GRIGORE VIERU – Nu am, moarte, cu tine nimic //SPIRIDON POPESCU-Doamne, dacă-mi eşti prieten


Grigore Vieru – Nu am, moarte, cu tine nimic

Nu am, moarte, cu tine nimic,
Eu nici măcar nu te urăsc
Cum te blestemă unii, vreau să zic.
La fel cum lumina pârăsc.

Dar ce-ai face tu şi cum ai trăi
De-ai avea mamă şi-ar muri?!
Ce-ai face tu şi cum ar fi
De-ai avea copii şi-ar muri?!

Nu am, moarte, cu tine nimic.
Eu nici măcar nu te urăsc.
vei fi mare tu, eu voi fi mic.
Dar numai prin propria-mi viaţă trăiesc.

Nu frică. nu teamă-
Milă de tine mi-i.
Că n-ai avut niciodată mamă.
Că n-ai avut niciodată copii.

Grigore Vieru – Nu am moarte cu tine nimic


SPIRIDON POPESCU-Doamne, dacă-mi eşti prieten

Doamne, dacă-mi eşti prieten,
Cum te lauzi la toţi sfinţii,
Dă-i în scris poruncă morţii
Să-mi ia calul, nu părinţii.

Doamne, dacă-mi eşti prieten,
N-asculta de toţi zurliii,
Dă-i în scris poruncă morţii
Să-mi ia calul, nu copiii.

Doamne, dacă-mi eşti prieten,
Nu-mi mai otrăvi ursita,
Dă-i în scris poruncă morţii
Să-mi ia calul, nu iubita.

Doamne, dacă-mi eşti prieten,
Cum susţii în gura mare,
Moaie-ţi tocul în cerneală
Şi-nainte de culcare

Dă-i în scris poruncă morţii,
Când şi-o ascuţi pumnalul,
Să-l înfigă-n mine, Doamne,
Şi să lase-n viaţă calul….

SPIRIDON POPESCU-Doamne, dacă-mi eşti prieten-

Recita marele actor FLORIN PIERSIC

Angel%20(111)

´´ De la  nastere si pana la sfarsit,Moartea ne vaneaza vietile, fara scrupule.Ea nu are mama , nu are tata  si nici copii.Nu are mila de nimeni si nu stie sa planga.´´(Marin MIHAI,Spania)………..DRAGUL MEU TATA, ODIHNESTE-TE  IN PACE  ! (…TI-AM SPUS DE DUMINICA SEARA  CA AM LUAT BILET DE AVION SA NE VEDEM MARTI. DUMNEZEU TE-A CHEMAT LA EL DE LUNI…AZI,VIN ACASA,  SA NE LUAM RAMAS BUN !,,,,,,,,,,,,,,,,,,,


 

Cristian Petru Bălan (SUA) : SCENARIUL DE FILM ”EMINESCU – GENIU SUBLIM”-Secvența 67 : MICA IDILA DINTRE POETUL MIHAI EMINESCU SI REGINA POETA CARMEN SYLVA A ROMANIEI


Cristian Petru Bălan (SUA): SCENARIUL DE FILM ”EMINESCU – GENIU SUBLIM”, CONTRACTAT DE CINEMATOGRAFIA ROMÂNĂ ÎN 1969.
– SCENA CU IDILA DINTRE POET ȘI REGINA POETĂ CARMEN SYLVA
mihai eminescu
     *
REGINA POETA CARMEN SYLVASecvența 67. La Palatul regal, cu regina Carmen Sylva
O sală strălucitoare, aurită… (Interioarele pot fi cele de la Castelul Peleș\ din Sinaia.) Eminescu vine cu un faeton regal tras de patru cai albi, pus la dispoziție de regină, un vehicul splendid care oprește la scările palatului. Un ofițer, îmbrăcat în costum militar de gală,. îi deschide portiera și-l ajută pe Eminescu să coboare. Poetul este îmbrăcat într-un costum negru, impecabil, cu redingotă neagră, frac și papion negru, probabil toate împrumutate. În mâini are mănuși albe și un baston negru cu mâner rotund, pe cap un joben. El este condus în holul palatului și pe scări de alți doi ofițeri purtând aceleași costume militare de paradă, care merg înaintea lui. Este lăsat într-o anticameră unde se așează într-un fotoliu, lângă un gentlemen în vârstă care imediat se angajează într-o discuție, străinul vorbind relativ bine românește, cu un puternic accent englezesc:
– Și dumneavoastră, sir, așteptați pe majestatea sa? Poate ați cerut ca și mine o audiență la rege…
– Nu, pe mine m-a chemat regina Elisabeta Carmen Sylva pentru niște probleme literare.
– Dar cu cine am onoarea? întreabă străinul.
– Mihai Eminescu, redactor-șef la ziarul ”TIMPUL”.
– All right! All right, sir! I know you very well. Sunteți la ”Romanian newspaper”, deci… La ”The Times”? Perfect… După nume, eu vă cunosc foarte bine, sir, fiindcă, prin meseria mea, trebuie să citesc toate ziarele mari din România. Vorbiți englezește?
– Nu vorbesc bine engleza, sir. Sunt însă fluent în germană și dacă nu știți germana, conversa în franceză, italiană ori în spaniolă și, oarecum, chiar și-n elementara mea sanscrită.. Dar văd că vorbiți destul de frumos românește… 
– O, yes, însă nu perfect. Îmi dați voie: Schuyler, ministrul Statelor Unite la București…
– Foarte încântat ! Am auzit de dumneavoastră de la domnul Maiorescu pe care știu că îl cunoașteți.
– O. K.!… De la domnul Maiorescu? Suntem prieteni buni, mister Eminescu, și chiar săptămâna trecută am fost invitat la dânsul acasă… Apoi am fost împreună la Snagov cu domnul Jacques Negruzzi și cu soția sa, mistress Anette.
– Sâmbăta viitoare sunt și eu invitat la masă la domnul Maiorescu, zice poetul.
– O, my God, dacă este așa, ne vom întâlni acolo din nou, căci și eu am fost invitat. Personal, eu apreciez stilul dumneavoastră spiritual și elegant. Numai de așa ziariști am avea nevoie în America. Nu ați dori oare să lucrați la noi într-o mare gazetă de limba germană din New York? Directorul ei, mister Werner, îmi este un fost coleg de universitate. Ați avea un salariu excelent.
– Îmi pare rău, dar am renunțat la gândul de a imigra în Statele Unite, gând pe care l-am avut cândva, într-adevăr, însă știu că America, pe lângă ziariști de seamă, a dat omenirii pe Edgar Allan Poe, pe Walt Whitman și pe Mark Twain, scriitori mari, citiți de mine în traducere germană, și cu care vă puteți mândri pretutindeni, domnule Schuyler. Din Edgar Poe am tradus și eu…
– Mă bucur că ne cunoașteți literatura noastră, însă versurile dumneavoastră nu-s cu nimic mai prejos decât ale lui Poe. Le cunosc bine din revista ”Convorbiri literare” și îmi plac foarte mult, mister Eminescu. Eu, deși știu bine românește, păcat că nu pot să traduc aceste versuri… Aș obține un mare succes de librărie în USA… Dar am intenția să editez o antologie de poezie românească deja traduse în engleză, pe care vreau s-o tipăresc la Boston, în America. Aici doresc să includ și unele poezii scrise de dumneavoastră.
Un ofițer al Palatului se apropie de ministrul american aflat pe post de ambasador și îi comunică în engleză că regele îl poftește în audiență în cabinetul său. Schuyler dă mâna cu poetul, îi spune: ”good-bye, mister Eminescu, it was nice to meeet you” și pleacă însoțit de ofițer. Un alt ofițer îi ia redingota, jobenul și bastonul poetului și i le duce la o garderobă. În același timp, apare regina Carmen Sylva,în haine albe, luxuriante, cu trenă, iar Eminescu se ridică din fotoliu și pășește cu demnitate spre dânsa… Se oprește la doi pași și îi face o mică plecăciune.. Regina este o femeie foarte frumoasă, cu ochii albaștri-violet, și îi răspunde printr-un zâmbet cuceritor, umbrit totuși de o tristețe ascunsă, dar care îi pune în evidență o dantură impecabilă. Ea este cu șapte ani mai în vârstă decât poetul, însă apare mult mai tânără.. Amândoi par neobișnuit de frumoși. Se apropie de Eminescu, și îi întinde mâna pe care poetul i-o sărută cu respect, după care regina îl ia ușor de braț și îl invită să se așeze alături de dânsa pe o recamieră plușată, aflată lângă o măsuță scundă și aurită. În spatele lor este fereastra ornată cu draperii lungi, iar alături de fereastră o plantă exotică (un ficus) și o colivie cu doi papagali ara… Regina vorbește o românească relativă, cu un vizibil accent german:
– Noi chemat la tumneavoastră prin Frau Kremnitz, care ve admiră profund, precum și eu ve admir… Demult voiam se facem cunoștințe,, tomnule Eminescu. Nici nu știam cum arătați, dar acum ved che aceste poezii frumoase trebuiau să aibă un autor la fel… 
– Iar o regină-poetă este tot ce poate fi mai frumos. Majestate, cunosc la perfecție limba germană și putem conversa mai ușor în nemțește dacă altețea voastră dorește…
– Știu asta, dar refuz. Mie îmi place se forbesc in limba romină in care am inceput se scriu deja chiar și versuri simple… V-am chemat, tomnule Eminescu, pentru a vă intreba de ce un poet atât de distins ca tumneavoastră ocolește curtea regală? Tomnul Vasile Alecsandri și chiar tomnul Maiorescu joacă biliard cu soțul al meu și ne citesc cu plăcere din lucrerile lor…
– Eu nu știu biliard, alteță… Nu mă pricep decât la popice și la jocul de șah.
– In schimb, tumneavoastre scrieți versuri inchintătoare, iar tomnul Maiorescu mi-a spus că traduceți bine din limba germană…
– Numai când timpul îmi permite, alteță.
– Ziarul ”Timpul”?
– Da… Timpul de lucru și ziarul ”Timpul^, dacă vreți….
– Păreți nostim… Zunteți format la școala poeziei germane, nu-i așa?
– Într-adevăr, am studiat la Viena și nu pot nega influența literaturii germane în opera mea lirică ori în proză, dar pot zice că sunt format la școala poeziei populare românești.. Folclorul a fost întotdeauna sângele poeziei mele.
– Aproposito, ați primit de la toamna Mite Kremnitz poezia noastre ”Vârful cu Dor”, după legendă folclorică ?
– Da, am și tradus-o zilele trecute în românește. Are un subiect destul de interesant. Poftiți, aceasta este…
– O, ce bine! Vă foarte mulțumesc. Oare v-a plăcut? Cred că ați găsit multe greșeli… Ce credeți? Mai trebuie să schimb ceva înainte de publicare?
– Mi-a plăcut, chiar dacă eu personal aș fi schimbat anumite versuri. Greșeli propriu zise nu am găsit. V-am făcut niște semne cu creionul șii am scris peste acolade acolo unde poate ar trebuie să mai interveniți cu vreo modificare… Cred că nu vă supărați…
– O, nu, nu mă supăr, căci eu sunt o poetă amatoare și voi vedea ce trebuie să schimb. Știu că tumneavoastră zunteț un specialist in poetică și trebuie să ve ascult. Care zunt acoladele?
– Uitați, aici, pe pagina a treia am trei însemnări. Și ar mai fi două, pe pagina a patra și una pe pagina a cincea…
– A, nu sunt prea multe. Va fi ușor de indreptat și o se ve urmez sfaturile. Iar aici, in caietul de pe masă, sunt primele mele poezii scrise de mine direct in rominește.
– Pot să le văd? 
– O, desigur, desigur. Nu sunt grozave, recunosc… Luați și citiți mai intâi pe aceasta, apoi următoarea…
Eminescu ia caietul în mână și citește cu glas tare:
– Un ger năprasnic a frânt
Crăcile toate din tei,
Căci ploaia pe ele a-nghețat
În chiciură și-n polei.
Odată și-a mele lacrimi
De ger au fost înghețate,
Pân’ ce și eu fusei frântă
Gemând sub a lor greutate.
Mă aflu pe recea câmpie
Și brațele-n ceață întind
Chemnd amintirile toate,
Ce-n neguri le văd plutind…
– Vai, ce frumos citiți tumneafoastră! Aproape că nu mi-o recunosc… Cum vi se pare?
– Pentru o poetă de limba germană care scrie prima dată în românește, mi se pare incredibil de perfectă… Felicitări ! Spuneți, v-a ajutat cineva la traducere? 
– O, nu, nu dechit un manual de gramatic rominească. Și ve rog să mi-o citiți și pe aceasta – ”Scrum”…
Eminescu citește impecabil și a doua poezie:
– De ce ți-e ochiu-ntunecat?
Mă-ntreabă ea… – Copilă,
Din tot ce-n viaț-am încercat:
Noroc, durere, silă,
Vezi, a rămas în ei acum
Cenușă, numai scrum !
Ceea ce-mi suflă-argint în păr
și fruntea mi-o pălește,
Ceea ce-n vis, – ca adevăr, –
În jurul meu plutește, 
De fapt, nu este nicidecum
Decât cenușă, scrum !
Aceea ce s-așterne lin
Pe inimă, de pare
Că fără vis. fără-un suspin,
Ea doarme, – nu-i uitare,
Nu ! ce-o acoperă acum
Este cenușă, scrum !…
Deodată regina izbucnește într-un hohot năvalnic de plâns. La început Eminescu nu înțelege ce se întâmplă, apoi , dumirindu-se, o întreabă timid, cu glas blând și scăzut:
– Ați scris-o pentru principesa Maria?
– Da, tomnu’ Eminescu… Da, pentru fetița mea iubită, pentru micuț’a mea .. Ah, ingerașul mamei drag, care m-a părăsit chind avea doar patru anișori… Sunt șapte ani de chind plâng dupe ea in fiecare zi… Oh, meine Gott ! O, Doamne, Doamne! O, meine liebe ! Fetița mea dragă… Uitaț portretul ei in tabloul de pe peretele acestea… Tomnule Eminescu, ve rog să iertați la mine emoția… Dar nu mai pot… (îl ia pe poet de mână, pune câteva clipe capul pe umărul lui, apoi pe pieptul lui, își apleacă fața și plânge peste mâna lui Mihai. Poetul o mângâie timid peste păru-i blond și parfumat, cu bucle frumos aranjate. Are și el lacrimi în ochi. Peste câteva clipe, regina își îndreaptă capul, potrivindu-și ușor părul și ștergându-se la ochi cu o batistă fină, îi spune printre suspine ridicându-se încet de pe canapea:
– Te rog se mai vii se me vezi, drag tomnule Eminescu… Apreciez foarte mult pe tumneata. Și vreau să ne mai vedem… Eu, la palatul acesta me simt foarte singure fără copilul meu… Foarte singure și părăzită… Și freau se te mai ved…
cristian petru balan-sua-sculptura -mihai eminescu-veronica micleOBSERVATIE: Mica idilă dintre Eminescu și regina Carmen Sylva a fost reală și a îngrijorat-o destul de serios pe Veronica Micle care l-a acuzat cu durere din această cauză pe iubitul ei, presupunând că ar exista o mare pasiune între poet și regină, ceea ce, evident, exagera. Veronica era încântată mult de poezia eminesciană ”Atât de fragedă”, dar în același timp, se arăta sigură că versurile pe care le primise ca fiind adresate ei, fuseseră, în realitate, adresate reginei Elisabeta Carmen Sylva… Veronica îi scria lui Eminescu, implicând-o pe regină, al cărei nume îl pune în paranteză: ”E un sentiment atât de înalt, atât de curat, atât de adânc – însă adresat unei ființe cu care, din nefericire sau din fericire, poate eu nu mă pot nici măsura, nici compara (Elisabeth). …Versurile tale m-au făcut să simt dureros că o figură Souverenement Superieure m-a alungat afară din sufletul tău, unde poate fără drept și fără veste mă introdusesem.”
CRISTIAN PETRU BALAN-pictand tabloul JUNELE EMINESCU RELAXANDU-SE IN MIJLOCUL NATURII-5 SEPT.14 OCT.2015-SUA
Autorul scenariului : CRISTIAN PETRU BALAN (SUA)
 *********
N.B. – Singurul scenariu despre viata lui Mihai Eminescu asteapta sa fie transformat in film artistic. A fost contractat de Cinematografia romana in 1969, dar autorul ,renumitul scriitor si artist plastic Cristian Petru Balan ,in 1985 ,a fugit din tara, fiind urmarit de regimul  dictatorului Ceausescu.
 
***

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

Carmen Sylva viata unei regine

„Te-ai nascut germana – astazi esti romanca. Cauza Romaniei este cauza ta, poporul roman va fi poporul tau si Dumnezeul acelui popor va fi dumnezeul tau. Fie ca mila lui Dumnezeu sa te insoteasca in noua ta patrie. Dumnezeu sa binecuvinteze sperantele tale prevcum si dorinta ce ai de a face fericirea unui popor.”
Carol I
„Voi merge unde vei merge si tu. Voi ramane unde voi ramane si tu. Poporul tau este poporul meu. Dumnezeul tau este dumnezeul meu. Voi muri unde vei muri si acolo doresc sa fiu ingropata.”
Elisabeta (Carmen Sylva)
****
 POEZII DE
REGINA  ELISABETA CARMEN SYLVA A ROMANIEI (1843-1916)

Rugăminte

Mai ia-mă ‘n poală, mamă dragă,
Că-i noapte-acum de tot,
Şi-aşa-i de lung şi larg iatacul –
Mi-e somn de nu mai pot.

Să-mi cânţi şi cântecul de-aseară,
Să-mi spui şi basme-apoi
Cu smei, să ne sbârlim iar, mamă,
De frică amândoi.

Şi când mi s-or închide ochii
Uşor tu să mă pui
În pat cum faci când stând plecată
Zici: puiul mamei, puiu!

***

Furtuna zice…

Furtuna zice: Eu cunosc
Pe oameni că le sunt duşmană!
Iar bruma zice: Îi cunosc
Şi eu, că ‘n suflet le fac rană!
Dar soarele râdea: ‘i cunosc
Mai bine eu, că le dau hrană!

***

Sonet

Precum lumina unui singur soare
Prin lumea ‘ntreagă-şi răspândeşte focul,
Chemând la viaţă nouă pe tot locul
Puterea cea’n etern renăscătoare,

Se luptă ‘n veci prin nori să se strecoare
Şi’ n văi şi munţi şi ‘n codrii vezi tu jocul
Lucorii ei ce-aduce iar norocul
Bogatei toamne-a-tot-dăruitoare:

Un suflet mare tot aşa învie
Cu sfântu-i foc ce ‘n juru-i răspândeşte
Pe cei ce stau pierduţi în letargie,

Nu vrea să facă robi şi nu orbeşte,
Că el e creator nici el nu ştie,
Dar singur Domn el totul stăpâneşte.

***

Mama

Cea mai frumoasă vorbă-n lume,
Cel mai plăcut, mai dulce nume
E mama!
Sub soare nu-i nici un cuvânt
Atât de drag şi-atât de sfânt
Ca mama!

**

A aparut VOL.7- ANTOLOGIA DE PROZA SCRIPTA MANENT-Editura ANAMAROL

Hobbes, în Homo res sacra homini – Omul este lucru sfânt pentru om, cum îl definea filozoful latin Seneca.
Omul lup pentru om a proliferat din nou!
Aceasta se cade să fie ținta artelor și a literaturii și, în consecință, ținta științelor care le cercetează. În multe părți și de multe ori, ținta aceasta nu prea se vede.
Prof. univ. Dr. Ion Dodu BĂLAN
Editura ANAMAROL ţine aprinsă flacăra speranţei de a un ne pierde limba noastră românească. Antologia de proză ANAMAROL – SCRIPTA MANENT este fără îndoială o imagine profundă a talentului autorilor, din cele 6 volume apărute şi din acest volum: NARCIS CONSTANTIN AVĂDĂNEI, MAGDALENA ALBU, CRISTIAN PETRU BĂLAN, ION DODU BĂLAN, VALENTIN BOGDAN, LILI BOBU, ION BRAD, ELENA BUICĂ, ANA CALINA GARAŞ, ZINICA IONESCU, EMIL LUNGEANU, NICĂ D. LUPU, RODICA ELENA LUPU, DUMITRU POPESCU, DAN M. PSATTA, GEORGE ROCA, ILINA SAVIN, GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG, ELENA TOMA, CAMELIA PANTAZI TUDOR – care se afirmă năvalnic, surprinzând atâtea ipostaze ale trăirii noastre de zi cu zi – bucurii, tristeţi, îndoieli şi speranţe.
Editor Rodica Elena LUPU (in foto,cu Paul Surugiu)

SPANIA UIMESTE EUROPA. Economia sa, iesita din tunelul crizei in 2013, duduie acum in statistici !


(arhiva 2013).SPANIA A IEȘIT LA LUMINĂ DIN TUNELUL CRIZEI

(IN FOTO: MADRID,CAPITALA SPANIEI)

2013.Spania a iesit din recesiune dupa noua trimestre consecutive de declin al economiei

Banca Spaniei a anuntat miercuri ,23 octombrie 2013, ca economia spaniola a iesit din perioada recesiunii tehnice,Produsul Intern Brut (PIB)  ar fi crescut cu 0,1 la suta in al treilea trimestru al anului 2013.

„Estimarile disponibile sugereaza ca in perioada iulie-septembrie din acest an, PIB-ul a crescut cu 0,1 la suta  , dupa 9 trimestre consecutive de declin„ ,se precizeaza in buletinul economic al bancii ,din octombrie.

Cu toate acestea, conform ratei de variatie interanuala , PIB-ul spaniol ar fi scazut chiar cu 1,2 la suta.

Totusi ,se crede ca aceasta usoara imbunatatire a situatiei economice se va  reflectata pozitiv in ocuparea fortei de munca,unde s-a inregistrat un declin de 0,1 la suta in al treilea trimestru ,cel mai mare de la inceputul crizei.

” Datele din trimestrul al treilea ar putea insemna inceputul unui proces de redresare economica ,chiar daca este lent”,sustine Soledad Pellon , analist la IG Madrid .Potrivit Reuters,ea prevede ,pentru al patrulea trimestru ,o crestere similara neta intre 0,1 si  0,2 la suta .
Analistii  de la Fidelity Worldwide Investment sunt la fel  optimisti, confirma si ei finalul recesiunii in Spania si cer agentiilor de rating sa puna in ´´perspectiva stabila¨ ratingul datoriei tarii iberice.

´´Prin redresarea continua a economiei ,Spania isi poate indeplini cu bine obiectivele fiscale .In acest context ,ma astept la o stabilizare a ratingului acestei tari´´,sustine analistul financiar Tristan Cooper (Fidelity Worldwide Investment ).

De fapt, Mariano Rajoy , presedintele Guvernului spaniol,a anuntat  inca de sambata ,19 octombrie a.c.,la Panama,in plenul celui de-al XXIII-lea Summit Iberoamerican,ca Spania a depasit criza economica .
In acelasi cadru,el a multumit tarilor din America Latina pentru sprijinul acordat.Precizam ca ajutorul  pentru salvarea Spaniei a fost cerut   in 2012 la reuniunea similara de la Cadiz.
¨Spania a iesit din criza cu o economie insanatosita si consolidata,inca mai sunt multe lucruri de facut,avem vointa si determinarea de a le realiza pentru a asigura in viitor o crestere substantiala si stabila,locuri de munca si bunastare pentru cetateni¨.

Premierul Mariano Rajoy  a mai declarat la summitul de la  Panama ca dupa depasirea recesiunii, cresterea economica avuta în vedere de Guvernul spaniol, pentru 2014, este de 0,7 la suta pentru  PIB.

by Marin Mihai (Spania)

2013

****

ARHIVA.De acelasi autor,corespondente  din Spania :

http://www.rgnpress.ro/rgn_14/categorii/politic/18275-preedintele-klaus-iohannis-i-carmen-iohannis-primii-de-regele-felipe-al-vi-lea-al-spaniei-i-de-regina-letizia.html

http://www.radioromaniacultural.ro/laureatii_concursului_international_de_poezie_mugur_alb_si_roz_si_pur_editia_i_organizat_de_fedrom_spania-34573

http://www.ziarulprahova.ro/stiri/cultura/218033/patru-pictori-ploiesteni-expun-la-madrid

http://www.bursa.ro/repsol-continua-sa-investeasca-in-argentina-43818&s=print&sr=articol&id_articol=43818.html

http://www.bursa.ro/zapatero-face-apel-la-banci-44125&s=print&sr=articol&id_articol=44125.html

´´´´´´ZIARUL BURSA-25 DE ANI  (www.bursa.ro)

*********2016.

Spania uimeste iar Europa: economia sa, cel mai rapid ritm de crestere din 2007. In 2016, in fruntea statelor din zona euro

https://i2.wp.com/www.asiiromani.com/images/stories/TEST/ADRIANA/_spain-map1.gif?zoom=2

A patra economie a zonei euro, Spania, a inregistrat anul trecut cel mai rapid ritm de crestere de la criza financiara din 2007. Avansul PIB a fost stimulat de inflatia scazuta, declinul semnificativ al pretului la titei, deprecierea euro si noile masuri de politica monetara adoptate de Banca Centrala Europeana.

Institutul National de Statistica a anuntat vineri ca in ritm anual economia Spaniei a crescut in ultimele trei luni din 2015 cu 0,8%, comparativ cu un avans similar in precedentele trei luni, in linie cu estimarile analistilor.

Pe ansamblul anului trecut, avansul PIB-ului Spaniei a fost de 3,2%, fata de o crestere de 1,4% in 2014 si un declin de 1,2% in 2013.

In ritm anual, PIB-ul Spaniei a urcat cu 3,5% in T4 din 2015, dupa un avans de 3,4% in precedentele trei luni, de asemenea in linie cu estimarile analistilor.

In schimb, rata somajului inca se mentine la 21%, cel mai ridicat nivel din UE, cu exceptia Greciei, ceea ce afecteaza perspectivele de crestere.

Premierul Mariano Rajoy estima ca economia va creste cu 3,3% in 2015 si cu 3% in 2016, ceea ce ar plasa Spania in fruntea statelor din zona euro, in timp ce Comisia Europeana se asteapta la un avans de 2,8% in 2015 si 2,6% in 2016.  (http://incont.stirileprotv.ro)

******HAI,REAL MADRID !  :)/HALA MADRID Y NADA MAS -IMNUL ECHIPEI DE FOTBAL REAL MADRID,CANTAT DE FANI PE STADIONUL SANTIAGO BERNABEU

 

PROFETII.Lista celor mai înspăimântătoare profeții ale lui EDGAR CAYCE. Iată ceea ce va urma!


Edgar Cayce a fost unul dintre cei mai prolifici profeți ai lumii. A fost numit „profetul adormit” pentru că printr-o forță străină oamenilor obișnuiți reușea să se conecteze la o altă lume, unde putea vedea cu ușurință atât viitorul, cât și trecutul omenirii.

Numeroase dintre predicțiile sale s-au îndeplinit întocmai, fapt pentru care a ajuns și a rămas în centrul atenției publice chiar și în ziua de astăzi. Cayce a devenit cunoscut în ultima perioadă a vieții sale datorită profețiilor sale cu toate că faptului că acesta scria materiale despre teologie sau medicina. Scepticii susțin că abilitățile de medium ale lui Cayce pun sub semnul întrebării răspunsurile sale cu temă religioasă.

De-a lungul timpului Cayce a făcut mai multe previziuni despre viitorul apropiat sau îndepărtat al lumii. Undele dintre aceste previziuni sunt de-a dreptul șocante, altele mai puțin. Pentru că profețiile sale sunt de-a dreptul fascinante, am alcătuit o listă cu cele mai importante evenimente pe care le-a prezis Cayce pentru lumea întreagă:

  • Temperaturile vor crește constant în Antarctica și Arctica, cauză pentru care se vor trezi numeroși vulcani de pe glob. Vor urma erupții așa cum nu s-a mai văzut niciodată.
  • Cea mai mare parte a Europei se va schimba într-o singură clipă.
  • Sudul Canadei nu va fi influențat de schimbările prin care va trece Terra.
  • Japonia se va scufunda, cea mai mare parte de costă din SUA se va regăsi pe fundul oceanului. Lumea întreagă va avea de suferit.
  • Porțiunea superioară a Europei se va rupe de restul continentului și va migra spre SUA.
  • Se vor naște mulți profeți falși care vor provoca panică în lume cu profețiile lor eronate. Aceștia se află în slujba întunericului și prin faptele lor nu fac altceva decât să pregătească lupta finală, adică Armaghedonul.
  • Soarele își va pierde din strălucire și atunci oamenii își vor pierde drumul spiritualității. O singură stea de pe cer va indica drumul spre lumină.
  • Cele mai multe dintre modificările de pe Terra vor fi influențate de ciclurile prin care va trece Soarele.
  • Un cutremur masiv la lovi California și abia apoi fiul tânărului rege va domni.
  • Mesagerul din ceruri va apărea și atunci oamenii trebuie să decidă pe ce drum vor apuca.
  • Drumul către Atlantida începe din Binimi. Atunci când va fi descoperit se vor afla numeroase dintre secretele atlanților.
  • Egiptul este centrul spiritual al lumii. În jurul acestei forțe s-a clădit întreaga civilizație umană.
  • Un preot din Arabia sau Tibet va veni pentru a-i învăța pe oameni misterul stelelor și va însămânța o nouă viziune asupra spiritualității.
  • Schimbarea polilor va influența decisiv viața pe Terra. Cele mai multe dintre animale o să dispară, iar viața omului se va schimba dramatic.
  • Doar celor inițiați li se vor deschide porțile orașului misterios, care va apărea de nicăieri. Ceilalți nici nu îl vor putea vedea măcar.
  • https://i0.wp.com/portalspiritual.com/wp-content/uploads/2015/04/Edgar-Cayce-Suflet-si-spirit-206x300.jpg
  • Atunci când va începe era celui de-al cincilea Soare (după ziua de 12 decembrie 2012) va începe o nouă era marcată de cele mai multe schimbări. Doar cei care vor ține pasul și vor înțelege că schimbarea face parte din viață, vor ajunge să experimenteze cele mai deosebite sentimente și trăiri, adică viața în esența sa.
  • Oamenii vor putea să trăiască mai mult decât în prezent. Această descoperire va arunca omenirea într-un alt proces al evoluției. (efemeride.ro)
  • *********************************************************

    revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c Constantin Enceanu  si Ionut Ungureanu – Stai cu mine omule  sa-ti cant

 Acompaniaza Orchestra ´´Lautarii´´ condusa de Nicolae Botgros.Inregistrare din emisiunea ´´O data in viata´´, realizata de Iuliana Tudor ,la TVR.

****Peisaj de iarna .SUB VRAJA LUNII PLINE.

Pictura de ANCA BULGARU  din IASI-ROMANIA

Contact :Email: vbulgaru08@yahoo.com
Telefon: 0770 83 85 12

DIASPORA-Israel.REVISTA DE LITERATURĂ ROMÂNĂ „IZVOARE„ A ASOCIAŢIEI SCRIITORILOR ISRAELIENI DE LIMBĂ ROMÂNĂ


´´IZVOARE´´ – O REVISTA DE LITERATURA ROMANA IN ISRAEL

revista izvoare -israelŞtim de mult că literatura română nu se scrie numai în România şi Republica Moldova, ci peste tot unde trăiesc oameni a căror limbă maternă este limba noastră. Dar când, dincolo de o activitate editorială întâmplătoare, se văd semnele unei organizări şi ale unei vieţi literare în toată puterea cuvântului, nu putem decât să ne bucurăm şi să îi felicităm din toată inima pe cei care o întreţin.

Astfel, în Israel, unde există încă o importantă comunitate de vorbitori de română, fiinţează o foarte serioasă Asociaţie a Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, parte componentă a Uniunii Scriitorilor din Israel. Comitetul acesteia este alcătuit din G. Mosari (preşedinte), Adrian Grauenfels (vicepreşedinte), Teşu Solomovici (secretar general), Francisca Stoleru (secretar), Bianca Marcovici (secţia de poezie), Magdalena Brătescu (proză), Madeleine Davidsohn (organizator). Cu toţii sunt cunoscuţi în România, unde publică frecvent în reviste, la edituri respectabile şi iau premii literare la festivaluri şi târguri de carte

Nu demult ne-a parvenit ultimul număr al publicaţiei ASILR, intitulată IZVOARE. Un număr dens, ca un adevărat almanah al literaturii române din Israel (dar în care publică şi scriitori din ţară), apărut sub auspiciile Editurii Familia din Rishon Letzion (editori, Ioana Toff şi Dragoş Nelersa), cu sprijinul financiar al scriitoarelor Ada Shaulov-Enghelberg, Maria Găitan- Mozes şi a AMIR (Organizaţia Unitară a Evreilor Originari din România).

În numărul de faţă, 4/2015, putem citi proze de Ada Shaulov-Enghelberg, Alexandru Andy, Francisca Stoleru, Madeleine Davidsohn, Dragoş Nelersa, Bianca Marcovici (prezenţă şi cu poezii), Sofia Gelman, Hedi S. Simon, Matei Grisaru, Ady Covaliu, Ernest Huşanu, Dorel Schor, Paul Leibovici, Iulia Deleanu, Magdalena Brătescu (care semnează şi un comentariu la cartea lui Titus Vâjeu, O aventură estetică târzie cu Andrei Strihan), I. Schechter, poeme de Shaul Carmel, Yoni Tuvia, Lică Bluthal, Adrian Grauenfels, Felix Carolyn, Rodica Grindea, Beatrice Bernath, Harry Ross, Andrei Fischof, Sebastian Costin, eseuri critice de Teşu Solomovici, Harry Bar-Shalom, Liviu Moscovici, Solo Juster, Solo Har, memorialistică şi evocări de Jack Grunberg, Iris Dan, Zoltan Terner, Theodor Toivi, Geta Berghoff, reportaj de Roni Căciularu, o cronică plastică de Iris Lakner. Din România, sunt prezenţi, pe lângă Iulia Deleanu, criticul Răzvan Voncu şi publicista Irina Airinei.

Un număr substanţial, cum spuneam, de citit, cu multe informaţii despre viaţa literară românească din Ţara Sfântă, care este la fel de veche ca şi statul Israel. Şi o dovadă că există o literatură română vie şi activă, la mii de kilometri distanţă de ţară.

 https://i0.wp.com/api.ning.com/files/UZ8UQ2FXhhMC8XJDu89XaVzhl*CCsU7FvpEr6OZJkNXiCGBrQNh*UTkegER9Bo1rjGkNKA4s6*SsXNpv4hbeYo4N2I7IA68I/1064430045.jpegAutor: Adrian Grauenfels
Israel, ianuarie 2016

*****REVISTA HAI ROMANIA-MARIN MIHAI-SPANIAMuzica  

Nagila Hava – Andre Rieu/Imagini din Ierusalim –

 

 

EUNIC Spania: Ocupación poética – promovarea poeziei europene prin intermediul noilor tehnologii.In statia ´´Embajadores´´ a metroului din Madrid,sunt prezentate poezii de Ana Blandiana si Denisa Comanescu


Întâlnirea dintre cultură și noile tehnologii poate duce la un rezultat neașteptat și inovator cum este cazul proiectului Ocupación poética al cărui obiectiv este de „a ocupa” spațiile publice cu poezii semnate de poeți din întreaga Europă. La nivel mondial, Ocupación poética s-a desfășurat în mai mult de 25 de țări, însemnând peste 2500 de poezii diferite.

Ocupación poética este un proiect care se desfășoară în Madrid, între 14 decembrie 2015 și 29 ianuarie 2016, prin participarea membrilor EUNIC Spania: Instituto Polaco de Cultura, Foro Cultural de Austria, Goethe-Institut, Centro Checo Madrid, Embajada de la República de Lituania, Alliance Française de Madrid, Instituto Cervantes, British Council și reprezentanța Institutului Cultural Român la Madrid.

https://i2.wp.com/www.discapnet.es/Castellano/Actualidad/Noticias_Actualidad/PublishingImages/ocio/cartel_ocupacion_poetica_metro_madrid_2015.jpgPoeziile vor putea fi ascultate în diferite stații de metrou, biblioteci, bibliometros, descărcând gratuit o aplicație pentru Smartphone (Layar), dar și pe pagina web a proiectului, fiind disponibile în spaniolă și limba nativă a poetului.

Cu această ocazie, reprezentanța Institutului Cultural Român de la Madrid dorește să aducă în prim plan poezia feminină contemporană prezentând creațiile poetelor Ana Blandiana și Denisa Comănescu. Poezia Rugăciune și, respectiv, Pessoa vor putea fi ascultate în stația de metrou Embajadores (linia 3), în limba română și spaniolă.

Mulțumiri:

Poetei Ana Blandiana, traducătorilor Viorica Pâtea și Antonio Colinas. Editurilor Humanitas  și Pre-Textos. Poezia Rugăciune/Oración a fost publicată în volumul bilingv  Mi Patria A4 de Ana Blandiana la Editorial Pre-Textos, 2014. Radio Trinitas pentru înregistrarea în română.

Poetei Denisa Comănescu și traducătoarei Cătălina Iliescu Gheorghiu. Editurilor Humanitas și Vaso Roto Ediciones. Poezia Pessoa a fost publicată în versiune bilingvă în volumul Miniaturas de tiempos venideros. Poesía rumana contemporánea la Vaso Roto Ediciones, 2013. (INSTITUTUL CULTURAL ROMAN-ICR MADRID,http://icr.ro/madrid/)

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c*****************MUZICA FOLK PE VERSURILE POETEI  ANA BLANDIANA (Otilia Valeria Coman)

Descantec de ploaie, versuri Ana Blandiana, muzica Maria Magdalena Dănăilă

https://scontent.xx.fbcdn.net/hphotos-xaf1/v/t1.0-9/11065913_657778847681375_2178334385764580847_n.jpg?oh=064d8070839aedfe52ac5b88d613b3ac&oe=573C5784

*********(ES)

EUNIC España: Ocupación poética – descubre la poesía europea a través de las nuevas tecnologías

Cuando combinamos cultura con nuevas tecnologías, podemos obtener resultados tan sensacionales y llamativos como el del proyecto Ocupación poética. El objetivo final del proyecto es ocupar espacios públicos con poemas de autores de toda Europa. A nivel global, Ocupación poética se encuentra presente en más de 25 países con más de 2500 poemas diferentes.

Ocupación poética es una iniciativa de invocación cultural que une la poesía y las nuevas tecnologías, siendo un proyecto de EUNIC España realizado con la colaboración de los siguientes socios: Instituto Polaco de Cultura, Foro Cultural de Austria, Goethe-Institut, Centro Checo Madrid, Embajada de la República de Lituania, Alliance Française de Madrid, Instituto Cervantes, British Council e Instituto Cultural Rumano.

Los poemas podrán escucharse en las distintas estaciones de metro mediante la descarga gratuita de una simple aplicación para Smartphone (Layar). Todos los poemas estarán disponibles en castellano y su idioma original igualmente en la web del proyecto.

En Madrid, el proyecto se inicia el 14 de diciembre y estará presente hasta el 29 de enero de 2016. Estará disponible en bibliotecas, bibliometros y en las estaciones de Metro de: Embajadores, Moncloa, Legazpi, Nuevos Ministerios, Chamartín, Mar de Cristal y Aluche.

Dentro de este marco, el Instituto Cultural Rumano presentará a las poetas Ana Blandiana con el poema Oración y Denisa Comănescu con Pessoa, con sus versiones en castellano y rumano, cuyas voces se podrán escuchar en la estación de Metro de Embajadores (línea 3).

Ana Blandiana (n. 1942) Poetisa, prosista y ensayista, es una de las conciencias artísticas y cívicas más importantes en el panorama de la literatura rumana contemporánea. Es la poetisa rumana actual más internacional (de su obra se han traducido 59 libros en 24 lenguas). Debutó con la generación de los neomodernistas rumanos que en los años sesenta aprovecharon el relativo deshielo político para reanudar el diálogo -interrumpido por el paréntesis del proletcultismo- con los poetas modernistas de entreguerras (George Bacovia, Lucian Blaga, Ion Barbu y Tudor Arghezi). En protesta a la ideología impuesta oficialmente, este grupo adopta un lenguaje metafórico y hermético, aspira a la poesía pura y se distingue por la reflexión filosófica con acentos metafísicos. En 1989, después de la caída del régimen comunista, Blandiana fue una voz importante de creación de la sociedad civil. Fundó y presidió el movimiento Alianza Cívica (1991-2001) que contribuyó a la democratización del país. En 2009, por su contribución a la cultura europea y su lucha contra la injusticia, Blandiana fue condecorada con la más alta distinción de la República Francesa, la Légion d’Honneur.

Denisa Comanescu (n. 1954) Licenciada en estudios ingleses, trabajó como editora jefe y responsable de colección para varios editoriales renombradas desde 1978. Es directora editorial de las publicaciones de ficción en la prestigiosa editorial rumana Humanitas desde 2007 y miembro del Consejo de la Fundación Cultural Irlanda-Rumanía y del Parlamento Cultural Europeo. Ha publicado cinco volúmenes de poesía: Izgonirea din Paradis (La expulsión del paraíso), 1979; Cuțitul de argint (Cuchillo de plata), 1983; Barca pe valuri (Barca sobre olas), 1987; Urma de foc (Huella de fuego), 1999 y Acum biografia de-atunci (Ahora. mi biografía de entonces), 2000. Ha sido traducida al sueco y en España se le ha publicado el volumen Regreso al exilio; varios de sus poemas se han incluido en antologías extranjeras. Es ganadora de varios premios literarios nacionales.

Agradecimientos:

A la poeta Ana Blandiana y a los traductores Viorica Pâtea y Antonio Colinas. Además a la Editura Humanitas de Rumanía y a la Editorial Pre-Textos. El poema Oración fue publicado en versión bilingüe en Mi Patria A4 de Ana Blandiana en la Editorial Pre-Textos, 2014. Queremos agradecer también a Radio Trinitas por la grabación en rumano.

A la poeta Denisa Comănescu y a la traductora Cătălina Iliescu Gheorghiu. Además a la Editura Humanitas de Rumanía y a Vaso Roto Ediciones. El poema Pessoa fue publicado en versión bilingüe en Miniaturas de tiempos venideros. Poesía rumana contemporánea, Vaso Roto Ediciones, 2013.

*************************************************

REVISTA HAI ROMANIA-MARIN MIHAI-SPANIA

free counters

CRISTIAN PETRU BALAN (SUA).Scenariul cinematografic ´´GENIU SUBLIM´´(VIATA LUI MIHAI EMINESCU)-Secventa 21-ÎNTÂLNIREA DINTRE MIHAI EMINESCU ŞI ALEXANDRU IOAN CUZA


ÎNTÂLNIREA DINTRE MIHAI EMINESCU ŞI ALEXANDRU IOAN CUZA
(eveniment puţin cunoscut, reconstituit în  scenariul cinematografic ´´ Geniu Sublim -Viata lui Mihai Eminescu´´,scris de Cristian Petru Balan (SUA),in  1966. )
 
mihai eminescu
alexandru ioan cuzaSecventa 21-Vizita la Dobling ,făcută fostului domnitor Alexandru Ioan Cuza
        Pe ecran apare scris cu litere mari: DOBLING, AUSTRIA, 1 IANUARIE 1870… Casa lui Cuza, de fapt, un mic palat în care fostul domnitor stă temporar cu chirie… În curte – zăpadă… Ninge liniştit şi cu fulgi mari… Un grup de vreo zece studenţi români  îmbrăcaţi în costume naţionale, fac urarea tradiţională recitând un pluguşor… Câţiva troznesc din bice; unul trage coarda de la buhai, altul sună din zurgălăi… Cuza apare zâmbind în uşa larg deschiă şi îi pofteşte bucuros înăuntru. Ex-domnitorul Principatelor Române Unite arată mai îmbătrânit decât îl cunoaştem, din cauza unor suferinţe interne ascunse, deşi nu a împlinit încă 50 de ani, pe care îi va avea pe data de 8 martie 1870. (Peste trei ani, ştim că Alexandru Ioan Cuza se va sfârşi din viaţă, în ziua de 15 mai 1873.)
Antreul locuinţei provizorii este dominat de portretul lui mare, în ulei, reprezentându-l pe domnitor în costum de colonel. Camerele sunt mai mult modeste decât extravagante, mobilate  însă cu obiecte fine şi destul de valoroase, deşi cele mai multe i-au fost oprite în ţară. Din tot ce vedem aici, cea mai impresionantă este biblioteca plină cu multe volume legate  în piele de care s-a îngrijit îndeosebi secretarul său particular, francezul Baligot de Beyne care l-a urmat cu credinţă în tristul lui surghiun.
– Să ne trăieşti, Măria Ta! spune unul din studenţii veniţi, însoţind salutul cu o cuvioasă plecăciune. Din partea studenţilor români din Viena, că nu suntem puţini, continuă el, vă rugăm să binevoiţi a ne primi cu tradiţionalul nostru pluguşor românesc şi cu darurile de faţă (îi înmânează nişte cutii frumos împodobite), precum şi cu urarea noastră fierbinte de la mulţi ani!
– La mulţi ani, Măria Ta! repetă tot grupul într-un singur strigăt puernic şi vesel, acompaniat de sunetul zurgălăilor şi de aplauze.
– La mulţi ani, românii mei dragi! le răspunde Cuza cu zâmbetul pe buze. |Şi bine mi-aţi venit, flăcăiaşilor!
Eminescu se apropie de fostul domnitor şi grăieştee cu un ton politicos:
– Măria Ta! Pentru istoria românilor, pentru întreaga noastră naţiune şi pentru viitorime, numele domnitorului Alexandru Ioan Cuza, columna luminoasă în jurul căreia s-a făurit Unirea Principatelor, va sta cu cinstea alături de numele lui Mircea, Ştefan Vodă şi Mihai Viteazul! Fiecare din noi ştim că aţi fost şi aţi rămas mândria neamului nostru; şi mai ştim că va veni vremea când uzurpatorii tronului Măriei Tale vor da socoteală în faţa tribunalului sfânt al istoriei şi al poporului român. Fiindcă poporul v-a iubit,  Alteţe, şi v-a venerat întotdeauna ca pe un bun părinte al său, aşa cum în veci veţi fi iubit de urmaşii urmaşilor neamului acestuia… Suntem convinşi, Măria Ta, că românii vă consideră mai departe domnitorul lor. Primiţi, rugămu-vă, omagiul nostru, al studenţilor şi al tineretului român, adresat Măriei Tale şi Doamnei Elena Cuza… Din toată inima – un fierbinte La mulţi ani! Să trăiţi !
– La mulţi ani! îi răspunde domnitorul  întinzându-i mâna foarte emoţionat, gest  după care şi-a şters discret o lacrimă. Vă mulţumesc, băieţii mei dragi… Vă mulţumesc cordial pentru frumoasa surpriză ce mi-aţi făcut-o azi şi, la rândul meu, vă urez încă o dată bun venit în locul acesta pe care, atâta vreme cât voi sta aici, vă rog să-l consideraţi ca pe un  mic petec de pământ românesc!…  De altfel, în curând ne vom muta la Heidelberg, în Germania. (În acest moment, apare Doamna Elena Cuza însoţită de o subretă care aduce douăsprezece pahare cu vin şi biscuţi lungi, lăsându-le pe o măsuţă. Toţi tinerii fac o reverenţă în faţa soţiei fostului domnitor, care le zâmbeşte cu mâna la inimă zicându-le noilor veniţi  La mulţi ani! şi primind acelaşi răspuns în cor. Se aude clar cum unii o salută cu un politicos sarut mâna).
– Eu şi soţia mea, Doamna Elena Cuza, continuă onorata gazdă, suntem în asentimentul dumneavoastră  şi vă garantăm că,  deşi aflaţi departe de patrie, gândul nostru se  înalţă zilnic spre ea şi se alalătură gândurilor dumneavoastră care aveţi tot viitorul înainte. Sunt sigur că veţi apuca şi ziua când, cu ajutorul lui Dumnezeu, toate ţinuturile româneşti se vor uni  într-o Românie mare şi puternică… Din păcate, eu nu cred că voi mai avea această bucurie, deoarece săntatea m-a lăsat de tot… Contra voinţei divine nu ne putem lupta… Pentru voi sunt însă cât se poate de optimist şi sunt sigur că veţi apuca şi Unirea Mare cu toate provinciile româneşti! Până atunci, doresc din inimă poporului nostru ca anul acesta, 1870, precum şi toţi anii care-i vor urma, ssă ne întărească în credinşa comună că răul este ceva trecător  şi că temeliile puse de ocârmuirea noastră vor continua să rodească în casa fiecărui fiu al României viitoare. (Ridică paharul şi îl înalţă urând): Salut în voi pe reprezentanţii poporului român! Închin pentru pământurile noastre româneşti, pentru toţi confraţii noştri de acolo! Pentru Marea Unire! La mulţi ani, băie[ii mei! (Toţi închină paharele şi răspund: La mulţi ani, Măria Ta!)
– Cum este vremea afară, nu aţi îngheţat, flăcăii mei?, intreabă Doamna Cuza.
– Într-adevăr, este cam frig, dar n-am îngheţat, răspunde Eminescu. Am venit cu trei cupeuri închise care ne aşteaptă la poarta palatului.
– Dar cine eşti dumneata, tinere? întreabă Cuza.
– Mihai Eminescu, student la filozofie, venit aici la Viena din Bucovina, de la Ipoteşti, Botoţani.
– Da, da, cunosc.. Cunosc bine zona, zice Cuza, deşi eu sunt mai de la sud, din Huşi. |Şi se vede treaba că dumneata eşti filosof, poate chiar poet sau jurist, că vorbeşti foarte frumos. (Se apropie de el şi-ş îmrăţişează.)
– Colegul nostru Eminescu este  într-adevăr poet. Şi încă o mare spernţă a literaturii române, Măria Ta, răspunde un coleg.
– O, dacă-i aşa, atunci să-mi trimiţi şi mie câteva din poeziile dumitale, căci în tinereţe să ştii că scriam şi eu versuri. Doamna Elena  îţi va da imediat adresa din Heidelberg unde o să ne mutăm curând…

CRISTIAN PETRU BALAN-pictand tabloul JUNELE EMINESCU RELAXANDU-SE IN MIJLOCUL NATURII-5 SEPT.14 OCT.2015-SUA´´GENIU SUBLIM´´ de CRISTIAN PETRU BALAN (SUA)-

Scenariu cinematografic despre Viata lui MIHAI EMINESCU

Secventa 21-ÎNTÂLNIREA DINTRE MIHAI EMINESCU ŞI ALEXANDRU IOAN CUZA*****************************************************

Renaşterea naţională în timpul lui Alexandru Ioan Cuza

https://wwromania.files.wordpress.com/2013/04/cuza-si-elena-rosetti.jpg?w=860&h=711

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, făuritorul României Moderne de după Unirea Principatelor la 24 ianuarie 1859, a fost marcată de ample reforme economico-sociale şi militare.

