Cristian Tudor Popescu, atac NIMICITOR la Băsescu: Acest vajnic gardist al ţărişoarei


Jurnalistul Cristian Tudor Popescu îi  atrage atenţia fostului preşedinte Traian Băsescu pe tema crizei imigranţilor. Soluția nu este respingerea refugiaților, ci lupta împotriva organizațiilor teroriste în colaborare cu Islamul neextremist.

„Sunt și în România mulți admiratori ai gardului ridicat de Guvernul lui Viktor Orban la granița dintre Ungaria și Serbia. Da, domne, ăla om serios, să-i împuște pe toți arăbeții ăștia care vor să dea năvală, și așa mulți sunt teroriști, ce vin, domne, peste noi, să le dăm case, să le dăm de mâncare… Să stea la ei acolo!…

Citeşte şi:  Sondaj: Mai mult de jumătate dintre români nu sunt îngrijoraţi de invazia imigranţilor

Printre acești vajnici gardiști ai țărișoarei, chiar și cei mai tineri tot au auzit din familie de românii care „rămâneau” în Occident înainte de `89. „Invadau”, cu miile, Statele Unite, Germania, Italia, Franța,

declarându-se refugiați politic ai dictaturii lui Ceaușescu. Nu-mi amintesc să li se fi ridicat atunci un zid în față, n-au fost împușcați pentru că voiau să trăiască în Vest și nu în România comunistă. Au tras în ei, în schimb, grănicerii Republicii Socialiste România, ca să nu-i lase să iasă din țară. Dacă acum azilanții din nordul Africii și din Siria traversează Mediterana cu bărcile, în anii `80, mulți români forțau Dunărea înot, spre Iugoslavia. Aceia care au reușit, n-au fost aruncați înapoi în apă.

Mai toți cei fugiți din România înainte de `89 își aduceau apoi și familiile, făcând cerere de „reîntregire”. Nimeni nu le-a spus că sunt prea mulți. Acum însă, vine Băsescu, fost președinte, și zice să nu-i primim pe libieni sau sirieni, că au familii numeroase.

Citeşte şi: Traian Băsescu: România ar trebui să REFUZE să primească IMIGRANŢI. Nu este problema noastră

Atunci era bine, acum nu ne convine.Am vrea ca drepturile omului să fie valabile numai când omul suntem noi.Vrem să nu mai existe nicio barieră între România și Occident, dar dacă Orientul vine pe aici, și nu vine de plăcere, vrem garduri cât mai înalte”, scrie Cristian Tudor Popescu.

Altă „cugetare” dragă gardiștilor este vinovăția Vestului: „Americanii și europenii sunt de vină pentru războaiele civile din țările arabe. Ei s-au amestecat, au ațâțat, au bombardat”.

Vorbetele pe această temă, tot numitul Băsescu. Cică nu trebuia distrusă dictatura din Libia. Corect, așa trebuia să gândească Occidentul și în `89, că nu trebuie distrusă dictatura din România, că Ceaușescu îi ține pe români între granițe cu pușca, iar dacă dispare, ăștia or să vină cu milioanele.

Niciun moment, democrați vopsiți gen Băsescu, nu concep ideea că principalii vinovați pentru catastrofa arabă sunt Al Assad, Mubarak, Gaddafi și toți ceilalți dictatori, care au blocat orice progres politic și civilizațional în aceste țări, decenii de-a rândul.

În fine, altă idee sclipitoare e că odată cu imigranții intră în Europa teroriști ISIS. Păi, nu e nevoie ca teroriștii să vină cu pluta, ei sunt deja aici. Atentatele comise în ultimii ani în Europa și Statele Unite au ca autori musulmani născuți și crescuți în Occident. Mulți dintre voluntarii ISIS sunt cetățeni europeni sau americani.

Soluția nu este respingerea refugiaților, ci lupta împotriva organizațiilor teroriste în colaborare cu Islamul neextremist.
În ce mă privește, cred că nu e de ajuns ca România să nu se lase mai prejos decât Ungaria și să ne facem și noi gardul nostru. Trebuie să începem prin a îndeplini un vechi vis al președintelui Băsescu, tăind răul de la rădăcină: să-l expulzăm pe doctorul Raed Arafat”, conchide CTP. (sursa:http://www.obiectiv.info/,selectie imagini :MM )

******HAI,ROMANIA !……..MUZICA SI PICTURA

JOHN LENNON (THE BEATLES).Pictura de DE MIRELA BALAN (ITALIA)
JOHN LENNON (THE BEATLES).Pictura de DE MIRELA BALAN (ITALIA)

John Lennon-Give Peace A Chance

” Nu apocalipsa va distruge lumea , ci lipsa de iubire si de credinta in Dumnezeu” -by MARIN MIHAI (Spania)revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

INTERVIU CU ALFRED NOBEL, FONDATORUL PREMIULUI NOBEL ŞI INVENTATORUL DINAMITEI



   De la început trebuie precizat că niciodată până acum nu a apărut vreun interviu luat celebrului inventator Alfred Nobel, iniţiatorul celui mai mare premiu internaţional care îi poartă numele, textul de faţă fiind unicul existent… După citirea repectivului interviu, reprodus mai jos, cititorul va afla de ce acest interviu s-a publicat atât de târziu. Autenticitatea lui depinde de la ce sursă provine. Pentru lămuriri suplimentare, ar trebui să ne întoarcem cu mai mulţi ani în urmă, de pe vremea prieteniei mele cu o familie de suedezi, soţii Sjostrom, din Solna, Suedia. Din păcate, ei s-au despărţit, dar fiul lor, Bjorn, mi-a înmânat câteva pagini îngălbenite, care erau nişte xerocopii făcute după hârtiile unui stră-străbunic de-al lui care îl cunoscuse pe un jurnalist suedez din secolul al XIX-lea, al cărui nume era Godfrey Renholm, aproape uitat în zilele noastre, deşi, personal, cred că ar trebui cercetată viaţa şi cariera lui jurnalistică. Poate nu s-ar şti nimic despre Renhohlm dacă unul din pictorii de seamă suedezi, Ernst Josephson (1851-1906), ridicat dintr-o familie iudaică, nu i-ar fi făcut jurnalistului un faimos portret în 1880, lucrare expusă la Muzeul Naţional din Stockholm. Bjorn Sjostrom nu ştia de unde avea strămoşul lui acele pagini care aveau şi urme de ciudate stenograme pe ele… Le-a xerografiat în mai multe exemplare şi le-a trimis la trei mari ziare suedeze (la Aftonbladet, la Svenska Dagbladet, ambele din Stockholm, şi la Göteborgs-Posten, din Goteborg), aşteptând să le publice sau să-i ofere un răspuns. Timp de un an de zile a aşteptat ca măcar una din redacţii să-l contacteze. Deşi a revenit telefonic cu întrebarea dacă au primit materialul expediat, nici până în zilele noastre nu i s-a oferit vreo altă lămurire, decât că nu s-a primit de la el nimic. Intrigat, pentru că dispunea de mai multe copii, Bjorn s-a decis să-mi ofere mie una din ele, rugându-mă să fac eu cunoscut conţinutul lor în România. Suedeza mea era prea săracă să-l pot traduce singur, dar după ce un translator de limbă suedeză din Bucureşti l-a transpus în româneşte contra-cost, mi-am dat seama că am intrat în posesia unui document de mare valoare…
   Acum consider că, în sfârşit, a sosit timpul să-l fac cunoscut tuturor pe această cale… Traducătorul a ţinut să precizeze însă că i s-a părut că cel puţin câteva fraze de la începutul interviului, tocmai acelea care se crede că specifica de la ce ziar venea jurnalistul cu interviul, precum şi o întreagă altă pagină din original lipsesc (probabil fiind pierdute) şi că el nu garantează sută la sută faptul că ar fi vorba de un dialog absolut original sau întru totul autentic (aşa s-ar explica şi reticenţa presei), dar că, totuşi, interviul, aşa cum există, apare deosebit de interesant şi de informativ, încât merită dat publicităţii.
   Iată cum se prezintă textul tradus din suedeză:


GODFREY RENHOLM: Stimate domnule inginer Alfred Nobel, mă bucur să vă revăd şi că aţi acceptat invitaţia noastră de a ne răspunde la nişte întrebări care, prin mine, vi le pun toţi suedezii, căci toţi vă cunoaştem cel mai bine ca fondator al unui mare premiu de prestigiu internaţional. Ba aş putea spune că „Premiul Nobel” este o noţiune chiar mai cunoscută decât însăşi biografia dumneavoastră strălucită, deşi mulţi deja vă apreciam şi înainte ca un mare inventator, chimist, antreprenor, om de afaceri, scriitor etc.. Toţi vă admirăm şi vă iubim, însă vrem să ştim, totuşi, cât mai multe amănunte despre viaţa dumneavoastră, despre cercetările făcute, despre eşecurile şi succesele întâmpinate… Ne bucurăm că v-aţi născut aici, în capitala regatului nostru, la Stockholm, în familia domnului inginer Immanuel Nobel, binecunoscut şi dumnealui ca respectat om de afaceri suedez, el însuşi un reputat om de ştiinţă şi inventator al unor lucruri importante,placajul din lemn este doar una din invenţiile tatălui dumneavoastră, descendent al celebrului savant Olof Rudbeck. Aparţineţi, aşadar, de o familie cu tradiţie în domeniul invenţiilor şi al cercetărilor ştiinţifice… De aceea, ne-ar interesa, dacă aţi binevoi, să ne oferiţi ceea ce consideraţi mai important despre biografia şi familia dumneavoastră, despre activitatea depusă fără încetare. Ştiu că aţi venit pe lume în anul 1831…

ALFRED NOBEL: Nu, nu dragul meu prieten… Văd că m-ai făcut cu doi ani mai bătrân, fiindcă în 1831 s-a născut fratele meu Ludwig Nobel, dar nu face nimic. Da, este desigur adevărat că eu m-am născut aici, nu departe de palatul regal, însă venirea mea pe lume s-a întâmplat în ziua de 21 octombrie 1833… Immanuel Nobel, tatăl meu, inginer de profesie, s-a confruntat de multe ori cu problema aruncării în aer a blocurilor de piatră pentru a putea construi poduri, drumuri şi clădiri în Stockholm. Căuta zadarnic o soluţie şi sărăcise tot căutând-o. Deşi mama mea, Andrietta Ahlsell, provenea dintr-o familie bogată, anul 1833, când m-am născut eu, avea să fie un an nefast pentru familia noastră, datorită falimentului căruia tata a trebuit să-i facă cu greu faţă. Anii 1834-36 au fost cei mai grei pentru noi, mai ales că părinţii aveau patru băieţi de crescut, fraţii mei fiind Robert Nobel, născut în 1829, în prezent pionier în industria petroliferă, Ludvig Nobel, despre care am mai pomenit, care a fondat o mare corporaţie numită „Branobel”, fiind primul ei preşedinte. Ludvig are doi copii, pe Emanuel Nobel, devenit al doilea preşedinte al corporaţiei „Branobel” şi pe o fată, pe Marta Helena Nobel-Oleinikoff, nepoata mea. Al treilea copil după Ludvig sunt eu, iar ultimul după mine a fost fratele meu cel mai mic, Emil Oskar Nobel, născut în 1843. El a fost şi nu mai este…

GODFREY RENHOLM: Da, ştiu tragedia şi am deplâns-o cu toţii…

ALFRED NOBEL: Deci cunoşti întreaga poveste cu nenorocirea care a fost cumplita explozie din anul 1864, de la fabrica mea de explozibili Heleneborg, din Stockholm. Ea a dus la moartea tragică a scumpului meu frate Emil, care dirija acolo nişte lucrări importante, precum şi a încă cinci oameni, motiv pentru care am fost şi am rămas profund şocat, considerându-mă vinovatul moral din spatele acelei tragedii. În urma ei, de parcă nu ar fi fost îndeajuns, am primit imediat o lovitură neaşteptată şi din partea autorităţilor suedeze, care au decis să-mi închidă uzina şi  să-mi interzică experimentele, considerănd activităţile mele din domeniul explozibililor ca fiind prea periculoase pentru a mai putea fi permise pe întregul perimetru al oraşului. Ulterior, după explicaţii detaliate şi cerei repetate, mi s-a aprobat să fac experienţe doar pe puntea unui vapor acostat în largul Lacului Malaren..  Unele ziare chiar s-au şi grăbit să mă numească „negustorul morţii”…

GODFREY RENHOLM: Nici vorbă de o asemenea negustorie ! Mai înainte de această tragedie, pe când aţi fost copil,apăruse despre dumneavoastră o informaţie care spunea că eraţi îndrăgostit de opere literare, de poezie, de filosofie şi de muzică, că scriaţi versuri. Ce şcoli aţi urmat şi în ce relaţii vă aflaţi cu literatura ?

ALFRED NOBEL: În nici un caz tata nu voia să mă direcţioneze spre studiul literaturii, ci dorea să am aceleaşi pasiuni ca şi ale lui şi să studiez aspectele ştiinţifice ale vieţii. Tatăl meu era foarte ambiţios. Eu l-am asemuit adesea cu compozitorul Leopold Mozart, tatăl lui Wolfgang Amadeus, deoarece ţinea neapărat să am aceeaşi meserie pe care o avea el. Pe mine şi pe fraţii mei, el ar fi dorit să ne vadă studiind matematica, fizica, chimia, ştiinţele naturii, însă acestea le puteam afla numai la şcoli de elită, destul de puţine şi costisitoare în Suedia, cu dascăli specialişti şi noi eram patru băieţi, toţi cam pretenţioşi şi dornici să învăţăm ceva frumos, dar şi practic. Tata scăpătase mult financiar şi, pentru a ne putea continua educaţia necesară, era nevoie de bani, iar el deja falimentase rău. Trebuia să ia de urgenţă nişte decizii salvatoare. În 1837 s-a înţeles cu mama ca ea să rămână acasă, la Stockholm, cu noi copiii, iar dânsul să plece în Finlanda şi Rusia pentru a-şi porni acolo o nouă carieră. Mama l-a înţeles şi pentru a-şi putea susţine financiar familia, a deschis o mică băcănie care i-a adus un venit cât de cât decent. Eu aveam atunci 4 ani. Între timp, tata, al cărui nume de specialist era pretutindeni cunoscut, a reuşit să pună pe picioare o companie în St. Petersburg, Rusia. El furniza echipament militar armatei ruseşti şi i-a convins pe generalii ruşi de utilitatea plasării unor mine acvatice pentru a împiedica accesul navelor britanice. Minele construite de Immanuel Nobel au ţinut serios la distanţă flota britanică în timpul războiului Crimeei din anii 1853-1856… În 1842 tata şi-a putut permite să ne aducă pe toţi în St. Petersburg, unde am trăit bine, devenind din nou înstăriţi. Acolo, în Rusia, el ne-a găsit şcoli alese, destinate numai fiilor de nobili, cu vestiţi profesori ruşi, francezi, englezi şi germani.Ele echivalau cu liceele şi facultăţile din Europa de apus. La St. Petersburg am studiat noi riguros ani de zile şi am terminat cu diplome valoroase studiile. Pe lângă aşa numitele „ştiinţe exacte” (matematică, fizică, chimie, ştiinţele naturii şi geografie), învăţam limbi străine şi literatură. La 17 ani ajunsesem să vorbesc fluent suedeza, rusa, franceza, engleza şi germana. Eram însă atras în mod deosebit de literatura engleză, dar tata insisita să acord mai mută atenţie chimiei şi, ca să mă îndepărteze definitiv de pasiunea pentru operele literare engleze, m-a dat pe mâna celui mai prestigios profesor din acea perioadă, Nikolai Nicolaevici Zinin, un mare chimist rus. Acesta mă îndrăgise şi, într-adevăr, m-a determinat să înţeleg şi să-mi placă tainele chimiei. Dar nu numai atât, ci mi-a recomandat un şir de nume de chimişti europeni şi americani care să mă perfecţioneze în chimia anorganică, mai precis în studiul materialelor explozive. Pentru scurt timp, am revenit în Suedia. Tata se bucura mult că reuşise ca eu să iubesc chimia şi-l apreciam cum investea destui bani în mine. După împlinirea vârstei de 18 ani, el m-a trimis pe neaşteptate în Statele Unite.

GODFREY RENHOLM: Aţi stat mult în Statele Unite ?


ALFRED NOBEL: Am stat patru ani, timp în care mi-am aprofundat studiile sub îndrumarea profesorului John Ericsson, recomandat de profesorul Zinin. Acest Ericsson era privit ca un mare erou, deoarece a conceput şi proiectat nava blindată „USS Ironclad”, devenită faimoasă cu ocazia Războiului Civil American. Aş fi vrut să stau mai mult în America, la New York şi în alte locuri, fiindcă Ericsson mă aprecia, însă acasă, pe Bătrânul Continent, afacerile familiei întâmpinau din nou alte probleme, fabrica condusă de fratele meu mai mare, Ludvig, intrând în cele din urmă în faliment total. Tata începuse să vadă în mine, din ce în ce mai mult, un factor de salvare. Nu am stat prea mult aici acasă, întrucât bătrânul, ştiindu-mă că, la fel ca şi dumnealui, devenisem pasionat de substanţele chimice explozibile, a decis să mă trimită, de data asta, în Franţa, la Paris, unde puteam să-mi continui cercetările, căci acolo erau cele mai bune condiţii de lucru pentru domeniul militar şi civil, iar eu intuiam din ce în ce mai clar valoarea şi importanţa explozibililor în diversele arii de activitate ale proaspăt instalatei Epoci Industriale.

GODFREY RENHOLM: Mi se pare interesant că Parisul, Oraşul Luminilor, nu v-a distras atenţia cu viaţa lui luxoasă, atrăgătoare şi ameţitoare, cu… fetele lui frumoase de acolo, cu ispitele irezistibile de la tot pasul…

ALFRED NOBEL: Prietene Godfrey, să nu crezi că eram total indiferent faţă de aceste ispite atrăgătoare, fiindcă şi eu sunt om, şi eu am instincte greu de stăpânit; şi eu sunt sensibil la frumuseţile din jurul meu, mai ales că atunci eram şi destul de tânăr, dar neîmplinirea datoriilor faţă de care am făcut o promisiune fermă, în primul rând faţă de sacrificiile impresionante ale tatălui meu pentru mine, faţă de iubita mea mamă şi faţă de scurgerea grăbită a timpului, plus ambiţia mea nebună de a realiza ceva util omenirii, fiindcă presimţeam bine că aş putea înfăptui aşa ceva măreţ şifoarte util, toate, toate acestea, la un loc, au fost ca o barieră uriaşă spre întregul complex de ispite din jurul meu. Odată ajuns la Paris, m-am apucat cât mai grăbit şi foarte serios să-mi continui experienţele asupra explozibililor bine dirijaţi, în paralel cu comercializarea nitroglicerinei, cel mai puternic explozibil al vremii, descoperit în anul 1847 de către Ascanio Sobrero.

