le păstra cu speranţa că va veni vremea să le poată publica. Acest timp înflorit a sosit. A publicat articole cu subiecte diferite, proză şi poezii în ziare şi reviste: „Luminătorul”, „Semănătorul”, „Romanian Tribune”, „Meridianul românesc”, „Orizont creştin”, „Genesis”, „Curentul internaţional”, „Observatorul”, „Perspective”, „Impact”, „România liberă”, „Bucuria mântuirii”, „Observatorul”, „Curentul internaţional”, „Ecoul”, „Luceafărul românesc”, „Floarea darurilor”, „Epoca”etc.
 
Cea mai rodnică activitate scriitoricească şi ziaristică a depus-o în susţinerea cu eseuri, articole, povestiri, poezii şi studii teologice a rubricii „Paşi spre fericire”, în fiecare ediţie din ultimii ani ai ziarului „Romanian Tribune” ce se editează în Chicago şi este difuzat în America, în diaspora românească şi se trimite şi în ţară. Iată câteva titluri de eseuri şi studii, articole şi gâduri despre opere literare şi scriitori, cât şi de evidenţere a necesităţii păstrării nealterate a limbii române, ce au apărut în acest prestigios ziar românesc ce ne ţine spiritul românesc, credinţa în Dumnezeu şi limba frumoasă română ce ne-a devenit ţara ce o purtăm cu noi pe meleaguri străine: „Frumuseţea poetică a Bibliei”, „Chiriaş al Timpului”, „Un copil cu numele Felix”, „Eu am un Frate Împărat”, „Spiralele vieţii”, „Pietroiul lui Sisif”, „Tinereţe fără bătrâneţe”, „În apărarea Mântuitorului”, „Atenţie la sănătatea ta!”, „Există Dumnezeu cu-adevărat!”, „România mea şi limba ei frumoasă”, „Doamne, ce minune să fii om!”, „Gânduri despre Eminescu”, „O, ce veste minunată!”, „Logica acţiunii”, „Am revăzut izvorul!” etc. Multe elogii a primit de la directorul revistei, ”BOGDANIA”  din Focșani , de la poetul Ionel Marin, care, alături de cititori, i-a apreciat paginile publicate în această revistă la care continuă să colaboreze.
 
Cărţi publicate:
 
Scriitorul Dumitru Buhai a scris şi a publicat poezii şi proză. I-au apărut de sub lumina tiparului patru cărţi: „Bucuria mântuirii. Poezii” (două ediţii),1990, 2007, „Fericirea divină. Versuri”(2004), „Misterul sufletului. Poezii”(1991), „Paşi spre fericire”(două ediţii: 2007, 2008).
 
. Câteva din referinţele bio-bibliografice:
 
1. Cristian Petru Bălan, „Poetul Dumitru Buhai, un nou Traian Dorz al poeziei religioase”, în „Romanian Tribune”, februarie 23, 2007.
 
2. Aurel Anghel, În „Noul Orfeu” . Antologie de poezie română azi, editată de Asociaţia Română a Patrimoniului. Vezi: Poezia „Eroii”
 
3. Dumitru Buhai, în „Noul Orfeu”. Antologie de poezie română azi, editat de ARP.
 
4. Artur Silvestri, Recenzia volumului de poezii „Bucuria mântuirii”, În „Floarea darurilor”. Revistă literară.
 
5. Steven V. Bonica, editorialul din ziarul „Romanian Tribune”, ediţia 162 (anul 7, nr.6, vineri 21 martie 2008: „În spatele obiectivului”).
 
6. Valentin Popovici, „Versuri alese ale unui om ales”, În „Ecoul” , revistă de creaţie, opinie şi atitudine culturală, editată de ARP.
 
7. Prof. Dumitru Buhai, „Dincolo de curcubeu”, de Cristian Petru Bălan, În „Romanian Tribune”, nr.25 (129), pg. 18, 15 decembrie 2006, Chicago.
 
8. Prof. Dumitru Buhai, Cristian Petru Bălan şi romanul său „Dincolo de curcubeu”, În „Meridianul românesc”, 22 martie 2008, Anaheim, California.
 