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cCANDELA -Muzica si voce: Daniel Avram/Versuri: Pavel
Corut

Era nevoie de un cantec prin care sa ne cerem iertare de la Cuza. Caragiale si-a batut joc de tradatori :”iubesc tradarea, dar urasc pe tradatori”, e o aluzie directa la odiosul 11 februarie 1866,cand a avut loc lovitura de palat si domnitorul Cuza a fost obligat sa abdice, deschizându-se calea aducerii pe tronul ţării a unui domn străin, în persoana lui Carol de Hohenzollern – Sigmaringen. Lucru mai puţin obişnuit şi cunoscut, unul dintre principalii participanţi la conspiraţie, colonelul N. Haralambie a trădat nu pentru foloase materiale sau de altă natură, ci pentru a obţine graţiile unei frumoase femei, aparţinătoare unei familii liberale, misterioasa doamnă C.

mihai eminescuLa 14 ani de la producerea evenimentului, gazetarul Mihai Eminescu, în spiritu-i caracteristic, scria în presa vremii că respectiva conspiraţie „n-ar fi izbutit nicicând dacă o seamă de naturi criminale, care spre ruşinea ţării şi a oştirii, făceau parte din puterea armată, n-ar fi ridicat cu laşitate mâna lor nelegiuită contra Domnului ţării”. A fost vorba, printre alţii, de maiorul Dimitrie Leca, şeful gărzii palatului domnesc şi de colonelul Nicolae Haralambie, comandantul artileriei. Lista întocmită de Nicolae Iorga mai cuprindea pe coloneii: D.Creţulescu, Berindei, I.Călinescu, Gheorghiu, căpitanii: Mălinescu, Lipoianu, Handoca, Costiescu, Camdiano-Popescu, Constantin Pilat. Fiecare dintre aceştia fuseseră atraşi de gruparea liberală condusă de Ion C. Brătianu şi C.A. Rosetti, formată în jurul „Societăţii Progesului” şi au primit, pentru ajutorul dat loviturii de palat răsplată pe măsură.

EDITURA SI REVISTA ARMONII CULTURALE. ANUNȚ LANSARE SESIUNE DE ÎNSCRIERI PENTRU INCLUDEREA ÎN ANTOLOGIILE ARMONII CULTURALE 2016: ACTORI PRINTRE ASTRE (POEZIE CONTEMPORANĂ) ȘI ACTORI PRINTRE VISE (PROZĂ SCURTĂ CONTEMPORANĂ)


https://i0.wp.com/armoniiculturale.ro/wp-content/uploads/2015/02/bannerRAC.jpg

gheorghe a stroia -revista armonii culturaleDragi prieteni!

Revista universală de creație și atitudine culturală Armonii Culturale și editura adjudeană Armonii Culturale au realizat în perioada 2012-2013 o serie de lucrări de tip antologic, de mare anvergură. Membrii familiei Armonii Culturale de pe întreg mapamondul, și nu numai, au consimțit să fie incluși în aceste antologii cu adevărat unice. Astfel:

1. În anul 2012 a fost realizată antologia de literatură pentru copii COMORI DE VISE (276 pagini, format A4), care a inclus 23 de prozatori contemporani (Europa, Canada, SUA);

2. În anul 2012, a fost realizată antologia MERIDIANE LIRICE (O antologie a poeziei românești contemporane), în care au fost incluși 124 valoroși poeți contemporani din întreaga lume;

3. În anul 2013, la solicitarea mai multor poeți români, a fost realizată antologia MERIDIANE LIRICE – ARIPI DE VIS (O antologie a poeziei românești contemporane, 796 pagini, format A4, ilustrații și copertă MIHAI CĂTRUNĂ, București), în care au fost incluși alți 113 valoroși poeți contemporani din întreaga lume;

4. În anul 2013, a fost realizată antologia EPOSS MERIDIANE (O antologie de proză scurtă contemporană românească, 668 pagini, format A4, ilustrații și copertă RADU BERCEA, Gura Humorului), în care au fost incluși 78 valoroși prozatori contemporani din întreaga lume;

Opiniile celor care au achiziționat și lecturat antologiile Armonii Culturale au fost pozitive, părerea generală fiind că aceste lucrări – care nu și-au propus atât să valorizeze, cât să inventarieze, respectând criteriul valoric – au reprezentat demersuri culturale necesare. Lipsa timpului efectiv pentru continuarea antologiilor a făcut ca în perioada 2014-2015 Armonii Culturale să întrerupă procesul. Datorită multiplelor solicitări primite și a încurajărilor prietenilor noștri, ne propunem ca în acest an, 2016, să continuăm șirul lucrărilor de tip antologic, în care să fie incluși și alți poeți/ prozatori români sau de limbă română, de pe întreg mapamondul, autori care cinstesc statutul de scriitor.

Armonii Culturale își propune să realizeze în anul 2016, 2 lucrări antologice, după cum urmează:

1. Antologie de poezie contemporană românească: ACtori printre Astre;

2. Antologie de proză scurtă contemporană românească: ACtori printre Vise;

Pentru că toate antologiile anterioare au fost realizate în format A4 (un format mai greu de manevrat), autorii au stabilit, de comun acord, ca următoarele antologii să fie editate și tipărite în format A5 (14,90 x 21 cm), mai facil de păstrat în biblioteca personală. Ele vor avea un număr de 400 de pagini, atât ilustrațiile, cât și fotografiile autorilor vor fi în format vintage (tentă de gri). Copertele vor fi de tip hardcover (copertă dură cartonată), pentru a conferi cărții în sine o mai mare rezistență și o ținută grafică demnă de o astfel de lucrare, care să reprezinte o achiziție valoroasă pentru orice bibliotecă din țară sau din străinătate, fie ea de rang personal sau academic, de ce nu?

Autorii vor fi antologați în ordine alfabetică, în cazul în care se va depăși numărul de 400 de pagini estimat pentru primul volum, următorii autori vor fi incluși într-un al doilea volum, cu datele identice primului, inclusiv data apariției acestuia.

Prețul unui astfel de volum este de 30 de lei (cu taxele poștale pentru expediere incluse). Fiecare autor, participant la antologiile Armonii Culturale, va achiziționa pe cheltuiala proprie un număr de minim 3 antologii. Autorii care doresc mai multe exemplare, vor transmite o comandă fermă în acest sens, odată cu expedierea materialelor. Estimăm că finalizarea antologiilor, inclusiv pregătirea lor pentru expediere către destinatari, va fi făcută până cel mai târziu la data de 15 iunie 2016.

Invităm pe toți cei care doresc să devină părți integrante ale noilor proiecte antologice Armonii Culturale să trimită materialele pe adresa de e-mail dedicată sau să obțină orice relații suplimentare de la editorul și coordonatorul antologiilor, specificând în clar antologia la care dorește să participe.

Condiții obligatorii pentru materiale:

– format A4;

– texte scriere cu DIACRITICE;

– texte corectate și revizuite (din grijă și respect față de noi-înșine);

– fontul utilizat: Times New Roman 12 pct., la 1 rând;

– număr maxim de pagini: 6 (A4)

– scurt CV literar (un eseu autodescriptiv – CINE SUNT? – o jumătate de pagină A4);

– o fotografie, cu o rezoluție cât mai mare (preferabil 300 dpi);

– Dată limită de recepționare a materialelor: 30 aprilie 2016 (3 luni și ceva…).

Date de contact:

GHEORGHE A. STROIA

Mobil: 0741-078.627 (oricând)

Fix: 0337-107.414 (după ora 17.30);

e-mail : armoniiculturale@gmail.com

Contravaloarea exemplarelor comandate poate fi depusă/trimisă (inclusiv prin Western Union pentru autorii din diaspora) în contul cu datele:

Titular cont: MARICICA STROIA

IBAN: RO11 BTRL 0400 1201 P099 74XX (Pentru depunerea direct de la un oficiu BT este nevoie doar de ID-ul contului: P09974 și de numele titularului).

Banca: TRANSILVANIA

Observație: Pentru autorii care nu au la dispoziție facilități bancare în localitățile de reședință, vor putea expedia contravaloarea exemplarelor comandate în varianta Money Gram (extern) sau prin mandat poștal (intern) prin Poșta Română, pe adresa: STROIA GHEORGHE, Str. Siret 28/30, Adjud, jud. Vrancea, CP 625100.

În momentul recepționării contravalorii, veți primi un e-mail de confirmare a numărului de exemplare comandate și achitate. De asemenea vă rugăm să specificați, odată cu trimiterea materialelor adresa poștală exactă la care veți dori să primiți antologiile, inclusiv număr de telefon de contact! Acest lucru este necesar și pentru autorii din diaspora, care trebuie să transmită datele de contact ale unei persoane din țară care se va ocupa de recepționarea exemplarelor plătite. Autorii care până la data de 1 mai nu confirmă achitarea contravalorii exemplarelor comandate, vor fi excluși din antologie!

Încrederea, dar și respectul reciproc, trebuie să fie cuvintele primordiale în colaborarea noastră, pe care TREBUIE să ni le acordăm necondiționat, dintru început!

NOTĂ*: Ne rezervăm dreptul de a NU include în antologiile Armonii Culturale, autori ale căror creații nu sunt conforme standardelor noastre de calitate, de a nu include autorii contestați sau care ar putea aduce un prejudiciu de imagine demersurilor noastre literare. Vom avea în vedere colaborarea, la editarea și finalizarea antologiilor, cu profesori universitari de înaltă ținută morală și academică, cercetători și filologi de renume, care să aprecieze cu imparțialitate și profesionalism textele selectate, propuse spre antologare. Nu intenționăm să lezăm pe nimeni și nici să afectăm respectul de sine al cuiva, ci doar să aducem la lumină, ca de fiecare dată, valori ale literaturii și culturii române contemporane!

Vă așteptăm cu drag!

GHEORGHE A. STROIA,

Redacția Armonii Culturale

Adjud, în preajma Unirii Principatelor Române

http://armoniiculturale.ro/


VA PREZENTAM COLECTIVUL REDACTIONAL AL REVISTE ARMONII CULTURALE :

MEMBRI DE ONOARE:

  • CRISTIAN PETRU BĂLAN (SUA) – poet, prozator, artist plastic, muzicolog, membru al Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe, membru al USR;
  • MARIANA ZAVATI GARDNER (Anglia) – poet, prozator, traducător de excepţie, membră a Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe, membră a USR, a Academiei Regale de Literatură şi Artă;
  • SPERANŢA MIRON (Galaţi) – poetă gălăţeană de excepţie, medaliată cu Meritul Cultural de către preşedintele Franţei Jacques Chiraque;
  • IONEL MARIN (Focşani) – membru fondator, poet focşănean de excepţie, preşedintele asociaţiei cultural-umanitare „Bogdania”, fondator şi redactor-şef al revistei şi Festivalului Naţional de Creaţie Literară „Bogdania”;
  • RADU BERCEA (Gura Humorului) – artist plastic de excepție, cetățean de onoare a cinci localități de pe întreg mapamondul.

COLECTIVUL REDACŢIONAL:

  • GHEORGHE A. STROIA (Adjud, VN) – Fondator şi redactor-şef, scriitor, membru al Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe;
  • GEORGE ROCA (Australia, Sydney) – Editor Senior, scriitor, promotor cultural de mare valoare, membru al Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe;
  • NĂSTASE MARIN (Galați) – Editor senior, romancier și nuvelist;
  • MARIN MIHAI (Madrid, Spania) – redactor diaspora, poet,  și promotor cultural, om de radio si tv ;
  • VIRGINIA BOGDAN (Focșani) – redactor traduceri, poetă, prozatoare, traducătoare de excepție;
  • GABRIEL DRAGNEA (București) – redactor, poet și jurnalist de excepție;
  • MIHAI CĂTRUNĂ (București) – redactor arte vizuale, artist plastic excepțional;
  • NARCIS ZAHIU (Tecuci) – web-master, grafică computerizată, realizator emisiuni radio, poet și prozator de un real talent;
  • MARICICA STROIA (Adjud) – membru fondator al revistei, secretar redacțional, poetă și prozatoare, promotor cultural;
  • LEPPA NICOLE (Adjud)membru fondator al revistei, poetă.

Adresa redacției:

Revista și Editura ARMONII CULTURALE

28/30 Siret, 625100 Adjud, Vrancea, România

e-mail: geocosynus@gmail.com

fix: 0374-064.594, mobil: 0741-078.627

REVISTA HAI ROMANIA-MARIN MIHAI-SPANIA

*****************MUZICA PE VERSURI DE MIHAI EMINESCU

Floarea albastra(ianuarie)

Basarabeanca feat. Nicolae Jelescu: „Floare albastră” de Mihai EMINESCUMuzica :Adrian Beldiman- redactor la Radio Chisinau

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

Floarea albastra(ianuarie)

Scene din spectacolul eminescian FLOARE ALBASTRA,prezentat de Teatrul Geneza Art din Chisinau

******A APARUT REVISTA BOGDANIA nr.17-18 ,nov.-dec.2015-Editie SPECIALA

Revistă de creaţie şi
cultură fondată şi editată
de Asociaţia Culturala Bogdania-
presedinte ing.IONEL MARIN

LECTURA PLACUTA :

http://revistabogdania.ro/pdf/Revista-Bogdania-nr-17-18-noi-dec-2015.pdf

revista bogdania

Redactia Revistei BOGDANIA-

 Revista de creaţie şi cultură “BOGDANIA”

Redactor şef – Ing. Ionel MARIN

Membri de onoare:- Acad. VALERIU D. COTEA, membru titular al Academiei Române; – Prof. CRISTIAN PETRU BĂLAN (SUA), membru al Academiei Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte.

Colectivul redacţional: Gheorghe A. Stroia; Nicolae Lupu; Katia Nanu; Lucian Gruia; Mihai Marin (Spania); Ilarion Boca; Năstase Marin

Sculpturile lui au revoluţionat arta modernă. 2016 – ANUL CONSTANTIN BRANCUSI // MIRELA BALAN (Italia)-Pictura: SALVADOR DALI //Muzica.VINUL GRECESC


”Eu am voit să înalţ totul dincolo de pământ.

Cocoşii mei cântă !

Şi păsările mele zboară !”

„Spre imensitatea văzduhului” – aceasta este Pasărea mea.

Copil fiind, am visat totdeauna că aş fi vroit să zbor printre arbori, spre ceruri.

De 45 de ani port nostalgia visului acestuia şi continuu să creez Păsări măiestre.

Eu nu doresc să reprezint o pasăre, ci să exprim însuşirea în sine, spiritul ei: zborul, elanul…

Nu cred că voi putea izbuti vreodată…

Dumnezeirea este pretutindeni;

şi când uiţi cu desăvârşire de tine însuţi, şi când te simţi umil,

şi când te dăruieşti.

Divinitatea rămâne în opera ta; ea este magică…”

„Jumătate zeu, jumătate ţăran”, „un om cu mult înaintea timpurilor sale” care a făcut „paşi pe nisipul eternităţii”, artist de geniu al secolului XX, Brâncuşi a exprimat în creaţia sa o viziune complet nouă asupra lumii.

Constantin Brâncuşi în atelierul său parizian

Programul 140 de ani de la naşterea marelui sculptor Constantin Brâncuşi a fost lansat la Institutul Cultural Român. Derulat de Institutul Cultural Român în parteneriat cu Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi“, programul celebrează creaţia de geniu a artistului născut pe 19 februarie 1876 la Hobiţa. La conferinţa de presă dedicată programului au fost prezenţi Radu Boroianu, preşedintele ICR, Doru Strîmbulescu, manager al Centrului de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi“ din Târgu Jiu, Vlad Ciobanu, sculptor, Mihai Ţopescu, artist plastic, Matei Stîrcea Crăciun, cercetător la Institutul de Antropologie „Francisc Rainer“ al Academiei Române, Cornel Mihalache, regizor, Adrian Tudor, viceprimarul din Târgu Jiu. A mai fost prezentă şi distinsa doamnă Sorana Georgescu Gorjan, cercetător în istoria artei, fiica inginerului Ștefan Georgescu-Gorjan, inima Coloanei fără sfârşit a lui Constantin Brâncuşi, fabricată în Atelierele Centrale din Petroşani şi ridicată la Târgu Jiu în 1937.

În cadrul evenimentului, au fost proiectate fragmente din documentarul Brâncuşi realizat de regizorul Cornel Mihalache în 1996, film consacrat ansamblului de la Târgu Jiu.

Colocviile Brâncuşi (simpozion ştiinţific cu participare internaţională), Atelierele şi Caravana Brâncuşi, Festivalul de film Brâncuşi DocuArt şi acordarea Premiului „Brâncuşi” se numără printre proiectele incluse în programul lansat de ICR în parteneriat cu Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi“.

Va avea loc un Festival De(spre) artă, care se va concentra asupra produselor de artă contemporană şi artiştilor autohtoni din lumea cinematografică.

Radu Boroianu, Preşedintele ICR, sublinia cu acest prilej că manifestările dedicate marilor personalităţi ale culturii române trebuie să devină o permanenţă.„Pentru noi trebuie să înceapă să fie anul zero al acestei acţiuni care să n-aibă final, să se continue, să fie din ce în ce mai amplă. Socotim că anul 2016 trebuie să fie acel început în care Brâncuşi, om deplin al culturii române, aşa cum mai sunt alte nume în cultura română, trebuie să constituie o permanenţă a manifestărilor noastre ale tuturor”.

Conform acestuia, „marile personalităţi care au marcat evoluţia culturii, civilizaţiei merită să fie continuu în atenţia noastră şi să stârnim cât mai multă creativitate adiacentă, care să le pună în valoare în această continuitate de preocupare”.

Ansamblul sculptural Constantin Brâncuşi de la Târgu Jiu

Preşedintele Institutului Cultural Român a anunţat că ICR îşi propune, în perspectivă, organizarea, la Centrul Pompidou din Paris, a unui amplu colocviu internaţional menit să pună în valoare personalitatea artistului.

Radu Boroianu a menţionat totodată că un nou dosar dedicat consacrării Ansamblului Monumental Calea Eroilor de la Târgu Jiu ca monument UNESCO va fi instrumentat într-un viitor apropiat, acesta urmând să fie tratat ca un întreg.

Doru Strîmbulescu, manager al Centrului de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, a anunţat că, în 19 februarie, vor debuta Colocviile „Brâncuşi”, desfăşurate tradiţional în prezenţa unor importante personalităţi culturale din ţară şi străinătate, care şi-au dat măsura în cercetarea operei marelui artist.

Evenimentul va continua cu vernisarea unei expoziţii a sculptorului Max Dumitraş şi cu lansarea unei ediţii speciale a revistei dedicate lui Brâncuşi.

Cercetătorul Matei Stîrcea Crăciun a informat că instituţia pe care o conduce a demarat un proiect de cercetare a limbajelor obiectuale, în urma căruia se vor putea formula răspunsuri la marile probleme legate în principal de semnificaţia motivelor brâncuşiene.

Sculptorul Vlad Ciobanu a precizat că, pe parcursul câtorva luni, concomitent cu acţiunile teoretice, vor fi organizate o serie de ateliere internaţionale de sculptură, pictură, grafică şi textile, evenimente stimulative având ca punct de plecare opera şi numele lui Brâncuşi, iar artistul Mihai Țopescu a anunţat că, în calitate de curator, va realiza o expoziţie cu fotografii-document, alb negru, prezentate sub forma unor printuri de dimensiuni muzeale, prin care se doreşte promovarea Ansamblului Monumental Calea Eroilor de la Târgu Jiu.

Expoziţia, care va fi realizată cu sprijinul financiar al ICR şi al autorităţilor locale din Târgu Jiu, va fi prezentată la Budapesta, Viena, München, Paris şi la Bruxelles.

Regizorul Cornel Mihalache, care a reiterat faptul că este falsă afirmaţia că Brâncuşi ar fi dorit să-şi doneze opera statului român, a anunţat că proiecţii cu un film documentar dedicat lui Brâncuşi vor fi prezentate la ICR din străinătate.

În cadrul evenimentului, la care a fost prezent viceprimarul oraşului Târgu Jiu, Adrian Tudor, au fost proiectate fragmente din documentarul „Brâncuşi”, realizat de regizorul Cornel Mihalache în 1996, film consacrat ansamblului de la Târgu Jiu.

Poarta Sărutului

Autorităţile din municipiul Târgu-Jiu organizează luna viitoare o serie de evenimente importante pentru a marca împlinirea a 140 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi. Unul dintre cele mai importante momente va fi spectacolul Brâncuşi şi bucuria muzicii, la care au fost invitaţi să participe artiştii populari Gheorghe Zamfir şi Dumitru Fărcaş. Potrivit lui Adrian Tudor, un alt moment artistic important va fi Gala „Brâncuşi”, la care invitaţi speciali vor fi Filarmonica Oltenia din Craiova şi Oana Pellea. Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, dar şi ambasadorul României la UNESCO, Adrian Cioroianu sunt aşteptaţi de asemenea pentru a participa la Colocviile Brâncuşi eveniment organizat de Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi”.

Consilierii judeţeni au aprobat, în cadrul şedinţei ordinare, un proiect de hotărâre care propune declararea anului 2016 Anul Brâncuşi.

Artistul Constantin Brâncuşi (19 februarie 1876, Hobiţa, judeţul Gorj – 16 martie, Paris, Franţa), prin cele 250 de opere create în cei 50 de ani de carieră, a adus contribuţii covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană.

Brâncuşi s-a stins din viaţă la Paris, în martie 1957, lăsând moştenire statului român atelierul său şi un număr important de lucrări. Statul român, condus de partidul comunist, a refuzat însă să accepte moştenirea marelui artist şi astfel atelierul său a revenit statului francez, iar Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris păstrează lucrările lăsate moştenire statului român prin testament.

Începând din 2016, 19 februarie, ziua de naştere a lui Constantin Brâncuşi, devine sărbătoare naţională. Legea pentru declararea Zilei Brâncuşi ca sărbătoare naţională, promulgată de preşedintele Klaus Iohannis în noiembrie 2015, reprezintă o reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea marelui sculptor de către statul român, au declarat iniţiatorii legii.

Legea prevede că, în ziua de 19 februarie, autorităţile administraţiei publice locale şi centrale pot organiza şi sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

Brâncuşi în Polonia

Cuminţenia Pământului

De Ziua Culturii Naţionale 2016, Institutul Cultural Român de la Varşovia a invitat publicul polonez la o expoziţie inedită: Omagiu lui Constantin Brâncuşi – Ansamblul Sculptural Constantin Brâncuşi de la Târgu Jiu. Expoziţia de fotografie, prezentată la Varşovia începând din 15 ianuarie 2016, este dedicată celor trei lucrări – Coloana fără sfârşit, Poarta Sărutului şi Masa tăcerii – opera ce constituie ansamblul monumental instalat în aer liber de artistul roman în 1937-1938. Dedicat eroilor căzuţi în timpul Primului Război Mondial pe Valea Jiului, în regiunea natală a artistului, ansamblul este din punct de vedere artistic o sinteză a creaţiei brâncuşiene şi singurul proiect architectural şi urbanistic realizat de artistul român. Fotografiile prezentate pe cele douăzeci şi două de planşe sunt realizate de IonuţMacri, special pentru expoziţia varşoviană.

În organizarea acestei expoziţii, ICR Varşovia a beneficiat de suportul ştiinţific al doamnei Doina Lemny, doctor în istoria artei şi cercetător la Muzeul naţional de artă modernă, Centrul Georges Pompidou din Paris. Citatele ce însoţesc imaginile provin din notele de atelier ale artistului, care sunt conservate în arhivele Muzeului naţional de artă modernă, Fondul Brâncuşi, la Centrul Pompidou din Paris.

Vernisajul a fost urmat de proiecţia documentarului La porţile ceriului, realizat de Grigore Leşe, un proiect susţinut de ICR Bucureşti şi de toate reprezentanţele ICR din străinătate, într-un program comun.

”Brâncuşi din eternitate”, proiectat la Londra

Măiastra

Începând din 24 ianuarie a.c., filmul românesc Brâncuşi din eternitate va fi distribuit în cinematografele din Marea Britanie.

Producţia a intrat în atenţia criticilor şi distribuitorilor britanici de film luna trecută, în urma vizionărilor organizate pentru votanţii BAFTA şi ai competiţiei UK Critic’s Circle.

Filmul este regizat de Adrian Popovici şi are în distribuţie nume sonore ale scenei româneşti: Claudiu Bleonţ, Vlad Rădescu, Alexandru Potocean, Iulia Verdeş, Andra Negulescu, Ioan Andrei Ionescu – în rolul marelui sculptor. (COTIDIANUL.RO )

******revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

 

MIRELA BALAN (HUSI)-ITALIA-PICTURAPictorul spaniol SALVADOR DALI-PICTURA DE MIRELA BALAN (ITALIA)

DIASPORA.Romanca MIRELA BALAN cucereste Italia cu magia culorilor sale.A ajuns de la ingrijitor de batrani, la pictor foarte apreciat

***************MUZICA………..MANUEL MESIAS si CORUL FISCHER-VINUL GRECESC-

REVISTA HAI ROMANIA-MARIN MIHAI-SPANIA

*****VA RECOMANDAM REVISTA´´ NATURA´´ din  R.MOLDOVA-

publicație de ecologie, turism și cultură-Redactor sef  ALECU RENITA

http://www.natura.md/

(2012).http://everydayjournalism.md/ : Ce reprezintă revista Natura pentru dvs?
ALECU RENITA :Revista „Natura” reprezintă totul în ceia ce am avut mai bun deja de un sfert de veac. Anul trecut am sărbătorit 21 de ani de existență.  Tot ce am adunat de-a lungul anilor în problemele de mediu și-au găsit spațiu în revista „Natura”. Publicația noastră este unică în tot spațiul postsovietic. Nu cunosc nici o revistă de această factură în Ucraina,  în România sau în Ungaria. Revista „Natura” e mult mai complexă prin felul ei de a aduce un mesaj pentru cititor, ea nu se limitează strict doar la constatări, precum că undeva s-a tăiat o pădure, dincolo a fost poluat un râuleț. Noi ne întrebăm de ce se întâmplă acest lucru și vrem să restabilim în mare măsură legătura spirituală pe care ar trebui să o aibă omul cu mediul înconjurător. Oricât vom avansa în civilizație ar trebui să înțelegem că noi niciodată nu vom crea o planetă artificială în care noi să dictăm cum ea să se rotească, nu vom crea un soare sau un univers. E important să fim parte integrantă a naturii, să avem această relație  care  trebuie să o aibă orice copil cu părintele său. Astfel, „Natura” e foarte diversificată, vine spre interiorul omului și  datorită acestui fapt ne considerăm o revistă de suflet. – See more at: http://everydayjournalism.md/alecu-renita-redactor-sef-revista-natura-tot-ce-inseamna-astazi-jurnalism-de-mediu-maine-va-insemna-mult-mai-mult/#sthash.5XUFDZ3n.dpuf

ROMANIA NU ARE UN FILM ARTISTIC DESPRE POETUL SAU NATIONAL,DESI DIN ANUL 1967, CRISTIAN PETRU BALAN (SUA) A SCRIS ´´GENIU SUBLIM ´´, SINGURUL SCENARIU DESPRE VIATA LUI MIHAI EMINESCU


cpb1
SINGURUL SCENARIU DE FILM DESPRE EMINESCU A FOST SCRIS DE CRISTIAN PETRU BALAN, LA VÂRSTA DE 29 DE ANI ,
ȘI A FOST ACHIZIȚIONAT PRIN CONTRACT OFICIAL DE CENTRUL CINEMATOGRAFIC BUCUREȘTI ÎN 1967. ARE 190 DE PAG. și 200 DE PERSONAJE.

scriitorul cristian petru balan la 18 ani-liceul i.l.caragiale ploiesti

Declaratie pentru REVISTA HAI,ROMANIA !´´(https://mihaimarin.wordpress.com) :

´´Scenariul a fost achizitionat prin contract oficial de  Centrul Cinematografic București și Studiourile Cinematografice Buftea, care mi l-au aprobat și achiziționat prin contract plătit, în anul 1967, cu o remunerare frumoasă. Era singurul scenariu de film din țară și venise vorba despre turnarea unui film după această lucrare, dar fuga mea în vest, în anul 1985, a suspendat proiectul și nu am mai auzit să se mai fi scris un alt scenariu pe aceeași temă. Colonelul Gheorghe Eminescu (1894-1989), nepotul de frate al marelui Poet național, care m-a vizitat acasă la Scăieni-Prahova, după ce a citit toată lucrarea, mi-a scris: ”M-am delectat citind scenariul d-tale închinat unchiului meu Mihai Eminescu și achiziționat de cinematografia română. L-am citit cu emoție și entuziasm. Sincere felicitări !”-CRISTIAN PETRU BALAN (in foto ,la 18 ani,coleg de liceu cu ploiesteanul Nichita Stanescu)
 

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cIATĂ MAI JOS UN FRAGMENT DIN
GENIU SUBLIM (EMINESCU) – Scenariu cinematografic

Fotografia postată de Cristian Petru Balan.
 
Secv.72: LA IAȘI, ÎN CASA VERONICĂI MICLE

E seară… În ajunul Crăciunului, la Veronica Micle acasă. În mijlocul camerei, un pom frumos de Crăciun, împodobit cu mult gust. Câteva lumânări ard cu flăcări cuminți prinse de crenguțele bradului. Niște copii – un grup de vreo opt – patru băieței și patru fetițe – cântă un colind la geam:

– O, ce veste minunată
În Vitleem ni s-arată!
Că a născut Prunc,
Prunc din Duhul Sfânt,
Fecioara Maria…

Veronica iese și le împarte ceva. Este îmbrăcată într-un frumos capot de casă. Nu se întoarce bine, că un alt grup vine cu steaua:

– Steaua sus răsare
Ca o taină mare,
Steaua luminează
Și adeverează.

Steaua strălucește
Și lumii vestește,
Că astăzi Curata,
Prea Nevinovata,

Fecioara Maria
Naște pe Mesia
În țara vestită, 
Betleem numită…

Veronica le distribuie și acestora colaci, nuci poleite, alune, după care copiii se pregătesc să plece mulțumiți. Eminescu vine la ușă, îi privește o clipă, mângâie pe câțiva pe cap, apoi se duce la masă, unde încă de la sosirea primului grup de colindători, luase un creion și scrisese ceva pe-o hârtie… Când se întoarce Veronica de la ușă. Mihai îi spune:
– Copiii ăștia m-au inspirat să scriu pe loc câteva rânduri. Vrei să mi le-asculți?
– Desigur… Chiar sunt curioasă ca să văd ce-ai scris…
– Sunt numai două strofioare, fiindcă atâtea mi-au venit în cap:

Colinde, colinde…
Se bucur copiii, 
E vremea colindelor, 
Copiii și fetele,
Căci gheața se-ntinde 
De dragul Mariei
Asemeni oglinzilor. 
Și-i piaptănă pletele…

Și tremură brazii 
De dragul Mariei
Mișcând rămurelele, 
Și-al Mântuitorului,
Căci noaptea de azi-i 
Lucește pe ceruri
Când scânteie stelele. 
O stea călătorului. 

– Este uluitor cât de repede-ai putut să le improvizezi! Și-mi plac ca toate celelalte versuri ale tale. Nu degeaba te-am numit eu geniu în poezia ce ți-am dedicat-o. Ți-o mai amintești? Dacă nu, iată că ți-o recit acum din nou… (Interpretează gesticulând și stând îngenuncheată la picioarele lui Mihai care rămâne așezat pe scaun și o ascultă zâmbind și mângâind-o pe cap când și când, în timp ce Veronica recită):

Vârful ‘nalt al piramidei ochiul meu abia-l atinge…
Lâng-acest colos de piatră vezi tu cât de mică sunt? (Se pitulește și mai mult.)
Astfel tu-n a cărei minte universul se răsfrânge,
Al tău geniu peste veacuri rămânea-va pe pământ.

Și dorești a mea iubire, prin iubire pân’ la tine
Să ajung și a mea soartă vrei de soarta ta s-o leg – 
Cum să fac? Când eu micimea îmi cunosc atât de bine,
Când măreața ta ființă poate nici n-o înțeleg.

Geniu tu planează-n lume! Lasă-mă în prada sorții
Și numai din depărtare când și când să te privesc,
Martora măririi tale să fiu pân’ la pragul morții
Și ca pe-o minune-n taină să te-ador, să te slăvesc!

..Și mă semnez – Veronica Micle, iubita (sau… presupusa iubită) a genialului Mihai Eminescu… Est-ce que vous etait d’accord, monsieur Eminesco?
– Oui, madame Eminesco, avec une seule exception: singurul mare geniu în România este poporul român! El a creat cea mai frumoasă operă – limba română ! Restul sunt umbre trecătoare… Oricum, poezia ta mă emoționează foarte mult și mă face dator să-ți răspund prin noi dedicații… (Îi sărută mâna.) Iar dacă stau să mă gândesc, și eu îți scrisesem deja ceva, cam în genul ăsta:

Cuvinte dulci inspiră-mi

CRISTIAN PETRU BALAN-pictand tabloul JUNELE EMINESCU RELAXANDU-SE IN MIJLOCUL NATURII-5 SEPT.14 OCT.2015-SUA

Privirea ta asupra mea să plece,
Sub raza ei mă lasă a petrece
Și cânturi nouă smulge tu din liră-mi.

Tu nici nu știi a ta apropiere
Cum inima-mi de-adânc o liniștește…



– Eminescul meu drag, nici nu mai știu ce să mai fac ca să mă placi mai mult. Ai gustat din prăjiturile mele de pe masă? Ei bine, eu le-am făcut! Știu să gătesc orice fel de prăjituri și orice fel de mâncăruri pentru tine! Sunt o foarte bună gospodină, nu știai?
– Ba știam… Și ți-am mâncat prăjiturile toate, n-ai văzut? Ți le-am exterminat până la ultima… Și-au fost extraordinare. Doar știi că sunt înnebunit după dulciuri. Și ți-am mâncat și curmalele de-alături. 
– Bravo, bine-ai făcut. Și-atunci eu cu ce să te mai cuceresc? Vezi tabloul ăsta în ulei de pe perete cu cei doi mesteceni albi și cu munții în ceață? Tot eu l-am pictat, ca și alte peisaje similare… Dar și asta știai deja, căci ți-am mai spus… Cu ce să mă mai laud să te impresionez? A, da, am găsit! Lasă-mă să-ți cânt acuma ceva la pian, ca să vezi că nici la muzică nu-s nepricepută… (Eminescu o ascultă zâmbind tot timpul.)
Veronica se apropie de pian, și își plimbă degetele pe clape și, cu o voce dulce, vorbește cu Mihai, aflat în picioare lângă dânsa, înconjurându-i cu mâinile gâtul gol.
cristian petru balan (sua)-sculptura : mihai eminescu-veronica micle

cristian petru balan (sua)-sculptura : mihai eminescu-veronica micle


– Îți aduci aminte, Titișor? Când trăia soțul meu, am petrecut odată Crăciunul împreună… Tu și Ștefan cântați ”Stille Nacht”, apoi ”O, brad frumos!”, iar eu vă acompaniam la pian, fără să fiu atunci o pianistă prea bună… Acum am mai avansat puțin… O să vezi… (Veronica începe să cânte. Are o voce splendidă și mânuiește destul de bine pianul. Eminescu o acompaniază cu vocea-i frumoasă):

– Stille Nacht, heilige nacht!
Alles schlaft, einsam wacht
Nur das traute hochheilige Paar,
Das in Stalle zu Bethlehem war,
Bei dem himmlischen Rind!
Bei dem himmlischen Rind!… 
…………………………………………………………………………
O, brad frumos, o , brad frumos,
Cu cetina tot verde,
Tu ești copacul credincios
Ce frunza nu și-o pierde,
O, brad frumos – o, brad frumos,
Cu cetina tot verde…
c6805-cpb1
– …Din fericire, Valeria îmi moștenește vocea, iar cu bursa primită studiază canto la Paris, unde deja s-a lansat sub pseudonimul de artistă – Nilda… Speră să devină o mare cântăreață de operă. Acesta-i visul ei. Virginia îmi moștenește calitățile poetice, scrie versuri și pictează și ea puțin…

– Soțul tău a fost un om excepțional, Veronica, iar fetele tale vă seamănă lui și ție.
– Dar trebuie să știi că te iubesc amândouă. Într-o zi mi-au declarat deschis: mămico, dacă intenționezi vreodată să te recăsătorești, nici nu l-am dori pe altcineva ca tată adoptiv decât numai pe domnul Eminescu…
– Serios? Au spus ele asta? Care din ele?
– Amândouă! Întreabă-le.
– Scumpele de ele! Să știi că tare mult mi-s dragi amândouă, mai ales că sunt rupte din tine. Atât fetițele tale cât și Ștefan, îmi rămân adânc în suflet ființe iubite ca și când ar fi membri ai familiei mele.
– Mă bucur, numai că stima ta pentru Ștefan te-a oprit uneori să mă iubești pe mine mai mult decât aș fi vrut… (Veronica începe un preludiu de Chopin.) Dar compoziția aceasta îți place? Ce zici? |Știi ce este?
– Da. Totdeauna mi-au plăcut preludiile lui Chopin… Iar tu posezi toate talentele ca să mă cucerești… Și m-ai cucerit definitiv, ce mai vrei!
– În schimb, tu poți reda prin cuvinte ceea ce pianul murmură prin clapele sale… Iar asta-i uneori mai greu! Dar și eu încerc să te imit, bineînțeles, fără succesele tale… Vrei să-mi asculți o strofă scrisă pentru tine? Iat-o:

MIHAI EMINESCU,POETUL FARA MOARTE-Pictura de CRISTIAN PETRU BALAN


Eu sunt o zână, tu ești un soare;
Eu sunt o harfă, tu ești o mare,
Eu sunt un templu, tu ești un zeu –
Iubitul meu!

…Poftim un creion și-o hârtie. Răspunde-mi chiar acum în scris, domnule poet!
– Nu-i nevoie să mai scriu. Ascultă… (Se gândește puțin, apoi compune recitând cu ochii închiși. Veronica scrie):

– Tu ești o frunte, eu sunt o stemă,
Eu sunt un haos, tu o problemă,
Privesc în ochii-ți și te ghicesc – (Deschide ochii și-i zâmbește.)
Și te iubesc! (O apucă ușor de năsuc.)

– Bravo! strigă Veronica bătând din palme. Ura! Eu am ajuns să-l ajut pe marele Eminescu să facă poezii… Frumos din partea mea! Asta-nseamnă că sunt cineva… Bravo mie!
– Nu râde… Să știi că că mă ajuți, căci numai tu mă inspiri… Vrei să-ți repet din nou ce ți-am recitat adineauri? Cuvinte dulci inspiră-mi,/ Privirea ta asupra mea să plece… Numai tu mă inspiri…
– Da? Numai eu și… regina Carmen Sylva! Și… uneori madam Mite Kremnitz… Și alteori Cleopatra Poenaru și… cine mai știe ce alte muze sfinte și necunoscute mie… Halal, domnule Eminescu… Iar eu trebuie să mă zbat și să le înlocuiesc pe toate. Dificilă luptă cu aceste muze de categorie grea! Mai ales cu Cleopatra care cântărește cât toate celelalte la un loc…
– Prostii. și te rog să nu fii geloasă. Pe Veronica nu mi-o poate înlocui nimeni. Tu ești și vei fi veșnic marea mea fericire… 
Poetul se apropie de Veronica și o ridică de subțiori în dreptul lui sărutând-o, apoi o ia în brațe și se învârte cu ea prin cameră. O lasă ușor pe pat și se așează lângă dânsa. Ambii se sărută cu patimă. (Nu se insistă cu prea multe detalii în această scenă intimă care nu trebuie să devină totală.)
– Veronica mea! Am venit să te iau pentru totdeauna cu mine… Să rămânem veșnic împreună, vrei?
– Vreau, Mihai! Din toată inima, vreau! Ți-am mai spus. Dar mi-e teamă că tu ai să-ți schimbi repede gândurile… Ca și altă dată…
– Nici poveste! De data asta nu ne mai împiedică nimeni.
– Ți se pare, Titi… Cred că ți se pare. 
– Nu mi se pare, Veronicuță! Cine poate veni aici peste noi? 
– Inamicii noștri nu dorm, Mihăiță… Știi prea bine. Ei stau ascunși și ne atacă din toate părțile, chiar atunci când nici nu te aștepți. Acum ei sunt invizibili, dar ei există. Ei există ! Important este să nu pleci urechea la șoaptele lor veninoase…
– Hai, lasă-i. Nu te mai gândi la ei… Mai lasă-i în plata Domnului! Uite, acum ești aici cu mine. Nu vezi ? Ești cu mine. Iar alături de mine, vei străbate secolele, Nicuță mică… Doar inima ta să mi-o dai, să o simt cum bate pentru mine. Atât…. Îți cer prea mult? (O sărută cu patimă.) Și buzele acestea dulci…
– Eu nu mai am ce-ți da, Mimișorul meu. Ți-am dat tot, tot… De fapt, demult n-am mai fost stăpână pe mine, Eminul meu drag; demult eram toată a ta și încă mă consider că sunt; dar tu m-ai respins întotdeauna, sub o formă sau alta… Și nu o dată te-am rugat: ai milă de mine… Ai uitat ?
(Eminescu îi ia mâinile și i le sărută, degețel cu degețel.)
– Iubita mea dulce, ce-au făcut mânuțele acestea atâtea săptămâni ? (I le sărută din nou.)
– S-au întins în zadar după tine, căci tu ai fugit. Ai să-mi plătești tu asta, copilul meu; ai să mi-o plătești!
– Numai cu viața pot să-ți plătesc… (O sărută iarăși pe gât, pe piept.)
– Dacă ai crezut că pot fi cuminte lângă tine, iată cumințenia mea… (Îl sărută și-l răstoarnă sub ea.) Dac-ai crezut că sunt frumoasă, iată frumusețea mea toată… (Își dezgolește parțial sânii.) Toată ființa mea este sfințită de sărutările tale… De nu mă poți iubi pe mine, iubește-mi ochii mei, căci ei te-au privit cu multă durere, cu mare dor și foc; iubește-mi genele, căci ele și-au lipit razele de frumusețea ta! Iubește gura mea, căci ea a ars însetată după tine… Iubește-te pe tine în ființa mea… Mimi, – zice Veronica plângând și lipindu-și gura de urechea lui, iubește-ți copilul tău… Ce fericită sunt, Mihai! Ce fericită sunt, o Doamne ! Ce fericită sunt… Fericită, fericită ! Nici nu-mi vine să cred… Sunt nebună, nebună de fericire, nici nu-ți închipui! Da, nebună, auzi? Cred că la fel de fericiți vom fi amândoi toată viața!…

2015.Pictura de CRISTIAN PETRU BALAN (SUA)-"JUNELE MIHAI EMINESCU ,RELAXÂNDU-SE ÎN MIJLOCUL NATURII," (lucrarea este pictată pe pânză, în ulei şi culori acrilice , 93 x 62 cm.

2015.Pictura de CRISTIAN PETRU BALAN (SUA)-„JUNELE MIHAI EMINESCU ,RELAXÂNDU-SE ÎN MIJLOCUL NATURII,” (lucrarea este pictată pe pânză, în ulei şi culori acrilice , 93 x 62 cm.