GODFREY RENHOLM: L-aţi cunoscut pe Ascanio Sobrero, inventatorul nitroglicerinei?

ALFRED NOBEL: Bineînţeles că l-am cunoscut, pe când lucram în laboratorul unui renumit chimist francez, T.J. Pelouze. Aici l-am întâlnit pe tânărul chimist italian Ascanio Sobrero, care cu trei ani în urmă inventase nitroglicerina, un lichid exploziv deosebit de puternic, dar extrem de instabil la şocuri şi în contact cu oxigenul. Ascanio era un chimist italian destul de prietenos şi simpatic, care în laboratorul lui Pelouze din Paris, mi-a făcut o demonstraţie de neuitat: a turnat o singură picătură pe o masă de metal, din substanţa descoperită de el şi tot de el numită „nitroglicerină” – în fapt, un amestec puternic de glicerină cu acid azotic şi sulfuric… Când a dat cu ciocanul peste picăturica aceea, s-a auzit deodată o bububuitură asurzitoare şi partea de fier a ciocanlui a sărit sus până în tavan. Ascanio a început să râdă când m-a văzut că într-o secundă am dus instinctiv mâinile la urechi, el rămânând doar cu coada de lemn a ciocanului în mână… Supraenergia picăturii de nitroglicerină era uluitoare ! În clipa aceea mi-a venit pe loc în minte ideea să pot îmblânzi acea păcătură nebună să nu explodeze la cea mai mică atingere… Făceam, în gând, primul pas virtual spre descoperirea dinamitei… Trebuia, deci, să descopăr neapărat amestecul acela miraculos care să facă din micuţa picătură furioasă un detonant supus mie, care să explodeze numai la comenzile mele, nu doar la prima mişcare care o deranjează… Asta voia de fapt şi Ascanio Sobrero şi de aceea tot încerca şi încerca mereu fără succes diferite combinaţii. Câţiva ani mai tîrziu, după ce el s-a întors de la Paris în Italia, în una din încercările lui, amicul meu a fost serios rănit de o explozie de la nitroglicerina pe care o inventase, încât s-a lăsat păgubaş. Desigur, eu nu voiam să mă las ca el păgubaş.

GODFREY RENHOLM: A fost importantă, pentru dumneavoastră, acea perioada pariziană cu experienţele complexe făcute acolo?

ALFRED NOBEL: Foarte importantă ! Poate cea mai importantă din toate… Fără ea, nu cred că aş mai fi ajuns vreodată la apogeul descoperirilor mele. Făcusem, desigur, ceva progrese în diferite combinări şi gradiente cantitative şi, în ciuda unei serii de eşecuri, găsisem totuşi noi formule ale puternicului exploziv lichid, încercând să creez un tip nou de nitroglicerină cât mai stabil posibil, care să nu explodeze la cele mai mici mişcări, dar nu consideram un lucru suficient micile progrese. Cercetările mele erau secrete. În fond, era ceva absolut nou, la care foarte puţini se pricepeau… În Patria Marseillaisei am primit curând veşti bune de la tata şi Ludvig aflaţi în Rusia unde afacerile cu explozibili progresaseră acum excelent. Prin contract, ei livrau Imperiului Ţarist explozibilii pentru armată şi, drept recompensă, ruşii le-au facilitat nişte frumoase succese în exploatarea petrolieră din nordul Caucazului. Războiul din Crimeia a fost un fel de mană cerească pentru ei doi, încât şi acum am convingerea că fără ajutorul dat armatei ruse de tata şi de fratele meu, Rusia ar fi pierdut războiul. Cel puţin pe plan financiar, norocul începuse să surâdă din nou încercatei familii Nobel, contractele cu armata ţaristă şi sondele de petrol din Azerbaijan şi Cecenia i-au transformat cu repeziciune pe ai mei într-unii dintre cei mai bogaţi oameni ai acelei perioade.

GODFREY RENHOLM: Personal, aţi avut vreun avantaj concret de pe urma schimbării situaţiei familiale?

ALFRED NOBEL: O, da, da…Cum să nu? Şi încă destule, fiindcă în 1862, când împlinisem 29 de ani, părinţii şi fraţii  m-au chemat la St. Petersburg pentru a mă alătura afacerilor de familie care mergeau acum din plin, ajutând compania noastră să comercializeze masiv nitroglicerina produsă acum după formula mea, ceva mai puţin periculoasă, dar încă nu îndeajuns de maniabilă. În laboratorul meu de acolo încercam fel de fel de amestecuri, dar eram extrem, extrem de prudent şi învăţasem încă de la Paris cum să manipulez cu cea mai mare atenţie nitroglicerina lichidă, fiind conştient că ce mai mică greşeală putea să-mi fie fatală şi să dispar într-o clipă precum fratele meu Emil, cu laborator cu tot. Mă rugam intens la Dumnezeu să mă păzească de urgie şi, de aceea, duminicile ne întruneam mai mulţi luterani pentru rugăciuni pioase, fiindcă noi eram de confesiune luterană, dar uneori ne rugam şi la bisericile ortodoxe ruseşti, deosebit de frumos pictate şi împodobite. De fapt, totdeauna când intram în laborator făceam mai întâi în taină o rugăciune şi astfel Dumnezeu şi îngerii Lui văd că m-au păzit. Pentru asta Îi mulţumesc.

GODFREY RENHOLM: Prin Stockholm circula zvonul că unul din servitorii dumneavoastră care ţinea o eprubetă cu nitroglicerină în mână s-a împiedicat şi că lichidul a căzut pe jos şi nu a explodat, această fiind, într-adevăr, mila lui Dumnezeu şi o mare minune, după care aţi luat praful umezit de acel lichid căzut pe jos şi astfel aţi descoperit amestecul neexplozibil care stă la baza dinamitei…

ALFRED NOBEL: Aiurea – poveşti! Desigur, am auzit şi eu zvonul acesta care m-a convins că vulgul are cu adevărat multă fantezie. Nu, dragă Godfrey, realitatea a fost cu totul alta… Împlinisem 33 de ani în 1866 şi nu mult după ziua mea, când transportam un vas mic de sticlă plin cu nitroglicerină lichidă, ca niciodată mi-au tremurat mâinile de emoţie şi am scăpat tubul pe podea, exact acolo unde era o grămadă de pămânţel sau  keiselguhr (diatomit), compus din cuarţ, dar, deşi am tras o sperietură grozavă, nu s-a produs nici o explozie… Atunci am strigat, plin de entuziasm, ca Arhimede: „Evrika ! Evrika !…” – Am găsiit ! Pămânţelul umezit putea fi modelat în orice formă, iar eu am făcut o pastă pe care am modelat-o ca un cartuş care, atunci când s-a uscat, l-am putut detona afară aruncându-l de la distanţă peste jăratec. A urmat o bubuitură cumplită ca de trăznet şi, cu toate că stătusem la peste 10 m distanţă, m-am trezit împroşcat de praf, de cenuşă  şi de funingine în ochi şi peste tot corpul. În locul acela se făcuse o groapă adâncă de un metru, atât de puternic a fost „cartuşelul” nu mai mare decât degetul meu mic. Desigur, mă speriasem, însă a fost cea mai fericită sperietură din viaţa mea, căci descoperisem ceea ce căutam de ani de zile. Câteva ore m-am tot gândit şi gândit cum oare să denumesc acel nou tip de explozibil pe care puteai să-l trânteşti de pământ fără să explodeze, căci exploda numai cu fitile aprinse – şi făcând o relaţie între micimea noii materii detonabile şi dinamismul formidabil al exploziei, am fost inspirat să-i zic „dinamită”, iar dinamita mea era una din cele mai mari şi mai importante invenţii din istorie, care ar putea schimba faţa pământului. În seara aceea am repetat experienţa în faţa familiei mele şi toţi plângeam de bucurie, fiindcă intuiam clar ce valoare colosală are ea. Nici unul cred că nu am putut dormi de emoţie şi bucurie… În anul următor, 1867 am patentat oficial invenţia care uşura enorm munca oamenilor, căci dinamita mea sfărâma roci imense, putea săpa tunele, şanţuri, canale, putea dărâma blocuri mari etajate, putea muta munţii din loc !

GODFREY RENHOLM: Ceea ce-mi spuneţi, mă uimeşte, domnule Nobel. Este cu adevărat o invenţie colosală şi nu găsesc cuvinte de uimire şi admiraţie ca să vă felicit. Eu, totuşi, nu ştiu cum se detonează această dinamită. Puteţi să-mi explicaţi ?

ALFRED NOBEL: Pentru a putea declanşa explozia, am brevetat de curând o altă invenţie, un detonator bazat pe aprinderea unui fitil care arde lent îndreptându-se spre tubul de dinamită care are forma unui cilindru de carton presat, forma unui cartuş de dimensiuni variabile. Datorită faptului că dinamita reduce substanţial munca fizică şi costurile aruncării în aer a blocurilor de piatră, am reuşit să fac din vânzarea dinamitei o strălucită afacere profitabilă, astfel încât fabrica mea din Krümmel-Geesthacht, Germania, de exemplu, a început de curând să-mi exporte produsele de dinamită în alte ţări din Europa şi chiar în America şi Australia. Anglia este cea mai mare importatoare, dinamita fiind solicitată de industria ei minieră. Nu fac faţă sutelor de comenzi venite zilnic din toată lumea. Am o armată de funcţionari harnici care mă ajută, iar compania mea îi remunerează bine pe toţi, fiindcă numai contabilii mei de abia pot să numere sumele mari de bani pe care le câştig din comenzi nesfârşite. Toţi aceşti bani merg în bănci bine asigurate, de unde îi scot mai mult în scopuri caritabile, căci ajut cu drag pe cei aflaţi în mari nevoi. Am construit şcoli, biserici şi spitale în multe locuri, dar cea mai mare donaţie cred că ştii care este… Îţi voi vorbi şi de ea imediat. În prezent sunt invitat peste tot şi sunt primit cu multă deferenţă de mulţi şefi de stat, de universitari şi de oameni de ştiinţă. Am văzut cam toată Europa. Datorită pasiunii mele pentru călătorii, Victor Hugo m-a denumit „cel mai bogat vagabond al Europei”. În anii trecuţi mi-am deschis fabrici şi laboratoare în peste 20 de ţări, iar când nu călătoresc, atunci încă mai lucrez cu plăcere acasă ori în laboratoarele mele şi nu neapărat doar în domeniul explozivelor. Cred că ţi-am spus că aveam destul talent literar şi că tata nu voia să pierd vremea cu scrisul. Totuşi, fără să ştie el, eu am scris versuri în engleză, apoi o tragedie în patru acte, în proză, numită „Nemesis”. Era despre Beatrice Cenci, parţial inspirată după piesa lui Percy Bysse Shelley, dar am avut şi alte încercări lirice. Pentru cercetările mele, am căpătat o mulţime de diplome şi medalii din toată lumea. Acum, când mă apropii de  63 de ani şi nu cred că sunt lipsit de modestie dacă îţi mărturisesc că am brevetat peste 355 de invenţii, printre care cauciucul sintetic, pielea artificială şi mătasea sintetică, dar la fel de multe mai am în cap. Te asigur însă că nu mai mă bat pentru ele aşa cum m-am luptat pentru dinamită şi nici nu cred că pe acestea proiectate le voi mai realiza vreodată. Şi ştii de ce? Fiindcă… crede-mă, dragă Godfrey: am obosit, nu sunt de fier ! Am obosit, dragul meu…

GODFREY RENHOLM: Am lăsat intenţionat la urmă întrebarea despre marea donaţie de care vorbeaţi adineauri, căci vă referiţi, fireşte, la foarte importantul şi mult râvnitul „Premiu Nobel” pe care aţi binevoit să-l lăsaţi moştenire pentru a fi oferit celor mai meritoşi creatori din lume, din unele domenii ale ştiinţei şi artei, probabil. Aşadar, ce ne puteţi spune despre el ?



ALFRED NOBEL: Inţial nu mă gândisem să înfiinţez vreun premiu special care să poarte numele meu, deşi mă întrebam deseori: oare ce să fac cu atâţia bani pe care i-am strâns?  Dar ceva s-aîntâmplat… Iată ce: După ce fratele meu Ludvig a decedat în anul 1888, în timpul unei vizite în Franţa, un jurnal franţuzesc de scandal a publicat, din greşeală, un necrolog din care reieşea că cel care murise eram eu, Alfred Nobel, pe care publicaţia îl condamna pentru invenţiile făcute.
Am fost puternic marcat de titlul care afirma: „Negustorul Morţii a murit – Dr. Alfred Nobel, care s-a îmbogăţit descoperind mijloace fără precedent de a ucide alţi oameni, a murit ieri” – etc., etc. Aceasta am simţit-o ca pe o puternică lovitură care m-a făcut să mă gândesc profund la modul în care generaţiile viitoare îşi vor aminti de mine care deseori am spus: „Nu folosiţi dinamita în scopuri de război ! Ea nu a fost făcută pentru a ucide oameni, ci pentru a le uşura viaţa construind!” DEcizia am luat-o în ziua de 27 noiembrie 1895, în cadrul Clubului Suedezo-Norvegian din Paris,când am anunţat în public crearea premiului care să-mi poarte veşnic numele. Tot atunci mi-am citit public testamentul, care stipula ca toată averea mea să fie transformată într-un fond de lichidităţi din care, anual, să fie răsplătite mari realizări în ştiinţă, precum şi eforturile făcute de o persoană pentru instalarea păcii pe planetă – indiferent de religia, naţionalitatea, rasa ori sexul celor ce înfăptuiseră aceste realizări. După ce mi-am plătit toate taxele, mi-am cedat integral averea administratorilor fondului din care aveau să fie răsplătiţi laureaţii de mai târziu. Era vorba de suma de 31.225.000 coroane suedeze, o sumă destul de mare. Le sugeram ca, mai târziu, premiul să fie divizat pe domenii precum literatură, fizică, chimie şi medicină.Proiectam şi un eventual Premiu pentru pace…

GODFREY RENHOLM: Să fiu sincer, stimate domnule inginer Alfred, nu am mai auzit pe nimeni făcând omenirii o asemenea ofertă generoasă, de un adevărat Mecena. Dumnezeu să vă binecuvânteze! Cam aici ar trebui să închei acest interviu al meu pe care l-am notat cu un fel de stenograme, pentru a nu vă pierde nici un cuvânt, dar, înainte de a ne despărţi, aş îndrăzni să vă adresez şi o întrebare mai intimă: aveţi cumva urmaşi, aveţi vreun copil care să vă moştenească o parte din marea dumneavoastră avere ?

ALFRED NOBEL: Nu, dragă Godfrey. Nu am nici un copil, nici măcar din flori, deoarece eu nu am fost căsătorit niciodată, iar acum, la 62 de ani… Spune şi tu, se mai merită ?

GODFREY RENHOLM: Eu aş zice că da…

ALFRED NOBEL: Iar eu aş zice că nu sau… să mai aştept, fiindcă la banii unui miliardar şi la faima mea, mii de domniţe de aici şi de pretutindeni, m-ar vrea, însă în nici una nu aş avea încredere şi aş păţi mai rău decât o păţisem atunci când eram tânăr şi destul de acceptabil ca bărbat, căci să nu crezi că am fost indiferent la sexul frumos. Să ştii că de cel puţin trei ori am fost îndrăgostit şi eu – şi chiar au fost iubiri sincere de care îmi aduc aminte cu  multă nostalgie, dar munca intensivă şi cercetările nu mi-au lăsat prea mult timp pentru viaţa sentimentală. Încă de la 43 de ani mă simţeam deja bătrân şi obosit. Dar pe la 21 de ani, în Rusia, m-am îndrăgostit de o fată tânără, de 18 ani pe care o chema Alexandra. Era o frumuseţe şi o iubeam cu adevărat. Ca să nu o pierd, într-una din frumoasele nopţi albe, când mă plimbam cu dânsa de-a lungul Nevei, am cerut-o în căsătorie, dar dânsa mi-a răspuns cu francheţe: „Şi mie îmi place puţin de tine, dar eşti prea sărac!”.După aceea m-a sărutat ştrengăreşte pe obraz şi, râzând, a rupt-o repede la fugă pe malurile Nevei. Am privit-o până ce a dat colţul pe o stradă. De atunci nu am mai văzut-o niciodată. Îmi amintesc că aveam un buchet de flor în mână. Nici nu am apucat să i-l dau.Am aruncat oftând florile în apă şi m-am întors acasă cu lacrimi în ochi. La 45 de ani am publicat un anunţ matrimonial într-o gazetă din Stockholm: „Gentleman bogat şi foarte educat, caut o doamnă de vârstă medie, cunoscătoarea a mai multor limbi de circulaţie, în rol de secretară şi cameristă… ” Singura care a răspus, corespunzând criteriilor mele, s-a dovedit a fi Bertha Kinsky, o contesă austriacă, de care imediat m-am îndrăgostit. Dar după o relaţie de scurtă durată, contesa m-a părăsit brusc pentru a se mărita cu fostul ei iubit, baronul Arthur Gundaccar von Suttner. Aş vrea însă ca să notezi că această contesă, Bertha, a fost prima care mi-a sugerat ideea acordării Premiului Nobel pentru Pace. Mai de durată a fost poate legătura mea sentimentală cu o simplă florăreasă din Viena, pe nume Sofie Hess. Relaţia a durat peste 18 ani, iar eu o mângâiam deseori spunându-i „Doamna Sophie Nobel”. Dar şi ea m-a lăsat. De aceea conchid: spune şi dumneata se mai merită să repet asemenea experienţe triste, avântându-mă cu aventuri similare de la început?

GODFREY RENHOLM: Pot să reproduc aceste secvenţe cu viaţa dumneavoastră sentimentală sau să renunţ la ele? Îmi permiteţi să le public ?
..
ALFRED NOBEL: Dragul meu Godfrey Renholm, am şi eu o rugăminte: ai putea să păstrezi bine însemnările cu discuţia noastră de astăzi şi să nu le publici deloc, decât după moartea mea? Să nu te superi şi să nu rămâi surprins că-mi exprim şi eu doleanţa mea… Promiţi ?

GODFREY RENHOLM: Vă mulţumesc şi… promit !