9. Dumitru Buhai, „Cum ar fi dacă?!…”, În „Romanian Tribune”, 7 septembrie 2007 – nr. 148.
 
10. Dumitru Buhai, „Am revăzut izvorul!”, În „Romanian Tribune”, 30 noiembrie 1907.
 
11. Cristian P. Bălan, „Poezia religioasă a profesorului Dumitru Buhai, În „Romanian Tribune”, 7 aprilie 2006-nr. 111.
 
12. „Chiriaşi ai Timpului”, de Dumitru Buhai, din volumul „Paşi spre fericire”, editura Center Focus Publishing, Niles Illinois, USA, 2007, pag. 15 – 24.
 
Desigur multe lucruri frumoase am putea spune despre acest mare Român, despre creația sa, despre locurile unde a muncit și unde a fost totdeauna apreciat și iubit de colegii săi. 
Datorită talentului strălucit al operei sale, datorit talentului său didactic ce l-a impus ca mare educator, datorită bunătății și carismei lui excesive ca părinte, ca prieten și ca om, nu cred că a existat cineva vreodată să nu-l îndăgească pe acest distins, deoarece rareori întâlnim asemenea ființe superioare. De aceea Dumnezeu l-a ajutat pe poetul  creștin Dumitru Buhai să ajungă la această frumoasă vârstă octogenară când scrie încă minunate cuvinte de slavă adresate Divinității într-o frumoasă limbă română. Să-i urăm minunatului Om, profesor și poet Dumitru Buhai să meargă sănătos înainte spre celelalte vârste rotunde, alături de cei dragi. Așadar,  calde îmbrățișări și calde urări de sănătate, fericire și binecuvântări celeste distinsului meu coleg prieten și poet Dumitru Buhai !  Din partea mea și a celor din jurul meu –
Scriitorul si artistul plastic Cristian Petru Balan din SUA

Scriitorul si artistul plastic Cristian Petru Balan din SUA

    LA MULȚI ANI !    
            UN 80 FERICIT !     
               HAPPY XXC !
by CRISTIAN PETRU BALAN (SUA)
***
Mulțumiri pentru cuvintele scrise și pentru urările care mi-au adus bucurie în suflet.
 Mă rog ca Dumnezeu să-ți dea Har și Binecuvântare.
Cu aleasă prețuire și prietenie,
Mitică
( DUMITRU BUHAI,Chicago)
––––––––––––––––––––

ERNESTO CORTAZAR – Nights Of Silk And Tears

*****Semnal editorial

IN CURS DE APARITIE LA EDITURA ANAMAROL –

ANTOLOGIE DE POEZIE ANAMAROL – SIMBIOZE LIRICE vol .19

ANTOLOGIA DE POEZIE SIMBIOZE LIRICE VOUMUL 19-2016-RODICA ELENA LUPU-EDITURA ANAMAROLMărţişorul vine cu un nou volum din antologia de poezie ANAMAROL – SIMBIOZE LIRICE dăruit de poeţii: ANDREI ANDOR, CRISTIAN PETRU BĂLAN, DAN BODEA, ION BRAD, MARIN CHELU, IULIA HAŞDEU, RAMONA ION, RODICA ELENA LUPU, VASILE MIRCESCU, CONSTANTIN MIRONESCU, DANIELA M. POPESCU, IULIANA PALODA POPESCU, VIRGINIA VINI POPESCU, MARIAN PUŞCAŞIU, GEORGE ROCA, LUMINIŢA SCOTNOTIS, MARIN SORESCU, FILOTEEA BARBU STOIAN, GEORGE TUDOR, CEZAR CĂTĂLIN VIZINIUCK
(…)
De multe ori, poetul pleacă de la un ton epic, de evocare şi povestire, coborâte până la social şi politic, ca să ajungă la finaluri simbolice, lirice, emoţionante, cum se întâmplă în acst al 19 – lea volum din antologia de poezie ANAMAROL.

Director Editura ANAMAROL
RODICA ELENA LUPU

(In foto ,cu cunoscutul si indragitul cantaret  PAUL SURUGIU,caruia i-a scris textele unor cantece)

PAUL SURUGIU (FUEGO) :


…………………………………….