Mihai își culcă ușor capul pe sânii iubitei și o întreabă zâmbind:
– Te cred, fiindcă la fel simt și eu acum, exact ceea ce simți și tu. Dar mă întreb: oare cum crezi că va fi, atunci când ne vom căsători, Verona mea scumpă?
– Cum? Ah! iată cum… Iată tabloul frumos ce mi-l zugrăvesc… Dimineața, când tu, ostenit, vei dormi încă, eu te-oi săruta pe ochi – uite-așa… Și tu vei tresări și te-i trezi puțin uimit. Apoi mă voi mai încălzi în îmbrățișările tale strânse, liniștindu-mă…
– Și după aceea?
– După aceea ți-oi aduce cafeaua și cămașa cu butonii, apoi și ciorapii, și halatul și… stai să văd… A, da ! Și, dacă vrei, și-o țigară…
– Bravo. Mulțumesc, însă trebuia să mă trimiți mai întâi la spălat, la pieptănat și abia pe urmă la îmbrăcat… În sfârșit, totul a fost bine. Și… după aceea?
– După aceea, te-i îmbrăca, bineînțeles după ce te speli și după ce te razi, ca să nu mă zgârii pe față, apoi te-i duce la treburile tale… Vei fi liber. Liber, dar al meu, totuși, căci nu scapi ușor de mine…
– Nici nu vreau să scap. Iar tu?
– Iar eu, rămasă singură, voi șterge colbul de pe cărțile tale, îți voi aranja cu grijă hârtiile toate, voi drege penele stricate și când vei veni acasă, va fi totul lună. Va fi masa pusă gata…, pânza albă pe masă, farfuriile toate curate, paharele limpezi de clare, pregătite pentru vin… După masă vom ședea la cafele, la taclale, vom vorbi nerozii, ne vom odihni în pat făcând iar dragoste. Și curând, da: curând, îți promit, vom avea și copii! Nu-i frumos?
– Nu știu, chiar că nu știu… Rămâne de văzut. Este ceva neobișnuit pentru mine… Va fi cumva o fetiță ca tine de drăgălașă, nu?
– Nuu, mai întâi un băiețel frumos ca tine, icoana ta. Ah! vom fi fericiți, Mihai… În sfârșit, fericiți, fericiți! Nu spui nimic?
– Ce să spun? Te ascult. Și m-am mai pronunțat și altă dată: cine a fost o viață întreagă nefericit se va teme totdeauna de prea multă fericire. Asta… categoric. Și un asemenea individ nu va ști să speculeze fericirea atunci cănd ea se ivește așa, ca un trăsnet picat din senin. Sunt unul din această categorie nenorocită de indivizi holtei inadaptabili la schimbări bruște. Nu crezi că totul ne-a cam luat prin surprindere, nepregătiți, Veronicuță?
– Eu am crezut că te-am pregătit destul. Am făcut tot ce am putut pentru a ajunge aici…
– Va să zică asta-i viața mea viitoare… Curios! Uite, să fiu sincer, eu n-am alcătuit niciodată astfel de planuri exacte. Deci, vom face și noi ceva comun, ceva terestru, ceva mecanic, ceea ce au mai făcut sute și mii – milioane! – înaintea noastră… Nu știu, dar nu-i nimic nou și extraordinar în asta; e un lucru dezgustător de comun și banal! Ei bine, se grăbea Mama natură să-și împlinească scopul ei măreț și perfid, reproducerea neamului omenesc, și iată! ne-a găsit imediat și pe noi – tocmai pe mine și pe tine, pe-amândoi – și haț! Ea ne pune la treabă, iar noi ajungem niște biete instrumente oarbe ale naturii. Hm! Nu-ți dai seama? E comun, e banal! (Râde cu hohote.)
– Taci, taci, Mihai! Nu mai râde! Te rog, nu mai râde! Cum ai vrea tu oare să fie altfel? Astea-s legile vieții, ăsta este cursul normal, creat de Dumnezeu, legi firești existente în natură, dragul meu, căci altfel nici nu se poate trăi! Nu privi viața numai prin prismele filosofiei lui Schopenhauer, că ajungem să desființăm omenirea… Nu-mi place pesimismul lui.
– Dar aspectul existenței e banal, e prozaic, Veronico… Zău că e prozaic! Nu știu cum să-ți mai spun. Tu nu vezi? Hai să nu mai vorbim despre asta…
– Așa o fi – banal, prozaic, cum spui. Totuși, numai dragostea generează viața; ura naște totdeauna moarte. Dragostea aprinde un foc etern, Mihăiță, un foc sacru, capabil să ardă toate murdăriile, toate meschinăriile firii omenești. Dragostea ne înalță sufletește până la tronul lui Dumnezeu! Știu că tu ești original și că gândești totdeauna diferit de oricare altul… Poate gândești cu un secol-două înaintea generației noastre. Sau poate că nu-ți pricep eu bine teoriile tale înalte. Și iartă-mă dacă nu te înțeleg…

6d3b9-bust
– Veronica, nu-i vorba de înțeles ori de neînțeles ceva vizibil și elementar pentru toți – cenușiul vieții. Doar închipuirea noastră o înfrumusețează, mai ales în romane, în versuri, în picturi și-n muzică… De aceea, aș vrea să știi că mie mi-a fost totdeauna teamă de monotonie, de stagnare, lucruri îngrozitor de stereotipe. Repetând mereu ceva, repetând banalul la infinit, devine îngrozitor de monoton, și monotonia asta cleioasă ucide, frânează spiritele – mă ucide și pe mine, pur și simplu! Așa simt eu, iar acest adevăr este valabil chiar și-n orice căsnicie.
– Oricum, tot nu sunt de acord cu opiniile tale filozofice, zice Veronica cu lacrimi în ochi. Eu mă consider, cred, mai pământeană, mai practică decât tine… Și gândesc poate mai simplu, ca orice femeie care-și dorește pur și simplu un cămin românesc liniștit, bazat pe sentimentul de dragoste reciprocă, de întrajutorare – și nimic mai mult. Că într-o căsnicie se pot ivi și momente de plictiseală, momente banale, cum le spui, sunt perfect de acord. Ele par firești, după ani și ani de conviețuire, dar totuși sunt preferabile momentelor de singurătate și izolare ce pot fi mult mai cumplite. Și, la urma urmelor, totul depinde de cei doi. Sunt atâția care-au reușit să învingă această monotonie și să facă din căsnicia lor un rai armonios, iar eu am acest instinct charismatic de schimbări miraculoase, crede-mă… Tu însuți ai recunoscut că am fost un element de inspirație în viața ta. De ce-mi negi această capacitate reală și pentru restul vieții? De ce ești rău ? Chiar și pe Ștefan, fire mult mai închisă și mai pretențioasă decât tine, l-am făcut fericit, deși el m-a nefericit furându-mi tinerețea, căci eram minoră și n-am fost altceva decât o simplă sclavă vândută lui de biata mama mea care credea că mă fericește. Pe de altă parte, nu crezi că vorbindu-mi astfel mă jignești?
– N-am vrut să te jignesc, Veronica mică… Iartă-mă…
– Nu știu ce-ai vrut și ce n-ai vrut. Însă tot ce-mi spui acum mă doare și mă doare. De fapt, în clipa asta mă luminez eu mai bine și înțeleg de ce ți-ai ales tu Bucureștiul… Cunoștințele tale cu fuste și ifose de Capitală, poate mai tinere și mai frumoase decât mine, te scăpau de fiecare dată de… ”monotonie”… Ele m-au făcut adesea să simt cu durere că, încet-încet, m-ai alungat din sufletul tău… Poate am procedat greșit, poate nu am știut să mă comport după preferințele tale sau poate te-ai plictisit de mine, prin insistențele mele nebune, căci ți-am cerut să intervii pentru a-mi obține o pensie amărâtă de urmaș după decesul lui Ștefan. Da, ți-am cerut cu lacrimi în ochi să revii la Iași și te-am cerut de mai multe ori în căsătorie, în loc să fie invers…
– Poftim ? Singură spuneai adineauri că oameni răi vor să ne despartă prin zvonurile lansate. Văd că ești prima care iei zvonurile în serios.
– Nu mă refer acum neapărat la zvonuri, ci la fapte concrete, observate de mine. Crezi că mie îmi convine să știu că însăși reginei Carmen Sylva i se scurg ochii după tine, că ești gelos pe rege și văzând că îi faci curte Mitei Kremnitz, altețea sa regală a început, de geloasă ce este, să te bârfească? Că fete tinere, liceene și studente de 18-20 de ani, îți trimit bilete de dragoste, așteptându-te la ușa redacției de la ”Timpul”să-ți dea întâlnire la ele acasă. Colegul și prietenul tău Caragiale mi-a confirmat așa ceva…
– Dar toate astea-s prostii, dragă Veronica! Ceea ce-mi spui acum nu pot fi numite observații personale, ci tot zvonuri, iar dacă Iancu se pretează la așa ceva, înseamnă că nu mi-e prieten cu adevărat și că urmărește să mă înlocuiască din inima ta. Chiar am să-i spun să nu se mai amestece între noi doi.
– Faci ce vrei, căci mie puțin îmi pasă de domnul Cara-yegli, și i-aș respinge orice curte, cum i-am respins-o și lui Iuliu Roșca, ceea ce tu nu faci cu Frau Kremnitz, care te cântă în poezii nemțești și-n nuvelele ei germane în care tu ești eroul principal. |Și ție bineînțeles că-ți convine, trecând cu vederea ce i-a spus lui cumnate-su despre tine…
– Și ce putea să-i spună?
– Că ești un om de rând ce ții de o clasă socială inferioară și primitivă pe care ea o disprețuiește. Auzi, Mihai, cum te judecă simpatica ta, Frau Kremnitz? Tu și om de rând ! – când neam de neamul ei n-a întâlnit un om superior, o mare personalitate care să-i semene!
– Veronica, în afară de tine, nu mai există nimeni pentru mine, înțelege odată! 
– Lasă-mă, Mihai! Lasă-mă așa în nenorocirea și singurătatea mea! (Plânge.) Dacă tu-mi respingi dragostea cu amânări și ocolișuri filozofice, cred că nu mai are nici un rost să ne vedem… Iar eu știu ce-am de făcut, căci am procurat în sfârșit flaconul acela de pilule care mă vor liniști definitiv… Cred că nu mai are rost să ne mai vedem. Acum te-am înțeles mai bine ca oricând! Lasă-mă, te rog, singură să-mi duc crucea până la capăt, iar tu du-te după cine vrei! Poți să pleci chiar acuma. Du-te unde ți-e bine… Vreau să rămân singură, e clar? Du-te! Te rog, du-te!..
– Veronica, îți dai seama ce-mi spui?
– Da, știu bine ce spun. (Cu vocea înecată de lacrimi): Te rog, pleacă imediat! Pleacă, ți-am spus, și du-te unde vrei, cu cine vrei, iar pe mine lasă-mă cu nenorocirile mele! Te rog, lasă-mă! (Eminescu încearcă să o mângâie, dar Veronica îi respinge mâna.) 
– Bine… Te las. Adio !
Mihai se repede la cuier, de unde-și ia în grabă paltonul, fularul și căciula, apoi iese furios, trântind ușa. Veronica, dezmeticindu-se, sare repede drept în picioare și aleargă aproape dezbrăcată afară după el pășind desculță prin zăpadă și strigându-l din răsputeri, cu lacrimi în ochi:
– Mihai! Mihaai… Iartă-mă, mi-a trecut ! Iartă-mă !!
Eminescu a dispărut în întuneric, iar Veronica se întoarce sfârșită, disperată, singură, ninsă pe păr și sughițând desfigurată de plâns amarnic. Se trântește în pat, pe burtă și plânge în hohote cu sughițuri mari bătând cu pumnii în perne… La geam sosește un nou grup de colindători care cântă vesel:

Astă seară-i seară mare,
Florilor dalbelor de măr,
Că vă vin colindători
Noaptea pe la cântători
Și nu v-aduc nici un rău,
Ci v-aduc pe Dumnezeu
Să vă mântuie de rău…

 

Scriitorul si artistul plastic Cristian Petru Balan din SUA

Fragment din scenariul GENIU SUBLIM (EMINESCU) al scriitorului si artistului plastic CRISTIAN PETRU BALAN din SUA

(NOTA: Pagina blogului este ilustrata cu cartile, picturile si sculpturile domnului Cristian Petru Balan din SUA)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cristian_Petru_B%C4%83lan

**************************

Pe data de 12 iulie 2014, în faţa Casei de cultură „Mihai Eminescu” din oraşul Boldeşti-Scăieni, jud. Prahova, prof. Cristian Petru Bălan din Chicago, SUA, a postat un mare grup statuar „MIHAI EMINESCU-VERONICA MICLE”, cu busturile sculptate de el în America, prezentând pentru prima oară pe cei doi mari romantici aşezaţi împreună

Cristian Petru Bălan – Poeme despre Eminescu

EMINESCU

scriitorul si artistul plastic cristian petru balan -sua

(oda)

Ai apãrut din senin ca un meteor orbitor printre licurici
Si printre câteva flãcãri curate, fierbinti
ale geniului etniei noastre,
printre poeti ce-au scris „o limbã ca un fagure de miere”;
Ai rãmas de atunci deasupra tuturor
un „fulger lung încremenit”,
luminând cerul furtunos al existentei valahe.
Ai devenit mai apoi Luceafãr
al suferintelor neamului nostru peren,
strãlucind peste toate literele de aur
si peste toatã istoria plaiurilor daco-romane,
„de la Nistru pân’ la Tisa…”
Si, iatã, ai ajuns
Univers al Poeziei eterne si vii!
Orice-am cuvânta
Si orice-am scrie,
Orice-am cânta
Si orice-am plânge,
Prin Tine respirãm si visãm!
Prin Tine plutim si trãim noi aici,
toti Românii!

De la Tine-am învãtat
„a turna în formã nouã
limba veche si-nteleaptã”,
Noi, mostenitorii de drept
ai „cuvântului ce exprimã adevãrul”,
ai filelor de aur si cristal ce le-ai lãsat în urmã.
Cu ele ne-ai îmbogãtit si sufletul, si tara,
cãci suntem, prin Tine, mai bogati
decât toti miliardarii pãmântului;
mai mari, mai puternici si mai nemuritori ca oricând,
numindu-ne de-a pururi, cu mândrie,
nobilii Fii de Luceafãr
de pe Piciorul de plai mioritic,
Numindu-ne de-a pururi cu mândrie
Fiii tãi de luminã,
rãspânditi pe Gura cea Mare de Rai,
întinsã din Carpati si pân’ la Marea cea Mare,
Pãrinte al nostru întru Nemurire,
M i h a i  E m i n e s c u !

******************************

Muzica.

Ilie Stepan-Replici de Mihai Eminescu

––––
VIZITATI UNICUL MUZEU VIRTUAL EMINESCU  (director DAN DULCIU), SALVAT PRIN INTERVENTIA SI APELUL FACUT DE CATRE PATRIOTUL  PROF .ACAD. CRISTIAN PETRU BALAN (SUA)  :
––SEMNAL EDITORIAL
Aparut antologia de poezie SIMBIOZE LIRICE -editura ANAMAROL BUCURESTI.condusa ELENA RODICA LUPU.Pe coperta EMINESCU RELAXANDU-SE IN NATURA,PCTURA DE CRISTIAN PETRU BALAN din SUA .
simbioze lirice.antologie de poezie -editura anamarol bucuresti-coperta eminescu relaxandu-se in natura-pictura de cristian petru balan
Editor: Rodica Elena LUPU  
Tehnoredactare: Rodica Elena LUPU  
Coperta – Eminescu relaxându-se în mijlocul naturii – dupa o pictură a scriitorului/artist plastic Cristian Petru BĂLAN  
Coperta/grafica: George ROCA  
 
* * *  
Poetul nostru nepereche, Mihai Eminescu, însetat de autenticitate a reuşit să depăşească şi intenţia sa şi înţelegerea noastră.  
Volumul 18 „SIMBIOZE LIRICE”- antologie de poezie ANAMAROL publicat în ianuarie 2016 este dedicat Luceafărului poeziei româneşti, Mihai Eminescu şi (…) „Nu uitaţi românilor / Că doar în matematică se poate / Să fie o egalitate!” – “Eminescu”, de Rodica Elena LUPU.
***  
Mulţumiri doamnei prof. Maria Margareta LABIŞ, sora poetului Nicolae LABIŞ pentru colaborare.  
Cu toată consideraţia şi preţuirea!  
***
Mulţumiri prietenei şi colaboratoarei mele, Mariana SORESCU, nepoata poetului Marin SORESCU.
Cu preţuire!
Editor Rodica Elena LUPU
* * *
„Poezia este un chin pentru cei lipsiți de har și o suferință pentru cei chemați pentru poezie. Este cântecul care unește spiritul cu simțirea; e ca un măr împlinit, sănătos: din care parte nu-l muști îți bucură inima. Este răzbunarea frumuseții pe urâțenie” – spunea Grigore VIERU, şi Doamne câtă dreptate avea!.
Pendulând între iubire şi tristeţe, între armonie şi bulversare, poeziile poeţilor: NARCIS CONSTANTIN AVĂDĂNEI, DAN BODEA, ION BRAD, DOINA DABIJA, NICOLAE DABIJA, MIHAI EMINESCU, ANA CALINA GARAŞ, ELENA VICTORIA GLODEAN, NICOLAE LABIŞ, RODICA ELENA LUPU, CONSTANTIN MIRONESCU, LAURA NICULESCU, AUREL PETRE, DAN PSATTA, MARIN PUNGĂ, GEORGE ROCA, CARMEN SCHMIDT, MARIN SORESCU, DONA TUDOR, CEZAR CĂTĂLIN VIZINIUCK sunt marcate afectiv (…)
(…) Aici, în lumea cuvântului, totul trăieşte şi nimic nu păleşte în calea amintirii şi a nemărginitei iubiri.
Şi nu uitaţi: „Când vreţi ceva, tot Universul conspiră pentru ca voi să obţineţi ceea ce doriţi.”
Editor, Rodica Elena LUPU
Membră a Uniunii Scriitorilor din România

*****************

Mesajul ministrului delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, cu ocazia Zilei Culturii Naționale

BUCURESTI – 15 ianuarie 2016

„Dragi români,

Ziua Culturii Naționale, dată cu mare însemnătate pentru moștenirea culturală românească, marchează 166 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, poetul nostru național și unul dintre principalii promotori ai identității românești.

Mesajul ministrului delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, cu ocazia Zilei Culturii Naționale

Mihai Eminescu a recunoscut potențialul cultural al României, afirmând cu tărie unitatea lingvistică, spirituală și culturală a tuturor românilor.

Cultura, în toate formele sale, transcende hotare și bariere lingvistice, unește și aduce mai aproape. Este contactul identitar permanent al românilor de pretutindeni, dar și mijloc de însuflețire al dialogului interetnic. Prin numeroasele comunități de români din afara granițelor, țara noastră participă activ la construirea peisajului multicultural european și mondial.

Datoria fiecărui român față de cultura națională este să transmită valorile care au contribuit la formarea noastră spirituală către generațiile viitoare și să nu lase să se piardă această bogată moștenire a predecesorilor noștri.

Cu acest prilej, doresc să le mulțumesc tuturor românilor care promovează și susțin cultura noastră, în țară, dar și peste hotare!”

………………………………………………………………………………………………….
 REVISTA HAI ROMANIA-MARIN MIHAI-SPANIA

MIHAELA PASCU.Cele mai importante taxe si impozite modificate in noul Cod Fiscal din 2016// Poezie.Adrian Paunescu – Impozite biruri si taxe // Muzica.Andrei Paunescu – Iobag la patron, iobag la stat


Mihaela PascuSe cuvine sa prezentam in detaliu modificarile de taxe si impozite care se impun din noul an, odata cu Codul fiscal care a intrat in vigoare de la 1 ianuarie 2016.
Amintim astfel, mai intai, ca prin Legea 227/2015 privind Codul fiscal, au fost aduse modificari in mai multe domenii. Facem referire la impozitul pe sediul firmei , noile cote de TVA, contributiile datorate PFA din 2016, modificari microintreprinderi 2016 si impozit pe dividende.

https://i2.wp.com/www.rentropstraton.ro/images/logo_rentropstraton.png

Impozitul pe sediul firmei in 2016

De interes major sunt si modificarile privind impozitul pe sediul firmei din 2016. Iata care sunt noutatile aduse de Legea 358/2015, care poate fi consultata aici in Contabilul.manager.ro

Daca anul trecut aveam un impozit pentru un apartament detinut de o persoana fizica in procent de 0,1% din valoarea impozabila a cladirii, incepand cu 2016, se aplica un impozit diferentiat, in functie de utilizarea constructiei (regim mixt, locuinta sau activitati economice).

Prin urmare, pentru cladirile utilizate exclusiv ca locuinte, se aplica un impozit in procent de 0,08%-0,2% din baza impozabila a apartamentului, primariile avand posibilitatea sa stabileasca cota de impozitare, in acest interval, asa cum atentioneaza intr-o analiza recenta si consultantul fiscal Adrian Benta. In schimb, daca in apartamentul respectiv isi desfasoara activitatea o firma sau un sediu de PFA, rata de de impozitare este cuprinsa intre 0,2% si 1,3% din valoarea acesteia. Faptul ca se deruleaza activitati ecomonice in locuinta poate duce astfel la o crestere a impozitului de cel putin doua ori si de cel mult 13 ori. In cazul in care in ultimii cinci ani nu a avut loc o reevaluare a locuintei, impozitul se stabileste la 2% din valoarea impozabila.

Retinem ca firmele care au in proprietate constructii vor depune si o declaratie speciala de impunere, urmand sa plateasca in 2016 un impozit de 0,08-0,2% din valoarea impozabila a constructiilor rezidentiale pe care le detin si de 0,2-1,3% din cea a constructiilor nerezidentiale.

Cotele de TVA valabile din 2016, conform Contabilul.manager.ro

* 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2016 si pana la data de 31 decembrie 2016

* 19% incepand cu data de 1 ianuarie 2017

* 9% se aplica asupra bazei de impozitare pentru unele prestari si/sau livrari de bunuri

* 5% se aplica asupra bazei de impozitare pentru unele livrari de bunuri si prestari de servicii

Incasarile din TVA reprezinta una dintre principalele surse de venit pentru bugetul statului (aproximativ un sfert din veniturile bugetare provin din TVA). Mai multe informatii despre efectele resimtite de consumatorii si firme in 2016 gasiti in acest interviu cu Daniel Anghel, partener la divizia de consultanta fiscala a PwC Romania, despre efectele reducerii TVA.

De asemenea, retinem ca se extinde sfera operatiunilor pentru care se aplica taxarea inversa/masuri de simplificare astfel:

– se introduce taxarea inversa in cazul cladirilor, partilor de cladire si a terenurilor de orice fel, pentru a caror livrare se aplica regimul de taxare prin efectul legii sau prin optiune.

– se introduce taxarea inversa, pana la 31 decembrie 2018, in cazul telefoanelor mobile, tabletelor PC, laptop-urilor, consolelor de jocuri si a dispozitivelor cu circuite integrate.

Informatii

Contributii PFA datorate din 2016

Modificari si completari privind contributiile sociale datorate de catre persoanele fizice care realizeaza venituri din activitati independente:

– Toate persoanele fizice care obtin venituri din activitati independente sunt obligate la plata contributiei la asigurarile sociale (CAS) cu exceptia persoanelor fizice asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale si a pensionarilor.

-Salariatii nu mai sunt exceptati

Modificari si completari privind veniturile din drepturi de proprietate intelectuala:

-a fost modificata cota de cheltuieli forfetare la 40%. Venitul net din drepturile de proprietate intelectuala, inclusiv din crearea unor lucrari de arta monumentala, se stabileste prin scaderea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut;

– posibilitatea optiunii de impunere finala a veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala, situatie in care se retine impozit pe venit in cota de 16 % asupra venitului brut din care se deduce cota forfetara de cheltuieli si contributiile sociale obligatorii retinute la sursa, contribuabilul nu are obligatia depunerii declaratiei anuale privind venitul realizat formular D200;

– fara optiune de impunere finala, situatie in care se retine impozit pe venit 10 % la venitul brut si contributiile sociale obligatorii retinute la sursa, contribuabilul are obligatia depunerii declaratiei anuale privind venitul realizat- formular D200, iar organul fiscal va emite decizia de impunere anuala;

Cota de impunere pentru platile anticipate:

– cota pentru contributia individuala – 10,5%;

– cota integrala (26,3%, 31,3% sau 36,3%) daca se opteaza pentru aceasta, in cadrul formularului 600, pana la data de 31 ianuarie.

Contributia la asigurari sociale de sanatate pentru PFA( CASS )

Persoanele fizice autorizate datoreaza o contribuție la sanatate (CASS ) in cota de 5,5% , insa baza de calcul difera in functie de modul de impunere a PFA – in sistem real sau pe baza normei de venit.

Astfel, pentru impunerea in sistem real baza de calcul este reprezentata de venitul net anual realizat exclusiv cheltuielile reprezentand contributii sociale (diferenta dintre totalul veniturilor incasate si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentand contributii sociale).

In cazul impozitarii la norma de venit baza de calcul este valoarea anuala a normei de venit, raportata la cele 12 luni ale anului, ce nu poate fi mai mica decat un salariu de baza minim brut pe sara (care din 1 iulie 2015 este de 1050 lei), daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia.

Modificari microintreprinderi 2016

1. Impozitul pe dividendul distribuit persoanelor fizice este de 5%, cota redusa fiiind aplicata pentru toate dividendele distribuite acestor persoane fizice, de la 1 ianuarie 2016, indiferent in ce exercitiu financiar s-a realizat profitul ce se distribuie.

Nota: In cazul in care persoana fizica care incaseaza dividendul in anul 2016 realizeaza si alte venituri supuse contributiei de sanatate (venituri din salarii, chirii, activitati independente), in perioada fiscala a distribuirii dividendului, nu se plateste contributie de sanatate de 5,5% pentru aceste dividende.

2. Dividendele platite unei alte persoane juridice sunt supuse aceleasi cote de impozit pe dividend de 5%. Cota se aplica numai daca nu se beneficiaza de scutirea de impozit pe dividend.

Si in 2016 se mentine scutirea de impozit pe dividende pentru dividendele platite de la o societate la o alta societate daca persoana juridica ce incaseaza dividendul detine mai mult de 10% din capitalul platitorului de dividend pe o perioada mai mare de un an, analizata la data platii dividendului.

3. Retinem ca plafonul cifrei de afaceri pentru aplicarea impozitului pe venitul microintreprinderii se majoreaza la 100.000 euro, iar impozitul se aplica diferentiat, raportat la numarul de salariati ai societatii tip microitreprindere:

a). 1 % pentru microintreprinderile care au peste 2 salariati, inclusiv;

b). 2 % pentru microintreprinderile care au un salariat;

c). 3 % pentru microintreprinderile care nu au salariati.

Modificarea impozitului pe dividende, conform Fiscalitatea.ro

– Dividendele platite de o societate, persoana juridica romana, catre o alta persoana juridica romana se

impoziteaza cu procentul de 16%.

– Foarte important: nu se aplica impozitul pe dividende daca persoana ce incaseaza dividendele detine la societatea afiliata mai mult de 10% din capitalul social pe o perioada mai mare de 1 an.

-Incepand cu 1 ianuarie 2017, impozitul pe dividende este in procent de 5%.

Autor,

Mihaela Pascu (RENTROP & STRATON)

**************************************************

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

Adrian Paunescu – Impozite biruri si taxe

Andrei Paunescu – Iobag la patron, iobag la stat

Klaus Iohannis, prima REACȚIE la drama familiei Bodnariu // MIHAI GADEA SI ADRIAN URSU (Antena 3).Petiție pentru salvarea copiilor familiei Bodnariu//Patriarhia se implică în cazul Bodnariu. REACȚIE VEHEMENTĂ


Președintele Klaus Iohannis a reacționat la drama familiei Bodnariu. Șeful statului a scris, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că urmărește cu mare atenție și preocupare ceea ce se întâmplă acesteia.

”Susțin eforturile autorităților române și ale Guvernului României de a asigura respectarea drepturilor omului pentru cetățenii români, oriunde s-ar afla ei”, a mai scris Klaus Iohannis, pe Facebook.

Guvernul a anunțat, marți, primele măsuri luate în cazul Bodnariu. Astfel, familia Bodnariu este chemată marți la ambasada din Oslo pentru asistență, pentru a discuta cu ambasadorul nostru și un nou avocat din oficiu, a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a precizat că recursul familiei Bodnariu încă nu a fost stabilit, spre a le fi încredințați copiii din nou.

„Premierul și-a manifestat interesul deosebit cu privire la evoluția și clarificarea cazului Bodnariu în contextul relațiilor excelente pe care România le are cu Norvegia la toate nivelurile în acest moment”, a subliniat Dan Suciu.

Acesta a precizat că, ieri, Lazăr Comănescu, ministrul Afacerilor Externe, a discutat cu Daniel Bodnariu, unchiul celor cinci copii. Dan Suciu a mai spus că aceste întâlniri vor avea „un caracter regulat” până la rezolvarea acestei situații.

„Partea română înțelege pe deplin să respecte atât dorința de intimitate a familiei, exprimată în repetate rânduri, în privința mediatizării cazului. De asemenea, înțelegem și spiritul legislației norvegiene și funcționarea independentă a insituțiilor responsabile norvegiene implicate în acest caz. Însă, întregul caz va fi urmărit cu cea mai mare atenție”, a punctat Dan Suciu.

Copiii soţilor Bodnariu – românul Marius Bodnariu, inginer IT, şi soţia sa norvegiancă Ruth, asistentă medicală -, dintre care cel mai mic are doar câteva luni, au fost luaţi de la părinţi de Serviciul de protecţie a copilului din Norvegia, Barnevernet, în noiembrie, după ce cele două fete, cele mai mari din familie, ar fi spus că primesc corecţii fizice de la părinţi. Părinții sunt acuzați de abuz și îndoctrinare religioasă, iar autoritățile norvegiene au demarat procedurile de adopție. (http://observator.tv)


Aliza Petre, 5 ani, participantă la protestul pentru susținerea familiei Bodnariu din Piața Victoriei București, 9 ianuarie 2016:

„Vreau ca orice copil să stea lângă mama lui, lângă părinții lui!”

Să audă chiar și Președintele Iohannis..


SEMNEAZA SI TU PETITIA ONLINE !

PETITIE ONLINE initiata de MIHAI GADEA si ADRIAN URSU (ANTENA 3) pentru salvarea copiilor familiei Bodnariu

România-Norvegia, împreună pentru copiii Bodnariu

Drama familiei Bodnariu, ai cărei copii au fost răpiţi de autorităţile norvegiene, a provocat un val de emoţie, indignare şi proteste ample în Norvegia, în România, în Statele Unite ale Americii şi în multe alte locuri din lume. Pentru a aduce la cunoştinţa autorităţilor de la Oslo, dar şi organismelor internaţionale care protejează drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi ale copiilor, mai multi cetăţeni români au decis iniţierea unei scrisori.  Aceasta va fi înmânată Majestăţii Sale Regele Harald al V-lea al Norvegiei, premierului Erna Solberg, preşedintelui Parlamentului European Martin Schulz, secretarului general al ONU Ban Ki-Moon şi preşedintelui UNICEF Maleeha Lodhi.   Dacă aţi fost impresionaţi, revoltaţi de această dramă şi doriţi să vă faceţi auzit punctul de vedere, dacă doriţi ca familia Bodnariu să îşi recupereze cât mai repede copiii şi astfel de abuzuri să nu se mai întâmple, vă aşteptăm să vă alăturaţi demersului semnând această petiţie.

Majestatea Voastră,

Excelenţele Voastre,

Vă înaintăm acest document cu toată deferenţa, dar în acelaşi timp cu speranţa ca mesajul nostru, susţinut de mii, zeci de mii de semnături, va reuşi să vă sensibilizeze şi să producă efectul fericit pe care toată lumea îl aşteaptă. Probabil ca aţi luat cunoştinţă din extrem de numeroasele şi completele relatări ale presei internaţionale despre drama teribilă pe care o trăieşte o familie mixtă româno-norvegiană, familia Bodnariu.

În noiembrie 2015, Autoritatea pentru Protecţia Copilului din Norvegia, împreună cu autorităţile judiciare locale au dispus plasarea celor cinci copii ai familiei Bodnariu în instituţii cu regim special, invocându-se rele tratamente. Atât momentul smulgerii copiilor din mijlocul familiei – o scenă cutremurătoare în faţa căreia niciun om nu-şi poate stăpâni lacrimile şi revolta, cât şi justificarea acestui gest extrem de cinic, depăşesc raţiunea şi sunt inacceptabile într-o societate civilizată, într-o lume ghidată de legi şi de sentimente.

Toate dovezile existente în acest caz demonstrează, fără echivoc, că ne aflăm în faţa unui abuz fără margini, fiind încălcate drepturile fundamentale ale omului, copilului, familiei.  Au fost invocate motive care ţin de restrângerea brutală a drepturilor confesionale, a libertăţii de gândire şi de exprimare.  Acestea contravin flagrant documentelor internaţionale pe care Regatul Norvegiei le-a semnat şi s-a angajat să le respecte, cum ar fi: Convenţia Europeană a Drepturilor Omului sau Convenţia privind Drepturile Copilului. În articolul 8 al acesteia din urmă se precizează clar că statele părţi se obligă să respecte dreptul copilului de a-şi păstra identitatea, inclusiv cetăţenia, numele şi relaţiile familiale, astfel cum sunt recunoscute de lege, fără nicio imixtiune ilegală.  La fel de important şi din păcate încălcat flagrant de către Autoritatea pentru Protecţia Copilului din Norvegia este conţinutul articolului 2 din Protocolul 1 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, document fundamental al libertăţii si demnităţii umane: “Statul, în exercitarea funcţiilor pe care şi le va asuma în domeniul educaţiei şi al învăţământului, va respecta dreptul părinţilor de a asigura această educaţie şi acest învăţământ conform convingerilor lor religioase şi filosofice.”

Cazul familiei Bodnariu nu este din păcate singular. Sunt tot mai multe semnale de la familii de români, lituanieni şi multe alte naţionalităţi care denunţă tratamente exagerate sau chiar abuzive din partea autorităţilor care ar trebui să fie însărcinate în mod real cu protecţia drepturilor copilului şi nu cu destrămarea violentă a unor familii. Aşa se explică uriaşul val de revoltă stârnit atât în România, cât şi în Norvegia, SUA şi în multe ţări ale Europei, protestele de stradă, demonstraţiile în faţa Ambasadelor Norvegiei, apelurile la mobilizare pe reţelele de socializare, dezbaterile şi comentarile indignate din presă. Facem apel la raţiune, legalitate şi umanism pentru a pune capăt acestor practici ce nu au legatură cu democraţia, cu regulile de civilizaţie, ori cu sentimentele. Contăm pe sprijinul nemjlocit al Excelenţelor Voastre şi pe autoritatea instituţională pe care o reprezentaţi pentru a reda familiei Bodnariu şi celorlalte multe familii aflate în aceeaşi situaţie, dreptul la viaţă şi la fericire şi pentru a pune capăt, de aici încolo, oricărui abuz.

Mihai Gîdea şi Adrian Ursu

 SEMNEAZA PETITIA , AICI:

http://www.petitieonline.com

************update 13 ian.2016

Patriarhia se implică în cazul Bodnariu. REACȚIE VEHEMENTĂ

Patriarhia Română susţine că, în cazul Bodnariu, rolul familiei trebuie să rămână prioritar în creşterea copiilor şi consideră că o analiză obiectivă a autorităţilor din Norvegia ar putea duce la reintegrarea firească a celor cinci copii în familia în care s-au născut şi au crescut.

„Patriarhia Română a luat act cu îngrijorare de situaţia critică în care se află familia Bodnariu din Norvegia din cauza separării forţate a celor cinci copii de părinţii lor, în urma deciziei autorităţilor locale norvegiene. Considerăm că, independent de motivele legale invocate de autorităţi, rolul părinţilor, respectiv al familiei, trebuie să rămână prioritar în creşterea şi educarea copiilor, fapt care nu exclude cooperarea cu statul”, se arată într-un comunicat de presă transmis miercuri.

Potrivit sursei citate, o analiză obiectivă a cazului familiei Bodnariu de către factorii responsabili din Norvegia ar puta duce la reintegrarea firească a celor cinci copii în familia în care s-au născut şi au crescut.

„Biserica susţine permanent familia ca fiind cadrul natural pentru naşterea, creşterea şi educarea copiilor în spiritul valorilor fundamentale pentru cultura şi civilizaţia europeană de sorginte creştină”, a precizat Patriarhia Română.(evz.ro)

************************************************************************************

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cCarmen Trandafir – Micul meu univers

Previziunile redacției Financial Times .LUMEA IN 2016


Financial Times continuă tradiția previziunilor pentru anul ce vine, iar o privire retrospectivă arată că estimările jurnaliștilor britanici s-au dovedit mai tot timpul cât se poate de corecte. Prăbușirea prețului petrolului, politica Băncii Centrale Europene și faptul ca Putin nu va mai enexa teritorii au fost previziunile de la finalul anului 2014 confirmate în anul ce a trecut.

Iată cum văd anul 2016 jurnaliștii publicației economice britanice.

Va câștiga Hillary Cliton alegerile prezidențiale din SUA?

Da. Vor fi niște alegeri cu suișuri și coborâșuri iar cele mai urâte amintiri ce-i vor rămâne lui Hillary Clinton vor fi cele ale acuzelor ce-i vor fi aduse de republicanul Ted Cruz legate de caracterul ei și de slăbiciunea de care a dat dovadă în fața dușmanilor Americii. O mare parte din electorat va vedea în Clinton simbolul a tot ce este greșit și corupt în America de azi. Dar alegerile se câștigă la centru sau la ce a rămas din linia de centru în politica americană, iar Cruz va fi mult prea spre dreapta pentru alegătorul de la centru. În ciuda sondajelor care o dau la o distanță supărător de mică de Cruz, Clinton va câștiga categoric. Democrații vor redeveni majoritari în Senat. Însă Clinton își va începe mandatul într-o atmosferă foarte polarizata. Si nu va avea parte de o lună de miere.

Va părăsi Marea Britanie UE în urma referendumului din 2016?

Britain in EuropeNu. Britanicii vor vota pentru a rămâne în UE. Nu vor fi entuziasmați, dar vor vota în spiritul bunului simț care a prevalat în ultima vreme în Marea Britanie. Să lăsăm deoprate argumenele tehnice prin care premierul David Cameron încearcă să obțină o poziție mai bună pentru Marea Britanie în ce privește tratatele UE sau investitiile și schimburile comerciale mai mari. În cele din urmă, britanicii vor alege între logica calmă a fostului premier John Major si populismul UKIP, condus de Nigel Farage. Dacă nu câștigă logica lui John Major, atunci înseamnă că Marea Britanie va trăi vremuri tulburi.

Va rămâne Bashar al-Assad la putere în 2016?

Da. Assad va rămâne președintele de jure al Siriei în 2016, chiar dacă în realitate a fost redus la statutul unui lider războinic și nu mai este un șef de stat cu adevărat. A fost ridicat din punct de vedere militar de intervenția Rusiei care i-a lovit pe rebeli. Din punct de vedere politic, planul ruso-american din ultimele săptămâni prevede o tranziție de 18 luni. Chira daca procesul de pace va începe să câștige teren, Assad va face tot ce este posibil pentru a ramane la putere la Damasc.

Va ajunge cel puțin un stat membru G20 să ceară ajutorul FMI în 2016?

Da. Niciun stat dezvoltat membru al G20 nu va avea nevoie de un plan de salvare. Se poate doar ca Italia să ajungă în această situație, din cauza datoriei publice. Însă Banca Centrala Europeană o va sprijini și o va proteja.

G20 are zece economii emergente. Unele se confruntă cu scăderea prețurilor la produsele de export (Argentina, Rusia și Arabia Saudită sunt principalele exemple). Unele au deficite mari de cont curent (Arabia Saudită, alături de Brazilia și Africa de Sud). India și Africa de Sud au deficite fiscale mari. Altele, precum Brazilia, au deficite mai reduse, însă o datorie publică mare. Țările care sunt pe roșu la toate capitolele sunt Brazilia, Argentina și Africa de Sud. Supuse unor presiuni, aceste țări au schimbat recent miniștrii de Finanțe. Argentina are un nou guvern care promite o nouă abordare. FMI e pregătit. Va avea nevoie cel puțin unul dintre aceste state de un ajutor? Se pare că da.

Președinta Braziliei va fi demisă până la începerea Jocurilor Olimpice de la Rio?

Nu. Însă va fi pe muchie. Deocamdată, Dilma Rousseff are probabil suficient sprijin in Congres pentru a opri procesul de destituire. Însă cu cât trece timpul, cu atât recesiunea Braziliei se va accentua și sprijinul politic se va reduce. Procesul de destituire, chiar daca Camera Reprezentanților votează în favoarea sa, nu va începe decât pe 10 februarie. Procesul este complex și durează 180 de zile, iar Rousseff ar putea fi demisă abia în august. Aceasta ar fi după începerea Olimpiadei, pe 5 august.

Va mai fi Angela Merkel cancelar al Germaniei la finalul lui 2016?

Nu. Deși 2015 s-a terminat bine pentru Merkel, care a fost ovaționată la Conferința Uniunii Creștin Democrate, la finalul lui 2016 nu va mai fi cancelar. Aplauzele primite au parut o dovada că poziția sa este sigură – în ciuda presiunii cauzate de sosirea în Germania a peste un milion de refugiati. Însa doamna Merkel a promis să reducă fluxul de refugiați în 2016, iar acest lucru pare irealizabil, având în vedere că imigranții disperați continuă să vină, ajutați de traficanți.

Cine va câștiga Campionatul European de Fotbal din 2016?

Belgia. Este cea mai bună echipa din lume, potrivit clasamentului FIFA. Coeficientul este poate peste valoarea reală a echipei Belgiei, dar nu cu mult. Printr-un sistem bun de antrenament și scouting și printr-o politică foarte liberală de naturalizare a imigranților, această mică țară a produs un val de jucători de elită. Belgia poate alinia un trident ofensiv Eden Hazard, Kevin de Bruyne și Romelu Lukaku, staruri din Premier League a căror valoare ar ajunge la 150 de milioane de lire sterline. Echipa Germaniei este mai călită, cea a spaniei este mai unită, dar Belgia are de partea sa tehnica de calitate. Cu Franța în calitate de gazda, mai există și avantajul afinității.

Va diminua China valoarea yuanului?

Da. China are motive să mențină yuanul stabil în raport cu dolarul in 2016 – are excedent comercial mare și rezerve mari de valută, precum și dorința de a arăta lumii că yuanul cel roșu este o valută de încredere. Yuanul se poate deprecia până la 7 yuani pentru un dolar, față 6,48 în acest moment. Economia chineză se pare că va avea nevoie de două reduceri succesive ale dobânzii in 2016. Aceasta ar trebui să oprească scurgerea de capital din China, fapt care ar pune presiune pe monedă. Traiectoria yuanului nu va fi una lină. S-ar putea să fie cel mai volatil an pentru moneda chineză.

Vor concura atleții ruși la Olimpiada din 2016?

Da. Nu există voința politica pentru a pedepsi Rusia pentru că ar fi reînviat politica sovietica a dopajului. În urmă cu o lună, Rusia a devenit prima țară din istorie pasibilă să fie exclusa sine die din competițiile atletice, până când va dovedi că sportivii săi sunt curați. Dar Moscova și Vestul doresc să minimalizeze dezvăluirile unui raport independent despre cele mai rele lucruri pe care le-a văzut lumea sportivă. Pentru a participa la Rio, Moscova va trebui să demită toți oficialii implicați în programul de dopaj, să rezolve toate cazurile, să înceapă o investigație pe tema culturii dopajului și să demonstreze că s-a schimbat. Rușii spun că toate astea le vor lua trei luni.

Se va prăbuși vânzarea mașinilor diesel în Europa?

Da.Clienții din Europa nu mai erau oricum într-atât de îndrăgostiți de motoarele Diesel, iar dezvăluirile din toamna despre cum a instalat VW un program care să păcăleasca testele de emisii la 11 milioane de mașini nu va face decât să accentueze declinul vânzarilor. Apogeul vânzarilor de motoare diesel a fost de 55% din total în Europa și a fost atins în 2010. Însă în Franța au scăzut repede după încetarea politicii de subvenționare și odată cu îngrijorările legate de impactul asupra mediului. VW este un jucător mare pe piata mașinilor Diesel, iar vânzările sale au scăzut cu 20% în noiembrie pe piețele relevante, după scandal. În 2016, cota vânzărilor de masini diesel va scădea într-atât de mult încât va afecta întreaga piață auto.

Petrolul va depăși 50 de dolari barilul la finalul lui 2016?

Da. În 2015 piața petrolului a fost foarte dură cu cei care credeau într-o revenire a prețului după prăbușirea din 2014. Tenacitatea industriei americane a gazelor și petrolului de șist și sporirea producției în Irak și Arabia Saudită au dus la înecarea lumii în petrol. În 2016, ridicarea sancțiunilor impuse Iranului va aduce și mai mult petrol pe piață. Însă problemele financiare ale producătorilor de petrol îi vor face să renunțe la o serie de proiecte de exploatare, iar aceasta va reduce din producție și impactul va fi vizibil. Petrolul Brent sub 50 de dolari este prea ieftin pentru a permite investiții în noi foraje necesare pentru a satisface o cerere ce va deveni mai mare. Dacă economia globală nu intră din nou în recesiune, este foarte probabil ca prețul petrolului să se îndrepte către niveluri mai sustenabile.(http://www.cotidianul.ro )

…………………………………………………………………………………………………………..

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c


Beethoven.ODA BUCURIEI /Ode to Joy – Flash Mob Started by One Little Girl

 

https://i2.wp.com/cdn.sandiegouniontrib.com/img/photos/2013/11/21/Screen_Shot_2013-11-21_at_9.27.24_AM_r900x493.png

 

MARIANA COJOCARU. HOROSCOPUL ANULUI 2016 . AFLA CE PREVAD ASTRELE PENTRU ZODIA TA !