PS – Aici se încheie interviul care nu a mai fost publicat niciodată până astăzi. Alfred Nobel   a decedat la 10 decembrie 1896, învârstă de 63 de ani, la San Remo, în Italia. Numele lui, în afară de vestitul premiu internaţional, a fost atribuit în sute şi sute de ocazii unor companii, unui oraş în Ontario, Canada, unor străzi din multe ţări, unor produse industriale, unui crater de pe lună, unui asteroid, unor licee şi şcoli etc., etc.

Godfrey Renholm, the Journalist

GODFREY RENHOLM


HAI,ROMANIA !………..MUZICA

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cZorba’s Violin – Andreea Runceanu (The Romanian Electric Quartet AMADEUS)

Sfântul din Giuleşti.Povestea preotului Ilie Lăcătuşu, care face minuni şi după moarte


revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cJoia, sâmbăta şi duminica, cavoul care adăposteşte moaştele  preotului Ilie Lăcătuşu este deschis între orele 13-17 pentru credincioşii care vor să ceară ajutor preotului mărturisitor. 

Moastele Parintelui Ilie Lacatusu se gasesc in Bucuresti, zona Podul Grand, strada Calea Giulesti, cimitirul “Adormirea Maicii Domnului”.
Daca veniti cu mijloace de transport in comun, se poate ajunge cu tramvaiul 11 sau cu autobuzele 162, 163. Coborati la urmatoarea statie dupa Institutul Pasteur.
Daca veniti cu masina, trebuie sa ajungeti pe Calea Giulesti. Cimitirul este foarte aproape de Institutul Pasteur.

Părintele Ilie Lăcătuşu, „Sfântul din Giuleşti”

Deşi nu a fost declarat oficial sfânt, părintele Ilie Lăcătuşu este cunoscut de către bucureşteni ca „Sfântul din Giuleşti”. Un fost preot ortodox, care, pentru credinţa sa, a suferit ani grei în închisorile comuniste. Mulţi dintre credincioşi cred în sfinţenia lui. Spun că, după ce s-au rugat părintelui, au fost ajutaţi şi au gasit rezolvare la problemele lor.

În fiecare săptămână, sute de oameni vin la cimitirul din Giuleşti Sârbi din capitală. Acolo sunt osemintele Părintelui Ilie Lăcătuşu aşezate într-o raclă. Racla este pusă într-un cavou al familiei care arată mai degrabă că o mică capelă. Rudele părintelui Ilie Lăcătuşu deschid încăperea ori de câte ori pot. Asta pentru ca pelerinii să poată atinge osemintele. (stiri.tvr.ro)

Ilie Lacatusu

Preotul Ilie Lăcătuşu a stat şapte ani în detenţie, care i-au lăsat urme adânci asupra sănătăţii
Foto: pelerinortodox.ro

În orice anotimp, din zorii zilei şi până seara târziu, în Cimitirul Adormirea Maicii Domnului din cartierul bucureştean Giuleşti, se adună sute şi sute de pelerini din toată ţara. Cu toţii se aliniază la o coadă impresionantă aşteptând să le vină rândul să se roage la moaştele preotului Ilie Lăcătuşu, care sunt adăpostite în cavoul familiei.

Fiecare pelerin are un necaz şi crede că venind la părintele Lăcătuşu va scăpa de cosmarul său : o boală incurabilă, un blestem care i-a furat sporul casei de ani şi ani, un mare necaz financiar,   pierderea unor bunuri de familie…Atâtea şi atâtea experienţe nefericite de viaţă şi-au găsit rezolvarea prin rugăciuni adresate preotului mărturisitor Lăcătuşu… Pelerinii cu probleme de viaţă vin aici cu speranţa că visul lor de a fi mântuiţi de necazul lor va deveni realitate cu ajutorul preotului Ilie „Sfântul  închisorilor”, cum îl numesc unii pe preotul Ilie. Dar în Cimitirul din Giuleşti vin şi credincioşi care au scăpat de necazul lor şi vor să-i mulţumească preotului că a mijlocit la Mântuitorul Iisus pentru ei, iar acum sunt sănătoşi, şi-au găsit o slujbă, au un copil frumos şi sănătos, aşa cum şi-au dorit, tocmai când medicul nu le mai oferea nici o şansă.

cimitir lacatusu

Imagine de la o slujbă pentru părintele Ilie Lăcătușu
Foto: teologiepentruazi.ro

Mărturiile unui preot, coleg de celulă cu părintele Lăcătuşu

Despre viaţa părintelui Ilie Lăcătuşu s-au adunat mai multe mărturii impresionate. Contemporanii săi, enoriaşi sau colegi de celulă, au contribuit şi ei cu mărturii despre viaţa preotului Ilie. Adunate în timp, aceste evocări completează profilul misionar şi moral al preotului Ilie, binecuvântat de Dumnezeu cu darul neputrezirii, cu mireasma sfântă a moaştelor, dar şi cu puterea de a face minuni şi după moarte.

S-a născut într-o familie de oameni religioşi

Preotul Lăcătuşu a văzut lumina zilei în anul 1909 , în ziua de 6 decembrie, în satul Crăpăturile din judeţul Vâlcea, o dată semnificativă în viaţa creştinilor din lumea întreagă care-l prăznuiesc pe Sfântul Ierarh Nicolae, un mare făcător de minuni. S-a născut într-o familie cu şapte copii, iar preotul Ilie a fost al doilea născut. Părinţii săi, Marin şi Maria, s-au remarcat în comunitatea locală ca fiind oameni foarte harnici şi religioaşi. Pentru că tatăl tânărului Ilie era dascălul bisericii din satul natal, se crede că această conjunctură a contribuit la apropierea acestuia de viaţa bisericească.

Pasiunea pentru învăţătură

După ce a absolvit clasele primare, tânărul Ilie şi-a continuat studiile la Seminarul Teologic „Sfântul Nicolae”din Râmnicu Vâlcea între anii 1923-1930. În biografia sa se menţionează că a absolvit seminarul cu o Diplomă de Virtute în care se menţionau meritele absolventului: „Pentru aptitudini sufleteşti care îl disting între colegii lui”.  Deşi provenea dintră familie modestă s-a străduit, şi a reuşit, să-şi continue studiile, urmând Facultatea de Teologie din Bucureşti în perioada 1930-1934. În primul an de facultate, tânărul Ilie s-a căsătorit cu învăţătoarea Ecaterina Popescu, o tânără cu virtuţi morale asemănătoare familiei în care el a crescut. Nunta a avut loc la data de 5 mai 1931 şi a fost un prilej de bucurie pentru bobocii de la Teologie, prezenţi cu toţii la fericitul eveniment din viaţa colegului lor.

La 1 septembrie 1934, tânărul Ilie a fost hirotonit la Parohia Osica de Jos, judeţul Olt, unde a slujit până la începutul lunii noiembrie, a aceluiaşi an, când a fost trimis să slujească la o altă biserică din judeţul Olt, în satul Buiceşti. După o perioadă de relativă linişte, au urmat alte şi alte  misiuni pe care tânărul preot a trebuit să le îndeplinească: din vara anului 1942  şi până-n primăvara anului următor, preotul Ilie a fost trimis ca preot misionar să propovăduiască peste Prut ( la Odessa) şi apoi la Parohia Serseniţa din Transnistria. În anul următor s-a întors în parohia sa, la familie şi la copii.

Ilie Lacatusu

Preotul mărturisitor Ilie Lăcătuşu urmează să fie canonizat de Biserica Ortodoxă Română
Foto: apologeticum.ro

A urmat un val de arestări în rândul preoţilor din care preotul Ilie n-a scăpat şi a trăit coşmarul traiului din numeroase colonii.  Arestat la data de 19 iulie 1952, a fost închis şi trimis în Colonia de muncă silnică Galeşu, la Canal, apoi a fost mutat într-o colonie specială pentru preoţi, iar de aici, în 1953, pentru că statrea sănătăţii lui se deteriorase, preotul Ilie a fost mutat în închisoarea Târgu Ocna , unde erau arestaţi deţinuţii cu incapacitate de muncă. Aici a petrecut doi ani, fără să existe documente legale pentru reţinerea sa.

În cele din urmă a fost eliberat în aprilie 1954, când s-a întors la parohia din satul Buiceşti. Dar calvarul arestărilor nu s-a terminat. În 1959 a fost arestat din nou şi a fost trimis la muncă silnică în Deltă, la Periprava. Aici, problemele de sănătate s-au accentuat din nou. În această închisoare s-a întâlnit cu preotul Iustin Pârvu, cel care  a scris o serie de amintiri din intervalul de patru ani, petrecuţi în detenţie alături de părintele Ilie.

Iustin Parvu

Părintele Iustin Pârvu a fost coleg de detenţie cu Ilie Lăcătuşu
Foto: cuvantul-ortodox.ro

Rugăciunile preotulu Ilie i-a salvat pe deţinuţi de la moarte

Preotul Iustin Pârvu, coleg de detenţie cu preotul Ilie,  relatează o amintire cumplită, legată de un moment dramatic din viaţa deţinuţilor din lotul Periprava trimişi să adune stuf, iarna, pe un ger cumplit. Datorită rugăciunilor şi curajului de care a dat dovadă preotul Ilie, deţinuţii şi-au împlinit misiunea, au adunat „ raţia” de stuf şi au scăpat cu viaţă.

În data de 30 ianuarie 1960, deţinuţii, însoţiţi de trei supraveghetori înarmaţi, au fost duşi să culeagă stuf, câte doi snopi de fiecare, tăiaţi după o anumită dimensiune. Era o dimineaţă geroasă, predomina ceaţa, iar temperatura se apropia de -30 de grade. Toţi erau obligaţi să intre în apă, să spargă gheaţa groasă de 20 de cm. Sub gheaţă, se vedeau nuferii galbeni pe fundul apei, iar deasupra lor se roteau câteva păsări care îi însoţeau când ei înaintau sub apă.  Deţinuţii nu voiau să intre în apă. Însoţitorii erau siguri de refuzul lor, că nu vor executa comanda, să scoată stuf, şi era un prilej să-i împuşte. Atunci, părintele Ilie i-a îmbărbătat, le-a spus că trebuie să intre în apă, pentru că vor scăpa cu bine pentru că ei vor fi ajutaţi de Maica Domnului şi de cei Trei Ierarhi, care erau prăznuiţi chiar în acea zi, de  30 ianuarie.  Cu toţii au prins curaj, au intrat în apă şi, spre uimirea lor, au început să taie stuful cerut cu multă uşurinţă; nu mai simţeau nici frigul. După trei ore petrecute în apă, au ieşit la liman cu snopii de stuf. Surprinzător pentru ei, răsărise soarele şi era foarte cald pentru acea dată. Cu toţii şi-au scos hainele ude şi le-au pus la soare să se usuce. Ieşeau aburii din haine, dar s-au uscat chiar mai repede decât au crezut. Şi supraveghetorii priveau uimiţi la tot ce se întîmplă cu deţinuţii şi cu vremea… S-au îmbrăcat cu hainele uscate şi au plecat la colonie. Mai mult, după acest episod miraculos, nici un deţinut nu s-a îmbolnăvit după timpul petrecut în apă.

De multe ori, deţinuţii voiau să se omoare, pentru că nu mai suportau programul de detenţie şi asprimea pedepselor. De fiecare dată, părintele Ilie îi încuraja să renunţe la acest gest…

După eliberare, încă o umilinţă

Preotul a fost eliberat la data de 6 mai 1964. A urmat alt episod dureros pentru el: a avut domiciliu forţat în localitatea Bolintin, unde a fost obligat de împrejurări să lucreze ca zidar până-n decembrie în acelaşi an.

În ajunul Crăciunului, în data de 20 decembrie, preotul s-a bucurat că a putut să slujească din nou la o parohie din satul Gărdeşti, judeţul Teleorman. În anul 1970 a fost transferat în judeţul Giurgiu, în parohia comunei Răsuceni, unde a slujit până-n anul 1978 ( la 11  ianuarie) când s-a pensionat.

Detenţia şi numeroasele mutări cu serviciul, toate aceste necazuri care l-au ţinut departe de familie, de soţie şi de cei cinci copii ai săi, i-au afectat starea de sănătate. O bună parte din restul vieţii a petrecut-o în spital. Din această perioadă a rămas  celebră o profeţie a sa, un adevărat testament spiritual, cum l-au numit unele persoane religioase: preotul Ilie a spus pe patul de suferinţă la  Spitalului Panduri că dacă nu va muri până-n data de 22 iulie 1978, va mai trăi încă doi ani. De asemenea, el a solicitat că, dacă soţia sa va muri peste 15 ani, să fie înmormântată lângă el.

Părintele Ilie a trecut la viaţa veşnică la data de 22  iulie 1983

Profeţiile părintelui s-au împlinit.  La moartea soţiei sale, după 15 ani de la moartea preotului, familia a vrut s-o înmormânteze aşa cum a dorit părintele Ilie. Cu acest prolej au fost descoperite moaştele părintelui la data de 29 septembrie 1998.

Potrivit mai multor surse, fiica sa Maria Sabina Spirache, singurul său urmaş supravieţuitor la acea dată, a anunţat evenimentul la Arhiepiscopia Bucureştilor, iar vestea a fost primită cu multă bucurie.

În anul 2000, Patriarhia Română a deschis preotului Ilie Lăcătuşu un dosar de canonizare şi a dat binecuvântare pentru deschiderea criptei care adăpostea trupul preotului  Lăcătuşu.

Ilie Lacatusu

De trei ori pe săptămână, credincioşii vin să se roage la moaştele preotului Ilie Lăcătuşu în Giuleşti
Foto: Marian Iliescu/Adevărul

S-au săvârşit slujbe de dezlegare asupra trupului preotului

De asemenea, după descoperirea moaştelor, familia a dorit ca preoţii să săvârşească slujbe de dezlegare asupra trupului. La Mănăstirea Frăsinei s-au săvârşit 40 de astfel de slujbe de dezlegare, începând cu data de 1 iunie 1999.  Potrivit canoanelor bisericeşti, aceste slujbe de dezlegare se referă la eventualele blesteme care ar fi împiedicat trupul preotului să putrezească.

Opiniile credincioşilor

„Să ne rugăm alături de preoţi şi şi monahii din mănăstiri, toţi cei care îl cinstim pe preotul Ilie Lăcătuşu pentru ca, tot împreună, să ne bucurăm când Preotul Mărturisitor Lăcătuşu va fi canonizat”.

Cei care vin aici, zi de zi, chiar în zilele când nu este program de închinare la moaşte, se roagă ca preotul Ilie care a făcut numeroase minuni să le aducă linişte, spor în munca lor şi sănătate pentru familie. Mulţi credincioşi, oameni necăjiţi care petrec ore în şir în prejma cavoului unde sunt adăpostite sfintele moaşte, se roagă ca preotul Care a făcut atâtea minuni în viaţa a zeci şi zeci de români să mijlocească pe lângă Mântuitorul Iisus şi să avem linişte în ţară, să fie belşug  şi sănătate în casele românilor.

Joia, sâmbăta şi duminica, cavoul care adăposteşte moaştele  preotului Ilie Lăcătuşu este deschis între orele 13-17 pentru credincioşii care vor să ceară ajutor preotului mărturisitor. ( click.ro)

****************

http://pagead2.googlesyndication.com/simgad/1870363232664563704PARINTELE ILIE LACATUSU, SFANTUL INCHISORILOR din cimitirul Giulesti

Extras din documentarul „Sfintii inchisorilor” – „IN PREMIERA” (Antena 3),realizat de Carmen Avram

VESTE BUNĂ pentru cei care vor să devină șoferi! Dacă pici orașul, nu mai dai iar și sala


Ia-ti permisul de conducere, categoria B, plata in 3 rate! Permisul auto se va obține mai ușor: candidaţii respinşi la proba practică nu vor mai fi nevoiţi să susţină din nou proba teoretică, potrivit unui act normativ publicat vineri în Monitorul Oficial. În prezent, pentru a obţine permisul, cei care sunt respinşi la traseu trebuie să dea din nou și sala.

Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 97/2015 pentru modificarea şi completarea Ordinului MAI nr. 268/2010 privind procedura de examinare pentru obţinerea permisului de conducere a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 639 din 21 august şi va intra în vigoare în 5 octombrie, scrie digi24.

Din acest act normativ reiese că persoanele care sunt admise la proba teoretică a examinării pentru obţinerea permisului auto vor putea să susţină proba practică de mai multe ori, în cazul în care o pică, explică avocatnet.ro. Pentru ca acest lucru să fie posibil, candidaţii vor trebui să plătească taxa de examinare şi să facă cel puţin şase ore suplimentare de pregătire practică.