GRIGORE VIERU – Nu am, moarte, cu tine nimic //SPIRIDON POPESCU-Doamne, dacă-mi eşti prieten//CORNELIU VADIM TUDOR -Ultima cafea


Grigore Vieru – Nu am, moarte, cu tine nimic

Nu am, moarte, cu tine nimic,
Eu nici măcar nu te urăsc
Cum te blestemă unii, vreau să zic.
La fel cum lumina pârăsc.

Dar ce-ai face tu şi cum ai trăi
De-ai avea mamă şi-ar muri?!
Ce-ai face tu şi cum ar fi
De-ai avea copii şi-ar muri?!

Nu am, moarte, cu tine nimic.
Eu nici măcar nu te urăsc.
vei fi mare tu, eu voi fi mic.
Dar numai prin propria-mi viaţă trăiesc.

Nu frică. nu teamă-
Milă de tine mi-i.
Că n-ai avut niciodată mamă.
Că n-ai avut niciodată copii.

Grigore Vieru – Nu am moarte cu tine nimic


SPIRIDON POPESCU-Doamne, dacă-mi eşti prieten

Doamne, dacă-mi eşti prieten,
Cum te lauzi la toţi sfinţii,
Dă-i în scris poruncă morţii
Să-mi ia calul, nu părinţii.

Doamne, dacă-mi eşti prieten,
N-asculta de toţi zurliii,
Dă-i în scris poruncă morţii
Să-mi ia calul, nu copiii.

Doamne, dacă-mi eşti prieten,
Nu-mi mai otrăvi ursita,
Dă-i în scris poruncă morţii
Să-mi ia calul, nu iubita.

Doamne, dacă-mi eşti prieten,
Cum susţii în gura mare,
Moaie-ţi tocul în cerneală
Şi-nainte de culcare

Dă-i în scris poruncă morţii,
Când şi-o ascuţi pumnalul,
Să-l înfigă-n mine, Doamne,
Şi să lase-n viaţă calul….

SPIRIDON POPESCU-Doamne, dacă-mi eşti prieten-

Recita marele actor FLORIN PIERSIC

4

CORNELIU VADIM TUDOR :ULTIMA CAFEA


Hai, Moarte, sa bem o cafea
Ti-o fac cu caimac, aromata
Mai leapada-ti coasa cea grea
Si mantia asta ciudata.
Te rog sa iei loc in fotoliu
Nu ma supara daca fumezi
Dupa cine esti, Moarte, in doliu?
De ce tot suspini si oftezi?
E foarte fierbinte cafeaua
Nu te grabi, ca te frigi
Mai lasa-mi pe cer, inca, steaua
Daca eu am sa mor, ce cistigi?
Ai venit sa ma iei in persoana
Prea mare onoare imi faci
Din toata specia asta umana
Numai pe mine ma placi?
Hai sa-ti ghicesc in cafea
E bine sa stii ce te-asteapta
O cumpana grea vei avea
Dar tu te descurci, esti desteapta.
Esti tot timpul in criza de bani
Aici, te asemeni cu mine
De ce sa fim noi dusmani?
Eu te-nteleg cel mai bine.
Lumea te aplauda de departe
In zvon de corrida, olé!
Fii buna si-ntoarce-te, Moarte
Sa vad: dupa tine ce e?


Acum esti captiva la mine
Am vrut sa-ti arat, draga mea
Ca nu-mi este frica de tine:
Ti-am pus soricioaica-n cafea.
Corneliu Vadim Tudor (Ilustratie pe blog : M.M. )

 ***

Angel%20(111)´´ De la  nastere si pana la sfarsit, Moartea ne vaneaza vietile, fara scrupule.Ea nu are mama , nu are tata  si nici copii.Nu are mila de nimeni si nu stie sa planga.´´(´´Michael Jackson nu a murit´´-Marin MIHAI,Spania, https://mihaimarin.wordpress.com/2010/06/25/michael-jackson-nu-a-murit/ )

………..DRAGUL MEU TATA, ODIHNESTE-TE  IN PACE  ! (…TI-AM SPUS DE DUMINICA SEARA  CA AM LUAT BILET DE AVION SA NE VEDEM MARTI. DUMNEZEU TE-A CHEMAT LA EL DE LUNI…AZI,VIN ACASA,  SA NE LUAM RAMAS BUN !,,,,,,,,,,,,,,,,,,,