Astrologul Mariana Cojocaru a prezentat la România TV ce prevăd astrele pentru fiecare zodie.
**************************http://marianacojocaru.ro

MARIANA COJOCARU este astrolog, numerolog, psiholog, specialist in marketing politic ||| Varsator (7 Februarie) .Datele de contact le gasiti aici:

Astrologia reprezintă puntea dintre psihologie şi spiritualitate. Cu ajutorul ei am înţeles oamenii din jur şi am descoperit că poate fi utilă omului, societăţii şi chiar unei naţiuni. Că are aplicabilitate!
**************MARIANA COJOCARU-HOROSCOPUL ANULUI 2016
BERBEC. „Berbecii au din start un inceput de an interesant si aici ma refer la aspectul bun care se contureaza prin faptul ca exista un trigon intre Uranus, deci startul este important pentru noi toti, trigonul pe care il formeaza Uranus cu Saturn in Sagetator. Avem doua planete grele, cu miscari macro, cu vibratii la nivel inalt, Berbecii au tot felul de lucruri interesante, gandesc meticulos, ei sunt instinctivi, ei intai fac si pe urma gandesc. In 2016 sunt mult mai maturi, mai responsabili, schimbarea prin care au trecut pentru ca axa de destin a fost chiar in carma lor, acum cand gandesc o noua strategie o gandesc ca la carte. Cine s-a fript o data sufla si in iaurt. E un an interesant si in plan sentimental cu un debut interesant, si cei care sunt tineri gusta din astfel de pasiuni. Discutam de miscarile care au loc de-a lungul acestui an in zona profesionala ca cei care au avut noroc de o schimbare de loc de munca vor avea numai beneficii, cei care nu au facut schimbarea s-ar putea sa o faca in 2016. Atentie la sanatate ca sunt active zonele care se pot croniciza”, a spus astrologul Mariana Cojocaru.
 *
TAUR. Ei au un cuvant cheie in 2016: dragostea. Un an in care axa de destin va rezona cu cea de-a V-a, Casa Horoscopului, acolo este Casa Sentimentala si Casa Copilului. Cei care sunt in relatii noi pot sa aduca pe lume copii, cei care au copii in 2016 pot deveni bunici, iar cei care sunt singuri se pot indragosti. Au si taurii un plus care mizeza pe cariera si inventivitate. Este foarte bine sustinut capitolul acesta existential. Incepand cu 3 ianuarie vine cu un Marte in Scorpion. Relatiile care nu sunt foarte solide, in cazul Taurilor, trebuie sa fie foarte foarte atente pentru ca la un moment dat Marte va fi retrograd, in perioada 17 aprilie – 29 iunie, si acolo pot aparea mici cutremure sau mai mari existentiale in zona matrimoniala. Cei care stiu ca au ceva de rezolvat cu partenerul de viata, cei care au lasat lucrurile in coada de peste sau au intrat din diverse motive in relatia respectiva, e cunoscut ca exista Tauri care aleg si dupa buzunar, trebuie sa fie atenti sa gandeasca cat de mult tin la relatia respectiva in asa fel incat sa se poarte cu manusi.
*
 GEMENI. „Gemenii au un moment important sau as spune ca cea mai importanta zi din 2016 le este adresata lor, Gemenilor si Fecioarelor. Data de 9 mai este cu o incarcatura speciala si cu semne din partea universului. Asa cum cei 3 magi de la Rasarit au urmat Steaua ca sa-l gaseasca pe Iisus, in 2016 tranzitul lui Mercur va fi vizibil pe aceasta data de 9 mai. Acesta este un mesaj cat se poate de clar pentru nativii Zodiei Gemenilor. Nu discutam despre un tandem care se va forma in Zodia Gemenilor dupa 21 mai, ci mai repede, as spune ca Mercur e un soi de accelerator in 2016, cel care anticipeaza ca lucrurile se intampla mai repede decat gandim noi. Este un an plin de aventura pentru Gemeni, este un an in care vor simti fie ca sunt in parc, cei curajosi fac fata, cei care sunt mai slabi de inger va fi mai greu sau va fi un an cu dusuri scotiene. Cei care au forta, tarie de caracter stiu exact ce-si doresc si nu lasa lucrurile la voia intamplarii, vor avea de castigat intr-un astfel de an de vreme ce steaua lor este cea mai vizibila”, a spus astrologul.
 *
 RAC. „Racii au un an bun in plan relational. As face distinctie intre Raci pentru ca relatiile acestea nu sunt de aici de acolo, trebuie sa mergi, sa le cultivi, sa tii mereu garda sus, sa profiti de prea plinul acesta din zona relationala intr-o casa dinamica, intr-o casa unde obrazul fin cu cheltuiala se tine, si eticheta trebuie dovedita cu acte, studii. Deci cei care muncesc, cei care se pun la punct, cerceteaza, isi iau diplome, acte se vor plia si vor sti sa bata la usile potrivite vor reusi sa traga linie si sa vada ca vor avea un an profitail. Cei care sunt comozi e bine sa stie ca anul acesta nu le este foarte favorabil. Nu in sensul in care ar trebui sa se intample ceva nou. Vei intra intr-o zona de moleseala si de apatie care te va forta sa faci ceva cu tine. Exista doua eclipse de luna in 2016, luna fiind astrul lor. Data de 20 martie si 16 septembrie reprezinta momente de cotitura. Mereu am asociat eclipsele cu deznodaminte. Daca tu tragi tare, in momentul in care apare o eclipsa de undeva e o mana nevazuta, subtila, lucrul acela se materializeaza si inregistrezi un succes. Daca nu faci asta, cand apare eclipsa totul se da peste cap si in loc sa ai reusite te trezesti brusc ca esti in cealalta gradena”, spune Mariana Cojocaru.
*
 LEU. Leii au doua aspecte favorabile in 2016, primul este dat de trigonul dat de semne de foc raportat la soarele natal cu Uranus si Saturn din Berbec si din Sagetator, un aspect bun si care le este favorabil ca le da un vizionarism calculat. Ei fiind niste oameni activi vor sti sa transforme aceste energii in chestiuni concrete. Jupiter pana pe 9 septembrie o sa apara destul de des aceasta data. Pe data de 9 septembrie Jupiter va intra in Scorpion. Norocosii vor fi Balantele pentru ca este in Fecioara acum. Beneficiarii directi vor fi Balantele pentru ca au patimit suficient si acum. Pana pe 9 septembrie este activa Casa Banilor. Sectorul astrofinanciar aduce tot felul de materializari, de schimbari legate de bani. Acolo unde exista probleme in justitie, legate de bani, vor trebui sa reprezinte esenta de destin a nativilor Lei.
*
 FECIOARĂ. Fecioarele beneficiaza de prezenta lui Jupiter. Se spune ca intr-un procent ridicat de 70-80%, Fecioarele vor avea parte de un an de exceptie, pentru ca acolo unde este darma si unde este Jupiter totul parca se muta in zona Fecioarei si beneficiile, suportul, promovarea, castigurile vor aparea la nativii acestei zodii. E clar ca vor exista si 20-30% din nativii care vor fi exact in zona opusa. Discutam de o zodie dubla, iar cele care din diverse motive au gandit gresit, au actionat gresit, atunci vor simti in 2016 cum vin facturile restante si cum trebuie sa le achite. Dupa 9 setembrie va intra in Sector astrofinanciar deci nu sunt afectate castigurile directe, iar cei care in 2016 isi doresc schimbari, la fel aspectele sunt pozitive. Doar relatiile care nu au fost foarte bine alese pot avea de suferit si unde este carma sunt chestiuni care nu mai tin de Fecioare. Mai exista Mercur pe data de 9 mai care are planuri si pentru nativii acestei zodii.
*
 BALANŢĂ. „Am vesti foarte bune pentru Balanta incepand cu data de 22 mai in mod special. Pe 22 mai luna neagra paraseste zodia Balantei cea care unora le-a creat tot felul de probleme, probleme psihice, emotionale sau tot felul de sicane legate de sfera profesionala, de gandire, de lucruri mai delicate si din moemntul respectiv lucrurile incep sa intre intr-o zona de confort. Cu adevarat noroc vor avea din data de 9 septembrie cand Jupiter va intra in constelatia Balantei. Noroc pentru cele care sunt sensibile, corecte, pentru ca Jupiter este justitiar, iar cele care au fost agresive, incisive pot avea de patimit chiar cu Jupiter. Nu de putine ori am primit intrebari legate de Jupiter ca le spun oamenilor ca le merge bine, iar unora nu le merge bine. Cei care se erijeaza in judecatori si eticheteaza oamenii, personale respective pot avea de suferit”, a spus Mariana Cojocaru.
*
  SCORPION. Un an decisiv pentru Scorpioni in foarte multe sectoare existentiale. Un an decisiv in plan sentimental. Este o perioada interesanta pe data de 3 ianuarie – Marte va intra in Scorpion. Marte este unul din patronii Scorpionului si le da un plus de ambitie, ii baga intr-o zona interesanta. Un an plin de evenimente, cu persoane influente, cu un cerc relational activ, li se vor deschide usi la care nici cu gandul nu gandesc. Vor aparea persoane importante in viata lor atat de influente si vor primi niste propuneri deosebite in asa fel incat succesul care poate aparea intr-un astfel de an este unul destul de rar. As spune ca pun bazele a ceea ce isi doresc sa faca in 2017. Din vara, din luna mai, pe 22, undeva la sfarsitul primaverii. Lilith va intra in Scorpion. Daca de cele mai multe ori spun ca Lilith isi pune amprenta – scade imunitatea, aduce tensiuni- in cazul Scorpionului, lucrurile nu stau tocmai asa pentru ca este una din patroanele astrale. Lilith este cea care da o intuitie exceptionala. Este planeta care face si desface lucrurile in asa fel incat Scorpionul pica intr-un astfel de an ca motanul in picioare. Deci, in domiciliu cand intra Lilith, face lucrurile incat energia interioara, forta interioara se dubleaza. Este un an plin de pasiuni si de tentatii.
*
 SAGETATOR. „Sagetatorii au inceput de an foarte bun pentru ca este un tandem pe mijlocul cerului cu Jupiter, patronul lor, foarte ofertant. Jupiter este patronul Sagetatorului si este planeta norocului, cu karma pozitiva, cu nodul lunar nord, sustine Sagetatorii sa isi atinga obiectivele in plan profesional. Unii pot fi chiar promovati in astfel de situatii si pot obtine niste proiecte la care alta data doar visau. Asta este vestea buna. Saturn este in constelatia Sagetatorului si mai limiteaza, mai restrictioneaza din avantul acestora. De fapt, ii maturizeaza si ii responsabilizeaza. Sa nu se imbete cu apa limpede de izvor, sa vada doar ca sunt pe cai mari… Totul trebuie sa vina in spate cu o forta, cu disciplina si cu o capacitate de a-ti indeplini obiectivele, cu planuri pline de detalii in asa fel incat sa fii si tu multumit de tine si satisfacut, dar si cei din jur. Si ma refer la sefi, la superiori, la cei cu care tu interactionezi. Anul nu are neaparat prioritate pe dragoste, decat in situatiile in care revin iubiri din trecut. Saturn este cel care conecteaza la amintiri si la trecutul unui om. De aceea as spune ca vor munci foarte mult, nu se vor gandi la dragoste decat unii din ei”, spune astrologul.
*
 CAPRICORN. Capricornii trebuie sa porneasca de la niste premize in 2016 foarte pamantene, pentru ca discutam despre o zodie de pamant. Si le-as spune asa: drumul cel mai scurt este drumul cunoscut. Nu incercati tot felul de retete, de inventii, de inovatii, sa schimbati, sa sariti etape, sa ardeti etape pentru ca nu vor iesi. Ata de destin sustine cea de-a noua Casa a Horoscopului vostru general – acolo este Casa Spiritualitatii – deci este un an foarte bun in zona in care veti intelege foarte multe lucruri si va veti sfatui, consilia cu oameni foarte intelepti. Un ajutor, iata, foarte valoros. Este Casa Strainatatii – vestile sunt legate de strainatate, vin din strainatate. De exemplu, un tanar care isi doreste sa mearga la studii in strainatate poate fi acceptat undeva, la o universitate foarte buna daca a fost serios, daca a studiat ca la carte si daca are un CV extraordinar. Mai exista un aspect legat de locul de munca, care poate sa fie intr-o alta localitate sau in strainatate. Parteneriatele cu strainatatea sunt foarte bine sustinute, deci care lucreaza in multinationale. Cei care isi doresc sa faca un parteneriat, un soi de bridge cu o firma din strainatate. E bine sa traga tare pentru ca acolo este sustinerea. Deviza este schimbi locul, schimbi norocul. Spuneam de strainatate, dar strainatate poate sa insemne si sa schimbi o localitate cu cea de obarsie. Nu neaparat sa pleci in strainatate, ci sa pleci spre o alta localitate, sa gasesti o oportunitate intr-o alta parte.
*
  VARSATOR. Varsatorii sunt bine sustinuti in zona colaborarilor. Este activa cea de-a 8-a Casa a Horoscopului lor, in sensul bun al cuvantului. Acolo unde isi doresc sa faca tot felul de aranjamente, de angajamente, de tranzactii, inclusiv tranzactii imobiliare, sa vanda bunuri, sa obtina contracte avantajoase, sa obtina un second job. Deci ceva care sa le suplimenteze veniturile. E bine sa inteleaga ca 2016 le este favorabil, finantarilor, sponsorizarilor, mostenirilor, finalizarii de acte, inclusiv acte de succesiune. Sa vanda un teren, sa isi schimbe masina, mobila din casa, deci activitate intensa cu deschidere foarte larga. De aceea au nevoie de banuti suplimentari pentru a-si atinge obiectivele in acest sens.
*
 PESTI. „Pentru Pesti, 2016 este sustinut in zona parteneriatelor. Si am o veste si mai buna, Pestii singuri se pot casatori. Daca au o relatie si nu este conforma, vor renunta in 2016 la acea relatie. Tot ce tine de axa de destin este foarte bine sustinut. Cei care lucreaza in echipa, cei care sunt toleranti, vor reusi in 2016 sa indeplineasca ceea ce nici cu gandul nu gandesc. Exista si partea cealalta, unde carma negativa care este in zodia lor poate sa aduca suparari, rupturi, frustrari, lucruri ce si le reproseaza si impun anumite decizii transparente”, a spus astrologul Mariana Cojocaru la Romania TV.
*****************************************************

Mariana Cojocaru-Cum să te ferești de ghinion

 ********************MUZICA :

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cAndré Rieu – The Second Waltz (Shostakovich)

 

 

1.STELIAN TITUS GOMBOŞ .DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ //2.TRADITII SI OBICEIURI DE BOBOTEAZA


STELIAN TITUS GOMBOS:

CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ – LUCRARE SFINŢITOARE A DUHULUI SFÂNT

6 M Boboteaza – Botezul Domnului

STELIAN TITUS GOMBOS este consilier superior la  SECRETARIATUL DE STAT PENTRU CULTE.

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Din seria “Liturgica şi Catehetica” – Învăţături, îndrumări şi referinţe pentru viaţă…

Câteva învăţături, indicii şi referinţe, necesare şi utile, despre Taina Sfântului Botez cât şi despre Apa sfinţită sau Agheasma – mare şi mică – lucrare sfinţitoare a Duhului Sfânt…

Câteva învăţături, indicii şi referinţe, necesare şi utile, despre Taina Sfântului Botez

Ce este botezul?

Sfintele Taine sunt lucrări văzute, instituite de Mântuitorul nostru Iisus Hristos şi încredinţate Bisericii, prin care se împărtăşeşte credinciosului harul Sfântului Duh. Săvârşitorul Sfintelor Taine este Iisus Hristos prin slujitorii săi: episcopi şi preoţi. Necesitatea Sfintelor Taine este de netăgăduit, pentru că împărtăşesc harul lui Dumnezeu care este condiţia obligatorie pentru mântuire. Locul săvârşirii, de obicei în biserică. Numărul Sfintelor Taine în Biserica Ortodoxă este de şapte.

Credinţa şi Botezul sunt două condiţii ale mântuirii şi sunt legate în chip nedespărţit una de alta. Pe de o parte, credinţa se desăvârşeşte prin Botez, iar pe de altă parte, Botezul se întemeiază pe credinţă, ambele sunt depline prin invocarea aceloraşi nume. Pentru că, după cum credem în Tatăl, în Fiul şi în Duhul Sfânt, la fel ne şi botezăm în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Mărturisirea precede credinţa, care duce la mântuire, însă Botezul, cel ce pecetluieşte asentimentul nostru, îl urmează de aproape.

Botezul este Taina – adică lucrarea harului lui Dumnezeu – care, prin afundarea în apă şi chemarea Sfintei Treimi, împărtăşeşte harul care şterge păcatul strămoşesc şi celelalte păcate şi face pe cel ce o primeşte membru al Bisericii, născut la o viaţă nouă în Iisus Hristos. Botezul deschide împărăţia cerurilor celor ce-l primesc.

Prin Sfântul Botez, adică prin scufundarea omului în apă în numele Sfintei Treimi, se produce moartea omului vechi şi renaşterea lui la viaţa adevărată a lui Iisus Hristos. Odată cu aceasta, omul se spală de păcatul strămoşesc şi de toate păcatele săvârşite mai înainte, şi se imprimă chipul lui Iisus Hristos în el. Prin aceasta, omul, unindu-se cu Iisus Hristos, este introdus în Biserică.

Unul din cele mai mari daruri pe care Dumnezeu îl face omului, sunt copiii. “Lăsaţi copiii să vină la Mine, şi nu-i opriţi că a unora ca aceştia este Împărăţia cerurilor” (Mt 19, 14)… ne spune Mântuitorul, înţelegând prin aceasta că ni-l încredinţează pe copil ca apoi să I-l încredinţăm noi Lui. Copilul care se naşte din noi nu este rodul întâmplării sau numai al propriei noastre dorinţe ci el vine prin hotărârea lui Dumnezeu de a aduce pe lume un suflet prin noi, făcându-ne astfel împreună creatori cu El. Prima grijă pe care noi o avem este Botezul – naşterea din nou din apă şi din Duh – prin care copilul este înfiat, adică devine şi fiu al lui Dumnezeu.

Prin Taina Mirungerii, se dau celui nou botezat darurile Duhului Sfânt, prin ungerea cu Sfântul şi Marele Mir, ca să sporească şi să se întărească în viaţa duhovnicească. Dumnezeu îl înfiază pe copil, dăruindu-i harul, care, după cum spune şi Sfântul Apostol Petru, îl pune în rândul seminţiei alese, al preoţiei împărăteşti, şi al neamului sfânt. În Vechiul Testament, mirungerea era aplicată numai regilor şi proorocilor, iar în Noul Testament, “preoţia împărătească” este dată fiecărui creştin.

Pentru a întreţine viaţa este nevoie de hrană. De ea are nevoie şi viaţa duhovnicească a copilului, renăscută prin Sfântul Botez. Dumnezeu ne hrăneşte prin Taina Euharistiei – copilul fiind împărtăşit la sfârşitul slujbei Botezului cu însuşi Trupul şi Sângele Domnului nostru Iisus Hristos.

Botezul este Sfânta Taină care prin întreita cufundare în apă şi invocarea numelui Sfintei Treimi se şterge celui botezat păcatul strămoşesc şi celelalte păcate săvârşite până în acel moment (dacă cel botezat este adult), se naşte la o viaţă nouă, spirituală, şi devine membru al Bisericii lui Iisus Hristos. Botezul este numit şi „uşa tainelor”, fiindcă numai prin botez devenim fii ai lui Dumnezeu după har şi mădulare vii ale trupului Sau mistic şi numai astfel, botezaţi fiind, putem primi şi celelalte Taine. Botezul este întemeiat ca Taină de către Mântuitorul prin cuvintele: „Mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh” (Matei 28,19).

Săvârşitorii Tainei Sfântului Botez sunt episcopii şi preoţii, căci lor le-a încredinţat Mântuitorul Iisus Hristos puterea de a săvârşi Sfintele Taine. Numai în caz de nevoie poate boteza şi diaconul, iar în cazuri cu totul deosebite poate face acest lucru şi un simplu credincios, având însă grijă să rostească cuvintele care arată că lucrarea se face în numele Sfintei Treimi. In acest caz, dacă cel botezat trăieşte, trebuie chemat preotul pentru citirea rugăciunilor din rânduiala Botezului şi administrarea Tainei Mirungerii şi a Sfintei Împărtăşanii. Formula botezului este: „Se botează robul lui Dumnezeu (N) în numele Tatălui, Amin, şi-al Fiului, Amin, şi-al Sfântului Duh, Amin, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin”. Botezul nu se repetă.

În ziua întâi, după nașterea pruncului, se face rânduiala pentru femeia lăuză

În prima zi, îndată ce femeia naşte un prunc viu, soţul acesteia sau o rudă a mamei aduce la biserică o sticlă cu apă curată (plată) pentru sfinţire, iar preotul se roagă pentru iertarea păcatelor mamei şi pentru îndepărtarea tuturor răutăţilor şi pentru vindecare. Cu această apă sfinţită se stropeşte casa, lăuza, pruncul şi toţi ai casei.

Apoi preotul citeşte trei molitve pentru femeia lăuză, în care se roagă pentru grabnica ei ridicare din patul naşterii, pentru iertarea păcatelor ei, pentru ocrotirea ei şi a pruncului de bântuiala duhurilor necurate şi pentru curăţirea mamei de întinăciunea trupească pricinuită de naştere.

În a doua rugăciune, preotul cere Domnului s-o miluiască pe mamă, pe prunc, trimiţându-le îngeri luminaţi și strălucitori, ferindu-i de toată fermecătura și de asuprirea duhurilor rele. Se citeşte și rugăciunea de curăţenie pentru cei care s-au atins de lăuză, considerându-se „necuraţi”, după Levitic (12, 1- 4). Dacă preotul face această molitfă acasă, stropeşte cu apă sfinţită pruncul, casa şi pe cei ai casei; iar copilul însemnat cu semnul sfintei cruci la frunte, la gură şi la inimă.

Din apa sfinţită cu acest prilej se obişnuieşte a se pune în baia (scăldătoarea) copilului, în primele trei zile după naştere.

La opt zile după naştere, se face rugăciunea la însemnare și de punere a numelui pruncului

La opt zile după naştere, este chemat preotul acasă unde se află pruncul născut şi face rugăciunea de punere a numelui copilului. Preotul îl binecuvântează, făcându-i semnul crucii la frunte, pentru luminarea minţii şi a gândurilor; la gură, pentru sfinţirea cuvântului şi a suflării şi la piept, pentru ferirea inimii de poftele şi patimile trupeşti; apoi îi citeşte o rugăciune pentru punerea numelui. În timpul din urmă, preoţii împreunează această rânduială fie cu cea din ziua întâi, fie cu cea a botezului.

Datina/obiceiul de a pune numele pruncului a opta zi după naştere este veche, fiind moştenită din Legea Veche, care orânduise această zi pentru curăţirea pruncilor de sex bărbătesc, prin tăierea împrejur şi prin punerea numelui (Lev. 12, 3). Noi, creştinii, am păstrat-o fiindcă şi Mântuitorul însuşi a fost tăiat împrejur a opta zi după naştere, când I s-a pus numele de Iisus (Luca 2, 21).

Numele care se dă la botez pruncului este de obicei numele naşului, sau al sfântului zilei, sau al altui sfânt pe care părinţii îl aleg copilului ca patron sau ocrotitor. Este bine să se pună nume de sfinţi din calendarul ortodox. Sfântul al cărui nume îl purtăm trebuie să fie pentru noi nu numai un ocrotitor sau păzitor, ci și un model de urmat şi un îndemn statornic spre adevărata vieţuire creştinească.

Botezul grabnic sau de urgenţă

Se cuvine a şti că, dacă pruncul născut este slab şi nu suge, ci trage să moară, nu trebuie să aştepte, cum rău zic unii, până la a şasea sau a opta zi, spre a-l boteza; ci în ceasul în care s-a născut, spălându-l, un bărbat sau orice persoană botezată îndată să-l şi boteze, spre a nu muri nebotezat. Dacă va trăi pruncul, acesta se va aduce la biserică, unde preotul va continua rânduiala botezului.

Despre naşii de botez

Părinţii pruncului născut trebuie să rânduiască naşii de botez de credinţă ortodoxă şi cucernici. Naşii de botez vor învăţa pe de rost Simbolul de credinţă (Crezul), pe care îl vor rosti la momentul potrivit. Naşul are îndatorirea să îngrijească de viaţa sufletească a finului său, învăţându-l, la vremea cuvenită, adevărurile dreptei credinţe spre a face din el un bun credincios, mădular sănătos al Sfintei Biserici. Dar şi finul este dator cu ascultare şi cu respect fată de naş, în aceeaşi măsură cum îi ascultă pe părinţii săi trupeşti.

Când se programează un Botez?

Programarea oficierii Sfântului Botez se face la 1-2 săptămâni după nașterea pruncului, numai la biserică (nu prin telefon), duminica după oficierea Sfintei Liturghii (aproximativ orele 12,00 – 14,00).

În vederea cunoaşterii tuturor lucrurilor necesare, pentru săvârşirea unui botez, părinţii şi naşii vor participa la activităţile specifice, de catehizare ale Bisericii, pe care aceasta le organizează în zilele de miercuri sau joi, dupăamiază.

Cele necesare pentru Sfântul Botez

Pentru oficierea Tainei Botezului ai nevoie de următoarele:

– să completezi cererea tip pentru săvârşirea Tainei Sfântului Botez, care se găsește la pangarul de lumânări al bisericii; la această cerere se anexează o copie a certificatului de naştere al copilului și copii de pe CI ale părinților copilului;

– o pânză albă 1/1m;

– o faşă (se procură de la mercerie);

– o sticluță cu ulei de măsline (100 – 250g);

– cruciuliţe de botez (numărul lor diferă în funcţie de câţi invitaţi are familia);

– două prosoape;

– două săpunuri.

Cum se pregătește nașul pentru Sfântul Botez?

Naşul va trebui să învețe pe de rost Crezul (Simbolul de credinţă);

Nașul dăruieşte în ziua Botezului o icoană cu sfântul al cărui nume îl va purta copilul pe care îl botează şi care va deveni după Botez ocrotitorul spiritual al pruncului;

Recomandări după Sfântul Botez

La opt zile după botez, mama luând pruncul și lumânarea de la botez vine la biserică, unde i se fac rugăciunile de curăţire de 40 de zile a mamei și de îmbisericire a copilului. Acestea amintesc momentul când Maica Domnului, la împlinirea zilelor curăţeniei, a adus dumnezeiescul Prunc la templu, unde a fost primit în braţe de dreptul Simeon, binecuvântând pe Dumnezeu că a văzut mântuirea aşteptată de Israel (Luca, 2, 22-30).

Preotul citeşte molitvele de curăţire, rugându-se întâi pentru mamă, ca Dumnezeu să o curățească de întinăciune şi să o învrednicească a intra din nou în sfântul locaş şi a se împărtăşi cu Sfintele Taine; se roagă apoi pentru prunc, pentru ca Dumnezeu să-l crească, să-l binecuvânteze şi să-l sfinţească.

După terminarea rugăciunilor – citite în pronaosul bisericii, preotul luând pe braţe pruncul deja botezat, îl închină la sfintele icoane, ca Domnul Iisus Hristos şi Maica Domnului să-l ocrotească în viaţă rostind cuvintele: „Se îmbisericeşte robul lui Dumnezeu (N) în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin”; iar dacă este băiat merge cu el şi în altar, închinându-l în cele patru părţi ale Sfintei Mese şi la Proscomidie, apoi în mijlocul bisericii, rostind de fiecare dată cuvintele de îmbisericire. Şi încredinţându-l mamei îi miruieşte pe amândoi.

După săvârşirea Tainei Botezului, tatăl pruncului va solicita eliberarea certificatului de botez.

În cazul pierderii Certificatului de botez, un altul nu va mai putea fi eliberat, decât în urma declarării nulităţii aceluia în «Monitorul Oficial».

Este recomandat ca pruncul să fie împărtășit lunar, în prima duminică din lună, la biserică, înainte de începerea slujbelor, între orele 8 – 9.30.

Molitva ce se face la femeia care a avortat copilul

De se va întâmpla ca femeia să avorteze copilul, cu voie sau fără de voie, de îndată să alerge la preotul ei duhovnic să se spovedească, să primească canonul de pocăinţă, după rânduială și să-i citească molitva de curăţire. În rugăciunea de iertare preotul spune: „…Însuţi şi pe roaba ta aceasta (n) care astăzi a căzut în păcatul uciderii cu voie sau fără de voie şi a lepădat pe cel zămislit într-însa…. vindecă-i durerile, sănătate şi putere trupului şi sufletului dăruieşte-i şi cu înger de lumină păzeşte-o de toată năvălirea nevăzuţilor vrăşmaşi…”.

Despre Apa sfinţită sau Agheasma – mare şi mică – lucrare sfinţitoare a Duhului Sfânt

Introducere

Agheasma sau Sfinţirea apei este slujba cel mai des săvârşită în viaţa creştinului. Cuvântul agheasmă desemnează atât apa sfinţită, cât şi slujba de Sfinţire a ei. Agheasma este: mare şi mică. Agheasma mare se săvârşeşte o singură dată pe an, la Bobotează; iar cea mică, în foarte multe şi diverse împrejurări. Agheasma mică se mai numeşte sfeştanie, de la cuvântul slavon care înseamnă luminare; denumirea provine tocmai de la sfinţirea săvârşită la Bobotează, sărbătoare numită şi Ziua luminilor sau a luminării.

Pregătire aperceptivă

Cărţile de slujbă prezintă slujba Aghesmei, imediat după Sfintele Taine, ca prima dintre ierurgii. Slujba Aghesmei mici este o slujbă de sine stătătoare „care se face spre toată trebuinţa“, recomandată a fi săvârşită la fiecare început de lună „în biserici, în mănăstiri şi în case“ pentru „a stropi pe oameni… şi toate ale lor“. Apoi, există multe alte situaţii în care slujba de Sfinţire a apei însoţeşte rânduieli şi rugăciuni pentru binecuvântarea caselor, gospodăriilor şi vieţii credincioşilor sau în legătură cu unele sărbători.

Anunţarea temei

Prezentăm cele mai frecvente situaţii în care se săvârşeşte slujba de Sfinţire a apei sau în care rugăciunea preotului este urmată de stropirea cu apă sfinţită, făcând o clasificare a acestor rânduieli şi rugăciuni, pentru a descoperi ce daruri ale Duhului Sfânt se aşteaptă în fiecare împrejurare.

Tratare

1. Rânduieli de Sfinţire a apei premergătoare Tainei Botezului:

a. Sfinţirea apei în ziua întâi la femeia lăuză. Molitfelnicul începe chiar cu această rânduială de Sfinţire a apei, care să le fie „celor ce vor gusta din ea sau o vor lua sau se vor stropi, spre alinarea durerilor, spre iertarea păcatelor, spre depărtarea tuturor relelor, spre tărie, vindecare şi sfinţire a caselor“;

b. Stropirea casei femeii lăuze în a opta zi după naştere;

c. Sfinţirea apei de Botez.

2. Sfinţirea cea mică a apei precedă, de regulă, rugăciunile de binecuvântare a casei, precum la:

a. Rugăciunea la începerea temeliei casei;

b. Rânduiala binecuvântării casei noi;

c. Rugăciunea pentru casa ce este supărată de duhuri rele.

d. Însă la rânduiala care se face la casa sau la locul ce sunt supărate de farmece sau de descântece preotul va stropi „casa şi locul casei pe dinafară“ cu apă sfinţită de la Botezul Domnului.

Dacă nu o are la îndemână, preotul face Sfinţirea cea mică a apei.

3. Sfinţirea cea mică a apei precedă, de regulă, rugăciunile de binecuvântare a diferite lucruri şi activităţi din viaţa casnică a omului, precum:

a. Rugăciunile la începutul şi la terminarea săpatului unei fântâni;

b. Rânduiala binecuvântării la începerea semănatului;

c. Rugăciunile la sădirea şi la culesul viei;

d. Rânduiala binecuvântării corabiei sau a luntrii celei noi, care este adaptată şi pentru binecuvântarea unui autovehicul.

4. Stropirea cu apă sfinţită spre curăţire se face, de regulă, cu Agheasmă de la Botezul Domnului, precum la:

a. Rânduiala ce se face când a căzut ceva spurcat în fântână, când preotul trebuie să toarne în fântână „în chipul crucii, de trei ori, apă sfinţită de la Botezul Domnului“;

b. Rugăciunea la sfinţirea vasului spurcat;

c. Rânduiala ce se face la ţarini (holde), la vii şi la grădini, când se întâmplă să fie stricate de sălbăticiuni sau de alt fel de vietăţi, la care se face stropirea cu Agheasmă de la Botezul Domnului şi undelemn din candele de la icoanele sfinţilor protectori ai holdelor, viilor şi grădinilor.

5. Stropirea cu apă sfinţită în cazul unor boli sau neputinţe:

a. Pentru oameni, astfel de stropiri se fac cu Agheasmă mică, dacă preotul săvârşeşte mai întâi sfeştania, sau cu Agheasmă de la Bobotează, precum la rugăciunea pentru dureri de cap (deochi);

b. Pentru animale există rânduiala care se face când se îmbolnăvesc animale de orice fel,precedată de Sfinţirea cea mică a apei, cu care se stropesc animalele bolnave.

6. Sfinţirea apei sau stropirea legată de anumite praznice:

a. Cea mai importantă şi fastuoasă slujbă de Sfinţire a apei este cea săvârşită la Bobotează. Mântuitorul a sfinţit nu numai apele Iordanului, ci însăşi firea apelor, a apelor de pretutindeni. De aceea o numim Agheasma mare;

b. Rugăciunea la binecuvântarea salciei la Florii se încheie prin stropirea cu Agheasmă a ramurilor de salcie;

c. Rânduiala specială pentru Agheasma mică aşa cum se face după Paşti, în toată Săptămâna Luminată;

d. Rugăciunea la binecuvântarea în Sfânta Duminică a Paştilor a pâinii care este numită de popor paşti, se încheie prin stropirea pâinii cu apă sfinţită;

e. Rugăciunea de binecuvântare a brânzei şi a ouălor în Sfânta şi Marea Duminică a Paştilor este precedată de Sfinţirea cea mică a apei.

7. Stropirea cu Agheasmă spre sfinţire a lăcaşurilor şi obiectelor de cult:

a. Rânduiala la punerea temeliei bisericii şi la înfigerea crucii, ca şi cea de târnosire a bisericii;

b. Rânduielile binecuvântării şi sfinţirii noului chivot în care se vor păstra dumnezeieştile Taine; a îmbrăcămintelor dumnezeiescului prestol şi ale jertfelnicului; a vaselor de slujbă şi a acoperămintelor acestora; a cădelniţei, vasului pentru anafură, copiei şi vaselor pentru vin şi apă; a veşmintelor liturgice; a icoanelor; a clopotului; a crucii şi a troiţei celei noi, inclusiv a crucii ce se aşază la mormânt.

Recapitulare

Prin stropirea sau gustarea din Agheasmă, creştinul nădăjduieşte curăţire de toată întinăciunea, ferire de rele, binecuvântare şi sfinţire. Cel mai concentrat şi mai complet, aceste aşteptări ale credincioşilor sunt cuprinse în rugăciunea de la Slujba Aghesmei celei mari, rânduită într-o formă prescurtată şi la Taina Botezului: „Şi-i dă ei (apei) harul izbăvirii, binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe ea izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, de puterile cele potrivnice neatinsă, plină de putere îngerească. Ca toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă…“

Asociere

La facerea lumii, Duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor (Fc. 1, 2). Mântuitorul îi descoperă fariseului Nicodim că de nu se va naşte cineva din apă şi din Duh, nu va putea să intre în Împărăţia lui Dumnezeu (In. 3, 5). Iar pe femeia samarineancă şi pe toţi cei ce credem în El ne lămureşte că Duh este Dumnezeu (In, 4, 24) şi, deci, apa cea vie nu poate fi decât cea asupra căreia se poartă Duhul lui Dumnezeu, făcându-se în cel ce o primeşte cu credinţă izvor de apă curgătoare spre viaţă veşnică (In. 4, 14).

Generalizare

Apa binecuvântată sau sfinţită a jucat un rol important în viaţa tuturor popoarelor, dintotdeauna; ea a fost întrebuinţată ca mijloc principal de spălare şi curăţire a oamenilor şi lucrurilor, fiind considerată simbolul cel mai expresiv al purităţii şi curăţirii spirituale. În Biserica creştină apa nu rămâne doar un simbol, ci elementul material – predominant în structura trupului omenesc – care, atunci când se umple de Duhul Sfânt, îl face pe om să renască.

Aplicare

Primul contact al omului abia născut cu Duhul lui Dumnezeu se face prin apa sfinţită în ziua întâi; ca o preînchipuire şi pregătire pentru naşterea din nou, din apă şi din Duh. Pentru ca să nu fie ispitit, precum Eva de şarpe, să se depărteze de Duhul lui Dumnezeu, creştinul, prin Agheasma folosită în atâtea împrejurări ale vieţii pământeşti, caută să-l aibă permanent pe Dumnezeu aproape; pentru curăţenia sufletului, dar şi a trupului. Chiar şi după ce sufletul se întoarce la Dumnezeu, de unde fiinţă şi-a luat, trupul creştinului care se desface în cele dintru care a fost alcătuit nu rămâne lipsit de Duhul lui Dumnezeu; căci este stropit cu vin, simbolul sângelui, adică al sevei de viaţă. Uneori, vinul este înlocuit cu Agheasmă, cu nădejdea ca apa sfinţită să se facă în el izvor de apă curgătoare spre viaţa veşnică.

8. Despre Agheasma Mare în conştiinţa populară

Semnificaţiile apei sfinţite în ziua de Bobotează sunt cunoscute în profunzime de teologi, care, nu de puţine ori, au scris studii şi articole privind harul sfinţitor pe care aceasta îl poartă, însă şi tradiţia populară acordă o cinste aparte acesteia, dăruită omului spre binecuvântarea şi sfinţirea întregii creaţii.

Agheasma Mare este strâns legată de Botezul Domnului pentru că doar la acest praznic se săvârşeşte Sfinţirea cea mare a apei, care este folosită de preoţi pentru a binecuvânta casele credincioşilor. Foarte mulţi credincioşi merg la biserică în ziua praznicului Bobotezei pentru a participa la Sfânta Liturghie şi pentru a lua Agheasma Mare să o ducă şi la casele lor, pentru vindecarea bolilor trupeşti, dar şi pentru vindecarea sufletului de păcate. Ea se păstrează nestricată vreme îndelungată şi rămâne tot aşa de proaspătă, de curată şi plăcută la gust. Însăşi rânduiala slujbei din cadrul praznicului Epifaniei lămureşte de ce este necesar să ne împărtăşim din apa sfinţită la Bobotează. În sfintele rugăciuni se reliefează beneficiile Aghesmei Mari, pentru că ne sfinţeşte sufletele şi trupurile, casele, gospodăriile, pământurile şi întreg spaţiul în care ne desfăşurăm activitatea. Prin această sfinţire a naturii, a tot ceea ce îl înconjoară pe om, sfânta noastră Biserică ne arată că Dumnezeu trebuie mărturisit şi lăudat nu numai în biserică, ci şi în afara ei. Trebuie să avem convingerea că apa sfinţită ne vindecă, întrucât ne sporeşte credinţa şi dragostea faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni.

Binecuvântarea cu Agheasmă aduce rodire holdelor

În multe zone ale ţării noastre este o frumoasă tradiţie ca oamenii după ce îşi stropesc casele, să meargă la livezi să stropească cu Agheasmă şi holdele, atât pomii fructiferi, cât şi terenurile, ca să aducă rod bun în anul care tocmai a început. Legat de mergerea la câmp cu Agheasmă este şi tradiţia ruperii unui băţ în pomii fructiferi, ornat cu motive populare. Semnificaţia acestui băţ are o conotaţie agrară, dar ea reprezintă belşug de roade, pentru că aşa cum se rupe băţul, aşa să se rupă şi crengile copacilor cu rodul lor. Acest băţ numit „colendă“, sculptat cu motive populare, iar în vârf având aţe de lână colorate, este purtat de către copii atunci când merg cu colindul de Crăciun, bătând cu el în pământ pentru a-şi anunţa sosirea la casele gospodarilor, care la rândul lor îi răsplătesc cu daruri. De aceea, acest băţ este luat de către un membru din familie în ziua Bobotezei, atunci când merge cu Agheasma Mare pentru a stropi holdele, în livezile cu pomi fructiferi şi este pus într-unul din copaci, pentru că aşa cum băţul a adus daruri copiilor atunci când au mers cu colindul, tot aşa să aducă roadă şi pomilor fructiferi. În tot timpul cât oamenii stropesc cu Agheasmă holdele, ei spun rugăciuni şi cântă troparul praznicului „În Iordan“.

În loc de concluzii şi încheiere – de reţinut şi de luat aminte: Agheasma Mare nu înlocuieşte Sfânta Împărtăşanie!

Sfântul Chiril al Ierusalimului spune că: „Dacă cineva ar dori să cunoască pentru ce harul se dă prin apă, nu printr-un alt element, acela să ia dumnezeieştile Scripturi şi va găsi răspuns.

Apa este mare lucru şi cel mai nobil dintre cele patru elemente care sunt în lume. Cerul este locuinţa îngerilor, iar cerurile sunt din apă. Pământul este locul de locuit al oamenilor, dar din apă este şi pământul. Înainte de facerea tuturor lucrurilor săvârşite în cele şase zile, Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apei. Apa este începutul lumii, iar Iordanul, începutul Evangheliilor.” Apa sfinţită cu puterea Sfântului Duh la diferite ocazii din cursul anului bisericesc se numeşte Agheasmă. După importanţa şi modul ei de întrebuinţare, Agheasma este de două feluri: Agheasmă Mare şi Agheasmă Mică.

Agheasma Mare se sfinţeşte în ajunul Botezului (5 ianuarie), dar şi la 6 ianuarie, în cinstea sărbătorii Botezului Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Aceasta are putere sfinţitoare deosebită şi se foloseşte pentru binecuvântarea creştinilor, a caselor şi a ţarinilor; a persoanelor şi a lucrurilor ce sunt stăpânite de duhuri diavoleşti; pentru curăţirea lucrurilor ce au fost spurcate (fântâni, vase); pentru sfinţirea prapurilor, a Crucilor, a troiţelor, a clopotelor şi a tuturor obiectelor şi veşmintelor liturgice; dar mai ales la sfinţirea bisericilor, a antimiselor şi a Sfântului şi Marelui Mir folosit la Taina Mirungerii.

Agheasma Mare se poate lua timp de opt zile începând cu sărbătoarea Botezului Domnului sau cu binecuvântarea duhovnicului atunci când nu ne putem Împărtăşi din cauza unor păcate grele; desigur, după ce am ţinut post sau ajunare.

Agheasma Mare nu înlocuieşte Sfânta Împărtăşanie! Însă, când am primit Taina Împărtăşaniei, se poate lua de îndată; ori înainte de a lua anafură, pe nemâncate.

Agheasma Mică se poate sfinţi oricând au nevoie credincioşii. Ea se foloseşte la binecuvântarea caselor (a casei nou-construite sau renovate) când se săvârşeşte slujba „Sfeştaniei”; la sfinţirea fântânilor, a izvoarelor, a icoanelor şi a unor locuri de trebuinţă din viaţa omului. Prin această apă sfinţită se izgonesc nălucirile diavoleşti şi gândurile cele întunecate; mintea se curăţeşte şi bolile sunt izgonite.

Agheasma Mică se poate lua în orice zi, în special în zilele de post; pe nemâncate.

Agheasma se păstrează la loc de cinste, în vase curate, iar când se învecheşte (nu se strică) nu trebuie aruncată oricum, ci vărsată în locuri curate pentru a nu fi pângărită…

Câteva referinţe bibliografice:

– Pr. Lect. Univ. Dr. Alexandru Gabriel Gherasim – http://ziarullumina.ro/invataturi-ortodoxe/agheasma-lucrare-sfintitoare-duhului-sfant – 27.05.2013

– Diac. Pavel Cernea – http://ziarullumina.ro/spiritualitate/agheasma-mare-constiinta-populara – 09.01.2015

– Pr. Răzvan George Topală – http://ziarullumina.ro/agenda-crestinului/sfaturi-practice-biserica-agheasma-mare-nu-inlocuieste-sfanta-impartasanie – 17.03.2010

Material documentar, întocmit şi redactat de către Dr. Stelian Gomboş

STELIAN GOMBOS

 

*******************MUZICA

angela rusu

Casa de piatra ! :)

Angela Rusu – Viata-i apa curgatoare

**************

Traditii si obiceiuri de Boboteaza. Fetele nemaritate isi viseaza la noapte ursitul!

In suita celor 12 sarbatori importante crestine se numara si Boboteaza (Botezul Domnului), tinuta in fiecare an, in ziua a sasea a lunii ianuarie. Intrucat in aceasta zi Iisus s-a prezentat pentru prima data in lume,sarbatoarea se mai numeste si Epifanie, Teofanie, Aratarea Domnului.

Boboteaza (6 Ianuarie) si cu Sf. Ioan (7 Ianuarie) aproape ca formeaza una si aceeasi sarbatoare. In ajun, preotul sfinteste casele cu apa care a fost sfintita in dimineata aceea dupa Liturghie. Oamenii tin post negru pana ce vine preotul si beau din aceasta apa sfintita. Preotul este precedat de copii imbracati in camasi albe, sunand din clopotei si deschizand calea preotului, strigand Kira Leisa, adica pronuntarea romaneasca a grecescului Kyrie Eleison (Doamne miluieste). Pe langa Troparul Bobotezei, copii canta colinde speciale care descriu minunea care a avut loc la Iordan (Botezul lui Iisus). In ziua aceasta, in afara de preot, nimeni nu se duce colindand din casa in casa.

In noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si isi pun busuioc sub perna [citeste mai multe despre traditia visatului ursitului] .

Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.

Tot acum, in unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau.

In ziua de Boboteaza, dupa liturghie, preotul impreuna cu enoriasii fac o procesiune spre un lac, rau sau vreun izvor, pentru slujba Sfintirii  Apelor. Cand Troparul Bobotezei incepe, vanatorii si padurarii satului impusca peste ape ca sa alunge duhurile necurate. Astazi, acest obicei a pastrat  doar semnificatia festiva a unui foc de artificii, fiind lipsit de simbolism. Daca este frig, se pregateste o cruce de gheata, pentru a marca locul slujbei si la sfarsit preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul.

(PICTURA .ANCA BULGARU-„IARNA ARGINTIE¨`–Email: vbulgaru08@yahoo.com
Telefon: 0770 83 85 12)

Se crede ca in ziua aceasta toate apele pamantului sunt sfintite; de aceea femeile nu spala rufe pentru urmatoarele opt zile pana la sfarsitul praznicului.(stiri.rol.ro)

 Femeile care iau agheasmă se vindecă de  sterilitate

Potrivit tradiţiei, femeile care nu pot avea copii  trebuie să bea agheasmă de la Bobotează pentru a se vindeca de sterilitate,  întrucât apa sfinţită are puteri tămăduitoare.

 Credincioşii nu  dau bani cu împrumut

De Bobotează, se spune că nu este bine să dai bani cu împrumut, întrucât aşa vei face tot anul şi rişti să atragi paguba  materială în casă. Bătrânii spun că în această zi de sărbatoare este bine să te  fereşti de orice împrumut, fie că dai, fie că iei.

Loredana – Apa (feat Cabron) (Official Video HD)

loredanapa

***********APA – Marele Mister

 

***

***

 

Distinctie acordata scriitorului si artistului plastic CRISTIAN PETRU BALAN din SUA, salvatorul MUZEULUI VIRTUAL EMINESCU


Excelentei Sale,
Acad. CRISTIAN PETRU BALAN,

cpb1

 

se acorda DIPLOMA,

 

in semn de omagiu, pentru intreaga activitate depusa in slujba

 

culturii romane, dar mai ales pentru salvarea MUZEULUI VIRTUAL

EMINESCU din ghearele neprietenilor lui EMINESCU.

https://thumbp5-ir2.mail.yahoo.com/tn?sid=1587345428&mid=AO5JyAoAABEDVoaQpwTp0LcIVA0&midoffset=2_0_0_1_1&partid=2&f=4502&fid=Inbox&ymreqid=541f4304-8ef6-a7ca-01c7-9f0003010000&m=ThumbnailService&w=3000&h=3000

LA MULTI ANI cu SANATATE SI NUMAI BUCURII PENTRU ANUL 2016 !

 

Dan Toma Dulciu

                       Fondatorul Muzeului Virtual Eminescu,

                                        DAN TOMA DULCIU ,

                               31.decembrie 2015 /Bucuresti


Stimate domnule academician Cristian Petru Bălan,

 

 Vă multumesc din toată inima pentru sprijinul hotărât si decisiv pe care Muzeul Virtual Eminescu l-a primit din partea Dvs personal , al comunitații romanilor de pretutindeni, a tuturor celor ce il prețuiesc pe Eminescu, mobilizați de Domnia voastră intru salvarea singurului muzeu virtual dedicat Luceafarului spiritualității romanești .

Va multumesc din suflet si am sa postez cu prioritate toate creațiile Dvs in acest muzeu. Totodata am sa spun tuturor ca Dvs ați salvat din ghearele dușmanilor lui Eminescu acest muzeu unicat , pe care doreau sa il distrugă . Un gest extraordinar de erou neînfricat , așa pot spune despre lupta pe care ați dus-o pentru salvarea lui Eminescu, de fapt pentru exponentul culturii romane .

Dumnezeu sa va dea sănătate si putere de creație astfel încât peste ani sa va invitam la sărbătorirea propriului Dvs centenar .

Cu admiratie si recunoștință ,

Dan Toma Dulciu

14 11 .2015


cropped-cropped-cropped-revista-hai-romania-marin-mihai-spania.gifDespre Muzeul Virtual Eminescu (https://galeriilefundatiei.wordpress.com/) :

MIREL MANEGA  ,in dialog cu  jurnalistul DAN TOMA DULCIU,

fondatorul (In 2011) al Muzeului Virutal MIHAI EMINESCU:

*******https://encrypted-tbn2.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcTkxjn6dKKgUvC1TZdKbbNEUgYJsLKDS_Itn8UEDLsGdJOiTN6_

Pictura de CRISTIAN PETRU BALAN (SUA)-„JUNELE MIHAI EMINESCU ,RELAXÂNDU-SE ÎN MIJLOCUL NATURII,” (lucrarea este pictată pe pânză, în ulei şi culori acrilice , 93 x 62 cm,in anul 2015 :

2015.Pictura de CRISTIAN PETRU BALAN (SUA)-"JUNELE MIHAI EMINESCU ,RELAXÂNDU-SE ÎN MIJLOCUL NATURII," (lucrarea este pictată pe pânză, în ulei şi culori acrilice , 93 x 62 cm.

–––-concurs de poezie :

Concurs de poezie “CALATOR PRIN STELE”-, Ediția a-III-a,  dedicat poetului Mihai Eminescu și Zilei Culturii Naționale

(29 decembrie 2015-10 ianuarie 2016)

Telefon:0771413367 (Mariana Bendou).

Concursul de poezie nu ţine seama de categoria de vârstã ci doar de originalitate și mãiestrie fiind inclus în cadrul Festivalului „Cãlãtor prin stele”, Ediţia a-III-a , manifestare culturalã iniţiatã și organizatã de cãtre Asociaţia „Clubul EXPRESIA IDEII” și partenerii sãi la Onești, judeţul Bacãu.

Se pot înscrie poeţi debutanţi sau consacraţi. Concursul se desfãșoarã online (virtual) pe pagina facebook a asociaţiei organizatoare ( http://www.facebook.com/expresiaideii ), dar premierea se va face concret , în prima zi a Festivalului (15 ianuarie 2016, dupa amiazã, la Biblioteca „Cosânzeana” din Onești) și constã în realizarea unui text literar în versuri bazându-se pe titlul „Cãlãtor prin stele” . Evaluarea creaţiilor va avea în vedere numãrul de ‘like-uri” primite de la cititorii virtuali dar și opinia unui juriu competent. Termenul limitã de postare a poemelor în pagina facebook este 10 ianuarie 2016, ora 24. Se acordã Premii și Trofeul „Cãlãtor prin stele” 2016. Rezultatul premierii se va posta, desigur și în pagina facebook a Asociaţiei. Lista premianţilor și poemele câștigãtoare vor fi publicate într-un numãr special al Revistei „EXPRESIA IDEII” care poate fi achiziţionatã ulterior (luna februarie 2016) .Informaţii suplimentare pe adresa : expresiaideii@yahoo.com,telefon:0771413367 (Mariana Bendou).

Mariana BendouMARIANA BENDOU


update: 13.ian 2016

PREMIILE CONCURSULUI INTERNAŢIONAL DE POEZIE 
  
“CÃLÃTOR PRIN STELE”, EDIŢIA I, ONEŞTI, 2016
I. PREMIILE ORGANIZATORILOR:
1. Trofeul “Cãlãtor prin stele”- Isabelle Tãnasã, Giurgiu
2. Premiul I-Gheghi Alexandra , București
3. Premiul II- Mihaela Hubali, Timișoara
4. Premiul III- Mihaela Rașcu, Târgu Mureș
5. Menţiune- Adrian-Nicolae Popescu, Rãdãuţi, Suceava
6. Menţiune Specialã- Vera Crãciun, Galaţi
7. Premiul Juriului- Camelia Ardelena, Deva
8. Premiul pentru originalitate- Gela Ena, Craiova
9. Premiul tinereţii-Cristina Vânãu, loc. Colonești, județul Bacãu
10. Premiul Publicului- Iasmina Andreea Hriţuleac, Broscăuți , județul Botoșani (319 aprecieri!!!)
11. Premiul Asociaţiei “Clubul EXPRESIA IDEII”- Buţã Lorela Valy, loc. Raiu, județul Vaslui
II. PREMIILE EDITURII ŞI REVISTEI “ARMONII CULTURALE”:
1. PREMIUL ”PRO LITERA”- Urfet Șachir, Mangalia
2. PREMIUL ”TINEREȚE”- Alexandru Copaci, București
3. PREMIUL ”MAGISTER”- Tei George, București
4. PREMIUL ”SPIRITUALIA”- Maria Cernegura, București
5. PREMIUL ”INOCENTIA”- Mihaela Hură, Dorohoi
6. PREMIUL ”NOMEN ARTIS”- Irina Lucia Mihalca, București

 


––––––STUTTGART -GERMANIA………………A APARUT

ion maldarescu

REVISTA ART – EMIS,  Nr.95/ 31 DECEMBRIE 2015
Tuturor cititorilor, colaboratorilor şi oamenilor cinstiţi ai României le urăm
LA MULŢI ANI !
Sănătate, bucurii, împliniri !
Să avem parte de un an al Biruinţei, Dreptăţii şi Demnităţii Regăsite !
ION MALDARESCU
 
Intrând pe adresa: http://www.art-emis.ro/ vă veţi afla pe prima pagină a revistei ART-EMIS, unde aveţi acces la oricare din articolele publicate
EDITORIAL – Redacţia ART EMIS – „Doina”
General Br. (r) Aurel I. Rogojan – La cumpăna anilor despre „Renașterea României”
Vladimir Roşulescu – Decebal
Cezar Adonis Mihalache – „Curcubeul” contra Familiei
Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu – Lacrimi, lanţuri, cătuşe şi colinde în cunună
Valentin Vasilescu – Pierre Sprey şi Vladimir Putin sunt în acord în privintaTurciei
Petru Romoşan – Ce ascunde Dacian Cioloş?
LECTURĂ PLĂCUTĂ şi LA MULŢI ANI!

https://farm4.staticflickr.com/3864/15009023269_fe21a8e1c0.jpg

HAPPY NEW YEAR 2016 ! /FELIZ AÑO NUEVO!/ LA MULTI ANI !-OBICEIURI DE ANUL NOU IN LUME


cropped-revista-hai-romania-marin-mihai-spania.jpgDRAGI CITITORI, STIMATI PRIETENI- COLABORATORI,LA MULTI ANI !/FELIZ AÑO NUEVO! /HAPPY NEW YEAR ! :)

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

TOT CE VA DORITI, SA SE IMPLINEASCA !… HAI,ROMANIA !