„Candidaţii declaraţi „respins” la proba practică pot fi programaţi pentru susţinerea unei noi probe după o perioada de cel puţin 15 zile, cu achitarea taxei de examinare şi prezentarea dovezii care atestă efectuarea a cel puţin şase ore suplimentare de pregătire practică într-o şcoală de conducători auto autorizată”, prevede ordinul. (sursa:http://www.libertatea.ro/)

*******

HAI,ROMANIA…………….MUZICA

Gente De Zona (grup reggaeton din Cuba)- La Gozadera (Official Video) ft. Marc Anthony (SUA)

Romanian-American Open Forum LUARE DE POZITIE.Critica dura a Legii “Elie Wiesel” (Legea nr.217/2015)


Romanian-American Open Forum
LUARE DE POZITIE
Forumul Romano-American se alatura altor organizatii si persoane din tara si din strainatate si isi exprima nedumerirea fata de promulgarea unei legi arbitrare referitoare la anumite “activitati extremiste.” Redam mai jos un fragment care in opinia noastra exprima confuzia noii legi:
“…Fapta de a promova, în public, idei, concepţii cu doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi…“
Cum se definesc “faptele” mentionate mai sus? Prin ce miracol lipsesc comunistii din aceasta lista? Cum se explica toleranta fata de hortistii din mijlocul tarii? Si la ce se refera legea? La ceea ce gandesc si exprima oamenii? Numai Dumnezeu judeca ce este in sufletul omului !  Legea judeca faptele!
Legea 217 din 2015, votata orbeste in unanimitate, seamana leit cu legile comuniste in care toate organizatiile erau libere afara de… si urmau toate organizatiile nedorite de regim. Stalin ar fi fost mandru de o asemenea lege!
*Votand si promulgand noua lege, autorii au dovedit ca nu inteleg democratia.
*Un stat democrat trebue sa aiba curajul sa accepte toate opiniile, toate organizatiile si toate orientarile politice care respecta ordinea sociala. In America, de exemplu, sunt recunoscute toate organizatiile, inclusiv partidul comunist, si acest lucru nu slabeste democratia tarii.
* Romania trebue sa-si asume istoria si sa invete din experientele anterioare. Acolo unde s-au comis greseli sau abuzuri acestea trebue tratate individual, nu intr-un bloc nebulos in care pe langa cei vinovati pot fi adaugati in mod arbitrar mii si mii de cetateni onesti.
*In vederea refacerii tarii statul are datoria sa angajeze toate fortele natiunii, inclusiv cele cu sentimente nationaliste. Legionarii au fost nationalisti, dar nu s-au confundat cu fascistii. Cu exceptia unui numar regretabil de indivizi care au comis crime, majoritatea lor au fost victime. Inchisorile au fost pline cu Romani etichetati drept legionari. Se doreste cumva repetarea istoriei? Reamintim ca Miscarea Legionara nu a fost trimisa in judecata ca organizatie fascista la sfarsitul razboiului. In realitate, legionarii aflati in Germania erau toti internati de Hitler in lagare de concentrare si au fost eliberati de Aliati.
*Noua lege pune semnul egalitatii intre fascism, legionarism si nationalism. Atentie insa! Prin suprimarea nationalismului se poate ajunge la dizolvarea cimentului national si chiar la lichidarea natiunii. Unele puteri straine doresc distrugerea Romaniei. Vor si legislatorii nostri acest lucru?
*Romanii demni si constienti au datoria sa ia atitudine. Altfel ne vor condamna generatiile viitoare si ne va acuza toata lumea de lasitate. Vor fi condamnati nu numai cei vii, dar vor fi scosi din istorie toate marile noastre personalitati de la Mihai Eminescu si Mircea Eliade pana la parintele Gheorghe Calciu si parintele Niculae Steinhardt.
*Dezbaterile pe seama noii legi dovedesc totusi ca multi romani isi dau seama de gravitatea ei. Legea a fost déjà criticata de mai multe personalitati si institutii importante. Daca aceasta lege anti-romaneasca nu va fi abrogata, ea trebue supusa judecatii Curtii Constitutionale si in ultim caz Tribunalului International pentru Drepturile Omului.  Altfel, ne meritam soarta!
Nota Bene: Istoria e in continua miscare si nu poate fi sugrumata! Autorii noii legi si-au imaginat probabil ca istoria se incheie odata cu ei! Ar fi bine sa nu-si faca nimeni iluzii! Iar noi autorii acestei declaratii, semnam mai jos ca sa nu sustina istoria ca toti Romanii au fost lasi!
            In numele Forumului:  Cristian Petru Bălan, Grigore Culian, Nicholas Dima, Rev. Remus Grama, Ion Manta, Nicolae Moisidis, Serban Olaru, Gabriel Plesea, Anca Popa, Neculai Popa, Valentin Tepordei…
Declaratie deschisa; Noi aderenti: Petru Marzea, Geo Stroe, Mihai Pascutiu, Nicholas Buda.
***************************************
HAI,ROMANIA !……………….MUZICA FOLK
Imagini pentru iohannis

Cristian Paturca – Jos comunismul!

Ce coafura ti se potriveste in functie de zodie


Se spune ca inca din cele mai vechi timpuri, s-a descoperit ca toate trasaturile noastre de caracter si de personalitate sunt influentate in mod direct sau indirect de catre Planete si Soare. Din aceasta cauza si in deciziile pe care le luam in fiecare zi, pentru a ne ghida viata dupa bunul plac, un cuvant de spus au acestea ce le-am mentionat mai sus.

Ce coafura ti se potriveste in functie de zodie

Haideti sa vedem impreuna ce coafura vi se potriveste, in functie de zodia sub care v-ati nascut si sa incercati sa faceti o schimbare in viata dumneavoastra, daca pana acum nu v-ati fi gandit la acest aspect.

 

Berbec
Va declarati tot timpul nemultumita de parul dumneavoastra si de regula il aveti dezordonat sau buclat. Culoarea intotdeauna uimeste, insa cele mai potrivite pentru dumneavoastra sunt coafurile clasice.

Taur
Avand in vedere ca sunteti o fire serioasa si mereu calculata, nu iesiti niciodata din aria dumneavoastra de confort. Vi se potrivesc coafurile traditionale, simple si care sa va scoata feminitatea la suprafata.

Gemeni
Este cunoscut faptul ca va plictisiti extraordinar de repede, insa veti risca sa ramaneti fara par in cap daca mai faceti multe schimbari. Este foarte important sa va opriti asupra unei singure tunsori- una clasica si blond sau brunet.

Rac
Sunteti o fire comoda si preferati tot ce e simplu, atat in materie de vestimentatie cat si cand vorbim de par. Va recomandam bucle si de ce nu, chiar schimbarea culorii parului cu cateva suvite mai “rebele”.

Leu
Pentru regele junglei, este cunoscut faptul ca parul este unul dintre cele mai importante accesorii. Prefera sa nu faca prea multe schimbari la acest capitol si va recomandam sa nu-l colorati si sa-l purtati mai mult dezlegat.

Fecioara
Dumneavoastra va recomandam sa va tundeti parul mai scurt, dar sa nu depaseasca umerii, deoarece asta este ceea ce va avantajeaza. Trebuie sa-l purtati drept si in nuante sigure si simple.

Balanta
Aveti timp din plin inainte de a iesi din casa si reusiti de fiecare data sa faceti in asa fel incat coafura sa se potriveasca cu ceea ce imbracati. Sunteti o fire mai complicata asa ca veti adopta tot felul de impletituri si cocuri cu diferite accesorii.

Scorpion
Va place ca toate privirile sa fie atintite asupra dumneavoastra si reusiti acest lucru cam tot timpul. Coafura perfecta trebuie sa emane sexualitate, senzualitate sau romantism, asa ca buclele sunt alegerea cea mai buna.

Sagetator
Nu sunteti genul de persoana care sa petreaca prea mult timp in fata oglinzii. Preferati look-uri usoare, simple si deseori veti dori sa va tundeti cat mai scurt cu putinta.

Capricorn
Sunteti o fire stilata si clasica, asa ca veti investi destul de mult intr-un look perfect si de exceptie. Mergeti pe o tunsoare clasica, ce trebuie neaparat sa va avantajeze si mai ales sa va multumeasca deoarece in caz contrar va iesi prapad.

Varsator
Va plictisiti la fel de repede ca si Gemenii, asa ca intotdeauna veti dori sa surprindeti cu ceva nou. Ca si culoare, vi se potriveste brunetul sau roscatul iar in materie de tunsoare, toate, insa incercati-le pe rand.

Pesti
Nu va plac chiar atat de mult extremele si reusiti mai mereu sa va sustrageti de la transformari sau schimbari, asa ca parul dumneavoastra este intotdeauna lung, insa n-ar fi rau sa mergeti mai des la coafor. Adorati impletiturile si cocurile elegante.   (sursa: yve.ro )

**********

HAI,ROMANIA !…………..MUZICA

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

Efecto Pasillo (Spania)- Cuando me siento bien /Cand ma simt bine :)[Videoclip Oficial]

Cuando Me Siento Bien la sarten no se pega,
Me sale la tortilla redondita, perfecta.
El frío es una escusa pa’ abrazarte más,
Si la casa esta muy sucia nos vamos a un hostal.

Me siento bien, la música me inspira.
Merengue, bachata y tu voz de dormida.
Con cuatro palabras te hago una poesía,
Enciendo la noche y alargo los días.

Soy capaz de leerte la mente,
Arreglar los problemas de toda la gente.
Voy cantando las vueltas del mundo,
En solo un segundo le prendo la luz al sol.

Te doy mi sonrisa y te cambia la vida,
Hoy tu lotería voy a ser yo.
Voy a ser yo…

Qué suerte tenerte cuando amanece y me dices te quiero.
Quererte tan fuerte que tiemble de emoción el universo.
Uuuuh… uuuuh….

Cuando Me Siento Bien aparco donde sea,
Pinto los semáforos de verde siempre
Regalando suerte pa’ que tengas un gran día.
Yo soy licenciado en amor y alegría.

Me siento bien, me huele a primavera,
Menta cilantro y tu piel de canela.
Todo lo bonito que hay en una vida entera
Ya te lo consigo pa’ que tú me quieras.

Soy capaz de leerte la mente,
Arreglar los problemas de toda la gente.
Voy cantando las vueltas del mundo,
En solo un segundo le prendo la luz al sol.

Te doy mi sonrisa y te cambia la vida,
Hoy tu lotería voy a ser yo.
Voy a ser yo…

Qué suerte tenerte cuando amanece y me sigues el juego.
Quererte tan fuerte que tiemble de emoción el universo.
Uuuuh… uuuuh….

Eh, eh, eeh
Puedo volar, desaparecer,
Colarme en tus sueños, cantar y cocer.
Abracadabra, me ves, no me ves. Un genio sin lámpara.
Hoy deseo ser veinte veces más fuerte que tú y veloz.
Yo siempre estoy de buen humor.

Soy capaz de leerte la mente,
Arreglar los problemas de toda la gente.
Voy

(Instrumental)

Qué suerte tenerte cuando amanece y me dices te quiero.
Quererte tan fuerte que tiemble de emoción el universo.

Qué suerte tenerte cuando amanece y me sigues el juego.
Quererte tan fuerte que tiemble de emoción el universo.

Profeţiile lui Michael Nostradamus despre România din nou în actualitate


 HAI,SIMONA HALEP!revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c
…HAI,ROMANIA !

Simona Halep s-a calificat în finala turneului de laCincinnati, după ce a învins-o pe Jelena Jankovici, scor 6-1, 6-2.

În ultimul act, aceasta o va întîlni pe Serena Williams, numărul 1 WTA, pentru a șaptea oară. În precedentele întîlniri, Simona s-a impus o singură dată.

Partida dintre Simona Halep și Serena Williams va avea loc în această seară, de la ora 22:00, pe DolceSport 1 și liveTEXT pe GSP.RO.

–––––-

up date 24.08…orele 0.25 :

Serena Williams s-a impus în două seturi în finala turneului de laCincinnati în faţa Simonei Halep, scor 6-3, 7-6 (5).

***********************************************

michael nostradamus-profetiiCăderea comunismului, destrămarea URSS şi revoluţia din 1989 se numără printre profeţiile lui Nostradamus despre România. Le-am înţeles abia după ce s-au petrecut, dar mai sunt şi alte catrene tainice care vorbesc despre viitorul nostru.

Cele mai multe din profeţiile lui Nostradamus stau sub semnul unui cod pe care nimeni nu l-a descifrat încă. Încercări au fost mii, dar puţini traducători se pot lăuda că au înţeles catrenele tainice. Nostradamus a făcut anumite profeţii care s-au adeverit, dar abia după ce s-au petrecut, au fost înţelese în adevăratul lor sens.

Profeţii cu impact asupra istoriei

Aproape toate catrenele lui Nostradamus vorbesc despre dezastre, războaie, cutremure şi crime politice care schimbă omenirea. Cei care i-au tradus opera susţin că el a prezis marele incendiu din Londra, din anul 1666, împărăţia lui Napoleon sau ridicarea lui Hitler. Până şi evenimentele din 11 septembrie, din Statele Unite ale Americii, pot fi descifrate în versurile sale alambicate. Dar criticii spun că nici una dintre profeţii nu este datată cu exactitate, iar termenii folosiţi sunt vagi. Astfel că versurile sale pot fi interpretate în diverse moduri, pentru a se potrivi marilor momente istorice. În pofida scepticilor, există un consens general că cele două războaie mondiale, bomba nucleară de la Hiroshima sau venirea la putere a marilor dictatori, Hitler şi Stalin, au fost prezise corect de Nostradamus.

Destinul României

Nostradamus a transmis lumii profeţiile sale într-un limbaj codificat, pe care românul Vlaicu Ionescu a reuşit să îl descifreze în cea mai mare parte. În cartea sa „Mesajul lui Nostradamus către români“, publicată în 1998, Ionescu susţine că în „Centuriile“ marelui profet stă scris destinul ţării noastre. El a tradus versurile codificate şi a descoperit o serie de coincidenţe care marchează unirea principatelor, participarea României în cele două războaie mondiale şi rolul ei pe graniţa de est a frontului, ocuparea ţării de către armata sovietică şi instaurarea comunismului.

Căderea comunismului şi democraţia

Vlaicu Ionescu este convins că a descifrat în catrenele lui Nostradamus revoluţia din 1989, iar traducerea lui coincide cu interpretarea altui traducător celebru al operei nostradamiene, Paulus. Cel din urmă demonstrează, de asemenea, că Nostradamus a prezis căderea comunismului şi destrămarea URSS. “La loy Morique on verra deffaillir,/ Après une autre beaucoup plus seductive:/ Boristhenes premier viendra faillir,/ Par dons et langues une plus attractive”, scria Nostradamus. Vlaicu Ionescu interpretează astfel: comunismul sovietic (boristhenes) va fi primul care va cădea, căci un alt sistem politic se va dovedi mai atrăgător, atât prin sprijinul material (dons – daruri), cât şi prin influenţa culturală (langues). Iar acest sistem nou este democraţia împrumutată din Occident. Boristhenes este numele dat în vechime fluviului rusesc Nipru, dar poate fi legat şi de numele lui Boris Elţîn, cel care a dat semnalul destrămării URSS.

Amenințările anului 2015 și al treilea război mondial

Una dintre cele mai temute profeţii ale lui Nostradamus este legată de izbucnirea unei noi conflagraţii la nivel mondial. Traducătorii lui spun că va sosi pe lume un al treilea antihrist, aşa cum era numit şi Hitler, care îşi va trimite armatele asupra Europei. Noul antihrist pare să vină din Orientul Apropiat, iar urgia pe care o va declanşa se va încheia doar când marile puteri de la Polul nord se vor uni, probabil fiind vorba de Rusia şi SUA. O interpretare a catrenului arată că România trebuie să se teamă de vecinii ei puternici, în special de Rusia, care va lovi când economia noastră va fi la pământ. Începând de anul acesta, se vor arăta primele semne ale declinului, vor avea loc atentate la adresa marilor lideri politici și conflicte militare în apropierea granițelor noastre. Se pare că, din 2015, vor fi eliminate taxe care nu vor avea, însă, efecte pozitive ci, din contră, vor crea haos. În schimb, popoarele Europei vor învinge barierele lingvistice și vor găsi o cale de reconciliere.

Cine era Nostradamus?

Invocat adesea, criticat, blamat sau adulat, Michel de Nostredame rămâne totuşi un personaj necunoscut pentru cei mai mulţi dintre cititori. S-a născut pe 14 decembrie 1503, în sudul Franţei, într-o familie bogată de evrei. A studiat matematica şi medicina, iar pe parcursul studiilor a luat decizia să se convertească la catolicism, aşa cum o făcuseră alte rude ale sale. Ulterior, a fost atras de astrologie şi ştiinţele oculte şi a început să publice câte un almanah de preziceri în fiecare an, începând cu 1550. „Profeţiile“ sale sau „Centuriile“ sunt cuprinse într-o sută de catrene scrise în franceză, cu numeroşi termeni arhaici, metafore, anagrame şi calambururi și acoperă o perioadă care ajunge până în anul 3797. (http://www.libertateapentrufemei.ro,sursa foto: gettyimages.com )

………….HAI,ROMANIA !––-MUZICA

Regina muzicii pop latino Paulina Rubio (Mexico)- Mi Nuevo Vicio ft. Morat

**********************AFIS CULTURAL-

FESTIVAL DE FOLCLOR SI TRADITII „PRAHOVA IUBESTE BASARABIA”

Consiliul Judeţean Prahova şi Centrul Judeţean de Cultură Prahova organizează în perioada 20-24 august 2015, Festivalul de folclor şi tradiţii PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA – manifestare cu caracter amplu, din cadrul Programului Naţional România 100.

prahova-iubeste-basarabia2
La acest festival sunt invitate să participe, în afara ansamblurilor din România şi Bucovina, ansambluri folclorice şi interpreţi valoroşi din raioanele din Republica Moldova înfrăţite cu judeţul Prahova, respectiv Raionul Călăraşi, Raionul Cimişlia, Raionul Leova, Raionul Basarabeasca şi Raionul Hînceşti.

PROGRAMUL Festivalului de folclor şi tradiţii PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA:

VINERI, 21 AUGUST 2015

prahova-iubeste-basarabia13

(foto:infoprut)
– ora 18 – Deschiderea oficială a Festivalului pe scena Palatului Culturii din Ploieşti, alocuţiuni, spectacol folcloric susţinut de Ansamblul PERINIŢA al Centrului Judeţean de Cultură Prahova şi de ansamblurile folclorice invitate din raioanele Leova, Hînceşti, Cimişlia, Basarabeasca, Călăraşi – Republica Moldova şi din din Cernăuţi – Ucraina.

prahova-iubeste-basarabia4
SÂMBĂTĂ, 22 AUGUST 2015
– ora 18 – Parada portului popular pe Bulevardul Republicii (Piaţa „Mihai Viteazul” – Palatul Culturii)
– ora 19 – Spectacol folcloric pe scena Palatului Culturii din Ploieşti

prahova-iubeste-basarabia5
DUMINICĂ, 23 AUGUST 2015
– ora 17 – Spectacol folcloric în Parcul „Constantin Stere” din Bucov

***

PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA  
 prahova-iubeste-basarabia6
Din Basarabia mândră, furată,  
A noastră vitregă soră uitată,  
Venit-au cu drag, cu mic cu mare,  
La a noastră sărbătoare.  
 
Din Leova şi din Hînceşti,  
Flăcăi şi fete ca-n poveşti,  
Din Basarabeasca şi din Cimişlia,  
Ne-au adus pacea şi prietenia.  
 
Au venit surori, copii şi fraţi,  
De peste tot, din Călăraşi,  
Din Cernăuţi, din Bucovina,  
Să ne unim, să ne dăm mâna.  
 prahova-iubeste-basarabia3
Să salte inimile-n piepturi,  
Să exprimăm a noastre drepturi,  
Hora Unirii să ascultăm, să o jucăm  
Cu toţii să ne bucurăm.
 prahova-iubeste-basarabia10
 
Bineveniţi fiţi fraţi de peste Prut,  
Cum Domnul cel Înalt a vrut,  
În Prahova şi la Ploieşti să poposiţi,  
Vrem bine aici să vă simţiţi.  
 
Se întâlnesc, se-adună fraţii,  
Se-mbrăţişează unii cu alţii,  
Se prind în horă şi-şi dau mâna  
Şi limba ce-o vorbesc este româna.  
 