Maria Cristina Craciun /Ave Maria

 

Cristian Petru Bălan (SUA) : SCENARIUL DE FILM ”EMINESCU – GENIU SUBLIM”-Secvența 67 : MICA IDILA DINTRE POETUL MIHAI EMINESCU SI REGINA POETA CARMEN SYLVA A ROMANIEI


Cristian Petru Bălan (SUA): SCENARIUL DE FILM ”EMINESCU – GENIU SUBLIM”, CONTRACTAT DE CINEMATOGRAFIA ROMÂNĂ ÎN 1969.
– SCENA CU IDILA DINTRE POET ȘI REGINA POETĂ CARMEN SYLVA
mihai eminescu
     *
REGINA POETA CARMEN SYLVASecvența 67. La Palatul regal, cu regina Carmen Sylva
O sală strălucitoare, aurită… (Interioarele pot fi cele de la Castelul Peleș\ din Sinaia.) Eminescu vine cu un faeton regal tras de patru cai albi, pus la dispoziție de regină, un vehicul splendid care oprește la scările palatului. Un ofițer, îmbrăcat în costum militar de gală,. îi deschide portiera și-l ajută pe Eminescu să coboare. Poetul este îmbrăcat într-un costum negru, impecabil, cu redingotă neagră, frac și papion negru, probabil toate împrumutate. În mâini are mănuși albe și un baston negru cu mâner rotund, pe cap un joben. El este condus în holul palatului și pe scări de alți doi ofițeri purtând aceleași costume militare de paradă, care merg înaintea lui. Este lăsat într-o anticameră unde se așează într-un fotoliu, lângă un gentlemen în vârstă care imediat se angajează într-o discuție, străinul vorbind relativ bine românește, cu un puternic accent englezesc:
– Și dumneavoastră, sir, așteptați pe majestatea sa? Poate ați cerut ca și mine o audiență la rege…
– Nu, pe mine m-a chemat regina Elisabeta Carmen Sylva pentru niște probleme literare.
– Dar cu cine am onoarea? întreabă străinul.
– Mihai Eminescu, redactor-șef la ziarul ”TIMPUL”.
– All right! All right, sir! I know you very well. Sunteți la ”Romanian newspaper”, deci… La ”The Times”? Perfect… După nume, eu vă cunosc foarte bine, sir, fiindcă, prin meseria mea, trebuie să citesc toate ziarele mari din România. Vorbiți englezește?
– Nu vorbesc bine engleza, sir. Sunt însă fluent în germană și dacă nu știți germana, conversa în franceză, italiană ori în spaniolă și, oarecum, chiar și-n elementara mea sanscrită.. Dar văd că vorbiți destul de frumos românește… 
– O, yes, însă nu perfect. Îmi dați voie: Schuyler, ministrul Statelor Unite la București…
– Foarte încântat ! Am auzit de dumneavoastră de la domnul Maiorescu pe care știu că îl cunoașteți.
– O. K.!… De la domnul Maiorescu? Suntem prieteni buni, mister Eminescu, și chiar săptămâna trecută am fost invitat la dânsul acasă… Apoi am fost împreună la Snagov cu domnul Jacques Negruzzi și cu soția sa, mistress Anette.
– Sâmbăta viitoare sunt și eu invitat la masă la domnul Maiorescu, zice poetul.
– O, my God, dacă este așa, ne vom întâlni acolo din nou, căci și eu am fost invitat. Personal, eu apreciez stilul dumneavoastră spiritual și elegant. Numai de așa ziariști am avea nevoie în America. Nu ați dori oare să lucrați la noi într-o mare gazetă de limba germană din New York? Directorul ei, mister Werner, îmi este un fost coleg de universitate. Ați avea un salariu excelent.
– Îmi pare rău, dar am renunțat la gândul de a imigra în Statele Unite, gând pe care l-am avut cândva, într-adevăr, însă știu că America, pe lângă ziariști de seamă, a dat omenirii pe Edgar Allan Poe, pe Walt Whitman și pe Mark Twain, scriitori mari, citiți de mine în traducere germană, și cu care vă puteți mândri pretutindeni, domnule Schuyler. Din Edgar Poe am tradus și eu…