Cu pretuire,

Marin  Mihai (Spania)

*********************************************************************


–––––-OBICEIURI DE ANUL NOU IN LUME––––-

****
Venirea Anului Nou este insotita de obiceiuri si superstitii, specifice fiecarui popor al lumii. Spaniolii de exemplu mananca 12 boabe de struguri in noaptea de Revelion, la ora 12, simbol al dorintelor pentru fiecare dintre cele 12 luni ale anului urmator, iar napolitanii arunca pe fereastra lucruri vechi, care reprezinta anul ce se incheie, relateaza Mediafax.

Anul Nou, in multe zone din Europa, este asociat cu superstitii si preziceri. De exemplu, in unele parti din Elvetia si Austria localnicii se costumeaza pentru a sarbatori ajunul zilei de Sfantul Silvestru. In anul 314, oamenii au crezut ca suveranul pontif al acelei perioade, care se numea Silvestru, a capturat un monstru de mare ce va scapa si va distruge lumea in anul 1000. Pentru ca acest lucru nu s-a intamplat, toti au fost fericiti, dar, in amintirea acelei spaime, oamenii se imbraca in costume neobisnuite.

In Grecia, ziua de Anul Nou este dedicata Sfantului Vasile, celebru pentru bunatatea sa. Copiii isi lasa incaltarile langa semineu in noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfantul cel bun. O mancare traditionala este „vassilopitta”, o prajitura in care este pusa o moneda din argint sau din aur. Cel ce gaseste moneda va avea noroc in anul respectiv.

In Scotia, Anul Nou este numit „Hogmanay”, iar in unele sate sunt aprinse suluri de smoala, ce sunt apoi lasate sa se rostogoleasca pe strazi. Astfel, anul vechi este ars si celui nou ii este permis sa vina. Scotienii cred ca prima persoana care va intra in casa de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos daca aceasta persoana este un barbat brunet, care aduce un dar.
Un obicei spaniol de Anul Nou este sa mananci cate o boaba de strugure la fiecare din cele 12 batai ale ceasului care vestesc trecerea in noul an, acestea reprezentand dorinte pentru fiecare luna a anului urmator. De asemenea, pentru mirese, noaptea de Anul Nou reprezinta ocazia de a-si strecura verigheta in cupa de sampanie si de a ciocni.


Un obicei similar boabelor de struguri exista si in Portugalia, cu diferenta ca aici sunt preferate smochinele. Astfel, in noaptea dintre ani, trebuie inghitite 12 smochine, care simbolizeaza 12 dorinte pentru anul ce vine.

La Liège, in Belgia, pe 1 ianuarie, exista obiceiul de a manca „choucroute” (un fel de varza murata cu carnati) in familie, avand sub farfurie, in mana sau in buzunar o moneda, pentru a avea bani tot anul.

La Napoli, in Italia, Anul Nou este intampinat printr-un obicei special, care consta in a arunca pe fereastra obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. Astfel, obiecte de mobilier, vase, haine etc. ajung in strada, spre nefericirea gunoierilor, care trebuie sa treaca in timpul noptii pentru a face curatenie.

Traditia, insa, tinde sa dispara, deoarece prezinta reale riscuri pentru trecatori. In noaptea de Anul Nou, numita „Capodanno”, italienii obisnuiesc sa puna pe masa mancaruri speciale, despre care se spune ca aduc bogatie si abundenta.

 

In Olanda, „Oudejaarsdag” sau „ziua anului trecut” (31 decembrie) este sarbatorita prin multe focuri de artificii, care incep in zori si tin pana tarziu in noapte. De altfel, aceasta este singura zi in care artificiile sunt autorizate, ele fiind puse in vanzare cu numai trei zile inainte de Anul Nou.

In tari din America Latina, precum Ecuador sau Peru, cu putin timp inainte de Anul Nou, oamenii fac papusi de carpa sau din hartie creponata (muñecos), care reprezinta anul ce s-a terminat.

Papusile sunt expuse apoi in fata caselor pana pe 31 decembrie, la miezul noptii, cand sunt arse in strada. Exista, de asemenea, credinta conform careia daca porti o anumita culoare la 12 noaptea, aceasta ar putea aduce noroc in anumite domenii; astfel, se spune ca galbenul este semn de bani, iar rosul poate aduce noroc in dragoste. De asemenea, cel care doreste sa calatoreasca tot anul trebuie sa alerge prin cartier cu o valiza in mana, la ora 12 noaptea fix.

Rusii, la fel ca si romanii, obisnuiesc sa bea sampanie la miezul noptii si, dupa ora 12, sa deschida usile si ferestrele pentru ca noul an sa intre in casa.

In ebraica, Anul Nou se traduce prin „Rosh Hashanah”. Este o perioada sacra, cand oamenii se gandesc la ceea ce au facut rau in trecut si promit ca vor fi mai buni in viitor. Ceremonii speciale au loc in sinagogi, unde se canta la shofar, un instrument special. Copiii primesc haine noi, iar masa cuprinde obligatoriu fructe si produse din faina, pentru a aminti de vremea recoltei.

In calendarul islamic, care se bazeaza pe miscarile Lunii, data noului an este devansata cu 11 zile in fiecare an. In Iran, Anul Nou se sarbatoreste pe 21 martie. Cu cateva saptamani inainte de aceasta data, oamenii pun seminte de grau la incoltit, in vase speciale. Pana la sosirea anului nou, graul creste si simbolizeaza primavara si viata noua care incepe.

************All You Need Is Love !

Paul McCartney, Joe Cocker, Eric Clapton & Rod Stewart – All You Need Is Love (LIVE) HD

Unde dragoste nu e, nimic nu e…Castiga doar avocatii ! :) -(by MARIN MIHAI-Spania)

–––-

Nu apocalipsa va distruge lumea ,ci lipsa de iubire si de credinta in Dumnezeu.(by MARIN MIHAI-Spania)

*******************
REVISTA HAI ROMANIA-MARIN MIHAI-SPANIA

IN REVISTA ´´ HAI,ROMANIA !´´-
PRIETENI SI SEMNATURI DE ONOARE DIN DIASPORA SI ROMANIA :

scriitorul si artistul plastic cristian petru balan -sua

CRISTIAN PETRU BALAN (SUA),
GEORGE STROIA & GEORGE STROIA jr-ARMONII CULTURALE

GEORGE STROIA & GEORGE STROIA jr (RO)
–-
ALICE NASTASE BUCIUTA
ALICE NASTASE -BUCIUTA
–-
Maria Diana Popescu
MARIA DIANA POPESCU (Germania),
––
pictorul roman ALEXANDRU DARIDA-Chicago-SUA
ALEXANDRU DARIDA (SUA)
––
camelia radulian-dubai-EAU
CAMELIA RADULIAN (EAU)
–-
MARICICA STROIA
MARICICA STROIA

pictorul florin sutu
FLORIN SUTU
–-
monica lebada
MONICA LEBADA (RO)
–-
ionel marin-focsani-asociatia-bogdania
IONEL MARIN (RO),
–-
monica grosu
MONICA GROSU
–-

ADINA SAS-SIMONIAK (SUA),
–-
Daniela-VOICU-elvetia
DANIELA VOICU (ELVETIA),

veronica ivanov-cipru-newspaper -ro-mania
VERONICA IVANOV (CIP)
–-
horica si ana maria nisioiu
ANA MARIA NISIOIU

madalina si georgeta resteman-cipru
MADALINA si GEORGETA RESTEMAN (CIPRU)

https://i2.wp.com/www.universulromanesc.net/images/stories/marin%20foto%20editorial.jpg
MARIN TRASCA (ESP)
____
dalian_florentina_loredana
FLORENTINA-LOREDANA DALIAN (RO),

cristian lisandru-poet-prozator-editorialist
CRISTIAN LISANDRU (RO)

geanina lisandru-poeta
GEANINA LISANDRU (RO)

OCTAVIAN LUPU
OCTAVIAN LUPU (RO).


CORINA-DIAMANTA LUPU (RO)
___
lina moaca-oamneni,ingeri si demoni
LINA MOACA (ESP)

george roca -australia-rexlibris
GEORGE ROCA-(AUS)

LAURA SCHUSSMANN-germania
LAURA SCHUSSMANN (DE)

IOAN CIORCA-BIBLIA IN VERSURI
IOAN CIORCA

OLGUTA LUNCASU-TRIFAN-IASI
OLGUTA LUNCASU-TRIFAN

DAIANA PIRGARU-CHISINAU-MD
DAIANA PIRGARU (MD)

MIRELA BALAN (HUSI)-ITALIA-PICTURA
MIRELA BALAN (IT)

LILIA MANOLE (Manole-Cazacu Lilia )-Chisinau
LILIA CAZACU-MANOLE (MD)

avocat FLORENTINA MARIN-barcelona-
Av.FLORENTINA MARIN (tel. ,ESP)

LILIA MANOLE (MD). LA MULȚI ANI, CIVILIZAȚIE!


 

LILIA MANOLE (Manole-Cazacu Lilia )-Chisinau

Citeam adineauri din Emil Cioran rânduri, în care mă regăseam. Pentru a fi Om, trebuie să suferi.

„E foarte greu să accepţi să fii judecat de cineva care a suferit mai puţin ca tine”. (Emil Cioran , Neajunsul de a te fi nascut)

Iar în acest context, Grigore Vieru, marele poet al românimii scria: „Nu poți atinge cu ochii un ideal, dacă nu ești luminat de aura suferinței.”

Acest început vierean, cu actualizarea lui Emil Cioran, al creației, mă îndeamnă și în continuare să sufăr, să muncesc și să creez, prin cuget suprem pentru oameni, Univers.

Or, a fi poet e ca și cum ești doar în „a fi”…Pe el îți întinzi sufletul, când doare, ca o lingoare netămădutiă, ca o rană imortalizată… „(A fi poet de Lilia Manole, din Volumul de poeme Cuvinte nestinse)

Iar suferința nu este, oare, capacitatea omului de a conștientiza această formă de existență, de a-i potrivi cele mai necuprinse aspirații, de a-i crea, prin muncă asiduă, o temelie de piatră și aici să crească… florile suferinței?..

(Pictura de Mithu Biswas.´´CHASING THE TIME´´ )

Vi se pare destructivă imaginea, dar și tropul utilizat, însă, nu există nici o siguranță în lume, neștiind, dacă mulți sau puțini sunt cei care aleg o extremitate, care cauzează liniște, divinitate, profețime, aspirații, integritate, și anume cea a suferinței…

„De fiecare dată, când mă chinuie Timpul, îmi spun că unul dintre noi trebuie să sară în aer, că nu e posibil să continuăm la nesfârşit această crâncenă înfruntare”, scria Emil Cioran.

„Mecanismul timpului se poate deregla oricând”, fapt evocat în romanul „Un veac de singurătate” de Gabriel Garcia Marguez.

Însă suntem, oare, mulțumiți atunci când neprețuind timpul, ce a trecut furtunos, cu aplauze, acorduri, sinceritate, descoperim latura incertitudinii…

Ce s-a întâmplat cu timpul neprețuit?..

Neprețund oamenii, neacceptând fericirea, care vine de la Dumnezeu, de a mulțumi pentru tot ce ne oferă viața, devenim nepăsători, abstracți, față de noi înșine.

Un timp ratat este un om ratat. Că ai fost la Paris, la Munchen, New York etc., că ai acumulat impresii utile și frumoase din călătorie. Dar oamenii, ființele, încetul cu încetul, dispar. De ce?? E bine? E Omenesc?

Nu e omenesc, cu certitudine. Răpuși, uneori, de luxul din jur, uităm că adevărata bogăție, avere este ascunsă în sufletele oamenilor.

****************************

Poem

Recheamă clepsidra, rătăcită prin nisip,
Şi adu-o timpului să scrie- al meu poem,
Cu lacrimi din al stropilor imens,
Neînceput, neconvertit şi nici boem.
Vorbeşte-i ceasului despre iubirea noastră
Şi cere rătăcirii iertăciune,
Să simţi nisipul cum te frige, parcă,
Şi-ai vrea să crezi, că toate-s o minune.
Sorbeşte-mă din cupa nesfîrşită-
Clepsidră, ce e de tăcut mister,
Pătrunde-mă cu şoapta nerostită,
Să zuruie nisipul efemer.
Şi cînd Poemul va fi pe sfîrşite,
Să-l prinzi c-o floare-busuioc,
Să-l recitim în clipe fericite
Şi să uităm de timp şi nenoroc.

LILIA MANOLE CAZACU

****************************

Iar un om, care reușește să poetizeze, să farmece cu spiritul său tot ce îl înconjoară, e un suflet cald, viu, nobil, generator de energie pozitivă, stabilitate, generozitate și simțiri profunde.

Sunt tentată, să cred și să afirm, că timpul suntem noi. Oprind timpul, rupând sau deteriorând, aspru, neglijent, pendula ceasornicului, vom auzi peste ani, când cineva ne va corija( dacă nu chiar noi, înșine pe noi) un gong senil, ce se va dezlănțui, ca fiind onorat să ne amintească, că suntem în trecere prin această lume și că in fond, contează nu ceea ce vorbim, la nesfârșit, ci contează faptele noastre.

Descoperind oameni, pe care a-i dori să-i asculți, la nesfârșit, să fii în rolul de personaj al poveștilor lor de viață, să te pătrunzi de forța și perseverența, de a munci pentru veșnicie, descoperi, la fel și astfel de cărți, ce, ca printr-un miracol, le vei reciti încă o dată. Așa îți va dicta sufletul, inima, conștiința.

De aici, decoperim, că nu e nimic mai înălțător decât curgerea insondabilă a timpului- spre infinit, spre adâncurile misterioase ale cunoașterii omului. Dar în încercarea de a-i bloca pe alții, de a le stopa clipele, ce ar vrea să le ofere, te pierzi, nu mai ești pretutindeni, nu mai poți exista „în stropul cel de rouă, în lumina soarelui, în cântecul privighetorilor”, așa cum spunea Grigore Vieru.

Or, dezvoltându-ți latura de a stăvili și de a crea impedimente, de a urî, a crea cuiva explicații inutile, riști să pierzi timpul, ce ți L-a oferit Dumnezeu, de la naștere.

Când se va realiza, că, de fapt, Timpul suntem noi, când ne vom bucura nu numai de ingeniozitatea noastră, dar și de capacitatea de a fi iertători, buni, milostivi, sinceri, originali, ne va fi mult dor de viață, de mirare, de iubire necondiționată, și, mai ales, ne va fi dor mereu de noi înșine.

                                                                                                      ( Pictura de    Steve Hanks)

Iubindu-ne, vom regăsi în noi puterea de a ne sacrifica, de a rupe cu ușurință din piept aerul vital, toată forța creatoare, dăruind-o lumii, de parcă ne-am face acest dar înlăuntrul sufletului nostru.

„Făcând dragoste la începutul gurii noastre, cuvintele”, așa cum scria poetul Petre Rău, numai ele, cuvintele sincere, frumoase, urmărite de satisfacție și certitudinea de a trăi pe adevărat… ne vor îndruma în lumea Binelui.

Ce poate fi mai mișcător decât un Cuvânt minunat la locul lui spus, oricărui om, indiferent de apartenență națională, religie, apartenență politică? Ce poate fi mai curat decât cuvântul, care nu îți grăbește mișcarea acelor orologiului, ci te face să conștientizezi măsura faptelor tale?

Ce poate fi mai adevărat decât Cuvântul, care răstoarnă munți de ură, invidie și tratează ochii înfometați de frumos?

(Pictura de Leonid Afremov-Orasul dormind)

Când orologiul, în incomensurabila sa revenire și incognoscibila sa, repetată, oară, de când se rotește, pentru a marca ora 12, își va crea imaginea unui energizant izvor în fiecare casă, în fiecare colț de suflet, văzându-și apele curgătoare în fiecare fluviu din noi, lăsându-ne puritatea sfințită în suferințele și Lumina Nașterii lui IIsus, să ne luminăm și noi, să avem răbdare, căci într-o veșnicie nu e loc nici de singurătate, nici de îmbătrânire, nici de insuficiență, și nici de măsură.

(Pictura de Salvador Dali )

Adevarata “masura” a vietii unui om nu se poate obţine decat prin “lipsa de masura”, dorind “fara masura”, indraznind “fara masura”, iubind “fara masura”, scria Octavian Paler.

În acest context, „ce semnificație are soarele pe cer, care se plimbă de unul singur? Ce însemnătate are muntele, care privește semeț în vale? Ce însemnătate are o fântână izolată? Toatre acestea arată caravanei drumul de urmat”. (Paulo Coelho)

Oare nu acesta e Timpul? Orologiul?

Vă doresc un Timp, care să armonizeze cu natura Dumneavoastră, un timp care să îl simțiți, ca pe un sentiment, dar și ca pe un Interlocutor; să vorbiți cu El, dumnezeiește, elucidând în discuții tot ce e bun și frumos.

Astfel El nu vă va părăsi niciodată, așa precum nici civilizația nu va fi părăsită de progres.

LA MULȚI ANI!!!

LILIA MANOLE (MD)

******************MUZICA……………………………………………

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cHolograf feat Angela Gheorghiu – Nu mai e timp (official video HD)

 

Povestire religioasă de Cristian Petru Bălan.CUM A VENIT PE LUME PRUNCUL IISUS//Poezie.GEORGE ROCA (AUSTRALIA)-SEARA DE CRACIUN //Pictura.ANCA BULGARU-PEISAJE DE IARNA//Muzica.Andra – Din Ceruri Ninge Alb


CUM A VENIT PE LUME PRUNCUL IISUS

Povestire religioasă (de fapt, o reconstituire) de Cristian Petru Bălan

 

Era o noapte de la sfârşitul lui decembrie, o noapte deosebit de friguroasă pentru ţinutul Palestinei unde iernile, de obicei, sunt rareori aspre. Noaptea aceea, cu siguranță, părea altfel, deși cerul era senin, iar luna plină strălucea poleind cu argint toate împrejurimile. Parcă se aștepta ceva neobișnuit… Vântul începuse să bată cu putere de cum se înserase. Era un vânt destul de rece, pornit dinspre miazănoapte.
Venind din Nazaret, Iosif şi Maria străbătuseră un drum lung până la Betleem (Casa Pâinii) în vederea recensământului obligatoriu ordonat de stăpânirea romană. Cu greu, găsiseră un lăcaş unde să înnopteze. Acesta era un grajd care aparţinea casei de oaspeţi umplută şi ea până la refuz de pelerini ca şi dânşii, iar grajdul acesta semăna mai degrabă cu o peşteră. Pereţii se vedeau că sunt de piatră cioplită grosolan, tavanul de grinzi groase. În interior se afla o iesle de lemn, construită la nivelul podelei. Lângă iesle picoteau cinci animale cuminţi: măgăruşul cu care veniseră cei doi, un bou culcat pe paie, ce rumega liniştit, şi două oiţe cu un miel între ele.
Grajdul nu avea nici măcar o uşă, încât Iosif a trebuit să-şi dezbrace mantaua de lână şi să o fixeze la intrare ca pe o perdea pe care rafalele vântului o mişcau încoace şi încolo. Aerul, bufnind, pătrundea când şi când în încăpere. De aceea Iosif a trebuit să încropească un focuşor din paie, din vreascuri uscate şi coceni care se transformaseră repede într-o grămăjoară de jăratec. Ca să nu se stingă, peste jar trebuiau aruncate, din timp în timp, noi mănunchiuri de coceni și paie ori de vreascuri uscate şi surcele culese de pe-afară care se transformară repede într-o grămăjoară de jăratec. Flăcările erau singura sursă de lumină în acel grajd, şi ele aruncau lumini tremurătoare care mişcau umbrele pe cei patru pereţi. În jurul focului, cei doi pelerini stăteau cu mâinile întinse spre flamele jucăuşe. Fumul se ridica spre tavan şi numai o parte din el ieşea cu greu afară pe lângă fâlfâierile mantalei de la uşă. De vreo două ori, Iosif ieşise prin preajma grajdului de unde a revenit cu braţele pline de alte vreascuri şi surcele. Când grajdul s-a mai încălzit puţin, soţul Mariei i-a improvizat acesteia un pat de paie aranjate uniform în ieslea de lemn, apoi şi-a ajutat soţia, cu multă grijă şi delicateţe, să se lungească încetişor pe stiva de paie, învelind-o bine cu mantaua ei albastră de lână. Sub cap, în loc de pernă, i-a aşezat o bocceluţă cu câteva cârpe. Alte lucruri le ţineau într-o lădiţă de lemn meşterită de iscusitele lui mâini de teslar.

8c01d-cpb1

(Cartile scrise de prof.acad.CRISITIAN PETRU BALAN din SUA)

Maria îşi privea cu dragoste soţul aflat în apropierea uşii. El se chinuia în continuare să întreţină focul să nu se stingă. Iosif ţinea ambele mâini întinse spre jar şi se ruga cu ochii închişi. Capul îi căzuse încet spre piept. Bărbatul era îngrijorat de starea soţiei lui care purta o sarcină în ultima lună, însă nu era chiar atât de convins că Mariei i-a sosit timpul să nască. Sarcina mersese bine pănă acum, fără probleme deosebite iar, pe de altă parte, amândoi ştiau bine, din întâmplările supranaturale prin care trecuseră, că Pruncul ce se va naşte se va chema Iisus şi că El va fi Fiul Celui Preaînalt. Nu fuseseră oare preveniţi din timp de aşa ceva? De aceea, nu se îndoiseră nici o clipă că va urma un eveniment deosebit în viaţa lor.
Simţind că picioarele i-au amorţit de frig în sandalele şubrezite de drum, Iosif se descălţă ca să-şi încălzească la foc tălpile îngheţate. Soţia lui simţise un fior în tot trupul, apoi uşoare dureri în pântece. De aceea s-a ridicat încet din patul de paie, îngenunchind lângă iesle ca să se roage. Ţinea mâinile încrucişate la piept şi începu să se roage cu ochii închişi. Încet, încet, chipul i se estompa în umbră, pe măsură ce flăcările se micşorau. La un moment dat, soţul nu o mai văzu.
– Nu dormi, Maria? a întrebat-o el cu blândeţe, dar nu a primit nici un răspuns. A repetat întrebarea…
– Acum mă rog, dragă Iosif, a răspuns dânsa într-un târziu. Mă rog.
– Spune, ai nevoie de ceva?
– Nu, Iosif.
– Încearcă totuşi să dormi puţin. Ai nevoie de odihnă.
– Am să încerc, dar vreau să ştii că nu sunt obosită să mă rog.
– Bine, Maria. Domnul să fie cu tine!
– Şi cu tine, Iosife. Mulţumesc.
Soţia lui s-a cuibărit din nou în patul de paie, în timp ce Iosif a mai adăugat alte vreascuri şi coceni pe foc. Flăcările se învigorară din nou, iar bărbatul Mariei s-a apropiat şi mai mult de flăcări, cu mâinile întinse spre jar, şi începu iarăşi să se roage, ocolind focul în genunchi. Se auzeau numai trosnetul vreascurilor şi tropăitul măgăruşului ce se tot mişca în căutarea firelor de fân. Boul se ridică să caute şi el paiele prin lumina semiobscură. Deranjate de forfota animalelor vecine care se porniseră să ronţăie cu poftă paiele, cele două oiţe s-au mişcat de la locul lor şi au venit până la ieslea Mariei. Mieluţul, fătat probabil cu câteva zile înainte, s-a apropiat şi el cu blândeţe de iesle, iar Maria i-a pus mâna pe cap şi a început să-l mângâie, fiindcă puiul de oaie s-a apropiat cel mai mult de ea. Deasupra animalelor, hiberna o familie de lilieci, agăţaţi pe tavan cu capul în jos.
O rază subţire de lună se strecură pe deasupra mantalei de la uşă, oprindu-se pe faţa Mariei. Era faţa unei fete de 16 ani, cu trăsături nespus de frumoase. Chipul ei părea atât de liniştit şi feciorelnic, iar razele lunii îi luminară pentru câteva minute fiecare trăsătură, cu mângâieri de argint. Dânsa deschise ochii de culoarea cerului, privind spre luna plină care o învăluia din ce în ce mai mult în unde de lumină. Faţa i se transfigura într-un fel ciudat, supranatural, iar Maria privea spre lună zâmbind. Oare ce vede ea acum? Oare ce aude? Oare ce simte? Este singura care ar putea vorbi despre toate acestea, dar nu o face. Razele lunii îi cuprind acum toată faţa, apoi umerii, apoi îi învăluie tot corpul, mai mult, tot mai mult… Maria închide ochii şi geme uşor. Nu vrea să fie auzită de soţul ei. Nu vrea să-l sperie, fiindcă observase cum a adormit cu bărbia sprijinită în piept. Era tare obosit, căci Iosif mersese mai mult pe jos ţinând măgăruşul de dârlogi şi acum intrase într-un somn profund. Dar de ce lumina lunii nu se mai mişcă de pe chipul ei? Chiar, de ce? Căci – iată! – lumina ei tot creşte şi creşte… Nu numai faţa, dar şi mantaua cea albastră cu care este acoperită sunt cuprinse de acea lumină misterioasă, blândă, care, clipă de clipă, devine din ce în ce tot mai puternică şi mai puternică, luminând tot grajdul… Să fie oare numai razele lunii sau o lumină tainică, divină, îi învăluie de la pântece în sus, apoi, treptat, tot trupul? Obiectele din jurul ei sunt cuprinse toate de aceeaşi strălucire miraculoasă. Până şi mielul de lângă iesle străluceşte ca argintul luminat de soare. Totul a devenit frumos în jur. Firele de paie strălucesc acum ca aurul; ele s-au transformat parcă în fire de aur adevărate şi uluitor de luminiscente…


Iosif a adormit de-a binelea lângă foc în timp ce toată încăpere continuă să se umple de splendoarea acestei lumini supranaturale care iată că devine din ce în ce mai orbitoare… Maria geme uşor în patul ei de paie, încovoindu-se din spinare şi muşcându-şi buzele. I-au apărut câteva broboane de sudoare pe frunte. Strânge la piept cu putere şomoioage de paie smulse din patul improvizat de Iosif. I se pare că aude în depărtare o muzică frumoasă cu ecouri… Oare aiurează? Se roagă din nou cu şi mai multă intensitate. Dar muzica o aude la fel, parcă ceva mai tare şi armoniile ei par a fi coruri de copii. Cere prin suspine greu reţinute ajutor de la Dumnezeu. Şi ajutorul vine. Dumnezeu o ascultă. Câteva lacrimi i-au apărut în colţul ochilor închişi… Zâmbeşte şi geme în surdină. Este cuprinsă atât de durere cât şi de fericire în acelaşi timp. Numai ea ştie. Se pare că totuşi durerea este suportabilă. Dar iată, în clipele următoare, durerile contracţiilor dispar brusc, odată cu ecourile ciudatelor coruri. În schimb, un ţipăt de copil se aude din paie. Maria deschide ochii şi îşi ridică din iesle Pruncul învăluit de aceeaşi stranie lumină care, nu se ştie de ce, s-a mutat de pe miel pe micuţul bebeluş. Când el dăduse primele strigăte de viaţă, Iosif a sărit drept în picioare şi, aproape speriat, a venit cu iuţeală lângă tânăra mamă care l-a chemat plină de bucurie şi cu glas blând ca să-i arate Pruncul-minune… Acesta era roz, vioi şi dolofan. Era frumos! Mişca viguros din mânuţe şi din picioruşe, plângând cu un glas dulce care semăna cu scâncetul mieluţului de lângă el care, auzind glăsciorul copilului, într-adevăr, i-a răspuns imediat cu nişte sunete asemănătoare. Căpşorul bebeluşului este rotund şi blond, guriţa ca o cireaşă micuţă şi coaptă. Mama Sa se aplecă ţi-L sărută dulce pe căpşor şi pe piept, plângând şi zâmbind în acelaşi timp. 
De uimire, Iosif rămăsese parcă fără glas. Naşterea aceasta prea puţin aşteptată în seara aceea a venit ca o surpriză ce s-a petrecut uluitor de repede, fără alte incidente, în afară de frigul nemilos care-i înconjura pe toţi.
– Iosife, murmură Maria. Prorocirea făcută de Arhanghel s-a adeverit întocmai. Haide să-L oferim pe Pruncul Iisus Tatălui Ceresc care ni L-a dat cadou – şi în clipa aceea îşi ridică Odrasla spre cer, adăugând: Iată-mă, o Doamne… Vreau să-ţi spun că sunt gata să-Ţi împlinesc voinţa… Şi eu, Maria, şi soţul meu Iosif, şi El, micuţul nostru Iisus… Iată-ne acum cuntem cu toţii ai Tăi; suntem servii Tăi, Doamne. Pe Tine Te vom sluji şi fii cu noi! Binecuvintează-ni-L pe micuţul Iisus! Spunând aceasta, ea făcu o plecăciue adâncă, apoi i se adresă lui Iosif: Vino, Iosife, ia-L şi ţine-L! – şi îi oferi Pruncul în braţe. Pentru câteva momente, Iosif se zăpăci de tot.
– Eu? bâigui el. Dar eu nu… Eu nici nu merit să-L ating căci ştiu bine Cine este…
Maria insistă:
– Ba da, Iosif. Tu meriţi aceasta pe deplin. Nimeni nu merită mai mult decât tine. Ia-L şi ţine-L, te rog, până găsesc niscaiva scutece, căci nu prea avem în ce-L înveli… Îţi mulţumesc.
Iosif luă Pruncul cu mâinile vibrând de emoţie, în timp ce micuţul Iisus începu deodată să tremure şi să ţipe din răsputeri din cauza frigului. Dădea viguros din mânuţe şi din picioruşe. Fumul din încăpere se îngroşase şi îl făcu să tuşească. Tusea se repetă şi Îl cuprinse din ce în ce mai tare, iar părinţii se speriară amândoi. Micuţa Fiinţă de-abia venise pe lume – şi în această lume teribilă găsise nişte condiţii ostile, cu totul neprimitoare, care-L făcură să sufere încă din primele momente. La început, Iosif nici nu ştiuse ce să facă, dar văzându-L cum tremură şi cum tuşeşte, el se aşeză pe podea, îşi dezveli cu iuţeală veşmintele de la sân şi-L strânse pe micuţ la pieptu-i gol, lipindu-L de piele, lângă inimă, să-L încălzească. Se aplecă mult deasupra Lui să-I facă paravan cu tot trupul. Atunci izbucni în lacrimi şi, cuprins de emoţie, strigă: O, Doamne Dumnezeul meu! O, Doamne, ajută-ne! Ajută-ne, Iahve, Părintele nostru, Te rog, Te rugăm eu şi Maria… Ajută-ne! Şi zicând acestea Îi sărută bebeluşului căpşorul, mânuţele tremurânde, umeraşii, picioruşele reci ca gheaţa, suflând lung, de mai multe ori, aer cald peste ele şi sărutându-le din nou, iar şi iar.
Focul aproape că s-a stins, iar vântul sufla acum din ce în ce mai furios şi mai rece, stârnit parcă de duhuri potrivnice acestui moment binecuvântat. Căutând un loc ferit de curent, Iosif se ridică repede în picioare şi se strecură cu abilitate între trupul măgăruşului şi al boului, unde curentul nu mai părea atât de puternic, acoperind mai bine Pruncul.
Spre deosebire de gesturile rapide, foarte grăbite, aproape disperate, ale lui Iosif, care se zăpăcise cu totul, Maria, dovedindu-se mai tare şi mai calmă, dar cu mişcări încete de lăuză, deschise cufăraşul în care se aflau numai câteva albituri, încălzi scutecele la jarul rămas nestins şi veni să-şi învălui Pruncuţul în scutece calde. Privindu-şi cu aceeaşi dulce blândeţe bărbatul, ea îl întrebă:
– Unde-L punem acum? Nu ştiu unde să-L aşez.
Iosif privi descumpănit împrejur, împinse animalele puţin la o parte şi răspunse:
– Uite, până te schimbi tu, eu Îl pun în iesle, aici între paie… Uite-aici, Maria, sub respiraţia caldă a boului. E un locşor care pare mai cald decât în altă parte.
Pentru câteva momente, copilaşul fu aşezat în fundul ieslei, între paie. Câteva fire îi înţepau faţa şi micul Iisus începu din nou să plângă. Mama veni repede lângă El şi-L luă la sân unde Pruncuţul descoperi pentru prima dată izvorul laptelui matern, iar Iosif se întoarse la foc şi-l reînsufleţi.
Maria îşi legăna uşor Odrasla care, dând din nou de căldură, căscă pentru câteva clipite, apoi adormi imediat. Cu El în braţe, tânăra Mamă se duse din nou la iesle să-L culce.
– Iosife, te rog înveleşte-L cu mantaua mea, zise Maria.
– Bine, dar ţie o să-ţi fie frig.
– O, asta nu mai contează. Mantaua mea e moale şi caldă, iar mie nu-mi mai este atât de frig. Copilul nu trebuie să sufere.. Poftim, ia-o…

Scriitorul si artistul plastic Cristian Petru Balan din SUA

Scriitorul si artistul plastic Cristian Petru Balan din SUA

Iosif împături mantaua Mariei în două şi-L acoperi bine pe micuţul Iisus aranjându-L din nou în iesle, unde acum părea că se simte în deplin confort. Micuţul se cufundă imediat într-un somn adânc, în timp ce ambii părinţi îngenuncheară lângă iesle şi adresară lui Dumezeu o lungă rugăciune de mulţumire, de data aceasta în gând. După rugăciune, Iosif o cuprinse pe Maria după umeri să o încălzească. Vântul afară se mai potolise. Cocoşii trâmbiţau miezul nopţii şi începutul primei zile când Mântuitorul S-a întrupat pe planeta Terra, venind din slăvile universului într-o umilinţă de nedescris, să ia chip de Om şi să se jertfească pentru omenire, chiar dacă era întruparea lui Dumnezeu însuşi. Luna, care intrase în nori, şi-a arătat din nou rotundul ei plin de lumină. Părinţii priveau fascinaţi la Pruncul adormit în iesle, pe chipul căruia apăruse un zâmbet divin. Nici nu le venea să creadă cât de frumos este.
Deodată afară, în apropierea uşii, se auziră voci de bărbaţi şi behăitul unei oi. Erau păstorii care, anunţaţi de un Înger, veniseră să aducă primele daruri noului Împărat al omenirii şi să I se închine.

O povestire religioasa by CRISTIAN PETRU BALAN (SUA)

******Atentie,urmeaza

Emoție virală: o reclamă de Crăciun

VIDEO. Emoție virală: o reclamă de Crăciun, aproape 20 de milioane de afișări în cinci zile

Un lanț de magazine din Germania a „intrat” în cursa pentru cele mai puternice reclame de Crăciun. Agenția Jung von Matt a creat noul spot TV pentru magazinele Edeka au ales o reclamă cu un mesaj emoționant. Spotul, urcat pe YouTube pe 28 noiembrie, a făcut până la momentul publicării acestui articol peste 18 milioane de afișări. Reclama a fost urcată și pe pagina de Facebook a Edeka, unde a făcut 16 milioane de afișări și peste 500.000 de share-uri.
Reclama spune povestea unui bătrân ce locuiește singur, iar copiii și nepoții sunt mereu prea ocupați ca să vină să-l viziteze de sărbători. Copiii săi, care au deja familiile lor, se află în diferite colțuri ale țării.
Într-o zi, copiii bătrânului primesc chiar în preajma sărbătorilor scrisori în care sunt informați că bătrânul a murit.
Aceștia, îndurerați, se grăbesc să ajungă la casa tatălui lor, pentru a-l conduce pe ultimul drum.
Ce se întâmplă în continuare, vedeți în clipul video. (paginademedia.ro)

**********************URARI DIN AUSTRALIA

george roca -australia-rexlibrisDistinşi prieteni
Să vă bucuraţi de minunata sărbatoare
a Craciunului
şi de un An nou 2016,
bun si prosper.
La mulţi ani !

Cu pretuire,
Liana şi George Roca
Sydney, Australia

GEORGE ROCA (AUSTRALIA) : SEARA DE CRACIUN

Este seara de Crăciun,
Stelele sclipesc în ceruri,
Luna s-a gătit de gală,
Peste tot e armonie!

Este seara de Crăciun,
Nori pufoşi cu albe mantii
Cern încet fulgi de zăpadă,
Peste tot e feerie!

Este seara de Crăciun,
Creştineasca sărbătoare,
Îngerii cântă colinde,
Peste tot e pietate!

Este seara de Crăciun,
Stau doar eu cu mine însumi,
Mi-e un dor nebun de tine,
Peste tot, singurătate!

Este seara de Crăciun,
M-am culcat să-mi alin dorul,
Te visez numai pe tine,
Peste tot e doar iubire!

Este seara de Crăciun,
Visele mă duc departe,
Sunt copil ca altădată,
Peste tot doar amintire!

Este seara de Crăciun,
Lângă mine stau părinţii,
Aşteptăm să vină Moşu’…
Peste tot, doar mângâiere!

Este seara de Crăciun,
Mă trezesc udat de lacrimi,
Nu mai e ca altădată,
Peste tot e doar durere!

by GEORGE ROCA (AUSTRALIA)

–––––––––––––––-

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

PICTURA.ANCA BULGARU-PEISAJE DE IARNA

Email: vbulgaru08@yahoo.com
Telefon:

Andra – Din Ceruri Ninge Alb (Official Video)

 

Cum să faci cadouri în funcţie de zodie //Michael Buble & Thalia va ureaza CRACIUN FERICIT-MERRY CHRISTMAS-FELIZ NAVIDAD !


Este luna cadourilor! Dacă ai nevoie de un ghid, ţi-l oferim pe cel al zodiilor!

Berbec

Fiind un nativ energic şi dornic de schimbare, acesta are nevoie de spontaneitate. Cei născuţi în zodia berbec  sunt competitivi, curajoşi şi încrezători. Fiind firi active, aceştia apreciază articolele sportive sau obiectele vestimentare pe care le-ar putea putea îmbina cu sportul sau cărţile de acţiune şi filmele poliţiste.  Femeile berbec sunt cochete, punandu-şi în evidenţă atuurile. Cele mai bune idei de cadouri pentru  berbec: produse cosmetice, jocuri, filme de război, bijuteri cu pietre specifice zodiei, ceasuri, brichete sau ochelari de soare.

Taur

Nativii născuţi în zodia taur sunt nişte gurmanzi. Ei apreciază o cină romantică sau prezenţa prietenilor – la masă! Atăt bărbatul cat şi femeia taur adoptă un stil serios şi elegant dar, în ciuda aparenţelor,  sunt firi cu un dezvoltat simţ al umorului. Cadourile ideale pentru această zodie sunt: dulciurile, băuturile fine, curelele din piele; ceasurile; parfumuri; cărţi de bucate; obiectele de decor precum: tablouri sau rame pentru pozele de familie, lumânări;  piesele vestimentare în culori neutre, haine din piele, eşarfe din mătase; aticole de frumuseţe: loţiuni de corp.

Gemeni

Gemenii sunt zodii de aer, preferă schimbările şi sunt adepţii noilor experienţe. Nativii gemeni au un spirit artistic dezvoltat şi sunt atraşi de tot ceea ce este nou. Bărbatul gemeni preferă cadourile care să-l ajute să-şi consume energia precum: bicicleta, motocicleta, o excursie la munte, concerte, în timp ce  femeia gemeni ar fi încântată să primească piese vestimentare moderne (culori: orange, portocaliu, galben). Idei de cadouri pentru gemeni: articole de scris, enciclopedii, cărţi, reviste,  articole pentru excursie, parfumuri.

Rac

Racul este familistul zodiacului. El are în permanenţă nevoie de afecţiune şi de securitate, iar cadourile pe care le-ar aprecia sunt:  ciocolata, articole pentru bucătărie, papuci de casă, halat de casă, articole pentru dormitor sau camera copiilor, cărţi de poezie sau cărţi de dragoste,  muzică romantică sau cărţi vechi.

Leu

Leul este o persoană senină şi extrovertită, reuşind să-şi facă prieteni cu uşurinţă.  Doreşte să lase peste tot o impresie bună şi bijuteriile scumpe, de lux sunt doar câteva dintre cadourile care l-ar face fericit. Fiind o fire încăpăţânată şi orgolioasă, leul este foarte greu de mulţumit. Darurile care i-ar satisface dorinţele sunt:  obiecte de artă, articole pentru sufragerie, bilete la teatru,  articole vestimentare, ciocolata fină, cosmetice.

Fecioară

Cei născuţi în zodia fecioară sunt persoane practice,  amabile, responsabile şi exigente în muncă. Atât femeile, cât şi bărbaţii fecioară sunt atraşi de obiectele care i-ar ajuta să-şi îndeplinească mai repede îndatoririle. Cele mai bune cadouri pentru fecioară sunt: agende, calendare, articole de birou,  precum geanta, servieta ; articole cosmetice, precum loţiuni de corp, spumă de baie, parfumuri cu esenţe fresh; cărţi din critica literară.

Balanţă

Balanţele sunt firi deschise către lume, populare dar au nevoie de linişte şi armonie.  Nativii balanţă se îmbracă elegant, demonstrând un simţ estetic.  Cadourile potrivite pentru zodia balanţă sunt: articolele de divertisment: cărţi umoristice;  dulciurile: bomboane, ciocolată; articole de scris: stilouri personalizate; obiecte de artă, muzică, picturi, piese vestimentare elegante.

Scorpion

Scorpionii preferă misterul. Personalitatea scorpionului este una magnetică, carismatică, atrăgându-i pe toţi ca un magnet.  Sunt totodată sensibili şi emoţionali.  Cadourile care le-ar capta atenţia sunt: cărţi poliţiste sau erotice;  articole cu tenta esoterică; obiecte vechi;  alimente şi băuturi fine; invitaţii la un resturant intim, secret; lenjerie intimă, articole cu tentă erotică, piese vestimentare în nuanţe de grena sau negru, ceasuri, bijuterii.

Săgetător

Săgetorii sunt firi energice. Interesaţi de tot ceea ce este nou, dar şi de aventură, săgetătorii preferă activităţile spontane în locul celor planificate. Ei au un mare interes pentru călătorii. Cadourile ideale pentru săgetători sunt: articole pentru camping, cărţi în limbi străine, cărţi despre civilizaţii străine, cărţi umoristice, articole pentru călătorie, vacanţe, parfumuri, piese vestimentare în nuanţe de negreu sau verde.

Capricorn

Fiind zodii de pământ, capricornii au o personalitate puternică şi un caracter liniştit. Preferă să vizioneze un film acasă, în locul atmosferei agitate de la o petrecere. Cadourile ideale pentru un capricorn constau în: filme pliţiste, de acţiune sau comedii, obiectele vestimentare în nuanţe pământii şi din materiale călduroase; cărţile; parfumurile; ceasurile sau obiectele decorative.

Vărsător

Vărsătorul este tipul omului liber, modern, care nu acceptă nicio constrângere.  Este interesat de tot ceea ce este nou, iar vestimentaţia sa este tinerească şi modernă. Vărsătorii preferă cadouri precum: articolele pentru computer, jocurile,  aparatele foto sau video,  bilete la film, articole vestimentare moderne, cărţi şi filme de acţiune, produse de înfrumuseţare precum: parfumuri, loţiuni de corp, spumă de baie.

Peşti

Peştii sunt sensibili şi romantici. Preferă articolele create speciale pentru ei, în locul produselor scumpe din magazin. Firi artistice, cadourile perfecte pentru peşti sunt: articolele de artă, obiectele de scris personalizate, ramele foto, obiecte decorative, bilete la piese de teatru sau concerte, articole pentru baie, încălţăminte, piese vestimentare în culori deschise. (ONE.RO)

********CRACIUN FERICIT !

macaulay culkin-merry christmas-la multi ani-craciu fericit-feliz navidad

Michael Buble & Thalia – Feliz Navidad (Mis Deseos)

Poezie.NICHITA STANESCU : Cântec de iarnă //Muzica.CLEOPATRA STRATAN: A venit ,a venit iarna ! //Pictura. THOMAS KINKADE


NICHITA STANESCU ( 1933-1983) : Cântec de iarnă

POETUL NICHITA STANESCU (student)

Eşti atât de frumoasă, iarna!
Câmpul întins pe spate, lângă orizont,
şi copacii opriţi, din fuga crivăţului…
Îmi tremură nările
şi nici o mireasmă,
şi nici o boare,

doar mirosul îndepărtat, de gheaţă,
al sorilor.
Ce limpezi sunt mâinile tale, iarna!
Şi nu trece nimeni
doar sorii albi se rotesc liniştit, idolatru
şi gândul creşte-n ceruri
sonorizând copacii
câte doi,
câte patru.

**********************IARNA IN PICTURILE LUI THOMAS KINKADE (1958-2012)

CLEOPATRA STRATAN-A VENIT,A VENIT IARNA!

om zapada 1

Pro-Unire.CRISTIAN PETRU BALAN (SUA) : INAMICII NOȘTRI DE MOARTE AU ÎNCEPUT ATACUL !


CRISTIAN PETRU BALAN (SUA) : INAMICII NOȘTRI DE MOARTE AU ÎNCEPUT ATACUL !
Scriitorul si artistul plastic Cristian Petru Balan din SUA

Scriitorul si artistul plastic Cristian Petru Balan din SUA

Ei sunt aciuiați într-un așa-numit ”Grup politic”, în realitate, o mai veche organizație antiromânească diversionistă, FOARTE PERICULOASĂ, plină de profundă ură, de dispreț și de șovinism debordant față de tot ce este românesc, o clică veninoasă condusă și remunerată de Moscova, cu sediul la Chișinău și strecurată tacit pe diferite canale, inclusiv pe internet, care își împroșcă dejecțiile murdare pe o fițuică electronică infectă, intitulată ”MOLDOVA TREBUIE SĂ FIE CU RUSIA” (deci… SĂ APARȚINĂ RUSIEI) ! Prin stratageme perfide, organizația racolează membri derutabili pe care îi îndoctrinează cu ură față de ”românii cotropitori”, falsificând istoria reală (într-un articol jalnic, scris în limba rusă, se spunea că nici un document istoric vechi nu amintea vreodată de români, ci numai de moldovenii care, înaintea românilor, erau consemnați de istorie, pe când românii nu erau pomeniți nicidecum în vreo cronică și că moldavii basarabeni sunt înrudiți cu rușii, fără să aibă ceva comun cu românii ”fasciști” de dincolo de Prut, care doar i-au asuprit necontenit, dar articolul pomenea totuși de existența valahilor (numele vechi al românilor)… Cu asemenea gogomănii execrabile conducătorii grupuscului vor să deruteze pe frații noștri moldoveni în aceste zile tensionante când unioniștii din ținutul românesc vecin se luptă din răsputeri și cu mult patriotism pentru realipirea Basarabiei cu țara.

Ei recrutează, cu un anumit tact, pâlcuri de moldoveni decuplați de realitatea istoriei bazată pe documente ferme, îndoctrinându-i spre a deveni o coloană a 5-a militară, în cazul când Rusia, sub pretextul că va trebui să-și apere cetățenii ruși, va încerca o diversiune în genul celei din Ucraina. Realitatea este mult mai serioasă decât pare și moldovenii care se lasă păcăliți sporesc numărul trădătorilor.

De aceea, este nevoie mai mult ca oricând de vigilență și de o puternică revistă pro-unionistă, cu caracter istoric, de o publicație care să anihileze în mod științific inepțiile șovine lansate de grupul criminal anti-românesc. Este nevoie de o asemenea revistă care să apară zilnic pe hârtie și pe net. Cine o va redacta ?.

CRISTIAN PETRU BĂLAN, profesor de Istoria universală,
Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România,
Membru titular al Academiei Româno-Americane de Științe și Arte
––
Fotografia postată de Cristian Petru Balan.
 NOTA BENE: Sunt peste 11.800 de membri ai numitei organizații antiromânești care solicită zilnic noi înscrieri ! Mulți ați văzut-o și pe Facebook. (REGRETABIL – dar și unii români s-au strecurat printre ei… De ce vor aceștia să încurajeze și să sprijine ideile diabolice ale acestei perverse grupări inamice neamului românesc ? )
 ************* „JUNELE MIHAI EMINESCU, RELAXÂNDU-SE ÎN MIJLOCUL NATURII´´-Pictura de CRISTIAN PETRU BALAN ( SUA)-2015
"JUNELE MIHAI EMINESCU RELAXÂNDU-SE ÎN MIJLOCUL NATURII-Pictura de CRISTIAN PETRU BALAN ( SUA)-2015

Ion si Doina Aldea Teodorovici – Eminescu

cristian petru balan (sua)-sculptura : mihai eminescu-veronica micle

 primul grup statuar  mihai eminescu  si veronica micle,amplasat in orasul prahovean boldesti-scaieni,realizat de cristian petru balan (sua) :

cpb1

 

MIRCEA BADEA: A trecut o lună de la tragedia de la Colectiv. Acum vor să îl rezolve şi pe Arafat


 Mircea Badea a explicat, în pasa cu Sinteza Zilei, de joi seară, că la o lună după tragedia de la Colectiv, anumite concluzii pot fi trase, fără elementul emoţional.

„Acum, la o lună de la tragedia din Colectiv, cred că putem să fim suficient de obiectivi în legătură cu ce s-a întâmplat. Nu în club, că acolo e clar. Ci după. Pentru mine şi pentru mulţi ca mine, e clar că s-a îndeplint un plan de măsuri. Să se dea jos Guvernul şi să se ardă holdele, să se otrăvească fântânile. A mai rămas Arafat.