De dincolo de Prut ei au venit,  
Cu voie bună i-am primit.  
În festival ne-am întrecut,  
Cu dans şi cânt am petrecut.  
 
Chiar dacă ploaia ne-a-ncercat,  
Acasă noi nu am plecat.  
Fete mândre şi flăcăi voinici  
Au încântat privirile aici.  
 
Dansuri, tradiţii şi costume  
Aduse aici de ei anume,  
Din Basarabia surată,  
Ce nu-i uitată niciodată.  
 
Şi noi şi voi să ne rugăm,  
La ce-i mai bine să sperăm.  
Să reveniţi, dragi fraţi, fără de teamă  
La România, ce-i a noastră mamă!  
 
Ionel GRECU  
 
21.08.2015  
 
Ploieşti  

Dieta mediteraneană, în Patrimoniul UNESCO! Află planul de dietă pe 7 zile pentru cea mai sănătoasă dietă de pe planetă!


Dieta mediteraneană, în Patrimoniul UNESCO! Află planul de dietă pe 7 zile pentru cea mai sănătoasă dietă de pe planetă!

Dieta mediteraneană a intrat de intrat de puțină vreme în Patrimoniul UNESCO, drept tezaur universal cu relevanță în sănătatea omenirii. Însă ea a fost recunoscută de multă vreme drept unul dintre cele mai sănătoase regimuri alimentare ale planetei. Ca o „subramură” a acestuia, regimul de hrană al călugărilor athoniți este considerat, de departe, primul într-un  top sui generis al dietelor capabile să țină deoparte bolile (incidența cazurilor de cancer, în Muntele Sfânt, este de sub 1%, iar cea a cancerelor digestive este aproape inexistentă, spun statisticile). 

Ce anume poți să mănânci, pe parcursul unei săptămâni, dacă ești (sau vrei să devii) adeptul acestui stil de hrană și de viață? Iată un exemplu de meniu, creat de medicul american cu orgini italiene (deci… mediteraneene) Ralph Napolitano: 

LUNI

1. MIC DEJUN

O portie de omleta preparata dintr-un ou intreg sau 2 albușuri de ou, ½ ceasca de ciuperci feliate Portabella, 1 lingurita de marar si ¼ cana de lapte degresat sau apa, amestecate si prajite in 1 lingurita ulei de masline
1 – 2 felii de paine prajita din cereale integrale
1 ceasca de lapte de soia scăzut de grasimi si bogat in calciu sau lapte de vaca degresat

2. PRANZ

o portie de legume mediteraneene cu nuci si dressing cu ulei de masline
½ ceasca de fasole alba cu chimen
1 rulou mic din cereale integrale

3. GUSTARE

o portie de rosii coapte

4. CINA

o portie de tocana de pui cu stafide
o portie de salata verde si dressing cu ulei de masline
½ lipie mica din cereale integrale si 1 lingura tapenade (piure de masline)

MARTI

1. MIC DEJUN

1 ceasca de fulgi de ovaz si cu topping de afine proaspete si 1 lingura de nuci crude pisate.
1 ceasca de lapte de soia scazut de grasimi si bogat in calciu (su lapte de vaca degresat)

2. PRANZ

1 lipie mica din cereale integrale, umpluta cu salata verde, 60-90 gr ton si mustar
1 ceasca de struguri rosii
pentru desert, 1 ceasca de iaurt fara grasimi , fara fructe. Se poate adauga o lingurita miere sau sirop de artar.

3. GUSTARE

6-12 migdale intregi si 1-2 crochete din faina integrala de grau

4. CINA

1 ceasca de supa de fasole toscaba cu o jumatate de cana de orez brun.
2 cesti de salata verde si rosii, cu 1 lingura dressing ulei de masline
1 portocala cu scortisoara

MIERCURI

1. MIC DEJUN

2 briose mici de portocala cu banane
½ – ¾ ceasca de fructe de padure

2. PRANZ

1 portie de porumb dulce si risotto cu nuci (Sweet Corn and Toasted Walnut Risotto)
1 portie de salata macedoneana

3. GUSTARE

1 portie de morcovi mici (baby carrots) cu Hummus Tahini

4. CINA

1 portie de peste spada la gratar cu sos de rosii si capere
1 portie salata greceasca
o portie de compot de smochine ( Wine-Stewed Figs) cu crema de iaurt

JOI

1. MIC DEJUN

1 ou sau 2 albusuri de ou amestecate cu ¼ cana de lapte degresat, piper negru și ierburi proaspete (omleta)
1 felie de paine prajita din cereale integrale
½ grepfruit

2. PRANZ

1 portie de Gazpacho
1 portie de chipsuri de măsline Ulei de branza
1 mar
1 ceasca de lapte de soia scazut de grăsimi si bogat in calciu

3. GUSTARE

1 portie Caponata servita cu 1/4 lipie mica din cereale integrale

4. CINA

1 portie de miel la gratar cu ghimbir
1 portie de broccoli fiert stropit cu usturoi tocat, boia de ardei si ulei de masline
½ ceasca de iaurt degresat de vanilie cu piure de prune congelate sau fructe de padure pentru topping

VINERI

1. MIC DEJUN

1 ceasca de cereale integrale si seminte de in
1 ceasca de lapte de soia fara grasimi si bogat in calciu (sau lapte de vaca degresat)
2-4 curmale sau prune fara samburi si tocate

2. PRANZ

1 portie de salata Tabbouleh
1 portie de creveti cu sote de ardei iute
½ ceasca de ananas

3. GUSTARE

1 portie tomate coapte

4. CINA

1 portie de salata Sandwich mediteranean, cu Harissa
Piersici umplut

SAMBATA

1. MIC DEJUN

¾ ceasca de migdale si Cuscus
½ ceasca de mandarine

2. PRANZ

1 portie Falafel cu rosii si castraveti murati
1 portie de salata verde cu morcovi rasi si dressing de ulei de masline
1 para
1 ceasca de lapte degresat sau lapte de soia scăzut de grasimi si bogat in calciu

3. GUSTARE

1 portie buchetele de broccoli stropite cu 1 lingurita de ulei de masline amestecat cu 1 lingura de suc de lamaie

4. CINA

1 portie de pui Mediteranean cu lamaie
½ ceasca de spanac sote cu 1 lingurita de ulei de masline, usturoi tocat si 1 lingura de otet balsamic
felii de mere inmuiate in 1 lingura de unt de migdale

DUMINICA

1. MIC DEJUN

2 vafe (gofret) cu seminte de in sau cereale integrale si felii de banana
1 ceasca de lapte degresat sau lapte de soia scăzut de grasimi si bogat in calciu

2. PRANZ

1 portie de cod marocan condimentat
1 portie de salata de sfecla cu nuci
2 caise proaspete si 1 ceasca de iaurt fara grasimi simplu sau indulcit

3. GUSTARE

1 felie paine de grau cu varza si 1 lingurita de ulei de masline

4. CINA

1 portie ton la gratar cu sos verde
1 ceasca de fasole verde fiarta la aburi cu busuioc proaspat tocat si ¼ ceasca de branza feta
1 nectarina proaspata.
(sursa: antenasatelor.ro)
*****************HAI,ROMANIA !––-MUZICA

Pe scurt: Armik Dashchi este un renumit chitarist, nascut in anul 1950, in Iran, parintii sai fiind armeni.Din 1970 ,calatoreste des in Spania pentru studii muzicale. Abordeaza noul flamenco,o influenta mare asupra sa o are muzica si personalitatea celebrului chitarist spaniol Paco de Lucia,care ne-a parasit in 2014.( M.M. )

Armik – Lost in Paradise/Pierdut in Paradis

[y

15]

SEMNAL DE ALARMA.Poeta Olguta LUNCASU -TRIFAN: Influenta si rolul revistelor in viata societatii


COMUNICARE – PSIHOLOGIE – MANIPULARE – INFORMARE – FORMARE – DEZINFORMARE!- CARE AR TREBUI SĂ FIE INFLUENŢA ŞI ROLUL REVISTELOR ÎN VIAŢA SOCIETĂŢII?

OLGUTA LUNCASU-TRIFAN-IASIÎntr-o lume în care zilnic se tipăresc reviste în zeci de mii de exemplare vizând o multitudine de domenii, fiecare având grupuri ţintă de cititori ori categorii sociale, dar fiind…comercializate laolaltă, ne întrebăm din ce în ce mai mult: Care este influenţa şi rolul acestor reviste în viaţa societăţii, în formarea acesteia? Ce impact pot avea toate acestea asupra psihicului uman? Pozitiv ori negativ? Care sunt interesele? Care este direcţia? Conştientizăm efectele? Ni le asumăm? Cine verifică impactul publicaţiilor asupra unei societăţi din ce în ce mai bolnave, contaminată cu virusul distructiv al dezmăţului, al pornografiei, al unei lumi în care violenţa, drogurile, crima, sunt din ce în ce mai prezente, dar şi agresiv mediatizate?

tabloide-reviste-romania
Pentru a reuşi să înţelegem cât de puţin personajele principale din acest raport, emiţătorul şi receptorul, trebuie să fie foarte bine definite.

***************ZIARUL BUNA ZIUA IASI,

DESPRE OLGUTA TRIFAN LUNCASU

olguta_trifan_3.jpg

• O angajata a Politiei Locale Iasi si-a impresionat colegii cu un talent pe care l-a tinut ascuns vreme de multi ani

Pentru cei mai multi oameni care o cunosc, Olguta Luncasu Trifan este unul dintre sutele de politisti locali ce patruleaza strazile zi si noapte pentru a asigura ordinea si linistea publica in Iasi. Desi lucreaza de peste zece ani in domeniu, fiind gardian public, politist comunitar, iar apoi politist local, pasiunea ei pentru scris iese abia acum la suprafata. Politistul local Olguta Trifan tocmai si-a lansat cartea de debut – un volum de poezii intitulat „43”.

„Am inceput sa scriu in anii 2001 – 2002, cand am avut o perioada mai neagra sufleteste, insa prin scris am gasit o terapie, o solutie pentru a ma tine la suprafata. Apoi a urmat o perioada in care nu am mai scris nimic, pana toamna trecuta, cand am postat pe Facebook o poezie. Desi nu ma asteptam, au venit multe reactii pozitive si am fost contactata chiar de cativa oameni din domeniul literaturii care m-au intrebat daca am mai scris ceva, pe unde am mai publicat, lucruri de genul acesta. Am fost surprinsa atunci sa vad ca lumea chiar apreciaza ceea ce eu am scris”, isi aminteste Olguta Luncasu Trifan ´´ (…).

*******
Emiţătorul
Nu trebuie să uite niciodată că este formator de opinie! Mesajele transmise şi publicate au menirea de a forma opinii şi, poate, caractere, funcţie de publicul ţintă pe care şi-l aleg sau care, întâmplător sau nu, va citi materialul, îl va interpreta şi-l va analiza atât cât poate, însuşindu-şi idei sau concepte. Aceste publicaţii, alături de celelalte componente mass-media, să nu uităm, au un puternic rol modelator asupra personalităţii umane la nivel afectiv, cognitiv şi comportamental.
Pentru o mai bună manipulare a receptorilor, emiţătorii de mesaje apelează la diferite metode de comunicare eficiente şi care implică cercetarea palierelor de receptare în funcţie de nivelul de instruire şi inteligenţă, obiectivele de comunicare, conceperea mesajului, modul de propagare şi impactul acestuia, efectele sale. Sunt corect folosite aceste cercetări? Sunt folosite în sprijinul şi interesul receptorului sau se urmăreşte doar rating-ul acestor reviste prin crearea de senzaţional, depăşindu-se barierele permise de etica profesională, abuzându-se nepermis de principiul de libertate a presei?


Astfel, întâlnim o multitudine de reviste, din diverse domenii, pe care nu voi încerca niciodată să le enumăr şi nici nu aş avea cum. Sunt reviste de calitate, utile, cu informaţii, curiozităţi, valoroase prin conţinut, calitate şi decenţa prezentării, dar sunt şi alte reviste de calitate şi conţinut îndoielnic, care se adresează unor anumite categorii şi care, după părerea mea, nu ar avea ce să caute pe tarabele publice, la îndemâna oricui. Ar trebui distribuite printr-o reţea de magazine specializate pe domenii, de unde, cei cărora le sunt adresate să şi le poată procura fără a le fi îngrădit acest drept, dar unde, cu siguranţă, nu ar atenta la educaţia şi siguranţa celorlalţi, cu precădere a copiilor şi tinerilor, care sunt cei mai expuşi şi cei mai vulnerabili, aflându-se într-un proces de formare.


Mă întreb, cu durere, când vom acorda cu adevărat atenţia cuvenită culturii? Când anume vom vedea mai multe reviste culturale, de literatură, decât reviste cu femei goale – aşa zise „vedete de televiziune”, agresiv promovate şi acolo, la televiziune, dar de care nu scăpăm nici pe la chioşcurile de reviste şi ziare, purtându-şi ostentativ inimioarele roşii ce le acoperă sânii sau altceva? Se oferă zilnic „cultură” pe pâine unor persoane fără adăpost, ce-şi rânjesc foamea în vitrinele chioşcurilor, stârnindu-şi poftele trupeşti în faţa copiilor, a trecătorilor, a femeilor îngrozite şi grăbite să nu le cadă victime acestor bătuţi de soartă, cu minţile fierbând de „cultură”, de combinaţii de alcool medicinal şi de prenadez…

COLOCVIUL NATIONAL AL REVISTELOR DE CULTURA
M-a rugat cineva de la Huşi să-i procur o revistă culturală, de tradiţie. Aflase că a apărut în paginile acesteia cu o cronică foarte importantă la un roman. Am bătut două zile „Dulcele Târg al Ieşilor” – oraş cultural, întrebând pe la chioşcurile cu ziare şi reviste. Ce credeţi? Peste tot, vânzătorii se uitau la mine de parcă aveau în faţă un extraterestru. Ba mai mult, am fost întrebată: „Ce fel de revistă-i asta, doamnă?!” Răspuns-am eu, la fel de mirată: „Este o revistă literară, destul de cunoscută şi care apare de mult timp!” Mi s-a răspuns cu aceeaşi privire a unui om ce are în faţă o ciudăţenie, puţin „tâmp” şi „sictirit”: „N-am avut şi n-om avea aşa ceva, … da, nici nu cred că s-ar vinde! Nu m-a mai întrebat nimeni pân-acu… Noi vindem…” şi a început să-mi înşiruie o listă întreagă de titluri de ziare şi reviste ale căror nume le auzi şi le vezi popularizate zilnic, atât la Tv, cât şi la radio, dar sunt expuse şi în toate vitrinele chioşcurilor. Chiar să vrei, nu le poţi uita numele.
L-am lăsat în monotonia lui, repetând în continuare, ca pe o lecţie foarte bine învăţată, numele acelor publicaţii ce nu fac decât să ne coboare tineretul din ziua de astăzi, undeva, la subsolul societăţii, în promiscuitate, prin exemplele negative oferite de copiii „de bani gata”, de acele „beizadele” care cred că totul li se cuvine şi care sunt promovate excesiv şi nemeritat. (Nu întotdeauna mesajul transmis este perceput de public la modul în care l-am gândit. Trebuie multă atenţie la felul cum îl transmiţi, dar voi reveni).
Am plecat, deci, mai departe, ajungând undeva în Complexul studenţesc „Tudor Vladimirescu”. Zic în mintea mea: „Hm! Cum de nu m-am gândit să vin aici de prima dată? Am pierdut atâta timp… Desigur, aici, o să găsesc revista la toate chioşcurile!”. Mă îndrept grăbită şi, deja, fericită, către primul chioşc mustind de „cultură”. Nu vă mai repet dialogul…, dar, a trebuit, evident, să plec la al doilea şi apoi la al treilea. Un domn, trecut bine de a doua tinereţe, care-mi vede dezamăgirea, asistând la dialogul cu vânzătoarea, îşi cere scuze pentru intervenţie şi îmi indică, cu mâna, un chioşc ceva mai retras şi nu prea strălucitor, spunându-mi că este posibil să găsesc ceea ce caut, acolo. A avut dreptate, într-un fel, pentru că, măcar aici, vânzătoarea nu m-a mai privit în acel mod ciudat. Aceasta, amabilă, drăguţă, aş putea spune, chiar ştia despre ce vorbesc. M-a întrebat, însă, dacă îmi trebuie imediat deoarece nu are pe stoc şi trebuie să dea comandă să-i aducă. Am lăsat un număr de telefon şi am făcut comandă de trei exemplare, mulţumindu-i doamnei pentru amabilitate. Am plecat, însă doar pe jumătate mulţumită, întrebându-mă cu amărăciune: de ce, în această organizare actuală a societăţii, când totul se trăieşte pe repede-n-nainte, oferim doar Kitsch-ului o motivaţie actuală de a fi?
Manipularea psihologică şi mediatică. Titlurile.
Poate aţi remarcat faptul că, de multe ori, un anumit titlu vă determină să cumpăraţi ziarul sau revista. De asemenea, în cele mai multe cazuri, dezamăgirea nu întârzie să apară în momentul în care descoperi că titlul respectiv nu are nicio legătură cu conţinutul acelui articol.


În acest fel, atenţia receptorului este canalizată într-o anumită direcţie, clar dorită de către emiţător, de către autorul textului respectiv. Folosirea de către acesta a unor neologisme, cuvinte inventate sau construite prin derivaţii, sintagme, deturnează atenţia cititorului de la anumite detalii, direcţionând-o spre teme impuse de el, spre o anume înţelegere, reuşind de cele mai multe ori să imprime, să decidă opinii.
Manipularea de format şi manipularea lingvistică.
Modul în care articolele sunt dispuse în paginile unei publicaţii, precum şi creativitatea limbajului folosit în textul prezentat, plin de semnificaţii, fac ca receptorul să nu mai fie capabil să delimiteze între argumentele raţionale ale unei informaţii şi părerea personală a autorului.
Informarea.