– Mă bucur că ne cunoașteți literatura noastră, însă versurile dumneavoastră nu-s cu nimic mai prejos decât ale lui Poe. Le cunosc bine din revista ”Convorbiri literare” și îmi plac foarte mult, mister Eminescu. Eu, deși știu bine românește, păcat că nu pot să traduc aceste versuri… Aș obține un mare succes de librărie în USA… Dar am intenția să editez o antologie de poezie românească deja traduse în engleză, pe care vreau s-o tipăresc la Boston, în America. Aici doresc să includ și unele poezii scrise de dumneavoastră.
Un ofițer al Palatului se apropie de ministrul american aflat pe post de ambasador și îi comunică în engleză că regele îl poftește în audiență în cabinetul său. Schuyler dă mâna cu poetul, îi spune: ”good-bye, mister Eminescu, it was nice to meeet you” și pleacă însoțit de ofițer. Un alt ofițer îi ia redingota, jobenul și bastonul poetului și i le duce la o garderobă. În același timp, apare regina Carmen Sylva,în haine albe, luxuriante, cu trenă, iar Eminescu se ridică din fotoliu și pășește cu demnitate spre dânsa… Se oprește la doi pași și îi face o mică plecăciune.. Regina este o femeie foarte frumoasă, cu ochii albaștri-violet, și îi răspunde printr-un zâmbet cuceritor, umbrit totuși de o tristețe ascunsă, dar care îi pune în evidență o dantură impecabilă. Ea este cu șapte ani mai în vârstă decât poetul, însă apare mult mai tânără.. Amândoi par neobișnuit de frumoși. Se apropie de Eminescu, și îi întinde mâna pe care poetul i-o sărută cu respect, după care regina îl ia ușor de braț și îl invită să se așeze alături de dânsa pe o recamieră plușată, aflată lângă o măsuță scundă și aurită. În spatele lor este fereastra ornată cu draperii lungi, iar alături de fereastră o plantă exotică (un ficus) și o colivie cu doi papagali ara… Regina vorbește o românească relativă, cu un vizibil accent german:
– Noi chemat la tumneavoastră prin Frau Kremnitz, care ve admiră profund, precum și eu ve admir… Demult voiam se facem cunoștințe,, tomnule Eminescu. Nici nu știam cum arătați, dar acum ved che aceste poezii frumoase trebuiau să aibă un autor la fel… 
– Iar o regină-poetă este tot ce poate fi mai frumos. Majestate, cunosc la perfecție limba germană și putem conversa mai ușor în nemțește dacă altețea voastră dorește…
– Știu asta, dar refuz. Mie îmi place se forbesc in limba romină in care am inceput se scriu deja chiar și versuri simple… V-am chemat, tomnule Eminescu, pentru a vă intreba de ce un poet atât de distins ca tumneavoastră ocolește curtea regală? Tomnul Vasile Alecsandri și chiar tomnul Maiorescu joacă biliard cu soțul al meu și ne citesc cu plăcere din lucrerile lor…
– Eu nu știu biliard, alteță… Nu mă pricep decât la popice și la jocul de șah.
– In schimb, tumneavoastre scrieți versuri inchintătoare, iar tomnul Maiorescu mi-a spus că traduceți bine din limba germană…
– Numai când timpul îmi permite, alteță.
– Ziarul ”Timpul”?
– Da… Timpul de lucru și ziarul ”Timpul^, dacă vreți….
– Păreți nostim… Zunteți format la școala poeziei germane, nu-i așa?
– Într-adevăr, am studiat la Viena și nu pot nega influența literaturii germane în opera mea lirică ori în proză, dar pot zice că sunt format la școala poeziei populare românești.. Folclorul a fost întotdeauna sângele poeziei mele.
– Aproposito, ați primit de la toamna Mite Kremnitz poezia noastre ”Vârful cu Dor”, după legendă folclorică ?
– Da, am și tradus-o zilele trecute în românește. Are un subiect destul de interesant. Poftiți, aceasta este…