 
Acum trebuie rezolvat şi Arafat. Din punctul meu de vedere, toate aceste lucruri au legătură cu Arafat. Nu cred că există vreun motiv corect, inteligent, rezonabil, raţional pentru ceea ce se întâmplă azi.

Orice fel de gâgă care are minime cunoştinţe despre orice ştie că un om cu arsuri pe o mare parte din corp este predispus la infecţii. Sunt cunoştinţe elementare. Nu trebuie să faci medicina pentru asta. Sunt convins că şi ăştia, Tolontanii, şi ei ştiu asta. Dar nu aici este miza. Miza este planul de măsuri care este, după părerea mea, orchestrat şi trebuie dus la îndeplinire.

O întrebare logică, umană, este: Ceilalţi cu arsuri, care au supravieţuit, nu au fost expuşi aceloraşi „bombe biologice”? Numai cei care au decedat? Cum se face că unii au supravieţuit şi alţii nu? Dacă acel spital este o bombă biologică?

Apoi vorbim despre încă un discurs nesimţit. Tu, rănit, vine ambulanţa şi trebuie să te transporte direct la Londra. Nu pot să am empatie pentru nesimţire. Cu toată dragostea, sunt mulţi copii bolnavi cu cancer în România care nu sunt trimişi uite aşa, la Londra, cu avionul. Deci în cazul lor statul nu s-a executat. În cazul tinerilor, uite nu s-a executat „pe loc”. Şi e inept să ai senzaţia că iei un ars din Colectiv şi îl trimiţi direct în străinătate. De altfel, medicii străini au explicat că nu se putea face nimic în plus.

Resultado de imagen de IN GURA PRESEI

Mi se pare o nesimţire cutremurătoare. În clubul Colectiv erau adulţi. Cu toată dragostea, unii dintre ei nu erau asiguraţi medical. Cu toate astea, statul român, aşa cum este el, a decis că plăteşte integral tratamentele de sute de mii de euro per om.

Mi se pare indecent ca într-o ţară în care există copii bolnavi de cancer să existe un astfel de discurs. Tinerii adulţi din clubul Colectiv au fost trimişi în străinătate când s-a putut. Şi se decontează integral. O măsură decentă ar fi, acum, un cioc mai mic. Cu toată dragostea.” (JURNALUL.RO)

**************************REMEMEBER 2012

 Raed Arafat – cine este omul pentru care Romania a iesit in strada

Raed Arafat

Nascut in 24 mai 1964, in Damasc, Siria, Raed Arafat este un un medic roman de origine palestiniana, specializat in anestezie-terapie intensiva.

Pasiunea pentru medicina de urgenta a demonstrat-o inca de mic, atunci cand, alaturi de mai multi colegi de clasa, infiinteaza in orasul copilariei, Nablus, Cisiordania, o echipa de prim ajutor.

In 1981, pe atunci abia un adolescent in varsta de 17 ani, Raed Arafat hotaraste sa emigreze in Romania pentru a se dedica pasiunii sale – medicina.

 Limba romana a invatat-o la Pitesti, ulterior urmand cursurile Universitatii de Medicina „Iuliu Hategan” din Cluj. Specializarea – anestezie terapie intensiva – a urmat-o la Targu Mures si Cluj.

SMURD – Serviciul Mobil de Urgenta Reanimare si Descarcerare

La aproape un an de la Revolutia din ’89, in 1990, si la o varsta – 26 de ani – la care cei mai multi dintre tineri nici macar nu si-au facut ordine in prioritati, Raed Arafat ia o decizie care va schimba definitiv fata medicinei de urgenta romanesti si infiinteaza Serviciul Mobil de Urgenta Reanimare si Descarcerare.

Serviciul de prim ajutor, infiintat cu ajutorul Clinicii de Anestezie Terapie Intensiva, a functionat initial sub numele de SMUR (Serviciul Mobil de Urgenta Reanimare). Si asta pentru ca, la aceea vreme, nu se puteau face descarcerari.

De atunci SMURD a continuat sa se dezvolte, sub atenta supraveghere a creatorului sau, ajungand sa opereze astazi in 36 de judete din tara si municipiul Bucuresti.

SMURD a reusit sa stabileasca de-a lungul timpului si legaturi cu mai multe state europene, printre care Marea Britanie si Norvegia.

Incercarea de reformare a sistemul sanitar a scos Romania in strada

In 23 august 2007, Raed Arafat a fost numit subsecretar de stat in Ministerul Sanatatii, de catre Calin Popescu Tariceanu, pe atunci prim-ministrul Romaniei. Este postul pe care l-a pasasit, saptamana aceasta, in 10 ianuarie 2012, dupa un conflict deschis cu presedintele Traian Basescu.

In 11 ianuarie, in functia pe care o ocupase Arafat timp de cinci ani este numit seful Unitatii de Primiri Urgente a Spitalului Universitar de Urgenta Bucuresti, Andrei Georgescu.

Dupa lungi dezbateri televizate si inceperea protestelor in tara, seful statului retrage, vineri, legea sanatatii. Efectul este opus celui scontat, iar bucurestenii au iesit instant in strada. Protestul spontan din Piata Universitatii s-a mutat aseara in fata Palatului Parlamentului.

Sambata protestele au continuat in toata tara, dar si in Capitala, unde protestatarii s-au batut cu jandarmii, care au folosit gaze lacrimogene. In conflictul dintre cele doua parti au picat victime si mai multi jurnalisti.

Pornite initial ca mitinguri de sustinere a lui Raed Arafat, manifestatiile s-au transformat rapid in proteste la adresa Guvernului si a presedintelui Traian Basescu.

Premii si distinctii

– 2003 –  Ordinul National „Pentru Merit” in gradul de Cavaler acordat de presedintele Romaniei in functie in acea perioada, Ion Iliescu, pentru intreaga activitate stiintifica si de cercetare, pentru contributia deosebita la dezvoltarea si promovarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor in Romania;

– 31 decembrie 2005 – Raed Arafat a fost decorat de catre Traian Basescu, presedintele Romaniei, cu Ordinul National „Pentru Merit” in grad de Ofiter, pentru eforturile depuse in salvarea oamenilor la inundatii si pentru eforturile depuse zi de zi pentru salvarea vietilor a numerosi romani;

– 2010 – Raed Arafat a fost numit profesor invitat la Universitatea de Medicina si Farmacie „Victor Babes” din Timisoara.(PRO TV.RO)

**********

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

Smiley-Fii TU România!

Fii TU Romania!

Versuri Fii TU Romania

“Fii tu cel care zambeste
Cand privesti in viitor,
Tu esti cel care cladeste soarta tuturor
Fii TU Romania!

Arata-ne TU ca se poate,
Esti liber sa fii cat poti de bun!
Schimbarea incepe cu tine,
Momentul e acum.
Fii TU Romania!

R: Fii tu cel ce da speranta
Unde nu mai e deloc,
Fii eroul fara fata
Da o mana de-ajutor!
Daca vrei sa traiesti in tara ta,
Fii TU Romania!

Fii tu primul care striga
Adevarul gol-golut
Si cand te uiti in oglinda,
Deja suntem mai multi!
Fii TU Romania!

Fii tu primul care-asculta
Care iarta in tacere
Fii tu primul care-ajuta din placere
Fii TU Romania!

 

Studiu: 70% din românii din diasporă vor să vină acasă, dar corupția și nivelul de trai scăzut îi împiedică


Mulţi dintre românii din diaspora şi-ar dori să se întoarcă acasă, dar corupţia, mentalitatea şi nivelul scăzut de trai din ţară reprezintă principalele bariere care îi împiedică să facă acest lucru, reiese dintr-un studiu prezentat, marţi, la Alba Iulia, în cadrul unei întâlniri Re>patriot, prima conferinţă derulată prin acest proiect desfăşurată în România.

Potrivit studiului, motivul principal al emigrării l-au constituit condiţiile materiale, românii fiind atraşi de nivelul ridicat de trai din ţările în care au migrat, dar dorul de acasă i-ar face să se întoarcă, a afirmat Felix Tătaru, Fondator GMP Grup, care a prezentat câteva dintre concluziile unui studiu despre emigranţii români comandat de Romanian Business Leaders (RBL) şi realizat de Open-I Research.

‘Din cei pe care i-am cercetat până acum, 70% vor să se întoarcă în ţară. (…). Aproape 40% vor să se întoarcă până în trei ani, 20% chiar anul acesta. Corupţia este principala barieră pentru care nu s-ar întoarce în ţară şi pe locul doi este nivelul de trai scăzut din România. De ce totuşi s-ar întoarce? Pentru a fi alături de cei dragi, pentru a-şi petrece în ţară anii de pensie şi pentru că au văzut că în România nivelul de trai a început să se îmbunătăţească. (…). Foarte mulţi dintre ei spun că ar investi în ţară, în turism şi în agricultură’, a menţionat Felix Tătaru.

Acesta a adăugat că aproape jumătate, respectiv 48%, cred că situaţia s-ar putea îmbunătăţi în următorii ani în România.

‘Concluziile pe scurt ale acestui studiu: motivul principal pentru care românii din diasporă vor să se întoarcă în ţară sunt dorul de casă, de cei dragi. Bariera principală este corupţia, nivelul scăzut de trai şi mentalitatea din ţară. Românii stabiliţi peste hotare sunt preponderent optimişti în ceea ce priveşte viitorul în România. Ei spun că procesul migrării are şi avantaje şi dezavantaje’, a conchis Felix Tătaru.

Iniţiator al proiectului, actualul ministru al Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, Marius Bostan, a afirmat că trebuie realizată ‘o unire sufletească şi spirituală’ şi ‘să nu mai existe două Românii, una aici şi una în diasporă’.

‘Iniţiatorii proiectului Re>patriot au fost animaţi încă de la început de valorile şi principiile care au animat generaţia de la 1918, care a făcut Marea Unire. Dragostea faţă de ţară, faţă de tradiţii, respectul faţă de înaintaşi şi gândul la viitor au fost şi atunci şi sunt şi acum reperele noastre. (…). Noi, cei din 2015, ne propunem să continuăm proiectele înaintaşilor noştri, de la 1918 şi chiar de mai dinainte. Ca şi ei, ne propunem să construim o Românie puternică, cu instituţii democratice solide şi strâns legate de structurile euro-atlantice’, a declarat Marius Bostan.

Ministrul a adăugat că, dacă în umă cu un secol un rol esenţial l-au jucat juriştii şi istoricii, în 2015 un rol esenţial trebuie să-l joace antreprenorii, medicii, profesorii şi specialiştii în ITI. ‘Tocmai de aceea, la începutul acestui an, peste 300 de antreprenori au lansat acest proiect. Re>patriot are ca scop principal realizarea unui alt tip de unire, la care să participe de această dată atât românii din interiorul graniţelor, cât şi cetăţeni români din diasporă. Credem că putem realiza acest lucru doar prin creşterea încrederii între cele două părţi, prin respectarea drepturilor cetăţenilor români de pretutindeni şi informarea lor corectă despre oportunităţile de afaceri pe care le au în ţară’, a spus Marius Bostan.

El a spus că diaspora românească a funcţionat în ultimele două secole ca o adevărată ancoră, înfiptă adânc în solul ideilor, valorilor lumii libere, a lumii occidentale.

‘Asemenea înaintaşilor noştri, noi trebuie să realizăm acum în primul rând o unire sufletească şi spirituală, să nu mai existe două Românii, una aici şi una în diasporă’, a conchis ministrul Marius Bostan.

Re>patriot a fost lansat în primăvara acestui an de către RBS, cu scopul de a încuraja repatrierea românilor prin antreprenoriat şi implicarea lor activă în dinamizarea mediului de afaceri autohton. În cadrul proiectului s-au desfăşurat şase conferinţe, la Madrid, Valencia, Londra, Dublin, Milano şi Torino.

La conferinţa de la Alba Iulia, prima organizată în ţară, au fost prezenţi membrii RBS, Consilierul de Stat la Departamentul pentru Relaţia cu Românii din Afara Graniţelor al Administraţiei Prezidenţiale, Sandra Pralong, antreprenori, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene.

Sursa – Agerpres


revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

Mircea Rusu Band- Iarba verde de acasa

DULCE PONTES,REGINA MUZICI FADO,VA CONCERTA LA SALA PALATULUI DIN BUCURESTI, PE 2 DECEMBRIE2015,NE-A ANUNTAT ORGANIZATORUL PROJECT EVENTS ROMANIA

5 zile pana la concertul lui DULCE PONTES!

„O voce splendida” – La Republica (Italia)
„Emotii autentice” – La Vangarda (Spania)
„Artizana noului fado, mostenitoare a Amaliei Rodriguez si a lui Jose Afonso, prin interpretarea sensibila si autentica, in spiritul traditiei portugheze muzicale si poetice” – (Premio TENCO – Italia)
„Vocea care rescrie nostalgia” (El Mundo – Spania)

Marin MIHAI (Spania) : ´´ E atata strigare, nostalgie si dor (portughezul´´saudado´´ ?) in interpretarea si cantecele reginii muzicii contemporane  fado- Dulce Pontes,incat vantul si marea se fac ecoul ei ,ii duc vibratia sufleteasca spre inima   inlacrimata sau indragostita a lumii. Ea doineste din toata fiinta,nu ai cum sa ramai de piatra. Rezonezi cu  bucuria si tristetea  glasului ,la emotia transmisa de  cantecele fermecatoarei dive lusitane´´

Dulce Pontes-Canção do Mar (videoclip oficial)

Top 10 – Cei mai puternici oameni din lume, în 2015// Muzica.ALEXANDRA USURELU-Pretul corect


In foto: Alexandra Usurelu

–––––––––––––––––––––––––––––––––––

Top 10 – Cei mai puternici oameni din lume

Pot influența destinele a milioane de oameni, fie că este vorba de cetățeni sau angajați. Numele lor este cunoscut de întreg mapamondul, fiind lideri de stat, conducători ai unor instituții cu greutate, antreprenori sau filantropi. IMOPEDIA.ro prezintă clasamentul celor mai influenți oameni din lume, pe parcursul lui 2015, conform analizei realizate de prestigioasa publicație Forbes.

10 Larry Page10. Larry Page

  • Ocupație: CEO Alphabet
  • Țara de reședință: Statele Unite ale Americii
  • Vârstă: 42 ani
  • Locul 9, în 2014

Co-fondatorul celui mai puternic motor de căutare din lume, Larry Page, a preluat, din vara acestui an, funcția de CEO a grupului Alphabet, din care fac parte giganți precum Google sau Google X lab, dar și afaceri precum Calico, Nest și Fiber.

9 Narendra Modi9. Narendra Modi

  • Ocupație: prim-ministru
  • Țara de reședință: India
  • Vârstă: 65 ani
  • Locul 15, în 2014

De la investirea în funcție, Modi s-a concentrat pe reformarea și modernizarea infrastructurii și aparatului politic al Indiei, rezultatele aducându-i un val uriaș de simpatie. Susținător al tehnologiei, Narendra Modi este unul dintre cei mai urmăriți politicieni din lume, pe social media.

8 David Cameron8. David Cameron

  • Ocupație: prim-ministru
  • Țara de reședință: Regatul Unit
  • Vârstă: 49 ani
  • Locul 10, în 2014

Liderul revoluționar al Partidului Conservator Britanic, David Cameron a adus un val de prospețime în politica din U.K. Totodată, acesta este cel mai tânăr prim-ministru al țării, din ultimele două secole. Absolvent al Universității Oxford, Cameron a intrat în politică înainte de a împlini 30 de ani.

7 Janet Yellen7. Janet Yellen

  • Ocupație: președinte al băncii centrale americane
  • Țara de reședință: Statele Unite ale Americii
  • Vârstă: 69 ani
  • Locul 6, în 2014

Janet Yellen a intrat în istorie în 2014, când a devenit prima femeie investită în funcția de președinte al Consiliului guvernatorilor băncii centrale americane (Rezerva Federală). În prezent, ocupă locul 4 în clasamentul celor mai puternice femei din lume.

6 Bill Gates6. Bill Gates

  • Ocupație: co-fondator Microsoft și Fundația Bill & Melinda Gates
  • Țara de reședință: Statele Unite ale Americii
  • Vârstă: 60 ani
  • Locul 7, în 2014

Fondatorul celei mai mari companii de software din lume a renunțat la business, în urmă cu 15 ani, pentru a se dedica filantropiei. Cu o avere estimată la aproape 80 miliarde de dolari, Bill Gates este, în prezent, cel mai bogat om de pe planetă.

5 Xi Jinping5. Xi Jinping

  • Ocupație: secretar general al Partidului Comunist
  • Țara de reședință: China
  • Vârstă: 62
  • Locul 3, în 2014

Considerat a fi cel mai puternic conducător chinez de la Mao Zedong încoace, Xi Jinping conduce, cu mână de fier, țara în care se regăsește aproape 20% din populația lumii. Luptând mai abitir decât predecesorii săi împotriva corupției, Xi Jinping a pus bazele unor alianțe economice fără precedent.

4 Papa Francis4. Papa Francisc

  • Ocupație: conducătorul Bisericii Romano-Catolice
  • Țara de reședință: Vatican
  • Vârstă: 78 ani
  • Locul 4, în 2014

Liderul spiritual al circa 1,2 miliarde de suflete, Papa Francisc a reușit să transforme drastic imaginea conservatoare a Bisericii Catolice. Primul papă originar din America Latină, argentinianul Jorge Mario Bergoglio a fost ales în martie 2013.

3 Barack Obama3. Barack Obama

  • Ocupație: președinte
  • Țara de reședință: Statele Unite ale Americii
  • Vârstă: 54 ani
  • Locul 2, în 2014

Deși SUA rămâne cea mai mare forță militară, economică, tehnologică și diplomatică din lume, președintele său a pierdut conducerea clasamentului, încă de acum doi ani. Cu toate acestea, Obama va rămâne în istorie drept primul afro-american ales în această funcție.

2 Angela Merkel2. Angela Merkel

  • Ocupație: cancelar
  • Țara de reședință: Germania
  • Vârstă: 61 ani
  • Locul 5, în 2014

Văzută drept un model de corectitudine de o întreagă planetă, Angela Merkel este prima femeie aleasă în funcția de cancelar al Germaniei, dar și șeful de stat cu cel mai lung mandat, din Uniunea Europeană. Totodată, de 10 ani, aceasta se află în fruntea clasamentului celor mai puternice femei din lume.

1 Vladimir Putin1. Vladimir Putin

  • Ocupație: președinte
  • Țara de reședință: Rusia
  • Vârstă: 63 ani
  • Locul 1, în 2014

Președintele Rusiei demonstrează, și în acest an, că este unul dintre puținii oameni din lume care poate face ceea ce dorește, fără nicio consecință. Aflat, pentru al treilea an consecutiv, pe primul loc în clasamentul celor mai influenți oameni din lume, fostul ofițer KGB se află la al treilea mandat, în fruntea Rusiei. (imopedia.ro)

 ******************************************************************************************
–HAI,ROMANIA !––VA RECOMANDA MUZICA ALEXANDREI USURELU
https://mihaimarin.files.wordpress.com/2015/04/revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c.gif?w=620
https://i2.wp.com/www.pressalert.ro/wp-content/uploads/2015/03/alexandrausurelu-7-1024x768.jpg

Alexandra Ușurelu, una dintre cele mai iubite artiste de muzică non-mainstream din România, te cucerește încă din primele secunde în care începi să o asculți. Căldura, bucuria și frumusețea pe care artista le emană de fiecare dată când urca pe scenă, te duc într-o lume de poveste în care personajul principal este muzica pentru suflet.

Același lucru l-a simțit și Andreea Marin care, în 2011 a fost impresionată de concertul Alexandrei ce debuta pe scena Teatrului Odeon, în cadrul Galei “Femeia Contează”.

Cele două încep o frumoasă colaborare ce s-a materializat în turneele “Din dragoste pentru femei” și “Prețuiește Viața”. Au urmat colaborari ale Alexandrei cu nume importante din industria muzicală românească, precum: Trupa Vunk, Mircea Vintilă, Mircea Rusu, Walter Dionisie, Bobby Stoica, dar și cu Mariano Castro, pianistul argentinian al trupei de succes internațional Narcotango, nominalizată de două ori la premiile Latin Grammy,precizeaza eventim.ro.

Alexandra Usurelu si Mircea Vintila au ridicat sala in picioare la concertul de lansare al piesei “Ceva se intampla cu noi”

In foto:Compozitorul și producătorul Bobby Stoica (sotul Alexandrei),folkistul Mircea Vintila si Alexandra Usurelu

–––––––––-

Alexandra Usurelu – Pretul corect (videoclip oficial)

Tum,tum ! :)….Alexandra Usurelu – La capatul lumii (videoclip oficial)


**********AFIS CULTURAL

CEZAR OUATU-ONE VOICE SHOW-24 NOV.2015,ORELE 19.00-CINEMA PATRIA BUCURESTI

Cezar Ouatu – One Voice Benefit Concert Show. To “Colectiv” angels & survivors

Afis event Cinema Patria 1

Cezar Ouatu – One Voice Show, concert dedicat îngerilor “Colectiv” & supraviețuitorilor

Artistul ploiestean Cezar Ouatu și organizatorii “One Voice Show” dedică întregul spectacol și încasările acestuia, îngerilor “Colectiv” & supravieţuitorilor celei mai cumplite tragedii din România ultimilor douăzeci de ani. Pentru a le cinsti memoria, pentru a le prețui sacrificiul, pentru a le alina familiile, pentru a da glas unui sens profund de solidaritate și de responsabilitate, Cezar Ouatu, Corala Danielescu – dirijor: Valentin Gruescu, Pop Symphony Orchestra, dirijor: Andrei Tudor & noi, publicul lor, suntem, pe 24 noiembrie 2015, o singura voce (artistică și umană) ! La “Cinema Patria”, în București, ora 7:00 pm.

 

––––––

JOSE CARRERAS va concerta alaturi de Filarmonica de Stat „Transilvania”!

–-

Anul acesta, Hrusca ii va colinda pe bucuresteni pe 14 Decembrie!

ATACURI TERORISTE LA PARIS.Cel mai SANGEROS atentat din Europa, dupa Madrid, in 2004,cand au cazut victime si 16 romani


pray-for-paris-rugaciune-pentru -paris

sursa foto: reuters

–––JE SUIS PARIS !

https://i0.wp.com/www.click.ro/sites/default/files/styles/articol/public/medias/2015/11/15/img-20151115-wa0000.jpg



https://i1.wp.com/img.20mn.fr/q6CcCyS9SgC6kwjRqT71Ug/648x415_une_personne_blessee_evacuee_du_bataclan_le_13_novembre_2015_a_paris.jpgsursa foto:20minutes.fr

Presedintele Francois Hollande a decretat stare de urgenta pe intreg teritoriul tarii, ceea ce inseamna ca anumite locuri vor fi inchise, circulatia restrictionata si, de asemenea, ar putea fi decisa efectuarea de perchezitii” in toate zonele Parisului. Atacurile teroriste simultate de vineri seara, soldate cu cel putin 126 de morti, un bilant provizoriu, sunt cele mai sangeroase de la atentatul de la Madrid, din 2004, scrie Le Figaro.

AtacSursa foto: lefigaro

7 ianuarie 2015 – Franta. Doi francezi jihadisti, frantii Kouachi, ucid 12 persoane, dintre care cinci caricaturisti, la sediul din Paris a saptamanalului satiric Charlie Hebdo. A fost un act de razbunare pentru publicarea unor caricaturi cu Mahomet in 2006 si 2012. Cei doi sunt impuscati de jandarmi. Un al treilea atacator reuseste sa fuga.

Simultan, alt jihadist francez, Amedy Coulibaly, omoara cinci persoane, o politista si patru evrei, intr-un cartier marginar al Parisului, inainte de a fi doborat de fortele de ordine.

22 iulie 2011 – Norvegia.Un extremist de dreapta, Anders Behring Breivik, detoneaza o bomba langa sediul guvernului de la Oslo, provocand moartea a opt oameni, dupa care deschide focul intr-o tabara de tineret de pe insula Utoeya. Sunt ucise 69 de persoane, majoritatea adolescenti. El primeste 21 de ani de inchisoare, pedeapsa maxima in Norvegia, care ar putea fi prelungita la detentie pe viata, daca va fi considerat periculos.

1 iulie 2005 – Marea Britanie. Patru atentate sinucigase coordonate se produc la o ora de varf in metroul londonez si intr-un autobuz din capitala Marii Britanii. Bilantul: 56 de morti si 700 de raniti. Atacurile sunt revendicate de o grupare care se declara ca apartinand Al-Qaeda.

11 martie 2004 – Spania. Aproximativ 10 bombe explodeaza in jurul orei 7 dimineata la Madrid si in imprejurimi, la bordul a patru trenuri. 191 de oameni au fost ucisi si alti 2.000 raniti. Un atentat revendicat in numele Al-Qaeda de o celula islamista radicala.

11-M

( Marin MIHAI-Spania : In atentatul de la Madrid au cazut victime si 16 CETATENI ROMANI:

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cANCA VALERIA BODEA, LIVIA BOGDAN, STEFAN BUDAI, TIBOR BUDI, NICOLETA DIAC, GABRIELA GEORGETA DIMA, GENEVA PETRICA, ALOIS MARTINAS, STEFAN MODOL, MARIANA NEGRU, ELENA PLES, IONUT POPA, EMILIAN POPESCU, PAULA SFEATCU, ALEXANDRU SUCIU, CSABA OLIMPIU ZSIGOVSKI.Dumnezeu să-i odihnească ! .Vezi ,aici: https://mihaimarin.wordpress.com/2011/03/11/madrid-concert-pentru-comemorarea-victimelor-atentatelor-teroriste-din-11-martie-2004/ )

15 august 1998 – Marea Britanie. Explozia unei masini capcana la Omagh, un mic orasel din nord-vestul Irlandei de Nord, se soldeaza cu 29 de morti si 220 de raniti, dintre care numerosi tineri spanioli aflati in vacanta. Atacul este revendicat de o minuscula grupare disidenta a Armatei republicane irlandeze (IRA).

19 iunie 1987 – Spania. Un atentat cu masina capcana comis de ETA in parcarea centrului comercial Hipercor din Barcelona provoaca moartea a 21 de persoane. Alte 45 sunt ranite.

2 august – Italia. O bomba explodeaza in sala de asteptare a garii din Bologna, in nordul Italiei, soldandu-se cu 85 de morti si 200 de raniti. A fost cel mai sangeros atentat din istoria tarii. Doi membri ai unei grupari teroriste de extrema dreapta au fost condamnati la inchisoare pe viata, dar autorii morali ai atacului nu au fost niciodata identificati. (http://incomemagazine.ro)

JOHN LENNON (THE BEATLES).Pictura de DE MIRELA BALAN (ITALIA)

JOHN LENNON (THE BEATLES).Pictura de  MIRELA BALAN (ITALIA)

John Lennon-Give Peace A Chance (1969) – Official Video

––breaking news: numarul victimelor atentatelor teroriste de la paris a ajuns la  128 de morti si peste 200 de raniti

update ,orele 14.Doi romani au murit in atentatele de  la Paris !

https://i0.wp.com/www.click.ro/sites/default/files/styles/articol/public/medias/2015/11/15/img-20151115-wa0000.jpg

Ministerul Afacerilor Externe precizează că un cetăţean român a fost rănit uşor în atacurile survenite în cursul nopţii în capitala Franţei. Persoana în cauza a primit îngrijiri la un spital din Paris şi, în cursul dimineţii, a fost externată.Ministerul Afacerilor Externe depune în continuare toate eforturile pentru a verifica dacă printre victimele atacurilor din Franţa se află şi alţi cetăţeni români. 

Ministerul Afacerilor Externe, condus de ministrul Bogdan Aurescu ,recomandă cetățenilor români aflați în regiunea pariziană să respecte avertismentele de siguranță transmise de autoritățile franceze și să evite orice deplasare. Dacă se dețin informații despre cetățeni români care se află într-o situație de urgență, generată de vreun astfel de eveniment, se recomandă să contactați Ambasada României la Paris pe numerele: și sau pe adresa de email paris.consul@mae.ro.

Totodată, se recomandă consultarea paginii de Internet www.mae.ro şi se reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația „Călătorește în siguranță” (disponibilă gratuit în „App Store” şi „Google Play”), care oferă informații, sfaturi de călătorie şi posibilitatea de a fi alertați, în cazul în care apar situații speciale.    (Marin MIHAI )

update orele 14,00.

Ministerul Afacerilor Externe a anuntat ca doi romani se afla printre cei 128 de decedati in atentatele teroriste de la Paris.

Oficialităţile din România au confirmat că este vorba despre Ciprian Calciu (32 de ani), din Tulcea, şi Mariana Lăcrămioara Pop (29 de ani). Tânăra era din localitatea, Coaş, judeţul Maramureş, şi absolvise Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” din Baia Mare. Tatăl ei a decedat în urmă cu mai mulţi ani, iar în Coaş mai locuiesc o mătuşă şi un unchi. Ciprian venise în Franţa împreună cu mama şi cu doi fraţi mai mici. Aici a cunoscut-o pe Lăcrămioara, care lucra într-un restaurant. Reuşise să pună pe picioare şi o mică afacere: făcea service pentru ascesoare. Cei doi tineri ar fi fost ucişi pe terasa barului La Belle Equipe, în arondismentul 11.

În urma atacului teroriştilor, 18 persoane care se aflau în local au murit. Cunoscuţii spun că tinerii participau la o aniversare şi au căzut sub ploaia de gloanţe. Copilul  lor de un an şi jumătate era acasă, cu bunica din partea mamei, potrivit actualmm.ro. Lăcrămioara, după cum spun apropaţii, mai are o fetiţă de 11 an, dintr-o altă relaţie. 

*********************************************************************************

harta atacurilor teroriste de la paris

El mapa de los ataques en París sursa: lavoz.com

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

gsp.ro :

TRAGEDIE    •   MASACRU ÎN PARIS

Cum se propagă teroarea » Corespondentul GSP: „La început a fost o bubuitură asurzitoare, apoi s-a declanșat haosul!” » Mărturia zguduitoare a unui masacru, pas cu pas

Corespondentul GSP, Daniel Scorpie, era pe Stade de France în momentul producerii atentatului terorist. Iată mărturia, pas cu pas, a fiecărui moment terifiant, trăit live

După atacul terorist de la Charlie Hebdo din ianuarie, soldat cu 17 morţi, Franţa a fost din nou lovită vineri seară, terific, de alte atentate, de proporţii mai grave.

Un carnagiu inimaginabil a zguduit noaptea răcoroasă de 13 noiembrie în Paris. Două puternice explozii lîngă „Stade de France”, unde se juca amicalul Franţa – Germania 2-0, rafale de Kalaşniov în arondismentul X, asalt armat la Sala de concerte Bataclan în arondismentul XI, unde o sută de persoane au fost luate ostatice.

În urma teroriştilor a rămas tabloul groaznic al unui cîmp de război: 140 de morţi şi 60 de răniţi, mulţi în stare gravă şi critică, haos pe străzile capitalei Franţei, o ţară în panică.

[Gazeta Sporturilor e singurul ziar din România care a acoperit subiectul în ziarul de sîmbătă! Detalii neştiute de la corespondentul GSP în Paris]

Kamikaze la stadion

Totul a început la Saint Denis. Era minutul 17 al amicalului Franţa – Germania. Nimeni nu trăsese nici un şut spre poartă.

Apatia partidei, contrastantă cu atmosfera caldă din tribune, a fost spartă subit de o explozie puternică dinspre tribuna opusă celei Ouest, de unde urmăream jocul. Petardă?

„A intrat galeria lui Dinamo”, glumea colegul de lîngă mine. Lumea nu s-a clintit însă, părea amuzată de bubuitură. Nici stewarzii nu se prea agitau. Doar trei minute mai tîrziu, a doua detunătură, cam din aceeaşi zonă. Evra era la minge, la centrul terenului.

Jucătorii îşi vedeau de meci pe gazon, fanii se concentrau pe valuri mexicane. Curînd deasura arenei s-a auzit un elicopter. Un spectator deja părăsise de urgenţă loja VIP.

Preşedintele Francoise Hollande era evacut de gărzile de corp şi dus pe „Champs-Elysees” la Ministerul de Interne. Petardele erau, de fapt, două încărcături explozibile detonate de doi terorişti.

De la această „scînteie” s-a aprins imediat fitilul întregii operaţiunii teroriste, ca într-un film urît de război. Cele două corpuri dezintegrate au fost descoperite la 200 de metri de o braserie, aproape de arenă!

1500de soldaţi au fost mobilizaţi de urgenţă vineri noaptea pentru a asigura securitatea în Paris

Fani pe teren, porţi blocate

Mesajele şi telefoanele ajungeau greu sau deloc la stadion. Abia la o oră după cele două explozii mi-a bipăit mobilul. Theo Jumătate mă anunţa de focurile de mitralieră şi grenadele de lîngă arenă. Semnalul era foarte slab, dar veştile începuseră a se propaga.

Lumea afla de pe net despre evenimente. Unii s-au agitat, alţii s-au ridicat şi au plecat, a dispărut entuziasmul. Domnea o stare de confuzie. Golul de 2-0 al lui Gignac a reaprins marea de steaguri tricolore şi curînd s-a terminat meciul.

Pe tabelă a apărut un mesaj prin care fanii erau invitaţi să nu utilizeze anumite porţi de ieşire, „din cauza unui eveniment dinafara stadionului”.

Bine că nu e poarta noastră, mi-am zis! Am dat să ieşim spre autocarul care ne aştepta, dar cînd să ajung la scări am auzit un strigăt şi un puşti alergînd, iar apoi am văzut alţi suporteri fugind panicaţi.

„Mi-a fost teamă cînd am auzit exploziile puternice, eram cu copilul şi am coborît imediat din tribună. Lumea era panicată, poliţia era deja în acţiune”
O suporteră franceză

Amintirea lui Heysel

Am făcut speriat pasul înapoi, împreună cu alţi doi membri ai grupului. Lumea fugea din tribunele fără acces la ieşire şi s-a îmbulzit rapid în teren pentru a ajunge către partea opusă a arenei.

Se dădeau telefoane. 5 morţi, 13, apoi 20. Speakerul arenei făcea apel la calm, fără a pomeni de atentat.

O aluzie şi se putea repeta tragedia Heysel, de la care, amară coincidenţă, vineri s-au împlinit 39 de ani! A durat circa 20 de minute pînă cînd poliţia a securizat zona de evacuare, începînd defluirea prin poarta Est. Peste tot se auzea zgomotul de sirene, agenţi înarmaţi păzeau intersecţiile şi pasajele, ordonîndu-ne să ne grăbim.

A durat încă o repriză pînă s-a golit arena, fără incidente şi cu destul calm. Dacă mai putem fi calmi ca români după drama de la Colectiv.

„Probabil că exploziile de la stadion au fost ratate, altfel ele ar fi trebuit să se producă la intrarea sau la ieşirea spectatorilor, ca să producă victime multe”
Analist la postul TF1

Mãcel la concert rock

Fluxul de informaţii adunat cu ajutorul mobilelor ne-a pus treptat la curent cu realitatea înfiorătoare. Complicii celor doi kamikaze provocaseră un carnagiu în Paris, atacînd alte şase locaţii cu focuri de armă şi grenade, într-o cursă a morţii.

„Allah u Akbar” (Allah e mare) a fost semnalul rafalelor ucigaşe ce au semănat oroare vineri noaptea. Pornind cu restaurantul Petit Cambodge, pe care l-au asaltat cu focuri de armă coborînd şi urcînd înapoi în maşină. Şi terminînd cu punctul atroce al acţiunii, Sala Bataclan, din Bdul Voltaire, unde avea loc un concert rock al unei trupe americane.

Un loc altfel liniştit din nord-estul Parisului, în cartierul Place de la Republique, unde în serile de week-end se strînge foarte mult tineret ca să se distreze. Pot încăpea pînă la 1.600. Vineri, în loc de muzica preferată au luat bilete la măcel!

„Ne-am culcat cu toţii la sol, după ce s-au auzit două petarde şi am văzut doi oameni cu mitraliere în mîini. Mi-am protejat băiatul, a fost un şoc, soţia m-a avertizat de primele explozii. M-am refugiat in apartamentul cuiva şi am aşteptat. Fiul meu a scăpat şi el teafăr”, e declaraţia lui Federic, martor la atentat.

„Totul a fost concertat, ştiau foarte bine ce fac. Pentru că au golit armele automate şi au încărcat de trei-patru ori şi iar au tras în mulţimea îngrozită”, a povestit la TF1 Michel, cu lacrimi în ochi şi cămaşa stropită de sînge, în timp ce era pupat şi încurajat de un alt supravieţuitor. Martorii declară terifiaţi că poliţiştii pur şi simplu călcau pe cadavre.

Cei trei terorişti, care au luat ostatici, au executat cel puţin 100 de spectatori la concert, pînă să fie împuşcaţi mortal de forţele speciale franceze. Un carnagiu fără precedent, care l-a determinat pe preşedintele Hollande să decreteze, la miezul nopţii, starea de urgenţă în Paris, prima oară după 1965, şi să-nchidă frontierele, fapt nemaintîlnit după al doilea război mondial!

5linii din cele 16 linii de metro ale Parisului, 3, 5, 8, 9, 11, au fost închise de vineri. Şcolile nu au ţinut cursuri în capitala Franţei (sursa: gsp.ro)

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

**************************PRAY FOR PARIS

Gregorian & Sarah Brightman – Moment of Peace

 

Mesajul Regelui Mihai I către tinerii protestatari: „Timpul României voastre a început !” // Principesa Margareta: ”Sunt pregătită pentru revenirea la monarhie” //POETUL NICHITA STANESCU DESPRE ROMANIA SI LIMBA ROMANA


sursa :http://www.familiaregala.ro


Principesa Margareta: ”Sunt pregătită pentru revenirea la monarhie”

„Am fost crescută o persoană democratică. Sunt absolut pregătită pentru revenire la monarhie, sunt aici. Vreau să servesc. Noi suntem pregătiţi, vrem să servim Ţara cum putem, cum facem acum, cum a făcut şi în exil Regele, şi cum poate să fie în viitor. Dar nu depinde numai de noi: depinde de români şi de voinţă politică”, a declarat Pincipesa Margareta la TVR.

„Există posibilitatea ca oamenii să se proiecteze aşa, dar dacă monarhia se va instaura în România, se va instaura printr-o constituţie care nu va mai fi ambiguă. În nici un caz monarhul nu va avea atribuţii care se suprapun peste cele ale liderului politic al ţării, care este premierul. Uitaţi-vă în Marea Britanie: când se alege un nou premier, rezultat al majorităţii parlamentului, el este considerat liderul politic al ţării. Nimeni nu are ideea s-o considere pe Regina liderul politic al ţării. […]”, a completat Radu Duda.

Mesajul Președintelui Crucii Roșii române,Principesa Mostenitoare Margareta

31 octombrie 2015
În numele Societății Naționale de Cruce Roșie din România, transmit compasiunea și nețărmuritul nostru regret tuturor familiilor îndoliate de pe urma incendiului dezastruos care a avut loc în București.
Pierderea atât de multor vieți tinere este ireparabilă și tragică. Afecțiunea și gândurile noastre se îndreaptă către familiile cu inima sfărâmată de durere.
Rugăciunile noastre se îndreaptă către cei care se luptă să trăiască!
Cu profundă tristețe,
Margareta, Principesa Moștenitoare
Președinta Societății Naționale de Cruce Roșie din România
–––––––––––––––––––––

 **************************

Nichita Stănescu – Despre România si Limba Româ

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

Primii decedati in incendiul de la Clubul Colectiv Bucuresti :

1b6a9-6a00e552178e498833014e8932cdb5970d-pi

morti_incendiu colectiv bucuresti

ION SPANU.Klaus Iohannis a umilit „Strada” chemînd la Cotroceni o armată de băsişti //ACTIVE NEWS.Lista lui Iohannis sau lista lui Soros?


––––––––––––––––––––––––––––––––––––

ION SPANU.Klaus Iohannis a umilit „Strada” chemînd la Cotroceni o armată de băsişti

Pare că toate protestele din ţară au fost monitorizate şi cineva a făcut o selecţie pe criterii numai de el ştiute, în aşa fel încît Preşedinţia să dea impresia că s-a consultat cu Strada

Secunda în care Preşedintele Iohannis se va duce în „Stradă” şi va fi aclamat, va deveni dovada că protestul bucureştenilor a intrat în zona manipulării. Mai ales după ce Preşedinţia a chemat la Cotroceni o armată de băsişti cu tatuajul pe frunte, supranumiţi „societatea civilă”! „Strada” a fost „reprezentată” doar de un cîntăreţ, un elev şi o studentă.

Cînd am citit Lista „SOCIETĂŢII CIVILE” care a fost invitată la negocierile de la Cotroceni pentru formarea noului guvern m-am frecat la ochi, crezînd că Traian Băsescu n-a plecat din fruntea ţării! Majoritatea celor prezenţi au făcut şi fac parte din Troica GDS-22-Contributors, care a fost suportul mediatic şi ideologic al lui Băsescu, unde se întîlnesc cei mai harnici activişti ai fostului regim:

SORIN IONIŢĂ, acum din partea Expert Forum, cunoscut însă din „Societatea Academică din România” (SAR), ca adjunct al Alinei Mungiu Pippidi, fiind chemat de Traian Băsescu într-o Comisie prezidenţială pentru Analiza Riscurilor Sociale, de unde a rezultat că presa este un pericol pentru siguranţa naţională!

CRISTINA GUSETH, „Freedom House”, din categoria băsiştilor „Ultras”, un fel de umbră a Monicăi Macovei, alături de care a fost anchetată pentru un audit la Ministerul Justiţiei, primind, evident, NUP. Într-un interviu în „România liberă” a făcut acea declaraţie stupefiantă: „Cînd Monica Macovei a fost pusă ministru al Justiţiei de Traian Băsescu, a fost pusă acolo pentru că România nu ar fi aderat la Uniunea Europeană”!

ANDREI CORNEA, de la GDS, instituţie pe care care Traian Băsescu şi-a pus-o la butonieră din primul moment, cu toţi cei de pe acolo: Liiceanu, Pleşu, Patapievici etc. Andrei Cornea este nimeni altul decît fiul odiosului ideolog comunist Paul Cornea, fostul secretar al CC al UTM, unde era şeful lui Ion Iliescu.

NICUŞOR DAN, inventat candidat la Primăria Capitalei de Grupul GDS, fiind şi azi propunerea aşa-zis civilă a apropiaţilor lui Băsescu, un fel de „iepure” ca în probele de atletism.

CĂTĂLIN DRULĂ, mai puţin cunoscut publicului, este „specialistul” în autostrăzi al revistei „Dilema Veche” al lui Pleşu, pregătit de mult timp pentru dezbateri publice împotriva adversarilor PDL.

LIVIU MIHAIU, cunoscut de la Academia Caţavencu, devenit ulterior copilul de suflet al lui Sorin Ovidiu Vântu. Cînd mogulul se întîlnea prin parcări cu Băsescu, a reuşit să-l plaseze ca Guvernator al Deltei, unde Vântu avea mari interese financiare.

Alături de aceste superstaruri ale epocii lui Traian Băsescu, la „consultările” de la Cotroceni au mai participat şi alţi ciudaţi care se prezintă ca fiind „societatea civilă”, unii care ar putea trezi mari semne de întrebare chiar faţă de Klaus Iohannis, cum este acest OCTAVIAN BERCEANU, declarat ca reprezentant al „Unitisalvăm”. Despre el aflăm că „a fost dezvoltator al companiilor private în domeniul administrării pădurilor, fost expert al Regiei Naționale a Pădurilor în combaterea tăierilor ilegale și braconaj, șef al Biroului Pază și Protecție a Pădurilor – RNP București”. Surprinde, de asemenea, prezenţa la aceste negocieri a lui Edmond Niculuşcă din partea „Asociației Române pentru Cultură, Educație și Normalitate”, promovat constant de „Dilema Veche” a lui Andrei Pleşu sau Claudia Postelnicescu, care-şi postează opiniile pe o platformă de maxim băsism, care este contributors.ro, acolo unde apar şi articolele lui Vladimir Tismăneanu, Liiceanu sau alţi „intelectuali ai lui Băsescu”.

Alt nume care a fost la negocieri la Cotroceni este Tudor Benga, un antreorenor din Braşov. Iată ce scria el însuşi pe Facebook: Tocmai m-au sunat. Să fiu la 13 la Cotroceni. Asta e puterea mobilizării şi a social media! Putem!!! Mii de mulţumiri încă o dată şi ţineţi-mi pumnii!” Cine l-a sunat şi de ce? A fost tras la sorţi? Pe cine reprezintă şi ce legătură are cu „Strada”? După cum se vede, nici el nu ştie, deşi, cum singur spune tot pe Facebook, a plecat încă de joi din Braşov pentru a veni la Cotroceni!

Nici Ionuţ Sibiannu ştie de ce a fost chemat la aceste consultări, căci el face parte dintr-un ONG care se ocupă de proiecte de finanţare. La fel şi elevul Horia Oniță, care a participat la protestele de la Cluj.

În situaţia acestora, pare că toate protestele din ţară au fost monitorizate şi cineva a făcut o selecţie pe criterii numai de el ştiute, în aşa fel încît Preşedinţia să dea impresia că s-a consultat cu „Strada”, deşi totul pare foarte bine regizat de un necunoscut!

Au mai fost acolo oameni extraşi tot la întîmplare, care nu au nici o reprezentativitate, precum Ştefan Dărăbuş, care se ocupă de copii aflaţi în dificultate, cîntăreţul Adrian Despot, care a fost în clubul „Colectiv”, studenta Ema Stoica, medicul Dragoș Slăvescuşi ceilalţi.

Privind acum această listă, ne dăm seama că acela care a întocmit-o a avut în vedere să creeze impresia că băsiştii din cadrul acelei Troici, GDS-22-Contributors, au reprezentat „Societatea civilă”, ca exponentă a „Străzii”! Ceilalţi erau doar de umplutură, un fel de martori la căratul apei!

Practic, Klaus Iohannis s-a întîlnit pentru consultări în vederea formării noului guvern cu băsiştii cei mai vizibili din cadrul acelei societăţii civile care i-a aparţinut cu tot cu bagaje lui Traian Băsescu. Se gîndeşte cumva Klaus Iohannis s-o reactiveze?

Ar fi interesant să aflăm şi opinia „Străzii”, dar şi acolo au apărut deja cîţiva „lideri” impuşi de nu-ştiu-cine, care fac parte tot dintre vechii şi cunoscuţii băsişti, ei urcînd deja pe o scenă ridicată din fonduri obscure.(Ion Spânu,cotidianul.ro )

–––––––––––––-vineri,6 noiembrie-

Active News

Lista lui Iohannis sau lista lui Soros? „Societatea civilă” chemată la Cotroceni e finanțată, aproape integral de magnatul american

Românii reacționează după ce președintele Iohannis a chemat ONG-urile lui Soros la Cotroceni: Se concesionează și democrația

Președinția României a făcut publică lista persoanelor din societatea civilă, chemată la negocieri de președintele Klaus Iohannis.

Majoritatea persoanelor prezente pe listă reprezintă ONG-uri finanțate direct sau indirect de Fundația pentru o Societate Deschisă, a lui George Soros. Mai mult, președinția a ales să-l invite pe Horia Oniță, președintele „Consiliului Elevilor”, o organizație cvasi-necunoscută, dar a ignorat asociațiile de părinți, care sunt printre cele mai numeroase, ca și componență, din țară.

**********************************************************************************************

POEM PENTRU DIASPORA

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cCAND SUNT IN STRAINATATE SI MI-E GREU,

M-AJUTA NUMAI BUNUL DUMNEZEU…

ALESII NU MA-NTREABA DE-AM MANCAT,

VIN DOAR LA ELECTORALE,MESTECAND RAHAT  ! :)

(Marin MIHAI,Spania )

***************************************************************************************************

De menționat este faptul că primul președinte al Fundației Soros în România este doamna Sanda Pralong, actual consilier al președintelui Iohannis.

Iată lista:

Sorin Ioniță
Elena Calistru
Nicușor Dan
Mihai Dragoș
Ionuț Sibian
Cristina Guseth
Liviu Mihaiu
Ema Stoica
Adrian Despot
Tudor Benga
Alexandru Bindar
Cătălin Drulă
Edmond Niculușcă
Horia Oniță
Claudia Postelnicescu
Ștefan Dărăbuș
Andrei Cornea
Clara Matei

Iată și asociațiile.In ordinea numelor de mai sus, cu mențiunea că Adrian Despot și Ema Stoica sunt neafiliați.