Da! În marea majoritate a cazurilor se merge pe rolul informativ al articolului, aducând în atenţia marelui public informaţii şi detalii despre anumite teme de interes.
Nu sunt, însă, puţine cazuri cele în care, prin interogaţii sau exclamaţii se dă o direcţie clară, dorită de către autor sau dictată de către publicaţia în sine, spre o anume opinie. Se folosesc verbe la infinitiv, printr-o apelare indirectă a cititorului, pentru a-i crea impresia unei poveţe şi nu a unei cerinţe. Prin utilizarea verbelor modale (condiţional optativ) în propoziţii, se construieşte un anumit parcurs, o anumită canalizare a informaţiei, se induc bănuieli, sugestionându-se cititorului o anume direcţie clară, formându-i o părere pe care acesta şi-o va însuşi ca fiind a lui.
Acolo unde ar trebui să primeze imparţialitatea, obiectivitatea, intransigenţa, adevărul şi curajul de a fi liber, unii jurnalişti aduc în articolele pe care le scriu, subiectivismul, prin folosirea de multe ori a unor expresii gen: „cred”, „consider” şi altele, ce reflectă opinii personale. De asemenea, alţi jurnalişti şi-au transformat profesia în business, sau, mai rău decât atât, sunt aserviţi unor partide politice ori unor interese de grup.
Jurnalistul bun, de calitate, ar trebui să fie un bun slujitor al adevărului al imparţialităţii. Din nefericire, în presa de astăzi, în revistele de astăzi, adevăr mai poţi găsi, strict, în acele publicaţii tehnice, de specialitate medicală, specific culinar, poate şi sportiv, în cele de ştiinţă, în general, educaţie şi cultură, dar care sunt destul de puţine şi dificil de găsit, iar acolo unde se găsesc nu au vizibilitate şi pondere de parcă ne-am ruşina să le expunem, să le prezentăm.
Or fi ajuns, educaţia şi cultura, o ruşine în ţara asta? Dacă stau bine să mă gândesc, cred că da! Oare, de ce?
Studii sociologice din ultimii ani relevă faptul că tot mai puţini tineri români, în proporţie de 50%, sunt interesaţi să mai citească o carte, să vizioneze un spectacol de operă, teatru sau balet, să viziteze un muzeu sau o expoziţie de pictură. Le este inoculată, din familie sau din anturajele în care se învârt, ideea că doar prin producerea instantă de bani, indiferent prin ce mijloace, dar nu şi prin muncă cinstită, pot să obţină tot ce doresc. Astfel, tinerii sunt îndepărtaţi de viaţa culturală, care nici prin mijloacele mass-media nu este suficient mediatizată, evenimentele culturale fiind foarte rar pomenite şi atunci, deficitar. Se urmăresc foarte mult aparenţele, neglijându-se esenţa, conţinutul. Nu se investeşte în cultură şi educaţie, considerându-se pierdere de timp, datorită interesului scăzut al tinerilor, însă, nu ne gândim că acest interes trebuie stimulat, educat, dezvoltat. Este ca pofta de mâncare. De nu vom face ceva în a le creşte apetitul pentru educaţie, pentru cultură, vom pierde definitiv ceva foarte important. Vom pierde resursa umană. Vom pierde ceea ce este dat acestui popor, mai de valoare, în ultimele sute de ani.
Nici revistele de cultură nu-i atrag. După cum pomeneam mai sus, lipsesc aproape cu desăvârşire din locurile în care ar trebui să fie cât mai vizibile, dar şi acolo unde acestea se află, sunt de o calitate „deplorabilă” din punct de vedere comercial, neatrăgătoare ochiului în ceea ce priveşte grafica, aşezarea în pagină sau hârtia de proastă calitate. Nu vom evolua atâta timp cât, atât sistemul de învăţământ cât şi cultura, şi-au schimbat optica şi rolul. Atâta timp cât totul se va face sub auspiciile informativului şi nu ale formativului. Dar, unde este hiba? Cine este vinovat de propagarea inculturii? Cine este vinovat de producţia beizadelelor pe banda rulantă? Dragii mei români, nu cred că ar trebui să privim prea departe. Cred că ar trebui să analizăm cu atenţie curtea noastră, concepţiile şi tarele noastre.
Mirajul occidentului, prost înţeles de un popor sănătos la trup şi suflet, dar oropsit, frustrat, din punct de vedere al unor libertăţi, ne-a făcut să uităm principiile solide în care părinţii, bunicii, străbunicii, înaintaşii noştri, au crescut şi ne-au crescut şi educat. Astfel că, în loc să păstrăm cu sfinţenie tot ce ne-au lăsat în grijă: istorie, cultură, tradiţie, bun simţ, corectitudine, respect, ne-am grăbit să împrumutăm de la alţii, deoarece este mai „cool”, mai „trendi”, mai „nice”, arată şi sună mai „mişto”! Am căutat soluţii pentru a ne plăti păcatul, vina de a nu fi lângă odrasle suficient de mult timp, aflându-ne în goana după bani, averi sau distracţii de tot felul, recompensându-i pe aceştia cu diferite „fiţe” ce par că ar reprezenta tot ce înseamnă lux, de la un simplu telefon de ultimă generaţie, la ultimul model de maşină sport sau limuzină. Ce nevoie mai au de cultură, de educaţie? Ce să facă ei cu ea? Dacă merg la un spectacol de teatru sau operă, o fac doar să fie „în trend”, să fie „cool”. Oricum, se plictisesc şi nu pricep o iotă, dar neapărat, vor dori să pară ceea ce, niciodată, nu vor fi de fapt. La ieşire, sunt chiori de somn şi iritaţi că şi-au pierdut timpul „cu tâmpenii”, îndreptându-se în mare grabă spre primul club „de fiţe”, unde se simt la ei acasă.
De învăţământ, ce să mai spunem? Am văzut inepţiile şi absurdităţile din ultimii ani, de la examenele de maturitate, de la Bacalaureat, care ne-au îngrozit şi continuă să ne îngrozească.
Într-un sistem de învăţământ, în care profesorul a ajuns ţinta tuturor ameninţărilor, ajungând să fie chiar agresat şi supus la diferite umilinţe fizice şi psihice în faţa clasei, din partea elevilor, atât din punct de vedere al ţinutei vestimentare pe care o poartă şi care nu poate concura cu a elevilor „de bani gata”, a faptului că nu are ce mânca, în comparaţie cu el, elevul, la ce ne mai aşteptăm?
Iată de ce mediatizarea excesivă a acestor „copii de bani gata” şi a ilegalităţilor, a tâmpeniilor pe care aceştia le fac, într-o societate vulnerabilă din punct de vedere psihologic, cu serioase tare de educaţie şi cultură şi capacitate de a discerne între bine şi rău, aceste beizadele, în loc să fie „condamnate public”, ajung să fie modele pentru tinerii noştri. Le auzi numele rostite laudativ, pe la fiecare colţ de stradă, de copii şi adolescenţi.
Îmi amintesc, cu plăcere nostalgică, cum la o oră de dirigenţie, prin clasa a cincea, cred, fiind întrebaţi ce vrem să ne facem când vom fi mari, undeva la ţară, în satul natal – Ivăneşti / Pădureni/ Vaslui, în clasă au început să se audă cu glas sugrumat de emoţii, dar şi prin vocea dorinţei: „doctoriţă”, „profesor”, „tractorist”, „Aurel Vlaicu”, „inginer”, „Pitagora”, „Moromete”, „colonel”, „mamă”, „Prinţesa din Şega”…, şi lista ar putea continua, pentru că eram douăzeci şi opt de elevi în clasă, însă, nu acest aspect vreau să-l evidenţiez, ci faptul că nimeni nu dorea să devină B.D., A.T., sau D.C., nu le voi da numele întreg, pentru a nu le populariza o dată-n plus.

Nu au ajuns ce şi-au dorit, dar au ajuns oameni cinstiţi, care-şi cresc copiii în acelaşi spirit frumos în care au crescut şi ei. Le vorbesc copiilor despre „Prinţesa din Şega” de Francisc Munteanu, un roman foileton publicat în Revista „Cutezătorii”, revistă pentru copii aşteptată cu sufletul la gură, de la o săptămână la alta. O revistă publicată pe vremea copilăriei noastre, în vremuri destul de grele, în perioada comunismului, dar care a contribuit la dezvoltarea unei gândiri armonioase, oferindu-ne posibilitatea analizării perspectivelor în ansamblul lor, stimulându-ne imaginaţia, dezvoltându-ne vocabularul şi dezvăluindu-ne faptul că folosirea corectă a limbii române, nu este o notă de superioritate faţă de ceilalţi, ci mai degrabă o regulă de bun-simţ şi respect personal.

Ajungem într-o zonă în care bucătăria mass-media de astăzi, se pare că a devenit foarte aglomerată şi, în care, ar trebui să se facă o curăţenie exemplară.
Dezinformarea.
Este o practică des întâlnită în jocurile de culise ale mass-mediei. Se foloseşte, deliberat, prin alterarea adevărului, prin evitarea dezvăluirii întregului adevăr, crearea senzaţionalului în scopul deturnării atenţiei receptorilor de la anumite subiecte, îndreptându-le atenţia, voit, către lucruri ce nu prezintă acelaşi interes, însă cu intenţia vădită de a le domina voinţa, a le subjuga gândirea, a le deturna opiniile şi preferinţele faţă de persoane, grupuri, organizaţii, partide.
Are caracter anti-social, fiind formă psihologică a subversiunii şi metodă de slăbire a adversarului, a unor grupuri ori persoane ţintă, prin lansarea de informaţii de natură a destabiliza, a discredita, dezinformarea având puterea de a distruge prin campaniile sale de manipulare a receptorilor. Efectul lor nu este doar un efect de moment prin agresivitatea acţiunii ştire-efect, dar rămâne în timp în memoria colectivă şi revine ori de câte ori, personajul sau instituţia revin în actualitate, ca o etichetă, indiferent dacă s-a produs reabilitarea, dezminţirea între timp sau nu.
În fine: Care ar trebui să fie Influenţa şi rolul Revistelor în viaţa societăţii?
Mă voi adresa tinerilor, în primul rând, rugându-i să ia aminte!
Încercaţi, dragilor, un experiment: Imaginaţi-vă cuvântul, informaţia, poezia, beletristica, literatura de specialitate, ca pe un fluid necesar vieţii voastre. Un fluid care, pe măsură ce-l bei, te face să te simţi şi mai însetat şi simţi că dacă şi-ar opri curgerea tu nu ai mai exista, pentru că resursele lui sunt inepuizabile şi indispensabile nouă, fiinţe supuse procesului evolutiv. Ei bine, acest fluid, atât de necesar nouă, se numeşte, simplu, Cunoaştere. Fără ea, evoluţia noastră, ca oameni, ar fi searbădă. Ar fi o simplă trecere, un consum inutil de aer şi timp.
Fiind consumatori de literatură, de cultură, veţi putea, dacă vă vor mai preocupa acele reviste intens mediatizate deşi nu cred, să discerneţi, singuri, care este limita între bine şi rău, între valoare şi kitsch, între grotesc, hilar şi frumos.


Mă voi adresa, cu respect, şi domniilor voastre, stimaţi Jurnalişti! Înainte de orice obligaţii, aserviri, câştiguri imense, sau nu, pe care vă vindeţi sufletul şi meseria, o meserie extrem de frumoasă şi necesară, dar pe care unii dintre domniile voastre o murdăresc, urâţind-o tocmai nepracticând-o în litera şi spiritul unei etici profesionale ce impune a fi echidistant, prezentaţi adevărul aşa cum este el, fără a-l deforma pentru a-l îmbrăca în haina senzaţionalului, pentru a favoriza o terţă persoană sau o instituţie, a o discredita pe alta ori a o distruge pentru că nu a „sărit la cap” suficient, ori nu se află în graţii…, vă rog!
Vă rog, priviţi-vă copiii! Ai domniilor voastre, dacă îi aveţi, ai prietenilor, ai vecinilor, ai României! Să punem umărul la educaţia lor! Să le arătăm ce înseamnă educaţia, cultura!
Aveţi puterea! Sunteţi, se spune, cea de a patra putere în stat. Poate cea mai vocală, cu mijloacele cele mai puternice de convingere în a le demonstra şi a le determina chiar şi pe celelalte trei, ce vă sunt înaintaşe.
Trebuie, doar, să luptaţi cinstit, arătând că doriţi să daţi traiectoria potrivită!
România are copii inteligenţi, copii capabili. Să-i scoatem la lumină!
Promovaţi valoarea şi nu nonvaloarea!
Priveam, cu ceva timp în urmă, la televizor (recunosc că nu o mai fac de mai mult timp). Erau ştirile de la ora cinci, pe un anumit canal TV. Ştirea: „Un tânăr de cincisprezece ani şi-a omorât prietenul de joacă, în vârstă de treisprezece ani. Întrebat fiind, de ce a făcut-o…? răspunsul său a fost şocant: „Am vrut să devin celebru.”
Vă rog, domnilor şi doamnelor jurnalişti! Să nu mai facem copiii şi adolescenţii, celebri! Să-i educăm! Pot deveni celebri, dar numai prin educaţie, prin învăţătură, prin exemple pozitive!
Revistele, ziarele, presa, radioul, televiziunea, mass-media – în general, prin acţiuni şi activităţi specifice, pot fi cel mai bun formator.

Olguţa Luncaşu Trifan
Iaşi – Iunie -2015


 (VIDEO.Olguta TRIFAN : ´´La , doar , 92 de ani , unchiul meu din satul IVĂNEŞTI, Com. PĂDURENI, jud. VASLUI, ne oferă o lecţie despre valorile poporului român .´´ )


revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

HAI,ROMANIA !––COPIII ROMANIEI SUNT CEI MAI TALENTATI !

Next star.Micuta Mara Crucianu (6 ani) a ridicat juriul in picioare cu o hora moldoveneasca

Diaspora.LAURA SCHUSSMANN (Germania), poeta si psiholog pentru suflet si spirit


LAURA SCHUSSMANN-germania

„Mai bine plangi la psiholog decat sa râzi la psihiatru”

Să mă prezint..

Mă numesc Laura Schussmann.. Sunt născută în Tulcea România : 15.02.1969  

Locuiesc în : München Germania . De profesie sunt psiholog. Insă înainte de a fi psiholog sunt un om , sunt o femeie care până aici am mers pe un drum care se numește viață mea, la fel ca fiecare din voi care ați mers pe un drum care se numește  pentru fiecare tot viata mea. Drumurile noastre poate s-au intersectat undeva , cândva, sau se vor intersecta acum. Intodeauna se întâlnesc oameni care trebuie să întâlnească.

Pentru a dărui și pentru a primi lucuri frumoase,  pentru a simți împreună, de a schimbă experiențe plăcute și mai puțin plăcute..  VIEȚILE devin prin întâlnire de destine, prin întâlnire de vieți, OAMENI cu fețe, cu trupuri , cu gânduri și cu suflete.   Dar cel mai important , SUNTEM oameni cu suflete ,care au nevoie de căldură , de înțelegere, de iubire, de regăsire când se pierd printre prea multe cărări ale vieții  pe care nu le mai înțeleg ,sensul existenței lor. Fiecare din noi trebuie să învățam să ne cunoaștem E-ul interior , să ne descoperim adevărata personalitate, să renunțăm să ne mințim pe noi înșine și apoi pe ceilați din jurul nostru, să învățam să ne iubim și să iubim pe cei din jurul nostru, să învățam să cunoaștem frumosul din noi și să îl facem să ne domine, și să învățam respectul de sine ,care este foarte important. 

https://scontent-mad1-1.xx.fbcdn.net/hphotos-ash2/v/t1.0-9/944165_584091778292284_788995546_n.jpg?oh=a9236972cf47dae73938f9aa72269dfd&oe=5638753F

Doresc că prin experiență de viață , prin concluziile trase despre realități, despre mintea și sufletul oamenilor , prin studiile acumulate , să vă ajut dragii mei și dragele mele, cu un sfat , cu o vorba bună atunci când va simțiți singuri cu problemele voastre, când nu aveți cu cine să va sfătuiți ,când nu mai găsiți ieșiri din situații care vi se par fără ieșire, să găsim soluții împreună ..  
CA O CONTINUARE A CĂRȚII MELE DE VIZITĂ  VĂ MAI POT SPUNE DESPRE MINE: 

Am studiat dreptul și psihologia, am lucrat mulți ani ca manager pentru firme româno-germane și în România și în Germania, și în ultimi ani că psiholog. Locuiesc de 14 ani În Gemania, și pot spune că am început să cunosc și mentalitatea germană pe lângă cea  românească în care am crescut și am trăit mulți ani, și în același timp cunosc și problemele cu care noi românii ne confruntăm în diasporă în încercarea de adaptare în noile țări de adopție. Lucrez de doi ani de zile ca psiholg on line prin facebook,sckype si telefonic cu sute de oameni pe care incerc sa ii ajut cu sfaturile mele si prin apropiere sufleteasca si mentala de problemele lor.  Dacă cu  tot ce v-am spus și tot ce există pe pagina mea v-a câștigat încrederea în ceea ce sunt, în ceea ce îmi doresc să fac, în ceea ce gândesc și simt , vă aștept cu mare drag să stăm de vorba și să ne sfătuim împreună.

„Mai bine plangi la psiholog decat sa râzi la psihiatru”
 
CAND VOM INTELEGE MAI BINE CA PSIHOLOGUL , SI IN SPECIAL PRIN CONSILIERE PSIHOLOGICA, NE POATE AJUTA FARA SA FIM BOLNAVI PSIHIC ,CI PERFECT SANATOSI ,
IN SITUATII DE CRIZA , DE CONFUZIE , DE PIERDERE DE IDENTITATE , DE TRISTETE, DE CONFLICTE, VOM INTELEGE CAT DE BINE NE-AR FACE SA NE DESCATUSAM DE PROBLEME
PE CARE NU LE PUTEM DISCUTA CU ORICINE SI SA PRIMIM AJUTOR SI SFATURI COMPETENTE DE LA SPECIALISTI .

¨¨¨¨¨¨¨¨¨¨¨¨¨¨¨¨OMUL…
laura schussmann-germaniaLaura Schussmann

Ce este omul ?
Eternă și retorică întrebare.
Până la sfârșit de renunțare,
Printre atâtea gânduri nerostite,
Vom găsi răspunsul, oare ?

Atâtea întrebări fără răspuns
Ne punem singuri despre noi,
Când am uitat sau nu mai știm
Și ne simțim de identitate goi.
Când nu înțelegem de ce și cum
Și ce ne dorim cu adevărat să fim.

De unde vine el
Și spre ce,așa grăbit,se duce?
Și în căutarea lui de regăsire
Pe care drum rescris la indigo
Până la urmă o să apuce?

Și stând așa la capăt de început,
Gânditor,cu premonitii de sfârșit
Se tot întreabă filozofic omul;
Când o să vina ziua să mă duc
Spre nu știu ce și nu știu unde,
Prin iertare absolută voi fi izbăvit,
sau mă va înghiți de păcătos, potopul?

Căci din sămânța dulcelui păcat
Ce picură a lacrimă din mărul vieții,
Încolțește firav și al nimănui ca pomul,
Tulpină verde de speranță, omul.
Și cu rădăcină înfiptă adânc în sine,
Predestinat de la început fertilității,
Trecut cu conjugare la prezent devine.