– O, ce bine! Vă foarte mulțumesc. Oare v-a plăcut? Cred că ați găsit multe greșeli… Ce credeți? Mai trebuie să schimb ceva înainte de publicare?
– Mi-a plăcut, chiar dacă eu personal aș fi schimbat anumite versuri. Greșeli propriu zise nu am găsit. V-am făcut niște semne cu creionul șii am scris peste acolade acolo unde poate ar trebuie să mai interveniți cu vreo modificare… Cred că nu vă supărați…
– O, nu, nu mă supăr, căci eu sunt o poetă amatoare și voi vedea ce trebuie să schimb. Știu că tumneavoastră zunteț un specialist in poetică și trebuie să ve ascult. Care zunt acoladele?
– Uitați, aici, pe pagina a treia am trei însemnări. Și ar mai fi două, pe pagina a patra și una pe pagina a cincea…
– A, nu sunt prea multe. Va fi ușor de indreptat și o se ve urmez sfaturile. Iar aici, in caietul de pe masă, sunt primele mele poezii scrise de mine direct in rominește.
– Pot să le văd? 
– O, desigur, desigur. Nu sunt grozave, recunosc… Luați și citiți mai intâi pe aceasta, apoi următoarea…
Eminescu ia caietul în mână și citește cu glas tare:
– Un ger năprasnic a frânt
Crăcile toate din tei,
Căci ploaia pe ele a-nghețat
În chiciură și-n polei.
Odată și-a mele lacrimi
De ger au fost înghețate,
Pân’ ce și eu fusei frântă
Gemând sub a lor greutate.
Mă aflu pe recea câmpie
Și brațele-n ceață întind
Chemnd amintirile toate,
Ce-n neguri le văd plutind…
– Vai, ce frumos citiți tumneafoastră! Aproape că nu mi-o recunosc… Cum vi se pare?
– Pentru o poetă de limba germană care scrie prima dată în românește, mi se pare incredibil de perfectă… Felicitări ! Spuneți, v-a ajutat cineva la traducere? 
– O, nu, nu dechit un manual de gramatic rominească. Și ve rog să mi-o citiți și pe aceasta – ”Scrum”…
Eminescu citește impecabil și a doua poezie:
– De ce ți-e ochiu-ntunecat?
Mă-ntreabă ea… – Copilă,
Din tot ce-n viaț-am încercat:
Noroc, durere, silă,
Vezi, a rămas în ei acum
Cenușă, numai scrum !
Ceea ce-mi suflă-argint în păr
și fruntea mi-o pălește,
Ceea ce-n vis, – ca adevăr, –
În jurul meu plutește, 
De fapt, nu este nicidecum
Decât cenușă, scrum !
Aceea ce s-așterne lin
Pe inimă, de pare
Că fără vis. fără-un suspin,
Ea doarme, – nu-i uitare,
Nu ! ce-o acoperă acum
Este cenușă, scrum !…
Deodată regina izbucnește într-un hohot năvalnic de plâns. La început Eminescu nu înțelege ce se întâmplă, apoi , dumirindu-se, o întreabă timid, cu glas blând și scăzut:
– Ați scris-o pentru principesa Maria?
– Da, tomnu’ Eminescu… Da, pentru fetița mea iubită, pentru micuț’a mea .. Ah, ingerașul mamei drag, care m-a părăsit chind avea doar patru anișori… Sunt șapte ani de chind plâng dupe ea in fiecare zi… Oh, meine Gott ! O, Doamne, Doamne! O, meine liebe ! Fetița mea dragă… Uitaț portretul ei in tabloul de pe peretele acestea… Tomnule Eminescu, ve rog să iertați la mine emoția… Dar nu mai pot… (îl ia pe poet de mână, pune câteva clipe capul pe umărul lui, apoi pe pieptul lui, își apleacă fața și plânge peste mâna lui Mihai. Poetul o mângâie timid peste păru-i blond și parfumat, cu bucle frumos aranjate. Are și el lacrimi în ochi. Peste câteva clipe, regina își îndreaptă capul, potrivindu-și ușor părul și ștergându-se la ochi cu o batistă fină, îi spune printre suspine ridicându-se încet de pe canapea:
– Te rog se mai vii se me vezi, drag tomnule Eminescu… Apreciez foarte mult pe tumneata. Și vreau să ne mai vedem… Eu, la palatul acesta me simt foarte singure fără copilul meu… Foarte singure și părăzită… Și freau se te mai ved…