Expert Forum, Funky Citizens, Asociația Salvați Bucureștiul, Consiliul Tineretului din România, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Cristina Guseth, Salvați Dunărea și Delta, OKIAN, Uniunea Studenților din România, Asociația Pro Infrastructura, Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate, Consiliul Național al Elevilor, HHC România, Grupul de Dialog Social, Asociația Medicilor Rezidenți din România. (sursa: http://www.activenews.ro/,vineri,6 noiembrie 2015 )

––––

 

ZAMBETE LA INTALNIREA CU IOHANNIS, NU S-A TINUT MOMENT DE RECULGERE

PENTRU VICTIMELE INCENDIULUI DE LA CLUBUL COLECTIV !

vineri,6 noiembrie 2015-LA ORDINEA ZILEI,EMISIUNE REALIZATA DE RADU TUDOR,LA ANTENA 3

Adina Anghelescu, despre consultările de la Cotroceni: Prea multe zâmbete

 

Invitată în cadrul emisiunii La Ordinea Zilei  jurnalista Adina Anghelescu a vorbit despre consultările de astăzi de la Cotroceni. „Nu mi-au plăcut deloc zâmbetele. Prea multe zâmbete astăzi la Cotroceni. Nu se poate la şapte zile după ce mor 32 de oameni, când sunt răniţi în continuare în stare critică, personajele care s-au strâns la întâlnirea cu domnul preşedinte, să zâmbească, să aibă aşa o bucurie cumva, că ei sunt cei aleşi deja”, a spus Adina Anghelescu.

http://videonews.antena3.ro/video/sanatate/adina-anghelescu-despre-consultarile-de-la-cotroceni-prea-multe-zambete-scdlaUXlFtB.html

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

****HAI,ROMANIA !……………………………Muzica FOLK

REVISTA HAI ROMANIA-MARIN MIHAI-SPANIA

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cDaniel Avram-LUPUL ALB-Versuri : Pavel Corut

morti_incendiu colectiv bucuresti

1b6a9-6a00e552178e498833014e8932cdb5970d-pi 

ROMANIA.Topul taxelor aberante inventate de guvernanţi // IN MEMORIAM.Poezie.ADRIAN PAUNESCU : IMPOZITE, BIRURI SI TAXE


Topul taxelor aberante inventate de guvernanţi

In România plătim peste 300 de sute de taxe şi impozite. Fiecare partid ne-a promis când a ajuns la guvernare că va reduce numărul lor, dar ne-am trezit că plătim tot mai multe. Inventivitatea autorităţile, fie centrale, fie locale, pare a fi fără margini când vine vorba despre taxe şi impozite. Care mai de care mai speciale, iar unele de-a dreptul aberante, moda taxelor speciale a apărut imediat după 1990 şi s-a perfecţionat în anii care au urmat. De exemplu, reuşim acum să plătim chiar şi două taxe speciale pentru acelaşi scop: construirea de autostrăzi.

Introducerea unei taxe speciale a fost motivată mereu de necesitatea colectării unor fonduri suplimentare care să finanţeze anumite proiecte de interes naţional. Banii sunt colectaţi de Ministerul Finanţelor după care sunt transferaţi instituţiilor care gestionează proiectele în cauză. Câţi bani mai ajung însă la acestea, nimeni nu ştie, dar ceea ce ştim sigur este că realizarea proiectelor trenează ani de zile. Site-urile instituţiilor care gestionează banii astfel colectaţi nu oferă nicio informaţie despre cât se colectează din fiecare taxa şi în ce proiecte sunt investiţi ei. Opacitate totală, deşi este vorba despre bani publici.

Plăţi electorale prin Fondul de Rezervă
Fondul de Rezervă aflat la dispoziţia Guvernului, este de fapt un fond special pe care executivul trebuie să-l utilizeze pentru gestionarea unor situaţii imprevizibile. De foarte multe ori banii din acest fond iau însă diverse destinaţii, cum ar fi finanţarea construcţiei de biserici, a unor reviste culturale, dar în special finanţează unele cheltuieli cu iz electoral ale administraţiilor locale. De altfel, felul în care sunt utilizaţi banii din Fondul de Rezervă a suscitat mereu discuţii aprinse, mai ales că acesta este suplimentat de câteva ori pe parcursul unui an, cu ocazia rectificărilor bugetare. De exemplu, la începutul anului trecut fondul avea 168.129.000 lei, pentru ca la sfârşitul anului să ajungă la suma de 1.893.347.000 lei.

Dedicaţii pentru şoferi
Toate guvernele ne-au promis autostrăzi, dar ne-au spus că trebuie să plătim pentru asta. Aşa a apărut taxa de drum ( cu celebrul slogan Aici sunt banii dumneavoastră), ulterior transformată în rovinietă. O plăteşte orice proprietar de maşină care utilizează drumurile naţionale. Din 2002 de când s-a introdus acest gen de impozit şi până în prezent s-au colectat peste 2 miliarde de euro. Ulterior, tot pentru finanţarea construcţiei de autostrăzi, guvernul Ponta a introdus şi acciza suplimentară pe combustibil ( 7 eurocenţi/litru) După un an de la introducerea ei, termen care s-a împlinit pe 1 aprilie, se estimează că s-ar fi colectat astfel circa un miliard de euro, dar exact nu se ştie pentru că cei de la Finanţe nu evidenţiază distinct încasările din această taxa. În schimb, autostrăzile promise sunt de fapt doar 17 km ( Nădlac – Arad de 10,664 km şi Bucureşti – Ploieşti de 6,5 km) în acest an. Tot dedicaţie pentru şoferi a fost şi taxa auto ( cunoscută şi ca taxa de mediu, taxa de poluare sau taxa de primă înmatriculare). În perioada 2007 – 2013 din această taxa specială s-au colectat peste 1,1 miliarde de euro, dar a generat şi sute de mii de procese în instanţă în urma cărora statul a trebuit să returneze banii pentru că a fost considerată ilegală, încălcând reglementările europene în materie. Acum guvernul promite că va returna toţi bani colectaţi, dar în rate, pe o perioadă de cinci ani. Am mai putea adăuga aici şi taxa de pod de la Feteşti, care numai anul trecut a adus 19 milioane de euro, iar în primele şapte luni din acest an peste 13 milioane de euro.

Sistemul energetic, cel mai special
Pentru că tot este considerat un domeniu strategic, el atrage după sine şi multe impozite speciale care se adresează atât companiilor din domeniu, cât şi persoanelelor fizice.

  • Impozitarea cu 60% a veniturilor suplimentare obţinute de producătorii din liberalizarea preţuilor la gazele naturale. A fost introdusă în 2013 şi statul spera să colecteze circa un miliard de euro încă din primul an, dar în realitate nu s-au colectat mai mult de 400 de milioane de euro. După rectificarea bugetară din această vară, executivul estimează că va încasa, anul acesta, 966,61 milioane lei din această taxă, cu 30% mai mult decât prevedea iniţial bugetul de stat pe 2015, respectiv 743,2 milioane lei.
  • Taxa specială de 0,5% aplicată tuturor veniturilor obţinute din exploatarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale, şi este plătit de operatorii economici care desfăşoară activităţi de exploatare şi comercializare a resurselor naturale. A fost introdusă la începutul lui 2013 şi executivul spera să colecteze aproape 107 milioane lei încă din primul an de aplicare. O estimare greşită.
  • Taxa de cogenerare o plătesc toţi consumatorii de energie, începând cu aprilie 2011, banii fiind destinaţi susţinerii producţiei de energie în cognerare de înaltă eficienţă. Anual se colectează de la consumatori în jur de 250 milioane euro.
  • Taxa pentru energia verde este plătită de toţi consumatorii începând cu 2011. Din această taxă se colectează in jur de 360 – 380 milioane euro pe an, timp de 15 ani. Suma totală este de 6 – 8 miliarde euro, potrivit oficialilor ANRE.
  • Impozitul pe construcţii speciale ( cunoscut ca taxa pe stâlp). Este de 1% ( după ce a fost 1,5%) din valoarea construcţiilor aflate în patrimoniul firmelor. De la 1 ianuarie 2016 acest supraimpozit va fi scos pentru firmele din domeniul agricol, iar din 1 ianuarie 2017 va fi eliminat total.

Taxa fără număr la Fondul de Mediu
Taxele colectate în acest fond sunt estimate la 1,075 miliarde de lei în acest an. Ele provin din
• 3% din veniturile realizate din vânzarea deşeurilor metalice feroase sau neferoase;
• 0,3 lei/kg pentru cantităţile de uleiuri pe bază minerală, semisintetice, sintetice, cu sau fără adaosuri, datorată de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională astfel de produse;
• 2 lei/kg pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje, respectiv anvelope uzate declarate ca valorificate de către operatorii economici autorizaţi pentru preluarea obligaţiilor anuale de gestionare a respectivelor deşeuri;

• taxele pentru emisiile de poluanţi în atmosferă datorate de operatorii economici deţinători de surse staţionare a căror utilizare afectează factorii de mediu;
• taxele încasate de la operatorii economici utilizatori de noi terenuri pentru depozitarea deşeurilor valorificabile;
• contribuţia de 2% din valoarea substanţelorclasificate prin acte normative ca fiindpericuloase pentru mediu, introduse pe piaţa naţională de către operatorii economici;
• contribuţia de 2% din veniturile realizate din vânzarea masei lemnoase şi/sau a materialelor lemnoase obţinute de către administratorul, respectiv proprietarul pădurii ( cu unele excepţii);

• contribuţia de 2 lei/kg anvelopă datorată de operatorii economici care introduc pe piaţa anvelope noi şi/sau uzate destinate reutilizării;
• contribuţia de 3% din suma care se încasează anual pentru gestionarea fondurilor de vânătoare;
• contribuţia de 100 lei/tonă datorată de unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de reducere cu 15% a cantităţilor de deşeuri eliminate;
• ecotaxa de 0,1lei/bucata pentru pungile din plastic ( se estimează că se vor colecta 19 mil. lei în acest an);

Taxa pe apă
O taxă specială percepută de către Administraţia Naţională Apele Romîne de la producătorii de energie hidro pentru că uzinează apa râurilor. Este o taxă care are ca efect scumpirea energie electrice. La nivelul anului trecut, acestă taxa a însemnat pentru Hidroelectrica majorarea costurilor de producţie cu 21 lei/MWh.

Fondul Solidaritatea

Fondul Solidaritatea, deschis în data de 26 mai 2010 pentru combaterea efectelor crizei economice, nu a reuşit să adune decât 5 milioane de lei. A funcţionat 7 luni după care s-a închis de la sine nimeni nu a mai donat nimic. Banii au fost trimişi direct la buget de unde au fost direcţionaţi către cheltuielile statului. Ce s-a finanţat cu ei nu se ştie.

Taxe speciale locale:
taxa pentru asigurarea funcţionării serviciului public de pompieri civili;
taxa pentru protecţia civilă;
taxa pentru consultarea arhivelor;
taxa pentru utilizarea domeniul public;
taxa pentru xerocopierea unor documenteletaxa pentru păşunatul pe islazul comunal;
taxa pentru verificarea documentelor;
taxa pentru întocmirea documentelor;

Taxe trăsnite impuse de autorităţile locale:
taxa pentru cal;
taxa pentru calitatea nutreţului;
taxa pe vapor în oraşe care nu sunt riverane Dunării;
taxa pe divorţ;
taxa pe şanţ;
taxa pe linişte;
taxa pe artificii;

Sursa: JURNALUL NATIONAL


breaking news:

SORIN CAMPEANU, NOUL PREMIER INTERIMAR AL ROMANIEI (biografie)

Preşedintele Klaus Johannis a semnat astăzi decretul pentru numirea actualului ministru al educaţiei, Sorin Cîmpeanu, ca premier interimar. Sorin Cîmpeanu are 47 de ani şi între anii 2012-2014 a fost rectorul Universităţii Agronomice din Bucureşti. Între 2004 şi 2008 a avut funcţia de prodecan al Universităţii Agronomice – Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare, unde, începând din 1992, a deţinut toate funcţiile didactice, de la cea de preparator până la cea de profesor.

Noul premier interimar a absolvit Colegiul Naţional Sf. Sava, în 1986, iar în 1991 Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti – Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului. A obţinut titlul de doctor în anul 2000.

În perioada 2000-2003 a fost expert coordonator la Centrul Naţional pentru Programul european Leonardo da Vinci, structură a Ministerului Educaţiei şi Cercetării, iar în 2004, în cadrul aceluiaşi minister, expert coordonator la Agenţia Naţională pentru parteneriatul univesităţilor cu mediul economico – social (APART). A fost director Irrifrance Roumanie între 2005 şi 2008, vicepreşedinte al Centrului de Excelenţă în cercetare – Biotehnol.
Începând din anul 2012 este secretar general al Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Agricole si Silvice „Gheorghe Ionescu Sisesti”, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România şi vicepreşedinte al Comitetului Naţional Român pentru Programul Hidrologic Internaţional (CIHR). RADOR.RO (5 noiembrie)


revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

 

MADRID//.Ambasada României de la Madrid a devenit loc de pelerinaj pentru persoanele care  au vrut să depuna lumanari si flori in memoria victimelor care si-au pierdut viata in tragicul incendiu de la Clubul Colectiv din Bucuresti  si ,totodata, sa transmita mesaje familiilor indurerate, in Cartea de condoleante.

IMPORTANT !-Duminică, 8 noiembrie, românii din diaspora se vor manifesta în faţa ambasadelor din ţările în care locuiesc.

…………….

TRAGEDIA COLECTIV A SCOS ROMANII IN STRADA.

ASPECTE DE LA URIASELE MARSURI DE PROTEST DIN TARA SI DIN DIASPORA PENTRU RENASTEREA NATIONALA

morti_incendiu colectiv bucuresti

 

 

Pasarea Colibri – Ploaia care va veni


 

Pro TV si Crucea Rosie Romana lanseaza campania „Noua ne pasa”, pentru a ajuta victimele din Colectiv. Cum poti dona :

http://stirileprotv.ro/lbin/video_embed.php?media_id=61736769&section=20649&video_section_id=

 

Din spirit de solidaritate cu supravietuitorii, dar si cu medicii, care se lupta sa-i tina in viata, Pro Tv si Crucea Rosie Romana, au declansat campania de strangere de fonduri: ”Noua ne pasa, impreuna daruim speranta”.

Datorita voua, celor care ati donat, saltele speciale necesare pacientilor cu arsuri au ajuns miercuri seara la Spitalul de Arsi din Capitala.

Saltelele – al caror cost a fost acoperit din donatiile oamenilor, obtinute in cadrul campaniei lansate de PRO TV si Crucea Rosie Romana – au fost transportate miercuri seara la Spitalul de Arsi. Tot cu ajutorul celor de acasa, zilele trecute, la spitalele din Bucuresti au ajuns si mii de flacoane de albumina.

Doctor Adrian Stanculea, Spitalul de Arsi: „Enorm de mult ne ajuta. Am devenit un spital dotat cu de toate din plin si cu stocuri care ne permit sa ingrijim bolnavii astia si multi alti bolnavi dupa. E uluitor ce se intampla. Le multumim tuturor.”

Crucea Rosie Romana, al carei presedinte este Principesa Margareta, va ramane permanent in contact cu administratorii spitalelor.

Ion Marius, asistent logistic Crucea Rosie Romana: „In continuare campania se deruleaza, conturile sunt deschise, le gasiti pe site-ul Crucii Rosii si ProTV si numarul de sms 8827 functioneaza. as vrea sa asigur populatia care s-a implicat in aceasta campanie si a donat fonduri ca banii colectati in cadrul campaniei vor fi folositi doar pentru a achizitona materiale si sprijini persoanele afectate in incendiul de la Colectiv.”

Intreaga tara, este alaturi de victimele tragediei, din clubul „Colectiv”. Pentru ca impreuna, putem sa ajutam spitalele in care sunt ingrijiti ranitii.

Erau frumosi si destepti, aveau povestile lor de iubire, visele lor, sperantele lor, fricile lor. N-au avut sansa insa sansa sa iasa pe singura usa care i-ar fi scapat din iadul Colectiv.

Alti 146 sunt inca in spitale. Inspre ei trebuie sa se indrepte cele mai curate ganduri ale noastre. Si toate aceste ganduri trebuie sa creasca si sa se transforme intr-o forta gata sa sfarame orice spaima si orice durere din calea lor.

Pentru ca noua ne pasa si am vazut asta din primele clipe ale tragediei. Noua ne pasa de semenii nostri si impreuna putem sa ii ajutam.

logo Crucea Rosie PROTV

Pro Tv si Crucea Rosie declanseaza duminica seara o campanie de strangere de fonduri. Banii vor ajunge la toti cei in nevoie dupa incendiul devastator.

Conturile in care puteti dona

Donatiile se pot realiza prin transfer bancar la unul dintre conturile deschise la BRD, agentia Piata Romana:

RO36BRDE410SV29647144100 LEI
DESCHIS LA BRD

RO22BRDE410SV18508914100 EUR
DESCHIS LA BRD

RO37BRDE410SV81385954100 USD
DESCHIS LA BRD

PENTRU DONATII DIN AFARA ROMANIEI
COD SWIFT BRDEROBU

Beneficiar: Crucea Rosie Romania

PENTRU DONATII ONLINE

Puteti dona si online, pe www.crucearosie.ro, in lei, euro si dolari.

PENTRU DONATII PRIN SMS

Puteti dona prin SMS la numarul 8827. Fiecare SMS inseamna o donatie de 2 EURO.

*Campanie desfasurata cu sprijinul Orange, Telekom, Vodafone si Donatie.ro Nu se percepe TVA pentru donatiile de pe abonament. In retelele Orange si Telekom pentru cartelele preplatite, TVA-ul a fost retinut la achizitionarea creditului. Pentru donatiile de pe cartele preplatite, in reteaua Vodafone utilizatorii nu platesc TVA. (http://stirileprotv.ro)

 

ROMANIA E IN DOLIU , ISI PLANGE MORTII UCISI DE CORUPTIE LA CLUBUL COLECTIV DIN BUCURESTI.Poezie.Gheorghe STROIA: ARIPI DE DURERE


 Angel%20(111)´´De la nastere si pana la sfarsit,

Moartea ne vaneaza vietile, fara scrupule.

Ea nu are mama , nu are tata si nici copii.

Nu are mila de nimeni si nu stie sa planga´´.

(Marin MIHAI, Spania)
*****************************************************************************************
romania doliu national-incendiu clubul colectiv-30 octombrie 2015

 

 

 

 

 

 

 

 

morti_incendiu colectiv bucuresti

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cRomania este in doliu national de 3 zile, isi plange  mortii din incendiul izbucnit vineri, 30 octombrie,la Clubul Colectiv din Bucuresti,unde avea loc un spectacol de muzica rock.

Pana acum,numarul persoanelor care au pierit a ajuns la 32. Iar cel al ranitilor este 136.

Coruptia, lacomia,indiferenta autoritatilor, ne ucid copiii, ne distrug   vietile.Pana cand ?!…ORIUNDE AM FI PLECATI IN LUME,NOUA NE PASA  DE ROMANIA !

**********************poezie in memoriam

GHEORGHE A. STROIA – ARIPI DE DURERE

(Copiilor dispăruți în infernul din 30 octombrie)

Triști îngeri albi
cu aripi de durere,
lacrimi și flori albastre
în zile ca de fiere,
copii grăbiți să fugă
spre stelele din cer,
ca aștrii nopții negre,
ce-apar, trăiesc și pier.

Al cui tribut de sânge
îl mai plătim acum,
a cui nespusă vină
te-a preschimbat în scrum,
a cui nesăbuință
e moarte pentru tine,
a cui nesocotință
naște dureri în mine?

Cad picuri, lacrimi reci,
pe-al tău tăcut mormânt,
iar ochii mei nu uită
destinul tău înfrânt,
fântâna tinereții azi
apa și-a secat,
ca tu să rămâi tânăr
în gândul cel curat!

Fie-ți lumina lină,
blând suflet de copil,
să-ți cânte în vecie
al îngerilor tril,
să fii în amintire
frumos ca un apus
și fii pedeapsă cruntă
celor ce te-au răpus…

Gheorghe A. Stroia


revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cPETRICA MOISE -…CE-I VIATA NOASTRA PE PAMANT?!

LISTA DECEDATILOR IN INCENDIUL DE LA CLUBUL COLECTIV BUCRESTI:

municipal

morti_incendiu colectiv bucuresti

 Odihniti-va in Pace si Dreptatea sa fie a voastra !

 

Svetlana Alexievici din Belarus, câștigătoarea Premiului Nobel pentru Literatură 2015,va fi publicată de Editura Litera


BREAKING NEWS-DOLIU NATIONAL. INFERN in Clubul COLECTIV Bucuresti ,la lansarea albumului MANTRAS OF WAR al formatiei rock GOODBYE TO GRAVITY.27 de morti si 146 de raniti

.

Goodbye to Gravity este o trupă metal, înfiinţată în 2011, compusă din cinci băieţi: Andrei Galut (solist vocal), Alex Pascu (bass), Vlad Telea (chitara), Bodgan Enache (tobe) și Mihai Alexandru (chitara).

Potrivit gsp.ro,solistul trupei Goodbye to Gravity, Alex Pascu, fiul Anei Pascu, președinta de onoare a Federației Române de Scrimă, se află internat la Spitalul Floreasca şi a fost operat. Alți doi membri ai trupei și-au pierdut viața

O coincidenţă sinistră face ca pe albumul care s-a lansat ieri să fie două piese cu titluri cutremurătoare: „The day we die (Ziua în care vom muri)” şi „This life is running out (Viaţa se scurge)”.

ALERTA – EXPLOZIE ÎN CLUBUL COLECTIV DIN BUCUREŞTI, 146 DE PERSOANE RĂNITE INTERNATE – 27 de MORŢI

ALERTA - EXPLOZIE ÎN CLUBUL COLECTIV DIN BUCUREŞTI, 146 DE PERSOANE RĂNITE INTERNATE - 27 de MORŢI


Svetlana Alexievici , scriitoarea și jurnalista din Belarus, care, la 67 de ani, a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură în 2015 pentru „scrierile sale polifonice, un monument dedicat suferinţei şi curajului în zilele noastre”, va fi tradusă și publicată de Editura Litera , se precizeaza intr-un  comunicat de presa.
Cele trei cărți de proză care vor apărea în anul 2016 sunt Zinky Boys: Soviet Voices from the Afghanistan War, War’s Unwomanly Face și Last Witnesses: the Book of Unchildlike Stories.

Între 1979 și 1989, trupele sovietice au demarat un război devastator în Afganistan, soldat cu 50.000 de victime și cu distrugerea tinereții și umanității a altor câtorva mii. Zinky Boys (1989) prezintă mărturiile emoționante ale soldaților, mamelor, soțiilor și prietenelor implicate în acest război crud, ale cărui efecte se simt încă și azi.

 

War’s Unwomanly Face (1985) cuprinde confesiunile a 200 de tinere care visau să ajungă mirese, dar care în schimb au devenit soldați în Al Doilea Război Mondial, în anul 1941. Svetlana Alexievici a lucrat patru ani la această carte, timp în care a vizitat peste 100 de localități pentru a înregistra poveștile veteranelor de război. Presa sovietică a descris volumul ca pe „un reportaj viu al unor evenimente demult trecute, care au influențat destinul națiunii în întregul ei”.

The Last Witnesses: the Book of Unchildlike Stories (1985) pune laolaltă amintirile unor oameni care erau copii în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale. Văzut prin ochii copiilor și mamelor, războiul dezvăluie o nouă lume a emoțiilor. Din pricina acestei cărți, Alexievici a fost acuzată de oficiali de „pacifism și portretizare lipsită de eroism a femeii sovietice”.

Svetlana Alexievici a fost implicată în realizarea mai multor filme documentare, a participat la mai multe expoziții și a scris trei piese de teatru. Cărțile scrise de ea au fost publicate în 19 țări, iar unele au fost, de asemenea, ecranizate, puse în scenă sau pe muzică.

Textele ei, recunoscute pentru stilul literar polifonic, care propune un colaj atent de voci umane, au primit diverse premii internaționale, printre care Premiul Kurt Tuch din partea PEN Clubului suedez (1996), Premiul Triumph pentru Artă și Literatură Rusă (1997), Premiul pentru Carte de la Leipzig pentru armonie europeană (1998), Premiul Témoin du Monde (Martor al lumii) din partea Radio France Internationale (1999), Premiul special al Fundației Friederich Ebert pentru cea mai bună carte politică și Premiul pentru pace Erich Maria Remarque (2001).

Svetlana Alexievici este a doua scriitoare distinsă cu Premiul Nobel pentru Literatură publicată la Editura Litera, după Alice Munro , câștigătoarea din 2013. Titlurile scriitoarei Alice Munro sunt: Prea multă fericire, Fugara, Ură, prietenie, dragoste, căsătorie, Dragă viață.

 

 

In 1989 lua ființă, la Chișinău și București, Editura Litera. S-au împlinit, așadar, 25 de ani de existență. Ani în care, cu tenacitate, cu pasiune, cu profesionalism, cu reușite majore, Litera a editat 4 300 de titluri, într-un tiraj total de 48 de milioane de exemplare. Acoperind practic toate domeniile de ficțiune și nonficțiune, Litera a reușit să se impună prin calitatea produselor sale, devenind unul dintre cei mai importanți actori de pe piața de carte.(by Marin MIHAI)

********HAI,ROMANIA !…..MUZICA…..VIOLONISTA VANESSA MAE (n. 27  octombrie  1978 ,Singapore )

Vanessa Mae- Storm (Vivaldi Techno)

MAKE-UP.EVA SENIN PERNAS-Idei de machiaj pentru Halloween !


Halloweenul se apropie cu repeziciune şi, chiar dacă nu te-ai hotărât încă ce costum să alegi sau la ce petrecere să mergi, machiajul este un pas bun de la care să începi!

Imagen

  • Eva Senín Pernas, o artisă extrem de talentată în arta make-up-ului a creat o „linie” de machiaje special pentru această sărbătoare şi, crede-mă, după ce o sa le vezi, vei fi mai hotărâtă ca niciodată să sărbătoreşti Halloweenul (www.csid.ro)
  • *******************************************************************************

EVA SENIN PERNAS (fotografa si make-up profesionist)

Marin MIHAI: ´ ´Eva Senin Pernas s-a nascut in LA CORUÑA,in nordul Spaniei,este cunoscuta  la nivel mondial pentru impactul machiajelelor  si fotografiilor  sale originale , mai ales pentru linia  ´´Lip Artes” (arta machiajului buzelor).Profesionista talentata,ea abordeaza teme diverse, sursa ei de inspiratie fiind  filmele , fructele  sau personajele Disney´´ .

 

**************** SA VEZI SI SA NU CREZI !  :) :):)

CATI ROMANI DIN STRAINATATE VOR APELA LA VOTUL PRIN CORESPONDENTA?…DAN CONSTANTIN: Diaspora, masă de manevră!


Votul prin corespondenţă devine realitate pentru alegerile parlamentare din 2016. Dacă legea va trece şi de ultimul hop, la Curtea Constituţională, românii din străinătate vor putea folosi şi această modalitate de vot. Câţi vor apela la facilitatea respectivă? Procedura impune o înscriere pe liste la consulat, declararea unui domiciliu la care urmează să fie trimise documentele. Totul pare simplu, dar am mari rezerve că diasporenii se vor înghesui să ajungă pe aceste evidenţe. Scandalul uriaş de la prezidenţiale care ar fi declanşat valul de voturi împotriva lui Ponta i-a avut ca motivaţie pe românii disperaţi că nu pot ajunge la urnele considerate prea rare în străinătate. Presiunea politică a fost preluată de Klaus Iohannis şi întoarsă prin ricoşeu, ca un ecou şi în lunile care au urmat victoriei lui surprinzătoare. PNL a făcut motiv de grevă parlamentară din votul prin corespondenţă, iar organizaţiile din diaspora, unele cu firma pusă în geam, dar cu activitate de butaforie, au avut ce raporta la sponsori. Acum vom vedea că furtunile în România au consistenţa decorului de mucava şi nu stârnesc decât praful de pe toba săracului. Votul prin corespondenţă, tema unui an de frământări, cade în uitare până în noiembrie 2016, când vom vedea la ambasade iar hărmălaie pentru că nimeni nu va putea vota cu viteza imprimată de Baconschi la Paris, când l-a pompat pe Băsescu. Bulgarii, mai deştepţi şi mai eficienţi, au rezolvat problema radical; duminica trecută au votat prin referendum introducerea votului electronic. Adică vor putea folosi şi urna, dar se poate vota şi de la un terminal electronic, inclusiv de pe telefonul mobil. Câtă spaimă de fraudare sau ce costuri implică, rămân în afara fondului soluţiei impuse de votul popular.( DAN CONSTANTIN -Jurnalul National.)
–––––––––––––––––––

CRBL – Romania nu-i jucaria ta

–––––

Cum vor vota românii din străinătate. Proiectul AEP privind votul prin corespondenţă, însuşit de Comisia de Cod electoral

*******pamflete muzicale de sezon :)

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cDragos Patraru, realizatorul emisiunii  Starea Natiei (TVR), a lansat bomba muzicala ´´Trec coloane, trec !´´…Alfa cine sunt tintele pamfletului  ploiesteanului ´´Patratel ´´ :

ROMANIA SAU RUSIA?…LUCIAN MANDRUTA: Scrisoare către moldoveanul care crede că are o țară


Jurnalistul Lucian Mândruță a publicat pe blogul său ( http://lucianmindruta.com) o scrisoare adresată populației Republicii Moldova. Sub genericul ,,Scrisoare către moldoveanul care crede că are o țară”, cunoscutul comentator explică de ce Republica Moldova are numai două opțiuni pentru a-și asigura viitorul: alături de România sau împreună cu Rusia.

Scrisoare către moldoveanul care crede că are o țară

Dragi moldoveni,

in acest text o sa va spun cateva lucruri care o sa va doara. Daca va doare tare, e bine: exact asta se intampla atunci cand tragi cu clestele dintele cariat afara, fara anestezie. Durerea e primul semn ca ai undeva in fata orizontul vindecarii. Iar in cazul vostru, dintele cariat care va provoaca atata probleme e o idee simpla si gresita:

Voi credeti ca aveti o tara. Si nu-i adevarat.

Acum, inainte sa va enervati pe bucuresteanul arogant care le stie pe toate, cititi macar inca vreo cateva paragrafe, ca sa intelegeti ce vreau sa zic.

In primul rand, voi insistati sa aveti o tara, cand teritoriul vostru si populatia va indreptatesc doar la a face parte dintr-una. Insistati intr-o idee gresita din punct de vedere economic, si de-aia o duceti atat de prost de atata vreme: cheltuiti bani cu un guvern, un presedinte, ministere si ambasade, basca oligarhi, cand resursele voastre va ajung pentru maxim doua resedinte de judet.

De unde stiu asta? Foarte simplu. Am 48 de ani si imi aduc aminte. Pe vremea fostei Uniuni Sovietice, guvernarea Moldovei se facea cu cel putin jumatate din personalul de acum. Apararea, internele, poltitica externa erau toate centralizate la Moscova. Inaltii functionari, aia cu adevarat bine platiti, isi luau banii din taxe stranse din toata Uniunea. Pe cap de moldovean, practic, efortul financiar era cu mult mai mic, nu mai zic de faptul ca regiuni mai bogate subventionau pe cele mai sarace…

Cati oameni obisnuiti, un profesor si-o asistenta medicala, sa zicem, isi puteau cumpara in 1978 o masina Jiguli 1200? Va spun eu, ca am avut rude acolo si stiu povestea voastra: cu mult mai multi decat isi permit azi un Renault Symbol. Moldova din anii ’80 era cu mult mai prospera decat Moldova de azi.

E un fapt, si asta nu poate sa nege nici un roman cu mintea la el. Moldova o duce acum mai prost, in democratie, decat a dus-o in socialism!

De ce? Simplu: pentru ca democratia – chiar si aia simulata! –  e scumpa. Pentru ca e un produs de lux, care pur si simplu cere tari mai mari si state mai puternice.

De aici vi s-a tras saracia: din faptul ca acum, putini cati sunteti, trebuie sa duceti in spate un guvern la fel de mare ca al unei tari de dimensiuni medii. Basca o multime de oligarhi care, ca se faca grasi la portofel, trebuie sa fure mai mult de la cati ati mai ramas in tara. Practic, insistenta voastra de a ramane o tara independenta v-a adus in sapa de lemn.

Ce e de facut?

Foarte simplu: trebuie sa va alegeti o tara. Serios.

Nu sunt multe optiuni. De fapt, sunt doar doua. Rusia si Romania.

Si ce sa facem? o sa ma intrebati. Si mai brutal si mai simplu: sa cereti alipirea la una dintre ele. Sa deveniti parte a unei tari mai mari, in care sa impartiti costurile statului si eventual sa beneficiati de solidaritatea celorlalte regiuni.

Acum sa vedem care tara. Rusia are de partea ei banii: poate investi in Moldova, ca rasplata, sume importante. Multi din tinerii vostri lucreaza acolo: n-ar mai avea nici o problema cu actele. Vorbiti limba, nostalgicii Uniunii ar plange pana a doua zi de dimineata de fericire. Sigur, ar fi o idee buna sa vedem cum o duce Crimeea acum – trebuie sa intrebati si ceva rude de la Sevastopol sa va spuna ele. Dar Rusia e o solutie de inteles. E locul din care ati plecat. Daca are noroc, o sa distruga pana la urma Uniunea Europeana. O sa fiti, impreuna, stapanii continentului. Stiti propaganda asta. Poate ca se va implini, cine stie?

A doua alegere ar fi Romania. E cam leftera, dar chiar si asa saraca, stiti bine ca la noi gasim de-o mamaliga s-o impartim. O facem deja, cu copiii vostri care invata aici. Fata de Rusia, avem mai multi procurori decat avioane de razboi. Desi la noi, astia se ocupa sa lege politicienii care ne-au tradat, in vreme ce in Rusia procurorii alearga dupa cetatenii care isi tradeaza politicienii.

Veti fi o provincie mare a unei tari mici. Da, dar veti avea in Parlamentul de la Bucuresti un cuvant mai important de spus decat ati putea vreodata sa aveti la Moscova, unde nimeni nu-si da cu parerea fara ucaz de la stapanire. Avem o democratie slaba, dar un popor care isi face cheful la fiecare 4 ani si isi alege alti clowni de care sa rada. O fi bine asa, sau o fi mai bine sa fim cu totii seriosi si sa ne ridicam in picioare cand vine vorba de Tatuc?

Nu stiu. Stiu doar ca economia noastra a inceput sa se ridice. Nu mai avem cine stie ce petrol, dar nemtii ne dau sa facem volane de masini si americanii au incredere in noi sa le scriem softul. Salariul e mic in Romania, dar mall-urile sunt pline. Nu stiu daca asta e un indicator de fericire, dar macar nu e un indemn la disperare. Suntem europeni? La Bucuresti se mananca mai multa saorma decat hamburgeri. Suntem orientali? Daca te uiti in program la Festivalul Enescu ai zice ca suntem deja o tara occidentala.

O vorba si pentru rusii din Moldova: la noi, maghiarii, cea mai mare minoritate din acest moment, sunt la guvernare de vreo 20 de ani. Ne mai certam din cand in cand, dau au scoli, placute bilingve si cetatenie. Nu va trebui sa deveniti romani daca nu vreti.

Deci, dragi moldoveni, cam asta e. Rusia? Sau Romania?

Orice ati alege, trebuie sa o faceti. Bateti pasul pe loc de doua generatii, inspirati de un ideal inventat de altii, ca sa va tina ezitand, in baltoaca: acela al Moldovei independente.

E o fictiune. Moldova suntem noi.

Ma auziti? Moldova suntem noi. Si eu, si voi. Si-acum, ca in orice cuplu care are o relatie la distanta, a venit vremea sa alegem: punem punct.

Sau ne punem soarta la comun.

LUCIAN  MANDRUTA

*****************************************************************

Andrei Ionita – ´´Canta cucu´´( X-Factor 2015)

–––––––––––

CRISTIAN PETRU BALAN-
IMNUL UNIRII ROMÂNIEI CU BASARABIA
Din Tisa pân’ la Nistru sună
Al Ţării glas poruncitor:
El se transformă-ntr-o furtună
Care ne-nalţă ca popor !
 –
Porunca Patriei-i sfinţită
De Ştefan Vodă şi Mihai…
E timpul de-a fi re-mplinită –
De-aceea, vin’ alături, hai !
Avem un ţel în România
Scris de străbuni cu sabia:
Să-i re-tregim de grabă glia
Redându-i BASARABIA !
Ea- i tot MOLDOVA noastră blândă,
Tărâm de vis şi frumuseţi,
Cu fraţi români plini de izbândă
Şi-ai lor vecini bravi şi isteţi.
Refacem ROMÂNIA MARE,
O ţară demnă-n plin avânt…
Noi, prin UNIRE şi ardoare,
Vom face raiul pe pâmânt !
Cristian Petru Bălan,

 

Scriitorul si artistul plastic Cristian Petru Balan din SUA

Scriitorul si artistul plastic Cristian Petru Balan din SUA

Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România,
Membru titular al Academiei Româno Americană de Ştiinţe şi Arte,
Vicepreşedinte al Comitetului Româno-American pentru Basarabia
în Probleme de Artă şi Cultură

Cea mai buna editorialista din diaspora romaneasca se destainuie.MARIA DIANA POPESCU (Germania) : ´´N-am să mă mişc din turnul de veghe al patriei mele !´´


BREAKING NEWS.

TRAIAN BASESCU PARTICIPA LA CONGRESUL PPE DIN SPANIA SI SE INTALNESTE  LA MADRID (COSLADA) CU REPREZENTANTII COMUNITATII ROMANESTI
21 oct.2015/.Fostul preşedinte Traian Basescu a sosit  la Madrid pentru a participa  in calitate de  invitat special al Președintelui PPE, Joseph Daul, la Congresul Popularilor Europeni.
Traian Basescu, inscris pe 9 octombrie 2015 in  Partidul Miscarea Populara , se va intalni cu reprezentantii romanilor din Spania, astazi, 21 octombrie 2015, ora 19.30, in incinta hotelului NH din localitatea Coslada, Comunitatea Madrid- Avenida de la Constitucion, 75, 28820. (MARIN MIHAI,Spania)

MARIA DIANA POPESCU-cel mai bun editorialist

MARIA DIANA POPESCU (Germania) : ´´N-am să mă mişc din turnul de veghe al patriei mele !´´

 -Interviu realizat de col (r) dr. Ion Petrescu

-Maria Diana Popescu – eseist, critic, poet, jurnalist, redactor sef-adjunct – revista „Agero”- Stuttgart


Col (r) Dr. Ion Petrescu: Cum se văd din Germania îndoielile românilor? Ce percepţie – alta decât acelea cunoscute acasă, rod al poziţiilor politice şi campaniilor de presă, cu ţinte clare – există la cineva care aparţine, prin naştere, spirit şi speranţe, naţiunii române, dar trăieşte în centrul Europei? Răspunsuri multiple, într-un interviu ce dezvăluie o personalitate puternică. Cu dragoste de ţară. Maria Diana Popescu este o conaţională care mi-a atras atenţia prin comentariile acide, dar inteligent argumentate, publicate în format electronic, cu impact în ziarele online. Întrebările mele au primit răspunsuri marcate şi de afirmaţii la care nu subscriu, precum aceea vizând şansele reunificării celor două state româneşti. Nu am cenzurat nici opiniile sale mai dure, pentru simplul motiv că este bine să cunoaştem şi puncte de vedere care ies din tiparul gândirii mediatizate, cu obstinaţie, pe diferite canale media, din raţiuni lesne de înţeles. Am respectat şi ortografia pe care Maria Diana Popescu o promovează în editorialele şi cronicile sale. Ea fiind o româncă care ştie exact în cine crede, de ce şi cu ce ochean percepe viitorul naţiunii din care face parte. Ca o luptătoare.

I.P.: Ce caută o fiinţă europeană, de sorginte română, la Stuttgart, în Germania, unde pare izolată într-un turn de fildeş, din care răzbat – spre lumea limbii natale – poeme, dialoguri mai puţin previzibile şi irizări mai degrabă specifice unei existenţe tipice altei planete, aceea intangibilă, luminoasă, fascinantă, din sufletul fiecărui pământean?

Maria Diana Popescu: Tot scotocind după date imediate ale conştiinţei europene, m-am oprit la Agero, Stuttgart, ca într-o librărie uriaşă, ca să pot gusta din lăuntru şi din afară reţeta provocării. Oricît de impersonal, oricît de mecanic ar fi jocul din turnul de fildeş, încerc să-l investesc cu virtuţi pe care însăşi definiţia lui le exclude: conversia conştiinţei în agent universal, putere morală responsabilă de circulaţia „nodurilor şi semnelor” în lume şi de întorsătura ce o vor lua. E o nebunie să-şi închipuie cineva că adevărul stă în alegere, iar funcţionarii europeni sînt nişte automate care excită continentul cu lozinci din Pascal. Din turn pot coborî nevăzută în vîltoare, pot răsfoi almintere „conştiinţa” întrebuinţată de unele civilizaţii europene, ca felinar de luminat gunoiul, pot privi mai bine bordelul de la etajele superioare ale Curţii şi şerpii unor specii străine, care îşi pun puii verzi între frunze şi nu mai privesc înapoi, cînd pomii româneşti scapă din ramuri fructele pe pămînt şi niciunul nu se apleacă să le ridice. Şi-atunci? Nu e o greşeală să crezi că diavolii din turn sînt ateişti! Ei cred în existenţa lui Dumnezeu, dar luptă împotriva Lui. Să mă fi rătăcit unde nu trebuia? Dar, oare Platon nu era un sculptor rătăcit în filosofie? Bine ar fi dacă spaima nu i-ar reduce pe compatrioţi la anonimat, arătîndu-le neputinţa. Iată de ce nu mă amăgesc cu iluzia că Germania ar aparţine, neimplicat, neştiutor, „altei planete”. Ei au un Goethe, noi, cu nimic mai prejos, avem un Luceafăr Eminescu, şi tot ce-i românesc nu piere!. Moscopol spunea asta. Chiar dacă duhul anarhic al puterilor occidentale simte plăcerea să cojească din temelii fiinţa noastră naţională, va veni vremea cînd îşi vor netezi ruinele, iar bogăţiile statelor de sub scara uniunii nu vor mai fi vărsate automat în vasele danaidelor. Cum să nu mă mînii? Ştefan cel Mare a făcut din creştinism forţa morală a Moldovei, Bălcescu a dat cea mai sănătoasă concepţie politico-creştină, astfel ca noi, contemporanii, să nu acceptăm ideea că domnul lumii e dracul şi nu Dumnezeu.

I.P.: Revista Agero este un meteorit publicistic, un website cu un public ţintă clar, sau un suport electronic pentru stări de spirit destinate celor ce preţuiesc demnitatea necesară comunităţii românilor?

MDP: Revista de cultură şi atitudine a românilor din afara graniţelor, una dintre cele mai vechi publicaţii de gen, ale cărei baze au fost puse de cunoscutul eseist şi poet Lucian Hetco, „Românul planetar”, cum i se mai spune. Agero este o atmosferă culturală de lung metraj, o lume de relaţii spirituale asemănătoare cu lumea Neranţulei lui Panait Istrati. Într-o vreme a atrocităţilor şi a indiferenţei, Agero comunică prin vocea credinţei în spaţiul românesc potenţator, în matricea sa culturală. Mizînd pe dezgheţ şi deschidere, spre zone ale adevărului, păstrînd românismul cu valorile sale în imediata apropiere, Agero este punte spirituală între românii de pe meridiane. Importantă sursă de documentare şi de informare asupra realităţilor. Aşa cum Florenţa perioadei Medici a rămas în istorie, prin Academia oamenilor de erudiţie şi de talent, sper ca fenomenul Agero să-şi primească revanşa nemuririi. Vremea trece, cultura neamului rămîne, traiectoria revistei nu poate fi asemuită cu cea a meteoriţilor care se mistuie în hăuri.

I.P.: Aţi fi putut să nu mai priviţi spre ţară, să nu mai scrieţi pentru conaţionali, să ignoraţi o situaţie post-decembristă cu evoluţiile cunoscute. De o vreme vă citesc cursivele, editorialele, filipicele. Şi mă întreb de unde, totuşi, atâta cunoaştere, la nivel de detaliu, a unor împiedicări oficiale şi spaime individuale, de acasă?

MDP: Îndrăgostită de ţară în sensul situării naţionale, în cel al întoarcerii la închiderea de acasă, care trebuie deschisă, nu pot fi parte a unui joc de raportări pur ideologice. Există Patrie, trebuie să existe acel patriotism care să depăşească linia manifestă a ideologiilor stînjenitoare şi nefaste. Din interior, patriotismul se arată nu ca o structură de elemente interacţionînd dinamic, ci ca o fiinţă slăbită, luptîndu-se cu sine pentru sufixul din coadă. Teritoriul patriotismului, defrişat după lovitura de stat din 1989, a fost cultivat cu exerciţii de teorie, pretext al predicării unei „morale” străine rădăcinilor româneşti. Astăzi, cînd informaţia circulă cu viteza gîndului e uşor de alcătuit, fie şi de pe un versant, o imagine holografică la nivel de detaliu. O simplă privire aruncată asupra istoriei naţionale şi vom vedea pe fondul Patriotismului un imens tablou de fapte, de trepte şi schimbări, majoritatea avînd drept scop realizarea unor ţeluri sau idealuri spirituale înalte. Tenebrele colonialismului modern şi aşa-zisa unitate europeană folosesc istoria noastră drept un obiect, în jurul căruia se ţes comploturi şi fantezii distructive. României i s-a dat brînci în fresca cuceritorilor şi vînătorilor de resurse. Pe celălalt versant, în contextul integrator, ignorarea clivajelor care ţin de unitatea naţională în favoarea unor pacte maculate, înfăptuite prin complicitatea guvernelor postdecembriste, au impus o nouă versiune de patriotism: patriotismul ca servitute. Iar o patrie în sclavie nu mai are un destin propriu. Cu atît mai mult cu cît niciun Manole de la cîrmă nu mai e dispus să-şi îngroape în var şi piatră femeia, Patriotismul stăruie cu nevinovăţie pe contrasensul bulevardului capitalist, aşa cum a scăpat din flăcările loviturii de stat din decembrie 1989, cu răni şi arsuri ce par să nu se mai vindece. Dacă aş fi ministru al educaţiei, atunci aş crea de îndată o catedră de patriotism şi una de unitate naţională. Puterea şi opoziţia nu fac altecav decît să se toarne, să fure şi să se înghiontească de atîţia ani.

Maria-Diana-Popescu_-_Dati-mi-tara-inapoi

I.P.: Care sunt, din perspectiva dumneavoastră publicistică, simptomele negative la nivelul clasei politice din România? Ce o diferenţiază pe aceasta de politicienii germani?

M.D.P.: De pe „Goagăl”, de la televizor sau de la „succesurile” din Parlamentul European, românul a învăţat pe de rost simptomele şi bolile activistului capitalist autohton: autism, sfertodoctism, corupţie, imoralitate, parvenitism, paranoia individuală sau de grup. Politicianul nostru e plin de gargară, însurat de mai multe ori, avar, posesiv, incult, vînzător de gogoşi, ateu, plictisit de viaţa de cuplu sau divorţat, membru al unui clan mafiot, cu ogoare, tractoare, masterate, ferme, puşti, pistoale, doctorate, păduri, ambarcaţiuni de lux, conturi, domenii de vînătoare. Unii nici nu ştiu cine sînt. Fac traseul cu sîrg, de la un partid la altul, din opoziţie la putere şi invers. Vrăbiile la mălai trag. Culmea, nu fac niciodată gripă aviară. Vînătorii îşi pun singuri vrăbiile pe gard şi, ce noroc!, tot ei le împuşcă. Probabil şi după ce vor muri exemplarele vor bîntui Parlamentul României şi vor apărea în fiecare zi la televizor. Pe cît de întunecaţi la minte şi vînzători de neam se arată, pe atît mă simt mai neputincioasă în simplitatea protestului meu! Marea dramă a României este că alegerile rotesc băieţii „deştepţi” între ei. Purtătorii de mandate au făcut din Ţara mea ceea ce li s-a cerut: o colonie cu oameni nefericiţi. Corupţia fără sfîrşit, distrugerea economiei, siguranţei sociale, învăţămîntului, sănătăţii, lipsa veniturilor sigure, discriminarea cetăţenilor fără venit, jaful constant asupra pensiilor şi salariilor, asupra istoriei, culturii şi tradiţiei strămoşeşti, manipularea prin intermediul mass-media, sînt grave atentate la fiinţa neamului românesc. Înclinaţi spre imagine, Putere şi „comunicare” – poate pentru a arăta că au învăţat ceva din istoria lor, politicienii germani par a fi plămădiţi la şcoala politică a superficialităţii. Însă nu trebuie să ignorăm faptul că Germania a renăscut din propria-i cenuşă, din ruinele celei mai teribile conflagraţii a omenirii. Sigur, nu de la sine, ci prin efortul poporului german conjugat cu sprijinul Unchiului Sam, pentru a face în ciudă Kremlinului. Astăzi, cea mai mare economie a zonei euro şi una dintre ţările cu cele mai stabile finanţe, arată cu degetul, dispune, trage de urechi. Fiind o puternică locomotivă europeană, care îşi adaugă periodic cîte un vagon cu marfă, apărarea intereselor naţionale e o temă majoră pe agenda lor politică. Şi totuşi, din iubirea Germaniei pentru Europa, criza prin care trece uniunea monetară s-a prelungit nepermis de mult.