Se înflorește în primăvara tinereții,
Se coace fruct în pârguire sfântă
Și se usucă ca o inimă de frunză,
Când simte la sfârșit de zi târzie
Cum îl coboară, din revelații, zborul,
Căci de o eternitate în plus și cam atât
Îl sfâșie,în suflet, la fel de filozofic,dorul.

LAURA SCHUSSMANN

vise in lumina lunii-versuri-laura schussmann-germania

…………………………………..

CAND ESTE NECESARA CONSILIEREA PSIHOLOGICA
Consilierea este indicata atunci cand vreti sa fiti ascultat, sprijinit si ajutat, cand va simtiti izolat de restul lumii, neinteles si singur, cand vreti sa va impartasiti gandurile si sentimentele, cand vreti sa beneficiati de sfaturi, idei si informatii noi, cand aveti nevoie de parerea si ajutorul specialistilor in problemele dvs.
CAND ESTE UTILA CONSILIEREA PSIHOLOGICA
Consilierea psihologica este utila in problemele de adaptare scolara, profesionala, sociala si relationala, in gestionarea conflictelor personale si a conflictelor familiale, in caz de probleme de identitate, pentru rezolvarea de probleme psihologice, pentru dezvoltarea si valorificarea potentialului propriu, a resurselor personale.

Principalul scop in consilierea psihologica este rezolvarea de probleme emotionale si/sau interpersonale.


LA CE AJUTA CONSILIEREA PSIHOLOGICA
Stare psihologica mai buna, mai confortabila, tonifianta si placuta;

Un control mai bun al situatiilor, evenimentelor si o influentarea lor in directia dorita

Daca ai nevoie de consiliere,

psiholog  Laura Schussmann

iti da intalnire ONLINE,AFLA DATELE DE CONTACT,TARIFE SI MODALITATI DE PLATA

pe http://www.psihologia.de 

************************ :)

PIMPINELA – ESTAMOS TODOS LOCOS

*******************HAI,ROMANIA !………..MUZICA

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cADRIANA BALINT,O VOCE DE EXCEPTIE.TALENTATA IESEANCA ESTE PLECATA IN SUA

300x300

Din surse,am aflat ca ´´Adriana este absolventă a facultăţii de Filosofie-Jurnalism „Spiru Haret”, dar a declarat pentru revista „Felicia” că nu intenţionează să practice. A urmat un curs de machiaj la academia „Christine Valmi”. În acest moment trăieşte în New York împreună cu soţul ei, Brian Eisenberg, de profesie jazzman…´´

AdrianaBalint – Spre lumina

EMOTIE DE TOAMNA, ADRIANA -versuri Nichita Stanescu

–––

AU APARUT NR. 11-12 (MAI-IUNIE 2015) ALE REVISTEI DE CREATIE SI CULTURA ´´ BOGDANIA´´ .-DIRECTOR IONEL MARIN 

http://revistabogdania.ro/pdf/Revista-Bogdania-nr-11-12-mai-iunie-2015.pdf

……..

revista bogdania

Redactia Revistei BOGDANIA-

 Revista de creaţie şi cultură “BOGDANIA”

Redactor şef – Ing. Ionel MARIN

Membri de onoare:- Acad. VALERIU D. COTEA, membru titular al Academiei Române; – Prof. CRISTIAN PETRU BĂLAN (SUA), membru al Academiei Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte.

Colectivul redacţional: Gheorghe A. Stroia; Nicolae Lupu; Katia Nanu; Lucian Gruia; Mihai Marin (Spania); Ilarion Boca; Năstase Marin

––––

Cineastul si scriitorul GRID MODORCEA (SUA): BUMERANGUL…Cum a ratat Romania includerea Ansamblului sculptural brancusian de la Tg. Jiu in Patrimoniul U.N.E.S.C.O.


Ansamblul „Calea Eroilor”, de la Târgu Jiu, candidat pentru includerea pe lista Patrimoniului Umanităţii.

AnsamblulTgJiu-sculpturi brancusi„Calea Eroilor”, ansamblul de la Târgu Jiu, care cuprinde operele lui Constantin Brâncuşi: „Masa Tăcerii”, „Coloana Infinitului”, „Poarta Sărutului” şi „Aleea Scaunelor”, alături de situri reprezentative pentru revoluția industrială din timpul domniei împăratului Meiji (Japonia) şi domenii viticole din Franţa sunt câteva dintre cele 36 de candidaturi analizate până pe 8 iulie la Bonn, pentru un loc binemeritat în lista Patrimoniului Umanităţii (U.N.E.S.C.O.). Tot la Bonn a fost lansată, la nivel mondial, şi campania „Unite4Heritage” în favoarea patrimoniului amenințat de extremiști. In prezent, pe Lista Patrimoniului Mondial U.N.E.S.C.O. sunt incluse 1.007 locații, din 161 de țări, care beneficiază desprijin financiar în vederea conservării, dar şi a păstrării și creșterii turismului în respectivele zone[1]. (Redacţia ART-EMIS)

 Marea frustrare pentru România a venit din partea comisiei internaționale care nu a aprobat ca Ansamblul sculptural de la Tg. Jiu să între în Patrimoniul U.N.E.S.C.O. Sigur, această veste tristă a venit acum câteva luni, dar oficialii de la București au făcut-o abia acum publică. Oare de ce? De rușine? Dar eu cred că pe oameni că alde Strambulescu, artizanii întocmirii defecte a dosarului, nu-i afectează în nici un fel. De unde rușine la clasă de superpuși a unei țări în care pensia unei personae care a muncit 40 de ani neîntrerupt este de 200 de dolari?! Nu mai vorbesc de idioții care se bucură. Da, este o mare rușine pentru România. România nu înseamnă parlamentarii și guvernanții de azi, vremelnici, care se lăfăie pe ceea ce a creat de-a lungul timpului un popor întreg, ci înseamnă valorile ei, singurele care îi pot oferi, în competiții internaționale, prestigiu. Brâncuși a fost mare în America cât a trăit, fiindcă avea suportul Franței, avea prieteni de talia unor Duchamp, Matisse și Picasso, iar el a știut ca nimeni altul să-și promoveze opera. A fost unul dintre cei mai mari mesageri pe care i-a avut arta lumii. Dovadă zecile și sutele de expoziții pe care i le-au organizat americanii atâta timp cât el a trăit. Apoi, treptat, totul s-a stins, ca azi să nu mai fie pomenit aproape deloc. Am propus guvernului și I.C.R. să marcheze centenarul debutului lui Brâncuși la New York. N-au făcut-o. Au făcut-o tot americanii, muzeele și galeriile unde Brâncuși a expus odinioară. Opera lui Brâncuși e vândută. Mai apare pe la „Sothebya” câte o veste despre el când cineva vrea să-și vândă achiziția, dar în realitatea artei americane de azi, noile generații de artiști sau de colecționari nici nu-l mai iau în calcul. Îl iau pe un sculptor ca Isamu Noguchi, care a fost elevul lui Brâncuși la Paris. Și Noguchi a ajuns să aibă un fantastic muzeu la New York, iar operele lui să fie amplasate pretutindeni. Brâncuși visa și el că operele sale să fie amplasate în parcuri, „să se joace copiii peste ele”. Dar nu sunt. Sunt ale altora. Recent, „Metropolitan Museum of Art” i-a plasat lui Noguchi o operă chiar în față, la marginea lui Central Park. Ea se numește „Unidentified Object” și este minunată, foarte potrivită pentru acest loc. Brâncuși intenţiona să ridice o „Coloană a infinitului” în Central Park. Nu s-a putut. Nu l-a ajutat țara. La fel cum țara nu e în stare să-i ridice lui Eminescu statuia, al cărei loc este aprobat de primăria New York-ului de peste 30 de ani!

De când Brâncuși s-a dus, din 1957, România nu a făcut nimic pentru el. De fapt, pentru ea. Fiindcă a face ceva pentru o valoare a țării, însemană a face pentru țara. Un artist face tot ce poate cât trăiește, apoi operă lui aparține țării în care s-a născut. Și țara ar trebui să preia munca de promovare. Brâncuși este un caz alarmant, începând cu momentul când România i-a respins donația, atelierul său pariziană, ca nenorocirea să culmineze azi cu respingerea înscrierii ansamblului de la Tg. Jiu în patrimoniul U.N.E.S.C.O. Este un mare vot de blam internațional care i se da României. Dar pe oameni că alde Johannis îi doare în cot… sau nici atât! De altfel, cui îi păsa cu adevărat de Brâncuși într-o țara în care milioane de oameni se luptă cu subzistența?! România nu poate aspiră să între în rândul țărilor civilizate cu nedreptăți atât de mari sau cu „valori” ca vanghelie, udrea, băsescu, ponta, tăriceanu & co. Însă diriguitorii României de azi nu se gândesc la țara, la viitorul ei, se gândesc numai la ei, la prezentul lor hulpav. Va rog uitați-va la Catalog virtual de artă[1], cuprinzând peste 5 000 de pictori celebri și 100 000 de tablouri intrate în tezaurul picturii universale: „Les plus beaux peintures du monde”. Este cel mai complex muzeu virtual. Căutați dacă există pictori români. Eu nu l-am găsit decât pe Ștefan Luchian. Poate mai există vreunul, printre cei peste 5.000. Mare păcat, fiindcă avem pictori mai buni decât mulți dintre cei selectați. Nu se poate să lipsească Aman, Grigorescu, Tonitza și alți artiști români clasici sau moderni! Dar iată că se poate. Încă o dată, se verifică faptul că țara nu face nimic pentru artiștii ei. Străinii nu sunt obligați să promoveze pictorii români!

Ţara să-și promoveze valorile

Am scris de nenumărate ori ce au făcut țări că Franța, Italia, Germania sau Irlanda pentru valorile lor. Criteriul pentru care a fost respins Ansamblul de la Tg. Jiu, de a intră în Patrimoniul U.N.E.S.C.O., a fost acela că nu e cunoscut locul! Păi cum să fie cunoscut acel loc dacă nu este promovat? Ca de obicei, românii așteaptă să pice minuni din cer. Nu pică şi nu vor pica. Decât să-și tot mărească lefurile, demnitarii ar fi trebuit să investească în promovarea valorilor naţionale. Dar nu, ei investesc în alde patapievici și în clanul autointitulatelor „elite”. Cine a reușit prin geniul sau, este invidiat şi urât. Nimeni nu se întreabă ce s-ar fi ales din Brâncuși dacă rămânea în țara? E un caz alarmant, repet. Brâncuși a făcut enorm pentru România, în schimb țara nu a făcut nimic pentru el. Dimpotrivă, l-a tot compromis. Cum este și ridicolul efort al unor culturnici de a-l deshuma din Montparnasse, deși el este îngropat acolo ca cetățean francez. Astfel de fapte nedemne, ce dovedesc incompetența, nu afectează însă imaginea lui Brâncuși, ci a României. Notorietatea lui Brâncuși a devenit un bumerang pentru țara. Dovadă în ce degringoladă a intrat guvernul când a trebuit să achiziționeze lucrarea „Cumințenia pamntului”. Și-a arătat complet neputința! Este marele semnal de alarmă privind imaginea țării printr-o importantă operă de artă de pe teritoriul său: ansamblul cultural de la Tg. Jiu, care se va tot degrada, până se va alege praful de el. Deja simbolurile brâncușiene apar în reclame C.E.C. sau ponta-prezidențiale! În loc ca românii să lege operă lui Brâncuși de spiritualitatea românească, o înstrăinează. U.N.E.S.C.O. ar fi investit tocmai în conservarea acestui tezaur. Îmi pare tare rău, dar în cazul în care continuă să se meargă pe această cale, România nu are viitor. Adică are unul, dar e în ceaţă, deloc potrivit pentru o lume normală.
GRID MODORCEA-Corespondenţă de la New York

– Grafica – Ion Măldărescu
–––––––––––––––
[1]http://stiri.tvr.ro/ansamblul-de-la-targu-jiu-calea-eroilor-printre-noile-candidate-pe-lista-patrimoniului-umanitatii_62364.html#sthash.paIvRTLB.dpuf
[2] http://www.mystudios.com/artgallery/


Brancusi – cioplitorul de suflete. Un film de Grid Modorcea, cu Ernest Maftei, via Ziaristi Online

********************HAI,ROMANIA !………….MUZICA :

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

FETELE LUI TATA MODORCEA ,IMPREUNA CU ACTORUL ROBERT DE NIRO .

GEMENELE,FRUMOASELE SI TALENTATELE MIHAELA SI GABRIELA MODORCEA,INTERPRETAND IMNUL SUA  :

INDIGGO Twins – The American National Anthem „The Star-Spangled Banner”

mihaela si gabriela modorcea

INDIGGO – Tell Me Less & Love Me More

MIRELA BALAN. Prin magia culorilor picturilor sale ,a cucerit  ITALIA  https://mihaimarin.wordpress.com MIRELA BALAN. Prin magia culorilor picturilor sale ,a cucerit ITALIA https://mihaimarin.wordpress.com%5B/caption%5D
JOHN LENNON (BEATLES).Pictura de DE MIRELA BALAN (ITALIA)
JOHN LENNON (THE BEATLES).Pictura de DE MIRELA BALAN (ITALIA)

https://mihaimarin.wordpress.com/2015/06/01/diaspora-romanca-mirela-balan-magiciana-a-culorilor-a-ajuns-de-la-ingrijitor-de-batrani-la-pictor-respectat-in-intreaga-italie/

REVISTA ´´HAI ,ROMANIA !´´ va prezinta o carte de Guinness Book.Scriitorul Cristian Petru Balan (SUA) ,despre minunea infaptuita de poetul IOAN CIORCA :´´România – prima ţară din lume unde, recent, Biblia a fost transpusă integral în versuri cu rime !´´


Scriitorul si artistul plastic Cristian Petru Balan din SUA
Scriitorul si artistul plastic Cristian Petru Balan din SUA

CRISTIAN PETRU BALAN (SUA) :România – prima ţară din lume unde, recent, Biblia a fost transpusă integral în versuri cu rime !


biblia in versuri-ion ciorca

Poetul Ioan Ciorca, un mecanic de locomotive din Cluj-Napoca, în prezent absolvent al Facultăţii de filosofie, a transpus prima biblie din lume în frumoase versuri româneşti, o surpriză inedită.

Mă consider unul din cei mai norocoşi oameni deoarece, acum când vă scriu, am în faţa mea prima Biblie din lume scrisă în versuri cu rimă.
Majoritatea oamenilor a auzit că pe întreg globul există aproximativ 3000 de limbi, fiecare cu dialectele şi graiurile ei.
Deşi Biblia este singura carte tradusă majoritar în numeroase limbi ale lumii, încă nu se poate spune că ea s-a tradus în toate cele peste 3000 de limbi ci, integral şi cu precizie, în cca 800 din ele, dar suntem informaţi că în numai 15 ani fiecare om de pe pământ va putea citi această carte în limba lui.
Traducătorii de la „Wycliffe Biblie”, cea mai mare organizaţie de traducere a Scripturii, cred că până în 2025 se poate traduce Biblia şi pentru cele 2200 de limbi în care nu este tradusă.
Pentru a putea duce la bun sfârşit campania de traducere, se fac eforturi de strângere a resurselor de bani, estimate la 1 miliard de dolari. Şi totuşi, vestea bună este că Sfânta Scriptură este destul de cunoscută în peste 3000 de idiomuri, dar nu cu traduceri integrale.
Aşadar, nu există nici o limbă de pe glob în care să nu fi fost tradusă măcare o mică parte din ea, îndeosebi din Noul Testament.
https://i2.wp.com/www.clipa.com/_pictures/2300.jpg

Biblia (substantive plural grecesc care înseamnă „Cărţile” – 66 de cărţi – are două părţi: Vechiul Testament şi Noul Testament, ambele cu mai mulţi autori (Vechiul Testament – începe a fi scris cu 1500 de ani înainte de Hristos şi conţine următoarele cărţi canonice: Geneza, Exodus, Leviticul, Numeri, Deuteronomul, Iosua, Judecători, Rut, 1. Samuel, 2 Samuel, 1 Împăraţi, 2 Împăraţi, 1 Cronici, 2 Cronici, Ezra, Neemia, Estera, Iov, Psalmii, Pildele sau Proverbele, Eclesiastul, Cântarea Cântărilor, Isaia, Ieremia, Plângerile lui Ieremia, Ezechil, Daniel, Osea, Ioel, Amos, Obadia, Iona, Mica, Naum, Habacuc, Tefania, Hagai, Zaharia, Maleahi, Noul Testament: Matei, Marcu, Luca, Ioan, Faptele Apostolilor, Romani, 1 Corinteni, 2 Corinteni, Galateni, Efeseni, Flipeni, Coloseni, 1 Tesaloniceni, 2 Tesaloniceni, 1 Timotei , 2 Timotei, Tit, Filimon, Evrei, Iacov, 1 Petru, 2 Petru, 1 Ioan, 2 Ioan, 3 Ioan , Iuda, Apocalipsa.)

 

 Trebuie să subliniez faptul că în toate cele 3000 de limbi în care Biblia există redată integral sau doar fragmentar, de-a lungul a mai bine de trei milenii, nimeni niciodată nu s-a gândit ca această capdoperă să fie redată într-un limbaj poetic care să aibă ritm, rimă, forme prozodice fixe şi figuri de stil, iar această îndrăzneaţă încercare iată că ne onorează să fie făcută chiar pe plaiurile mioritice, de către un poet din Cluj-Napoca, românul Ioan Ciorca.
Las la o parte faptul că – trecătoare, timide şi foarte mici încercări – s-au făcut sporadic în diferite limbi ale lumii, dar numai din cartea psalmilor şi a proverbelor ori simple rezumări poetice din alte capitole, dar marea Biblie, această capodoperă în totalitatea ei, uriaşa Biblie, nimeni, absolut nimeni, nu a încercat să o versifice vreodată…
 
Şi iată de ce: A versifica Biblia (peste 1220 de pagini) este o muncă enormă, colosală şi foarte responsabilă, necesitând eforturi supraomeneşti. Unii cred că aşa ceva nici nu ar mai fi necesar de vreme ce avem deja suficientul text original sau că nici nu se poate încerca un asemenea experiment inutil. Ei nu au dreptate.
De aceea se înţelege că fără invocarea inspiraţiei care să vină de la Duhul Sfânt, o asemenea muncă de Sisif poate deveni riscantă, ducând la confuzii teologice şi la modificări de conţinut.
A versifica chiar şi o singură pagină din Sfintele Scripturi presupune categoric o chemare specială, binecuvântări divine, dar şi un travaliu deosebit de extenuant (Biblia în versuri româneşti a ieşit de 2045 de pag. !), iar clujeanul nostru vedem că s-a achitat onorabil de el, cu toată cinstea, cu toată dragostea şi cu toată grija pentru nealterarea mesajului original, dorind ca greşelile să nu existe deloc sau să fie cât mai mici cu putinţă.
 