I.P.: Cum vă raportaţi la cel de-Al Doilea Stat Românesc, republica inventată de sovietici, între Prut şi Nistru? Dacă aţi fi numită în fruntea unui minister al reunificării, precum există o instituţie de acest gen, în Coreea de Sud, ce proiecte, planuri, intenţii aţi promova?

MDP: Istoria celor două state româneşti şi a celor două state germane trebuie privită diferenţiat. Cum diferenţiate au fost şi raporturile dintre fiecare „pereche”. Perioadele de separare au fost şi sînt de asemene diferite, la fel ca şi conjuncturile ce au generat separările. Dacă R.D.G. a fost secţionată de la Heimat cîteva decenii, ruptura celor două state româneşti durează de două secole, timp în care structura populaţiei a suferit metamorfoze deloc de neglijat. Primul rapt teritorial rusesc, cel din 1812, apoi Pactul Hitler-Stalin şi urmarea diabolică, ultimatumul sovietic din 26-28 iunie 1940, catastrofa de la 23 august 1944, care a favorizat, fără echivoc, ocuparea Ţării, dar şi apăsarea cizmei sovietice vreme de decenii, au culminat cu inabilitatea marionetelor instalate la putere în România, atît după război, cît şi după 1989. Ce poate oferi, acum, Bucureştiul României Mici de dincolo de Prut şi românilor de acolo? Şi apoi, clasa politică românească, preocupată de aderare, pardon de supunere la organizaţii politice euro-atlantice a abandonat orice preocupare serioasă, în ceea ce priveşte interesul naţional şi reunificarea. Ipotetic, dacă mi s-ar încredinţa conducerea unei instituţii al cărui scop ar fi ştergerea graniţei artificiale, aşternută pe hartă, cu creionul de tîmplărie de către Molotov, aş iniţia un referendum în „cele două Românii”, din stînga şi din dreapta Prutului, al cărui rezultat să fie, „nelucrat” pe calculatoare. Abia după aceea dorinţa ar putea fi luată în considerare şi transformată în realitate. Să nu ne amăgim, însă. În contextul noului Diktat de la Bruxelles, al noilor pacte, nici S.U.A, nici Rusia, nici Germania, nici Uniunea Europeană nu girează ideea. Din păcate, diplomaţia românească nu mai e cea din vremea lui Titulescu, nici măcar cea de pînă în 1989. În conjunctura în care Înalta Poartă de la Bruxelles a impus regionalizarea-federalizarea Ţării, iar corbii iredentişti stau să ciugulească din trupul ei, e greu de presupus că cele două maluri ale Prutului se vor reuni curînd, pentru a reîmplini dorinţa Neamului Românesc.

I.P.: Germania a găsit o cale a reconcilierii istorice cu Franţa. România a făcut paşi comparabili – ca ţară membră a N.A.T.O. şi a Uniunii Europene – în relaţia cu Ungaria. Şi totuşi, puseuri de sorginte revanşardă, se mai manifestă, periodic, la Budapesta. Care este opinia dumneavoastră, în această privinţă?

M.D.P: Situaţia dintre cele două state occidentale Germania-Franţa nu poate fi comparată cu cea dintre România şi Ungaria. Dacă primele două urmăresc şi respectă anumite reguli stabilite de comun acord, dezinteresul conducerii României este net surclasat de obstinaţia iredentiştilor maghiari de refacere (?) a imperiului Sfântului Ştefan. Prin guvernele sale antinaţionale şi maşinaţiunile U.D.M.R. (oficial, uniune culturală, nu partid politic), România a cedat moştenirea Gojdu în favoarea Ungariei, a acordat privilegii, nu drepturi, etnicilor maghiari din România. „Garda Maghiară” – organizaţie extremistă, rasistă şi xenofobă, interzisă în Ungaria – şi alte formaţiuni para-militare îşi fac de cap pe teritoriul românesc, nestingherite şi sub privirile îngăduitoare ale guvernelor româneşti. Primul ministru al Ungariei şi alţi reprezentanţi oficiali ai ţării vecine şi „prietene” îşi permit presiuni impardonabile şi inacceptabile în relaţiile interstatale, fără a fi contracaraţi de oficialităţile româneşti. Autorităţile de etnie maghiară sfidează legile şi Constituţia României. Şi iarăşi batem spre diplomaţia noastră, care pune pe tapet un dialog al surzilor. Relaţiile noastre externe sînt regresive, dacă nu cumva au stagnat. Peste toate acestea, Uniunea Europeană, noua Uniune Sovietică, cum a denumit-o istoricul Corvin Lupu, priveşte impasibilă, adaptînd evenimentele cunoscutului adagiu latin: „Divide et impera!” Amintesc în context mesajul Ţarului Putin: „În Rusia trăieşte poporul rus, iar poporul rus nu admite nici un afront al unei minorităţi; acestea trebuie să respecte Rusia, pe ruşi şi legile, fără să ceară favoruri speciale sub pretextul că sunt discriminaţi; cine face astfel este invitat să părăsească imediat Rusia! Nu Rusia are nevoie de minorităţi, ci ele au nevoie ca Rusia să-i primească, să le ofere adăpost, locuri de muncă şi hrană; în Rusia traiesc doar ruşi!”. Moralizator, nu? Ca să nu iau bucata de pîine de la gura analiştilor, las problema în seama lor. Cert este că, în istorie am înregistrat momente mult mai dramatice. Acesta este doar un impas.

I.P.: Berlinul a găsit o cale pragmatică, de a menţine un dialog cu Moscova. Nu acelaşi lucru se poate spune despre raporturile României cu Federaţia Rusă. Ce ar fi de făcut pentru depăşirea reală a unei adversităţi tacite, a unei neîncrederi vizibile, cu consecinţe la nivelurile politic şi economic?

MDP: Probabil, un dialog fondat de Vladimir Putin pe nostalgia după Germania de Est, ştim noi de ce! Are amintiri plăcute din cei 5 ani petrecuţi la Dresda. Deşi afirmă că nostalgia e secundară şi că relaţia se construieşte pe baze noi, rămîn un Toma necredinciosul. Să fim obiectivi! Revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin a fost primită cu dezamăgire la Berlin. După o tăcere de plumb pe axa Moscova-Berlin, cînd Putin nici n-a vrut să audă de anumite cereri ale cancelarului german (eliberarea lui Mihail Hodorkovski, fostul magnat al petrolului şi rival al lui Putin, aflat de ani buni în închisoare sau poziţia Rusiei faţă de criza din Siria), cînd însuşi el, Ţarul o considera pe Merkel vasală americanilor şi o acuza că a cedat presiunilor Americii, blocînd accesul companiilor ruse la anumite contracte. „E posibil să nu ne înţelegem cu privire la anumite lucruri, dar vom încerca să ajungem la un compromis şi cu siguranţă că nu va exista, între noi, atmosfera dură despre care se vorbeşte”, a spus Putin. Aşadar, un compromis. Să fie vorba cumva de o nedeclarată versiune modernă a Pactului Molotov-Ribbentrop? În 1939, trupele sovietice defilau cot la cot cu trupele naziste la Brest-Litovsk, apoi cunoaştem ce s-a întîmplat. Interesant de văzut ar fi posibilele noi anexe secrete ale acestuia. Germania şi Federaţia Rusă, două mari puteri economice şi militare ale momentului, au interesele lor, care, independent de voia noastră, vor aduce atingere României. „Am impresia că mă aflu în pragul anului 1940…”, afirma profesorul Dinu C. Giurescu, completînd fidel imaginea României de azi. În ceea ce priveşte axa Bucureşti-Moscova, bîntuită de fantoma neîncrederii, resetarea relaţiilor ar putea fi făcută prin două chei: tezaurul şi acea parte mare şi frumoasă din Vatra Moldovei, precum o numea Luceafărul poeziei româneşti. Cele două chei menţin uşile închise şi azi, dar şi o evidentă iritare la Moscova, mai ales după ce Adunarea Parlamentară a C.E. a recomandat Rusiei să respecte anumite angajamente.

I.P.: Cum se vede de la Sttugart retuşarea necesară a relaţiei bilaterale, dintre Germania şi România, astfel încât conduite individuale, deloc civilizate, să nu fie atribuite, prin exagerare, tuturor celor care au paşaport românesc?

MDP: N-avem şanse prea mari cu diplomaţia noastră. Cînd ni se cere ceva, dăm şi pe deasupra, fără să pretindem nimic în schimb. Am deschis porţile invaziei străine în toate ungherele. Asta era prevăzută în planul loviturii de stat. Să luăm marfă sclipitoare din afară, unde erau stocuri uriaşe. Ne-au înghesuit la noi acasă, ne-au aruncat peste bord de la hore pînă la găini, recolte şi filosofie. Cosmopolitismul era negat înainte, acum românismul e marginalizat. Retuşarea nu va fi luată prea curînd în calcul, atîta timp cît sîntem trataţi ca o ţara de sub scara Puterii europene. Cancelarul german nu favorizează pe nimeni mai mult decît i-o cer propriile interese, potrivit cărora imediat face stînga-împrejur şi „Angela merge mai departe”, cum era titlul unui film românesc, în regia lui Lucian Bratu. Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau, ca să vă îngenunchez în fiecare zi, iată optica. Cînd în Sahara vor fi piste de schi şi eschimoşi, iar în Antarctica vor creşte portocali şi măslini, atunci va începe lucrul la imaginea noastră în lume, extrem de şifonată, de către specimenele care au ruinat poporul român, aşezate confortabil în jilţurile statului. În loc să cultive peste graniţă românismul şi valorile sale, patriotismul şi unitatea naţională, s-au grăbit cu epoca pseudo-valorilor, unde cultura, ştiinţa, moralitatea, credinţa, dezvoltarea personalităţii umane sînt vise urîte ale Puterilor capitaliste. Dezmăţul face toţi banii. Ar trebui să mulţumim I.C.R. şi vechii găşti, cu pantalonii în vine, cu prohabul descheiat şi cu poalele ridicate, vulgari, dezgustători, plămădiţi în laboratoarele pornografiei şi traduşi în zece limbi, pe banii noştri, ca să facă imagine „bună ţării”, premiaţi orbeşte de Academia Română. „La o revoluţie, eroii mor şi gunoaiele ies la suprafaţă”, spunea Nicolae Iorga. Iată, timp de 23 de ani, gunoaiele au stînjenit imaginea României, în faţa ipocritului Occident, care a făcut un imn din „lozinca” discriminării. Dar cînd au simţit hoardele cerşetorilor şi hoţilor ţigani la el acasă, Occidentul a uitat de democraţie. I-a urcat în avion şi i-a trimis retur. Pe actele lor fiind înscrisă cetăţenia română, automat s-a extins percepţia negativă asupra tuturor românilor. În mod deliberat, mass-media aceluiaşi Occident a trecut sub tăcere infracţiunile delicvenţilor autohtoni, exagerîndu-le premeditat pe ale celor proveniţi din România, fie ei români sau ţigani. Pe rînd, Italia, Franţa, Spania au rupt şi mototolit propriile declaraţii populiste, luînd măsuri discriminatorii cu românii. Austria, Germania ne privesc ca pe nişte unităţi de muncă ieftine, iar Marea Britanie şi Olanda dau cu „epopeea” spaţiului Schengen de pămînt, cînd vine vorba despre noi. Cam peste tot în lume „legile sunt doar pentru căţei, nu şi pentru dulăi! „. Aşadar, bine aţi venit dragi români în era sclaviei moderne! Diplomaţia românească a făcut armistiţii proaste, cînd exista şansa altora de trebuinţă naţională. Ni s-a vîndut independenţa pe libertăţi dezmăţate şi anarhice. Au curs sudorile de pe noi ca să avem o industrie doldora, iar „diplomaţii” noştri, de deştepţi ce sînt, au dezmembrat-o piese cu piesă. Halal liberare!

I.P.: Ce nu v-am întrebat şi aţi fi dorit să se mai ştie despre proiectele dumneavoastră de viitor?

MDP: Deşi nu se văd indicatoare sau sensuri unice spre viitor, merg într-acolo nu cu resemnare, ci ca un Om care are nevoie de izbînzi, pentru a se simţi pe de-a-ntregul Om. Proiectele mele se aseamănă cu un călăreţ care-şi îndeamnă calul spre locul unde două lumi se zbat între tiranie şi disperare, însă, fără să uit că istoria a mers în viitor şi datorită unor anonimi ca mine. După circul din decembrie, mi-am găsit trupul încă viu, întins lîngă Dunărea albastră. Pentru că adîncul îmi refuzase înecul, m-a azvîrlit la mal. Uite-aşa, am ajuns în lumea mare să vînd aer curat şi pietre. De atunci, şi rănită şi medaliată, locuiesc în uniformă, într-o scorbură de mătase, De acolo iesc pe furiş şi încerc să-mi vînd piatra funerară la reducere, înaintînd pe cărarea îngustă dintre două prăpăstii, de parcă aş călca pe clape ascuţite de orgă. Uneori merg ca o dansatoare prin bîlciul aglomerat de personaje sinistre, fiecare împins de la spate de muzicanţi fioroşi. Alteori adorm în tranşee, ca un prizonier de război, căruia i se aduce, înaintea execuţiei, cafeaua la pat. Un prizonier are timp să se agaţe cu toate gîndurile de lumea aceasta ca o haină mototolită, care nu mai ţine de cald săracilor. Lumea aceasta, ca un conclav în care şerpuiesc mişei; lumea aceasta trosnind ca o casă de melc sub fotoliul negru, de piele, al Casei Albe. La urma-urmei, evadasem dintr-o dictare la citire şi nimerisem în alta, cu teama că mi-a scăpat ceva de preţ din buzunarul de la piept. Însă, nu mă socotesc de prisos. Sînt omul care trage cortina la teatrul de păpuşi. Mă simt recunoscătoare că exist, prezentul îmi e suficient, căci pare inepuizabil, viaţa încîntătoare printre mişei, iar politica seducătoare. Cu atîtea haite de politicieni, politica produce proprii gropari, burtoşi ca nişte greieri, de prisos, ca nişte larve de cărăbuşi. Uneori, îmi vine să ies la colţul străzii şi să arunc la vale, cu mînie, ca pe o zoaie, haosul din ţară, pentru că îmi e silă, pur şi simplu, cînd stau la rînd, pentru existenţă, la uşile unor cheflii străini. Promit să fac rost de mai multă răbdare, ca să pot duce mai departe protestul şi supliciul supravieţuitorului. Îmi place rolul şi n-am să-mi schimb greutatea de pe un picior pe altul! Ba mai mult, n-am să mă mişc din turnul de veghe al Patriei mele. Aşa încolţită din toate părţile mă simt utilă, de parcă aş încerca, cu toate forţele mele mici, să salvez corabia noastră de la înec.

Col. (r) dr. Ion Petrescu, art-emis
A consemnat Col. (r) dr. Ion Petrescu


camelia radulian.-lansare volum de versuri OGLINZI- la Cercul Militar National Bucuresti-23 oct.2015

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

––––––––––TINERI SI TALENTATI INTERPRETI DE MUZICA POPULARA

 

Marin MIHAI : ´´ALINA EMILIA DOROBANTU ESTE ´´STRUGURELE DE AUR´´ DIN BOGATA PODGORIE A MUZICII POPULARE ROMANESTI. CANTECELE  SI VOCEA TINEREI INTERPRETE ,IN VARSTA DE NUMAI 22 DE ANI, ITI ALINA SI ITI IMBATA SUFLETUL CA O ZI FRUMOASA DE DUMINICA´´.


PENTRU SPECTACOLE SI NUNTI :

Contact: https://es-es.facebook.com/emilia.dorobantu.official

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cEmilia Dorobantu – Mama pe pamant esti una

 

Emilia Dorobantu este una dintre tinerele cu care folclorul oltenesc se mandreste: frumoasa, cu o voce angelica, dar puternica in acelasi timp si cu o iubire imensa pentru muzica populara. Considerata urmasa Mariei Lataretu, artista a impresionat deopotriva publicul, cat si artistii consacrati ai Romaniei.

(video ; Emilia Dorobantu-Marele Premiu si Trofeul Festivalului National de Folclor Strugurele de Aur-2011)

Cantareata, nascuta in comuna Curtisoara, judetul Olt, pe 12 mai 1993, a absolvit Scoala Populara de Arta din Slatina, sectia canto popular. Talentul i-a adus numeroase colaborari Emiliei Dorobantu, precum cea cu Ansamblul “Flori de Mar” din Curtisoara, Ansamblul “Hora” din Draganesti-Olt si al Ansamblului Artistic Profesionist “Ciocarlia” din Bucuresti.

Tanara artista are in palmares peste 60 de premii din intreaga tara, obtinute prin munca, ambitie, dar si o voce de neegalat. Printre distinctiile castigate de Emilia Dorobantu se numara: Premiul I la Festivalul “Maria Tanase”, Craiova, 2009, Marele Premiu la Festivalul de Folclor Mamaia 2010, Marele Premiu la festivalul “Maria Lataretu”, Targu Jiu, 2010, trofeul “Femeia Conteaza”, Bucuresti, 2011, Premiul “Tinere Sperante” la Gala Muzicii Populare Romanesti, 2011.

Stilul interpretativ original i-a fost apreciat de insusi Tudor Gheorghe, care i-a inmanat unul dintre premiile obtinute, dar cunoscuti realizatori de televiziune, precum Marioara Murarescu, Corina Chiriac sau Elise Stan nu au ezitat sa o invite in emisiunile lor. Emilia Dorobantu a demonstrat ca este un un adevarat diamant al muzicii populare, ce trebuie slefuit cu experienta, piese special croite pentru ea si aplauzele publicului.

Parintii ei sunt oameni simpli, care trudesc pamantul pentru a-i plati Emiliei Dorobantu orele de canto, insa noua perla a Olteniei merita orice sacrificiu pentru a-si urma visul. Talentul ei, bucuria cu care canta muzica populara si vocea care cucereste publicul, inca de la primele versuri, sunt armele cu care frumoasa olteanca lupta pe scena muzicii romanesti.(muzicadenunta.ro )

FRUMOASA,TALENTATA, SE PRICEPE SI LA BUCATARIE ! :) .CIORBA DE PRAZ,TOCHITURA , PAPANASI,TOT SA  MANANCI SI NU TE INGRASI :) !-EMILIA DOROBANTU LA ´´CIREASA DE PE TORT´´ :



MORI DE RIS ! :)……

Helium Beer Test

:) :) :) AFLA CE AU PATZIT DOI GERMANI CARE AU BAUT  BERE CU HELIU ! :

 

CONCURSUL NAŢIONAL DE POEZIE „IULIA HASDEU” -EDIŢIA A XIII-A -PLOIEŞTI 2015


Casa de Cultură „I. L. Caragiale” a Municipiului Ploiești organizează cea XIII-a ediție a Concursului Național de Poezie „Iulia Hasdeu”, proiect cultural dedicat liceenilor (cursuri de zi) din România.
Concursul a fost inițiat pentru a descoperi și a promova tinerii talentați, pentru a le oferi șansa cunoașterii operei și personalității Iuliei Hasdeu (1869-1888) , geniul precoce al culturii române, fiica marelui erudit Bogdan Petriceicu Hasdeu, decedată din cauza tuberculozei la numai 19 ani.
Pe data de 14 noiembrie ( ziua nașterii Iuliei), Casa de Cultură „I. L. Caragiale” a Municipiului Ploiești le oferă tinerilor ocazia de a afla mai multe informații despre istoria familiei Hasdeu, în cadrul unei excursii culturale la Muzeul Memorial „B. P. Hasdeu” din Câmpina, unde vor fi decernate premiile acestei ediții a concursului.
ÎNSCRIEREA
Pentru înscriere, tinerii interesați trebuie să trimită cinci poezii și un C.V. (times new roman 12, cu diacritice!) la adresa de e-mail: gelunioneseu.yahoo.com. Data până la care se vor primi înscrieri în concurs este 1 noiembrie 2015. Reprezentanții Casei de Cultură „I. L. Caragiale” Ploiesti îi sfătuiesc pe participanți să solicite confirmarea primirii grupajului și a înscrierii în concurs.
PREMIILE
Ca și la ediția 2014, Casa de Cultură „I. L. Caragiale” a Municipiului Ploiești oferă următoarele premii:
-Marele Premiu: 1.000 de lei
-Premiul I: 700 de lei
-Premiul II: 500 de lei
-Premiul III: 300 de lei
-Trei mențiuni, fiecare la valoarea de 100 de lei.
-De asemenea, premianții vor primi cărți și reviste editate de Casa de Cultura „I. L. Caragiale” a Municipiului Ploiești.
Institutia organizatoare își rezervă dreptul de a publica creațiile premiate si nu își asumă responsabilitatea returnării lucrărilor trimise în concurs, precizează directoarea Luminița Avram.( MARIN MIHAI )

update 12 noiembrie 2015.

COMUNICAT DE PRESA-

LISTA LAUREATILOR

CONCURSULUI NAŢIONAL DE POEZIE „IULIA HASDEU” -EDIŢIA A XIII-A -PLOIEŞTI 2015   :

https://i0.wp.com/www.casadecultura.ro/images/stories/evenimente/01septembrie2015/comunicat-castigatori-concursul-Iulia-Hasdeu.jpg
********************************
POEZIE.Iulia Hasdeu – Singuratate
-Această poezie, scrisă cu cinci luni înaintea morții autoarei la Paris, a rămas în ciornă, fără a fi fost revăzută o singură dată (B.P.H.).
-muzica:Vivaldi concert pentru chitara si 2 viori in Do major RV93 largo
Iulia Hasdeu-Cugetari :
Castelul „Iulia Hasdeu”, din Campina, reprezinta un simbol al iubirii lui B.P.Hasdeu pentru cele doua suflete care i-au luminat si imbogatit viata. Este vorba de Iuliile sale, sotia si fiica, amandoua purtand numele de Iulia Hasdeu.De aici si numele castelului.

 

Proiect: Votul prin corespondență se aplică la alegerile parlamentare, prezidențiale și europarlamentare//Tăriceanu: Votul prin corespondență are două impedimente – este birocratic și poate fi fraudat


__________________NEWS :

Proiect: Votul prin corespondență se aplică la alegerile parlamentare, prezidențiale și europarlamentare

Votul prin corespondență se va aplica la alegerile parlamentare, prezidențiale și europarlamentare iar alegătorii din străinătate vor putea să opteze pentru această procedură printr-o cerere scrisă transmisă ambasadei sau printr-un formular online, prevede proiectul de lege pe această temă în forma redactată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

Astfel, textul propus de AEP și însușit de membrii Comisiei pentru cod electoral prevede că exercitarea dreptului de vot prin corespondență se aplică în cazul alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, la alegerile pentru președintele României și la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European.

Alegătorul cu domiciliul sau reședința în străinătate care dorește să-și exercite dreptul de vot prin corespondență se poate înscrie în Registrul electoral cu opțiunea pentru votul prin corespondență prin cerere scrisă, datată și semnată, depusă personal sau transmisă prin poștă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reședință, la care anexează o copie a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reședință unde locuiește, precum și o copie a actului de identitate.

De asemenea, se poate înscrie prin intermediul formularului electronic pus la dispoziție online de către AEP, la care anexează câte o copie, în format electronic, o fotografie sau imagine a actului de identitate, a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reședință unde locuiește, precum și a unei cereri scrise, semnate și datate.

Alegătorul va primi un plic exterior prevăzut cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior și certificatul de alegător, un plic interior prevăzut cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opțiunea sau opțiunile de vot, după caz, certificatul de alegător și instrucțiunile privind exercitarea dreptului de vot.

Compania Națională „Poșta Română” ar asigura trimiterea plicurilor exterioare către alegători până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor. Plicurile exterioare trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora cu 3 zile înaintea votului, când vor fi desigilate.

Buletinul de vot prin corespondență constă dintr-o singură foaie, care conține un singur candidat sau listă de candidați, după caz.

AGERPRES

____________citate celebre :

________

–––––-

Tăriceanu: Votul prin corespondență are două impedimente – este birocratic și poate fi fraudat

Copreședintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu consideră că votul prin corespondență are două impedimente majore – este birocratic și poate fi fraudat, motive pentru care ALDE propune un sistem de vot simplu, similar celui din Germania.

„Modalitatea de vot prim corespondență are două impedimente majore. Primul impediment major este cel birocratic — formalitățile, procedurile care trebuie urmate de cei care doresc să își exprime votul sunt foarte greoaie. În loc să facilităm accesul neîngrădit al românilor din străinătate la vot, mai mult îl îngreunăm. (…) Al doilea impediment este posibilitatea de fraudare foarte mare. Ar trebui să învățăm din experiența altor țări în această privință. Toate țările care au practicat acest sistem în ultima perioadă ne-au explicat că s-au înregistrat fraude importante. Și acum în unele țări occidentale din cauza practicării acestui sistem alegerile nu pot să fie validate în toate colegiile electorale pentru că sunt în permanente contestații”, a afirmat marți Tăriceanu după ședința Comisiei pentru fuziune a ALDE.

El a precizat că le-a prezentat și celor de la PNL acest lucru și constată că „nu este dorința românilor din străinătate de a vota prin corespondență, ci dorința PNL”.

„Propunerea noastră este de a face un sistem simplu de vot pentru românii din străinătate, dacă vrem să le dăm accesul neîngrădit. (…) Propunem să fie copiat sistemul din Germania care prevede o singură operațiune: se duce fiecare cetățean român din străinătate și se înregistrează la ambasadă sau la consulat ca viitor votant, în așa fel ca Guvernul să poată dimensiona secțiile de votare în mod corespunzător. Apoi, mai vine și votează în ziua alegerilor. Asta e tot. E cel mai simplu sistem. Problema cu care noi ne-am confruntat în trecut a fost insuficienta dimensionare a secțiilor de vot, aglomerația și evident dificultățile legate de exercitarea votului”, a adăugat Tăriceanu.

El a explicat că votul prin corespondență nu reflectă prevederile constituționale și dacă va fi adoptat acest sistem vor exista contestații la CCR.

„Constituția spune că votul este universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Direct este votul, nu prin corespondență. Acest lucru va permite atacarea la CCR. Vreau să dăm un semnal tuturor decidenților politici. Acesta este punctul nostru de vedere pe care îl vom susține, indiferent de ce vor alții. Eu cred că trebuie să fim corecți, să înțelegem care sunt solicitările românilor din străinătate și să nu încercăm să promovăm cu de-a sila un sistem de vot care este după părerea mea contrar intereselor elementare ale românilor din străinătate, acela de a-și putea să își exercite dreptul de vot ușor și neîngrădit”, a mai spus Tăriceanu.

AGERPRES

*********************************************************************

_revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c_HAI,ROMANIA !–UMOR MUZICAL :)…SATIRA POLITICA PE MUZICA LAUTAREASCA…

Emilia Popescu şi Ştefan Bănică jr la ´´O dată-n viată´´-TVR

 

ALIN IOAN BOTA: Noua Republica a depus la Parlament o Lege pentru reintegrarea copiilor din Diaspora


revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cRomânia ar trebui să fie o ţară mamă bună şi nu o mamă vitregă, înlăturând discriminarea copiilor care au studiat în ţări cu învăţământ dezvoltat, dar din afara UE, faţă de cei care au urmat şcoala în ţările UE. 

Partidul Noua Republică

––––
Noua Republica a depus la Parlament o Lege pentru reintegrarea copiilor din Diaspora
Legea educaţiei naţionale obstrucţionează întoarcerea în ţară a Diasporei, copiii din familiile care se întorc din SUA, Canada, Australia sau Noua Zeelandă fiind obligaţi să susţină examene de echivalare pentru materii pe care nu le-au studiat sau să repete anii de studiu pentru a parcurge aceste materii, motiv pentru care cei din Diasporă evită întoarcerea în ţară din cauza greutăţilor întâmpinate de copii, contrar interesul naţional cere integrarea rapidă şi garantată de către stat a acestora.
 România ar trebui să fie o ţară mamă bună şi nu o mamă vitregă, înlăturând discriminarea copiilor care au studiat în ţări cu învăţământ dezvoltat, dar din afara UE, faţă de cei care au urmat şcoala în ţările UE. 

Partidul Noua Republică

În forma actuală, Legea Educaţiei prevede echivalarea automată a studiilor preuniversitare efectuate în ţările UE, dar nu şi studiile efectuate în ţări la fel de civilizate şi cu un învăţământ la fel de performant cum ar fi SUA, Canada, Australia sau Noua Zeelandă.

România ar trebui să fie o ţară mamă bună şi nu o mamă vitregă, înlăturând discriminarea copiilor care au studiat în ţări cu învăţământ dezvoltat, dar din afara UE, faţă de cei care au urmat şcoala în ţările UE.

Resultado de imagen de valeriu todirascu

Partidul Noua Republică a depus la Parlament, prin senatorul Valeriu Todirașcu, o inițiativă legislativă pentru modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 cu privire la echivalarea studiilor preuniversitare a copiilor care se întorc din ţări la fel de civilizate şi cu un învăţământ la fel de performant cum ar fi SUA, Canada, Australia sau Noua Zeelandă, detalii suplimentare găsiţi aici: https://www.tody.ro/document/2015-09-15-Senator-Valeriu-Todirascu-Initiativa-Legislativa-Legea-educatiei-cursuri-copiii-nevoi-educationale

Această inițiativă legislativă propune modificarea și completarea Legii Educației, prin: i) extinderea listei ţărilor cu învăţământ performant pentru care statul recunoaște studiile preuniversitare incomplete sau complete efectuate în ţări la fel de civilizate şi cu un învăţământ la fel de performant cum sunt SUA, Canada, Australia sau Noua Zeelandă, în mod similar cum se întâmplă acum în cazul echivalării studiilor în țările membre UE; ii) încadrarea copiilor cu studii incomplete în grupul copiilor cu nevoi speciale de educaţie; iii) organizarea de cursuri suplimentare pentru elevii integraţi în învăţământul românesc, în vederea recuperării rapide a materiilor necesare unui absolvent de învăţământ românesc, dar neparcurse de aceştia în străinătate, materii ca Limba română şi Istoria României.

Astfel, România ar ridica bariera reprezentată de dificultatea echivalării studiilor şi ar demonstra preocuparea pentru readucerea în ţară a românilor ce s-au aflat temporar în străinătate.

Aproximativ 3,5 milioane de români locuiesc şi muncesc în străinătate. Copiii acestora fie că rămân în ţară sub îngrijirea rudelor şi urmează şcoala în România, fie că sunt şcolarizaţi în străinătate şi atunci, la întoarcerea în România, se confruntă cu greutăţi majore, fiind obligaţi să susţină examene de echivalare pentru materii pe care nu le-au studiat sau să repete anii de studiu pentru a parcurge aceste materii.

Nu există un sistem de ajutorare a acestor copii pentru a fi integraţi rapid în învăţământul românesc, la aceeaşi treaptă cu cea parcursă în străinătate, iar în scurt timp de la întoarcerea în ţară sunt obligaţi să susţină examene, pentru anumite materii.

Aceste condiţii discriminatorii pentru copiii români care au studiat parţial în străinătate fac dificilă întoarcerea familiilor în ţară şi determină unele familii să abandoneze copiii în România, în timp ce părinţii lucrează în străinătate. Interesul naţional cere integrarea rapidă şi garantată de către stat a acestor copii şi a familiilor lor.

România are nevoie de un spor al populaţiei şi nu de un declin al acesteia. Situaţia actuală face ca unele familii din străinătate să evite întoarcerea în ţară tocmai din cauza acestor greutăţi întâmpinate de copii şi, astfel, România pierde multe familii care s-ar fi putut reintegra în ţară după o perioadă în care au studiat şi au muncit în străinătate.

Partidul Noua Republică

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cHAI,ROMANIA !….COPIII ROMANIEI SUNT CEI MAI TALENTATI !

 

Diandra Bancu – „Up in the Air” – Next Star

Are 11 ani și vine din Roman. La Next Star, i-a uimit pe jurați cu talentul său. Are o voce incredibilă, iar asta nu e tot! .Diandra a interpretat o piesă din celebrul film ”Up in the Air” cu ajutorul paharelor.INCERCATI SI VOI ,IN BUCATARIE  SAU LA RESTAURANT,CA ANNA  :) :

Anna Kendrick – Cups (Pitch Perfect’s „When I’m Gone”)

Ufff,am scapat paharul pe jos !!!…Nu-i bai,cioburile aduc fericire ! :)

 

Evenimentele Editurii Doxologia de Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva 2015


Prezentări de carte, o conferință susținută de Părintele Arhim. Elisei , starețul Mănăstirii „Simonos Petras” din Sfântul Munte Athos, și o expoziție de fotografie sunt evenimentele pregătite de Editura Doxologia de Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva 2015.

Evenimentele Editurii Doxologia de Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva 2015

Anul acesta, pelerinii care vor veni la Iași se vor putea închina şi la moaştele Sfintei Mironosițe, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena, aduse de la Mănăstirea „Simonos Petras” din Sfântul Munte Athos. Cu acest prilej, Părintele Arhim. Elisei, starețul Mănăstirii „Simonos Petras” va susține o conferință pe tema „Monahismul ortodox – Un dar pentru lume”. În cadrul conferinței vor fi prezentate și două volume ale Ieromonahului Theologos Simonopetritul, apărute la Editura Doxologia.

Cartea „Sfânta Maria Magdalena. Sfântul odor al Mănăstirii Simonos Petras”, tradusă din limba greacă de Laura Enache, dezvăluie imaginea personalității acestei sfinte ce ocupă un loc aparte în Sfintele Evanghelii. Volumul „Sfântul Paisie şi ucenicii lui în Sfântul Munte şi în Mănăstirea Simonopetra” prezintă figura duhovnicească a acestuia, aducând nou, pe de o parte, informaţii mai puţin cunoscute cu privire la viaţa sa din Sfântul Munte, iar pe de altă parte referinţe ce au în vedere legătura duhovnicească dintre acesta şi Sfântul Macarie al Corintului.

La evenimentul care va avea loc duminică, 11 octombrie a.c., de la ora 16.00, în Aula „Mihai Eminescu” a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, vor fi prezenți și Arhim. Nichifor Horia, Exarh administrativ al Arhiepiscopiei Iașilor și Starețul Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi”, și  Ierom. Nathanael Neacșu, de la Catedrala Mitropolitană din Iași.

Un alt eveniment pregătit special de Editura Doxologia pentru Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva 2015 este lansarea albumului „Ceruri. Mănăstiri și Schituri din Arhiepiscopia Iașilor”, text: Pr. Sever Negrescu, fotografii: Emil Bănuți. Lucrarea apare la inițiativa și cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. „Moldova, prin mănăstirile sale, invită pe cel ostenit și împovărat, pe cel zdrobit și deznădăjduit – și care dintre pământeni nu este, adesea, așa? – să se odihnească pe o prispă de Cer”, menționează Înaltpreasfinția Sa.

Lansarea va avea loc luni, 12 octombrie a.c., de la ora 17.00, în Sala Gotică a Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, unde vor fi prezenți: Arhim. Nichifor Horia, Pr. Sever Negrescu și fotograful Emil Bănuți. Publicul prezent la eveniment se va putea bucura și de o miniexpoziție cu cele mai frumoase fotografii realizate pentru volumul lansat.

Despre DOXOLOGIA

Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, continuatoare a activității marilor ierarhi cărturari ai Moldovei, Varlaam, Dosoftei, Veniamin, caută să răspundă necesităţilor contemporane, aşa cum înaltele figuri eclesiastice amintite au căutat să o facă la vremea lor.

–––––––––––––––––––––––––

Viata si minunile Prea Cuvioasei Maicii noastre Parascheva (Vinerea Mare)

 

LISTA LAUREATILOR FESTIVALULUI NAȚIONAL DE CREAȚIE „VRANCEA LITERARĂ´´ 2015.


Festivalul National ´´Vrancea Literara´´, organizat in cadrul manifestarilor dedicate Zilelor oraşului Panciu  de catre scriitorul vrâncean prof. Culiţă Ioan Uşurelu (in foto, la editia din 2014), redactor şef şi sponsor al revistei Salonul Literar, si-a desemnat castigatorii.

Concursul s-a bucurat de succes, au participat creatori din toata tara, la mai multe sectiuni  literare.
Duminica, 27 septembrie 2015, de la orele 11.00, la Liceul ”Ioan Slavici” din Panciu, a avut loc festivitatea de premiere.
Printre castigatori, se afla OLGUTA TRIFAN din Iasi si FLORENTINA LOREDANA DALIAN, colaboratorele Revistei HAI,ROMANIA !, dar si diasporenii VASILE CERCEL (Canada)  si  LILIANA ANGHELUTA-NECHITA, romanca  din Roma care a facut furori cu cartea sa CRIRESE AMARE (Editura Humanitas, 2014), povestea dramatica a autoarei, una dintre mamele care isi creste singura copiii, alegand o alta tara sa munceasca pentru a le oferi un trai mai bun (o vom prezenta intr-o  alta editie).

 

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cLISTA LAUREATILOR SI PREMIILE LITERARE LA FESTIVALULUI NAȚIONAL DE CREAȚIE „VRANCEA LITERARĂ´´ 2015 :

 

-Cartea anului 2015 a fost declarat romanul ”Fasii de rusine”, de Cristian Fulas din Bucuresti.

*Premiul special al juriului: Cartea florilor – The Book of Flowers – Mariana Pândaru-Deva (sotia regretatului scriitor Valeriu Bargau, oameni deosebiti si ospitalieri, intalniti la un festival de poezie de la Deva)

*Premiul I: Era să cred… – Virgil Ursu Munceleanu – Panciu;

*Premiul II: ”Evadat din carcera nopții ” – Mircea Bostan-Roman;

*Premiul II: – ”Cununa de flăcări ”- Victoria Milescu-București;

*Premiul II: ”Târziu în cuvinte” – Ioan Vasiu-Timișoara;

*Premiul II: ”Viespea cu ochi de argint ”- Nina Viciriuc-Botoșani;

*Premiul II: ”Tatuaj de melancolie”- Cornelia Ionescu Ciurumelea- Râmnicu Sărat;

*Premiul III: ”Transcrierea fonetică a iubirii” – Luminița Zaharia-București;

*PREMIUL III: ”Adevăruri mari scrise cu litere mici ”- Mihai Vintilă – Brăila;

*Premiul III: ”Pasăre în devenire”- Maria Cernegura- București;

*Premiul III: „Templul retinei” – Geta Stan Palade;

*Premiul ”Dumitru Pricop”: ”Insomniile bufniței”- Mihaela Aionesei -Târgu Secuiesc-Covasna;

*Premiul „ Ion Panait”– ”Umbre pe scrisori”- Filoteea Barbu Stoian;

*Mențiune – „Colecționarul de Iluzii” – Ion Moraru-Onești.

POEZIE ȘI PROZĂ PENTRU COPII

*Premiul I: ”Hai să ne jucăm de-a rima!”- Geo Galetaru-Dudeștii Noi-Timiș;

*Premiul II: „Pădurea pierdută în fluier”- Victor Stan-Piatra Neamț

POEZIA RELIGIOASĂ

*Premiul Special: ”Smerită cugetare”- Mircea Constantin Jurebie-Bacău;

POEZIA CU FORMĂ FIXĂ:

*Premiul I: ”Cafeneaua rondelelor”- Gheorghe Suchoverschi – Focșani;

*Premiul Special al Juriului: ”Sonete cu fete morgana”- Petrache Plopeanu – Focșani;

EPIGRAMĂ:

*Premiul I: ”Desculți pe miriște”- Vasile Larco-Iași;

*Premiul II: ”Sub tensiunea echilibrului”-Ioan Zaharia-Iași

*Premiul Special (Post Mortem): ”Cu Diogene” – Valeriu Drumeș -Timișoara

PROZA ROMANUL

*Premiul I: ”Văzătorul” – Carmelia Leonte – Iași;

*Premiul Special al Juriului: ”Măștile exilului”- C-tin Arcu-București;

OLGUTA LUNCASU-TRIFAN-IASI

*Premiul II- ”În mâna destinului” – Olguța Luncașu Trifan-Iași;

*Premiul II: ”Zarva-Larva (Fuduliile mele mintale din Cealaltă parte a vieții)”- C-tin T. Ciubotaru- Roșiorii de Vede;

*Premiul ”Duiliu Zamfirescu” – ”Umbra în uniformă”-Dumitru Dănăilă- Buzău;

*Premiul III: ”Marcela” – Daniel Luca-Chișoda- Timiș

*Premiul III: ”Furtună în liniștea gândului”- Emil Simion – Suceava;

PROZA SCURTĂ

*Premiul I: ”A unsprezecea poruncă”- Florentina Loredana Dalian, Slobozia;

*Premiul II: ”Întâmplări din vremea loviluției”- Ionel Moni Constantin – Focșani;

Premiul III: ”Călătoria”- Decebal Alexandru Seul-Suceava.

TABLETA

 

 

*Premiul I: ”Durerea mea numără 33… – Livia Ciupercă-Bacău

ESEU

  • Premiul Special al Juriului: – „Cum să scriu un eseu”- Vasile Anton Ieșeanu
  • Premiul I: ”DonQuijotisme AntropoLexice”(Fals tratat de antropologie) – Mircea Băduț-București;

CRITICĂ LITERARĂ

Stefan Teodor Cabel

*Premiul I: ”Prezențe în Agora Literară” – Ștefan Teodor Cabel- Buzău;

*Premiul Special al Juriului: ”Alergând după o himeră”-Tudor Cicu, Buzău;

*Premiul II: „Dreptul la subiectivitate”- Daniel Nicolescu-Bacău;

*Premiul III: ”Cu afecțiune cronică” – Maria Nițu-Timișoara

REPORTAJ

*Premiul I: ”Acasă , la Fănuș”- Vergil Matei-Brăila;

*Premiul II: ”Prinți fără blazon”- Nicolae Pătruț-Arad

JURNAL

*Premiul Special al Juriului: ”Primul prag” – Cornel Galben-Bacău

AFORISME

*Premiul Special al Juriului: ”Entre les griffes du Rire” – Vasile Ghica- Tecuci;

Nic Petrescu 5

*Premiul I: ”Îngândurări”(Dicționar de aforisme) – Nicolae Petrescu-Redi – Ploiești

TEATRU

*Premiul I: ”Crima de la Intorsura Buzăului”- Aneta Pioara”- Râmnicu-Sărat;

*Premiul II: ”Căderea turnurilor Eiffel” – Dumitru Băluță-Brașov

MONOGRAFII

*Premiul I: ”Brâncuși și reveriile materiei” – Lucian Gruia-București;

*Premiul Special al Juriului : ”Luca Pițu – cap limpede la devălmășiile cetății” – Ionel Necula –Tecuci;

  • Premiul II: ”Povestea adevărată a străbunicilor Safta Iurașcu-Dumitrache Velisar” – Mariana Velisar-Codrescu

LITERATURA EXILULUI

POEZIE:

*Premiul Special al Juriului : ”Durerea românească” – Valeriu Cercel – Canada, Hamilton

ROMAN:

*Premiul Special al Juriului: ”Cireșe amare” – Liliana Angheluță Nechita, Italia-Roma.

by Marin MIHAI

********************MUZICA

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c-HAI,ROMANIA !––-IN TOPURILE  MUZICALE DIN ESPAÑA

Alvaro Soler – El Mismo Sol ft. Jennifer Lopez-Acelasi soare

-AFIS CULTURAL–-9-10 octombrie,LA PLOIESTI- MUZICA FOLK-FESTIVALUL CASTANILOR -IN MEMORIAM GABI DOBRE (jurnalist)

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/13812/Gabi-Dobre-a-murit-la-Viena.html

_

Sindromul lipsei părinţilor plecaţi la muncă în străinătate


https://i2.wp.com/www.rri.ro/img/logo.png

De când românii au început să devină în număr din ce mai mare migranţi pe piaţa muncii din UE, a apărut, în ţară, un fenomen subsumat: copiii multora dintre aceşti lucrători au rămas în România, fie în grijă celuilalt părinte, fie în grija rudelor.

Vacanta Muzicala Copil singur- Antena2 Confidential

 
VERSURI ………. ´´Copil singur”

Mama mea şi tatal meu nu mi-i amintesc prea bine
Ca să n-o mai ducem greu au plecat in ţari straine
Nu ştiu, poate-au strâns averi să-mi ia casa şi masina
Insă ştiu că azi şi ieri mi-a dat paine o vecină
Nu vreau banii, mamă nu-s de cumpărat
Zilele în care nu m-ai leganat
Nu vreau banii, tată n-ai cum să plateşti
Nopţile în care nu mi-ai spus poveşti
De Craciun am colindat si la cei ce m-au primit
Fericire le-am urat lânga bradu-mpodobit
Eu acasă nu vreau brad vreau parinţii mei sa vie
Vreau in braţe să le cad si să fie bucurie
Nu vreau banii, mamă nu-s de cumpărat
Zilele în care nu m-ai leganat
Nu vreau banii, tată n-ai cum să plateşti
Nopţile în care nu mi-ai spus poveşti Într-o zi mă-ntorc acasa de la muncă din vecini
Văd un teanc de bani pe masă si la masă doi străini
Ei mă sărutau pe gură dar eu nu înţelegeam
Fiindca nu simţeam nici ură nici iubire nu simţeam Nu vreau banii, mamă nu-s de cumpărat
Zilele în care nu m-ai leganat
Nu vreau banii, tată n-ai cum să plateşti
Nopţile în care nu mi-ai spus poveştï

ARTE. Céline DION – The Show Must Go On // Actorul ANTHONNY QUINN-pictura de MIRELA BALAN (Italia)


 Angel%20(111)

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c´´Am înregistrat numai melodii care mi-au atins sufletul într-un fel.´´

Celin Dion

”Céline este o femeie cu voce de cristal şi cu un caracter de oţel”

Michel Drucker.

 

–––––

Cântăreaţa cu voce de cristal

Un semn al mâinii ca un rămas bun. Atunci când faţa lui René apare, publicul aplaudă fără întrerupere. Céline Dion cântă numai pentru el. Aşa îşi începe Dany Jucaud reportajul din Paris Match.

René, soţul lui Céline Dion, în vârstă de 73 de ani, e grav bolnav de cancer, iar doctorii nu i-au mai dat nicio şansă. Timp de un an, Céline a pus între paranteze cariera sa pentru bărbatul pe care îl iubeşte de mai mult de 20 de ani. Boala lui a bulversat-o, la fel ca şi pe copiii lor. Dar, acum, Diva s-a hotărât să revină într-o serie de concerte pe scena de la Colosseum din Las Vegas. The Show Must Go On. Ea interpretează melodia The First Time Ever I Saw Your Face, în faţa unei fotografii a lui René, proiectată pe un ecran mare. Acesta urmărea concertul în direct pe un video, ca şi când ar fi fost în sală. Ea s-a întrerupt şi s-a adresat spectatorilor: ”Mi-aţi lipsit foarte mult. Datorită vouă sunt aici astă-seară”. Apoi cântă I’m Alive (Eu sunt vie) şi lansează un vibrant ”te iubesc, René”. René este absent, dar în fiecare gest al lui Céline el trăieşte.

14 turnee internaţionale, peste 200 de milioane de discuri vândute, două albume în pregătire. Sunt cifre record care dovedesc dragostea lui Céline Dion pentru public.

În concert la Las Vegas

Soţul său, René, suferă de această maladie din 1989, după care a făcut o operaţie cu tot cortegiul dureros al chimioterapiei. Din păcate, acum cancerul i-a revenit. În toţi aceşti ani, Céline a continuat să cânte şi să surâdă fanilor săi. Chiar în ziua morţii tatălui său, ea a fost prezentă pe scenă la un concert, amintind în două fraze drama pe care o trăieşte… Dar show-ul trebuie să continue… Este fericită alături de cei trei copii ai săi, cei doi gemeni, Eddy şi Nelson, şi René-Charles, fiul cel mare, de 14 ani.

”Céline este o femeie cu voce de cristal şi cu un caracter de oţel”, afirmă Michel Drucker.

Atunci când orchestra antamează primele măsuri ale melodiei The Show Must Go On, în sala de la Colosseum se aud intense ovaţii. Este aceeaşi melodie pe care o interpreta Freddie Mercury atunci când anunţa că este bolnav de SIDA. O aluzie la cancerul care îi devorează soţul. Publicul şi criticii au rămas încântaţi de spectacolul oferit de celebra cântăreaţă canadiană, unul dintre cele mai strălucitoare din ultimii 35 de ani ai carierei sale. O seară unică.

Colosseumul, construit special pentru ea, în 2003, cu 4.300 de locuri, cu preţuri cuprinse între 69 şi 540 de dolari, a fost arhiplin cu admiratorii săi veniţi din întreaga lume pentru o seară specială care a celebrat reîntoarcerea ei pe scenă.

Céline, ca întotdeauna, a făcut mai mult de o oră de vocalize. ”Noi toţi, spune ea, avem multe visuri, noi proiecte. Din păcate, René nu mai are niciunul, niciun viitor, nimic. Îi mulţumesc în fiecare zi lui Dumnezeu pentru ziua pe care mi-o dă. Poate mulţi oameni din public se întreabă de ce am reapărut acum pe scenă. El a dorit acest lucru, spunându-mi că sunt cântăreaţa lui preferată. René vrea să moară în braţele mele.

Celine Dion s-a reîntors la publicul ei