Bravul poet român ştia din capul locului la ce riscuri se expune, ştia bine că este întru totul răspunzător pentru distorsionarea chiar şi a unui singur cuvânt socotit sacru, mai ales că Apocalipsa se încheie clar cu un avertisment foarte serios faţă de cei care încearcă să schimbe sensul scripturilor:
„Dacă le va mai adăuga cineva ceva, Dumnezeu îi va adăuga plăgile care sunt arătate în cartea aceasta; iar de va scoate cineva ceva din cuvintele cărţii acestei profeţii, Dumnezeu îi va scoate partea lui din pomul vieţii şi din cetatea cea sfântă, care sunt arătate în cartea aceasta.” (Citat din Apocalipsa Sf. Ioan, în traducerea lui Bartolomeu Anania). Aceste cuvinte de foc au contribuit mult la evitarea greşelilor şi la unitatea fascinantă a Bibliei româneşti transpusă în versuri.

Desigur, fiind vorba de o lucrare de importanţă istorică, demnă de Cartea Recordurilor, ne întrebăm curioşi cu toţii: oare cine este autorul ?

Ioan Ciorca este un personaj minunat, unul din cei mai harnici români ce-i are ţara noastră, un ardelean serios care, cum se spunea într-o emisiune televizată din Cluj, „a reuşit să-şi ducă la bun sfârşit proiectul, chiar dacă la început nu stăpânea arta condeiului.
 
După orele de serviciu, Nea Nelu de la service-ul auto îşi spăla mâinile de ulei de motor şi devenea scriitor. Când s-a decis să ne redea Biblia în versuri, se afla la începutul „carierei” de autor şi asta pentru că prima sa lucrare i-a luat ceva timp, mai precis vreo 16 ani din viaţă… A transpus cele 66 de cărţi ale Bibliei în versuri, însă bani de tipărire a avut doar pentru Noul Testament (tiraj infim), cel vechi plătindu-l din salariul său.
ioan ciorca  10

Mecanic de profesie, lucra ziua în atelier iar în timpul liber trudea în slujba Domnului. Între timp, a făcut şi facultatea de Filozofie a celei mai prestigioase universităţi din Cluj, pe care a terminat-o cu media zece. Nu i-a fost deloc uşor…



Cartea lui, de 1368 de pag. şi 3,5 kg, se bucură acum de apreciere nu doar din partea oamenilor simpli, a credincioşilor, ci şi a clericilor, a unor ziarişti şi scriitori, dar asta nu este sufficient, căci toată omenirea ar trebui să ştie de ea!
„Autorul are această mare virtute pentru că limpezeşte anumite sensuri ale Sfintei Scripturi şi le face mai pe înţelesul oamenilor. Este un efort colosal, dar cu atât mai mult să o înţelegi şi să reuşeşti să o transcrii în versuri”, crede Bogdan Ivanov, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului.”Am citat din prezentarea videoclipului televiziunii din Cluj.
Ceea ce a omis să ne amintească televiziunea clujeană este faptul că relativ tânărul şi minunatul meşter-poet Ciorca este absolventul Liceului industrial nr. 2 Cluj-Napoca, al Universităţii Babeş-Bolyai din acest municipiu, având specializarea în istorie-filosofie, Facultatea de ştiinţe politice, cu masterat în Ştiinţe administrative şi masteratul în Etică profesională, toate terminate cu brio.
Dânsul este iubit de colegii lui, nu numai pentru că a publicat mai multe cărţi, articole şi eseuri, dar şi pentru cele trei brevete de invenţie în domeniul auto, pentru obţinerea unei medalii de argint la Salonul naţional de inventică din 2007 şi a unei medalii de aur la Salonul internaţional de inventică din 2008.
Un astfel de om excepţional nu putea produce decât tot o operă excepţională !
Pentru a întări cu exemple concrete cele spuse aici, vom încerca – printr-o metodă comparativă – să cităm câteva versete din capitolele Vechiului şi Noului Testament, apoi să le urmărim cum mult inspiratul autor le-a convertit în versuri…

În versiunea din ebraică a versetului 1, cap. 1, din Vechiul Testament, Facerea, Gala Galaction redă cuvintele astfel:
א בְּרֵאשִׁית, בָּרָא אֱלֹהִים, אֵת הַשָּׁמַיִם, וְאֵת הָאָרֶץ.

1. La început a făcut Dumnezeu cerul şi pământul,
ב וְהָאָרֶץ, הָיְתָה תֹהוּ וָבֹהוּ, וְחֹשֶׁךְ, עַל-פְּנֵי תְהוֹם; וְרוּחַ אֱלֹהִים, מְרַחֶפֶת עַל-פְּנֵי הַמָּ.
2. Şi pământul era netocmit şi gol. Întuneric era deasupra adâncului şi Duhul lui Dumnezei se purta pe deasupra apelor.

Arhiereul şi poetul Bartolomeu Valeriu Anania le traduce:
1. Întru ‘nceput a făcut Dumnezeu cerul şi pământul.
2. Dar pământul era nedesluşit şi ne ‘mplinit,şi întuneric era deasupra genunii; şi Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor.

Preotul Dimitrie Cornilescu le traduce:
1. La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul.
2. Pământul era pustiu şi gol; peste faţa adâncului de ape era întuneric
şi Duhul lui Dumnezeu se mişca pe deasupra apelor.

Aceste versete sunt redate astfel de poetul Ioan Ciorca:
1. La început, Dumnezeu Sfântul
A făcut cerul şi pământul.

2. Pământul era gol cuprins,
Iar peste-al apelor întins,
Al beznei val stăpân era.
Doar Duhul Domnului zbura
Peste a apelor pustie.

Frumos şi simplu, nu ? – păstrând mesajul originalului. Iată acum un scurt fragment din „Cântarea căntărilor” , trad. Gala Galaction (fragm. cap. 4, primele 7 versete):

Ce frumoasă eşti, iubito, ce frumoasă eşti! Ochii tăi sunt ochi de porumbiţă, sub marama ta. Părul tău este ca o turmă de capre poposită pe coama muntelui Galaad.
Cant 1.15; Cant 5.12; Cant 6.5;

2 Dinţii tăi sunt ca o turmă de oi tunse care ies din scăldătoare, toate cu gemeni, şi niciuna din ele nu este stearpă.
Cant 6.6;

3 Buzele tale sunt ca un fir de cârmâz, şi gura ta este drăguţă; obrazul tău este ca o jumătate de rodie, sub marama ta.
Cant 6.7;

4 Gâtul tău este ca turnul lui David, zidit ca să fie o casă de arme; o mie de scuturi atârnă de el, toate scuturi de viteji.
Cant 7.4; Neem 3.19;

5 Amândouă ţâţele tale sunt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare care pasc între crini.
Prov 5.19; Cant 7.3;

6 Până se răcoreşte ziua şi până fug umbrele, voi veni la tine, munte de mir, şi la tine, deal de tămâie.
Cant 2.17;

7 Eşti frumoasă de tot, iubito, şi n-ai niciun cusur.

Acum – aceeaşi, în traducerea lui Cornilescu:

1 Ce frumoasă eşti, iubito, ce frumoasă eşti! Ochii tăi sînt ochi de porumbiţă, supt măhrama ta. Părul tău este ca o turmă de capre, poposită pe coama muntelui Galaad.
2 Dinţii tăi sînt ca o turmă de oi tunse, cari ies din scăldătoare, toate cu gemeni, şi nici una din ele nu este stearpă.
3 Buzele tale sînt ca un fir de cîrmîz, şi gura ta este drăguţă; obrazul tău este ca o jumătate de rodie, supt măhrama ta.
4 Gîtul tău este ca turnul lui David, zidit ca să fie o casă de arme; o mie de scuturi atîrnă de el, toate scuturi de viteji.
5 Amîndouă ţîţele tale sînt ca doi pui de cerb, ca gemenii unei căprioare, cari pasc între crini.
6 Pînă se răcoreşte ziua, şi pînă fug umbrele, voi veni la tine, munte de mir, şi la tine, deal de tămîie.
7 Eşti frumoasă de tot, iubito, şi n’ai nici un cusur.

„Cântarea cântărilor”, cap. 4, vers. 1-7, versificate de Ioan Ciorca:
1.”Iubita mea, nu te priveşti?
Te uită ce frumoasă eşti!
Îţi sunt ai ochilor bobiţe,
Ca ochii unei porumbiţe
Şi sub maramă strălucesc
La părul tău dacă privesc,
Gândul îmi zboară, iar pe urmă,
Îmi aminteşte de o turmă
De capre care s-au oprit
Şi-apoi odihnă au găsit
Pe înălţimea muntelui,
Pe piscul Galaadului,

2. Ca şi o turmă de oi care
Tunse-au ieşit din scăldătoare,
Iar între ele nu se poate,
Sterpe a se afla, căci toate,
Gemeni doar au – ia seama bine –
Aşa-s ai tăi dinţi pentru mine.

3. Buzele tale mă îmbie
Fir de cârmâz îmi par să fie.
Drăguţă este gura ta.
Obrazul tău ar arăta
Ca rodia, de bună seamă,
Cum se zăreşte sub maramă.

4. Gâtul ţi l-am asemuit
Cu turnul ce a fost zidit
De David, cu o casă-n care
Arme sunt puse, spre păstrare.
Scuturi atârnă de-al său vreji
Şi sunt doar scuturi de viteji;
O mie fost-au numerate
Şi-s numai de viteji purtate.

5. Privesc la sânii tăi şi-mi par
Doi pui de cerb. Când mă uit iar,
Îmi par doi gemeni, bunăoară,
Precum doi pui de căprioară
Cari între crini au apărut,
Ieşiţi în voie la păscut.

6. Până când se mai răcoreşte,
Până când umbra se lungeşte –
Munte de aur – voi fi la tine.
Deal de tămâie să ştii bine
Că voi ajunge, negreşit.

7. Frumoasă eşti. Când te-am privit,
Nici un cusur nu ţi-am aflat,
Oricât de mult am încercat.

Fără să exagerăm prea mult, am putea spune că autorul Bibliei în versuri româneşti a practicat un spirit real de jertfă, din mai multe punct de vedere, pentru a-şi fi putut materializa visul.
În final, rugăciunile poetul Ioan Ciorca, un suflet profund credincios, au fost auzite de divinitatea care i-a răsplătit munca scoţându-i în cale oameni săritori care l-au ajutat în modul cel mai concret, toţi înţelegând importanţa uriaşei lucrări.
Drept urmare, aşa cum ne-a informat ziarista Antonia Bodea, la data de 23 ianuarie, a avut loc lansarea monumentalului volum în versuri, VECHIUL TESTAMENT, apărută sub egida Asociației Cultural Creștin-umanitare „Ars Vivat”, Ediție Princeps 2013, legată în piele și inscripționată cu foiţă de aur.
La timp a venit şi ajutorul Asociației Cluj The Day care, împreună cu Liga Scriitorilor Români a sprijinit tipărirea și punerea în circulație a acestei unice cărţi. Şi nu a fost o afirmaţie în vânt, fiindcă, iată: şi promisiunea aceasta a fost împlinită…
La începutul anului 2014, la editura Armonii Culturale din Adjud a apărut şi NOUL TESTAMENT în versuri (584 pag.), tot legat şi în format mare ca şi celălalt volum, având o postfaţă de preotul Radu Botiş.
 Apariție editorială monumentală – Vechiul Testament (adaptare în versuri) de Ioan Ciorca
Trebuie să subliniem în mod deosebit că la apariția acestor scripturi în versuri a colaborat substanțial acest preot inimos Radu Botiș, președintele asociației mai sus menționate, Ars Vivat, și membru al Ligii Scriitorilor Români, filiala Maramureș.

Prefațată de prof. dr. Ioan Chirilă, cartea versificată a Vechiului Testament se constituie într-un veritabil act de evanghelizare printr-o menire cu adevărat apostolică a autorului „într-un veac rătăcit”, cum scrie domnia sa.
Sub coordonarea d-lui Claudiu Pădurean, corespondent la Radio România Actualități, lansarea acestei cărți, inedit monument românesc de cultură, a avut loc în spațiul localului „Los Toreros” din Cluj-Napoca, în prezența unui public numeros și avizat.
După cuvântul de deschidere adresat de dl. Claudiu Pădurean, Marc, nepotul autorului în vârstă de 7 ani, a recitat primul verset din Facerea.
Scriitorul Al. Florin Ţene, președintele LSR, a subliniat rolul Bibliei în cultura omenirii și a apreciat efortul autorului volumului de față, care a elaborat pe parcursul a peste 15 ani de trudă acest act colosal.
„Prin gestul său – a subliniat preşedintele Ligii – dl. Ioan Ciorca aparține Românei Profunde, care cu modestie, în tăcere, creează pentru veșnicie, pentru tezaurul culturii române, „că o ladă de zestre” a românilor în contextul globalizării.”

Viitorul pas planificat este reunirea celor două testament în versuri într-o singură Biblie mare care să fie cunoscută de orice român. Nu există deocamdată fonduri pentru această finalizare.

Ca şi toate versurile din Vechiul Testament, trecând la Testamentul cel nou, poetul Ioan Ciorca foloseşte acelaşi tip de versificaţie, cu rânduri de 8 silabe, ritm iambic şi rimă împerecheată.

Să vedem cum au fost interpretate în versuri versetele evanghelistului Ioan, de la capitolul 1, din traducerile lui Gala Galaction, Bartolomeu Anania şi Dimitrie Cornilescu, în Noul Testament.

Mai întâi traducerea pr. Galaction din greceşte:
Ἐν ἀρχῇἦν ὁλόγος καὶὁλόγοςἦν πρὸςτὸν θεόν, καὶθεὸςἦν ὁλόγος

1. La început era Cuvântul şi Cuvântul era cu Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul.
οὗτοςἦν ἐν ἀρχῇπρὸςτὸν θεόν.

2. Acesta era întru început la Dumnezeu..
πάντα δι・ αὐτοῦἐγένετο, καὶχωρὶςαὐτοῦἐγένετο οὐδὲἕν ὃγέγονεν.

3.Toate prin El s-au făcut; şi fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut.
ἐν αὐτῷζωὴἦν, καὶἡζωὴἦν τὸφῶςτῶν ἀνθρώπων·

4. Întru El era viaţă şi viaţa era înaintea oamenilor.
καὶτὸφῶςἐν τῇσκοτίᾳφαίνει, καὶἡσκοτία αὐτὸοὐκατέλαβεν.

5. Şi lumina luminează în întuneric şi întunericul nu a cuprins-o
Ἐγένετο ἄνθρωποςἀπεσταλμένοςπαρὰθεοῦ, ὄνομα αὐτῷἸωάννης·

Părintele Bartolomeu Anania traduce mai nuanţat:
1. Întru ‘nceput era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Cuvântul Dumnezeu era.
2. Acesta era dintru ‘nceput la Dumnezeu;
3.toate printr’ Însul s’au făcut din ceea ce s’a făcut.
4. Viaţa era într’ Însul, şi viaţa era lumina oamenilor;
5. şi lumina întru întuneric luminează şi întunericul nu a cuprins-o.

Traducerea lui Dimitrie Cornilescu:
1. La început era Cuvîntul, şi Cuvîntul era cu Dumnezeu, şi Cuvîntul era Dumnezeu.
2. El era la început cu Dumnezeu.
3. Toate lucrurile au fost făcute prin El; şi nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El.
4. În El era viaţa, şi viaţa era lumina oamenilor.
5. Lumina luminează în întunerec, şi întunerecul n-a biruit-o.

Iată cum versifică poetul Ioan Ciorca Capit. 1, versetele 1-5 din Sf. Apostol Ioan:
1. N-a fost nici cerul, nici pământul,
Ci, la-nceput, a fost Cuvântul.
Acest Cuvânt a fost, mereu,
Alăturea cu Dumnezeu:
Şi Dumnezeu, deci chiar Prea Sfântul,
S-a dovedit a fi Cuvântul.

2. Pe Dumnezeu, necontenit –
De la-nceput – El L-a-nsoţit.

3. Tot ceea ce a fost creat,
Numai prin El a fost durat;
Nimic, din ce s-a pomenit,
Fără de El, nu s-a zidit.

4. Măsura Lui, de viaţă-i plină,
Iar ea-i a omului lumină.

5.Lumina-n beznă străluceşte,
Iar bezna nu o biruieşte.

Am oferit aceste câteva exemple pentru a putea înţelege mecanismul de lucru al autorului a cărui transcriere poetică este mai de grabă analitică decât sintetică, ceea ce vine în avantajul cititorului. Dacă cineva îşi pune întrebarea la ce ar folosi să avem o Biblie versificată, răspunsul s-ar oferi simplu: versificările întotdeauna au ajutat memorizarea textelor mult mai uşor şi mai rapid decât scrierea în proză, fapt incontestabil şi întărit de declaraţiile tuturor actorilor care au experimentat acest adevăr ori de câte ori au avut de interpretat roluri versificate. Presupunând că, alături de o Biblie clasică, fiecare am avea şi această traducere în versuri, alternând textele pe care le citim, am căpăta dintr-o data senzaţia perceperii în stereo a comunicărilor urmărite, ceea ce ar fi un mare câştig pentru imaginaţia şi memoria noastră care este ajutată şi de sutele de frumoase ilustraţii cu subiecte biblice potrivite descrierilor din paginile respective.

Desigur, eu nu am citit toată această măreaţă lucrare filă cu filă, fiindcă orice Biblie nu trebuie citită ca un roman, chiar dacă autorul declară că o vede mai mult ca o opera literară decât religioasă.
Ea poate fi studiată, pe sărite, în funcţie de versetele şi capitolele care ne interesează la un moment dat, dar ceea ce am citit până acum, oriunde am deschis aceste captivante pagini, m-a încântat.
În primul rând am simţit că întreaga lucrare este o incontestabilă şi o ambiţioasă încercare de a muta uriaşul fluviu biblic al Vechiului şi Noului Testament de pe tărâmurile sfinte ale străvechii Palestine pe luminoasele noastre plaiuri mioritice.
A fost o ambiţie auctorială uriaşă care, din fericire, a devenit o admirabilă reuşită a genialităţii valahe pe care analiştii viitorului s-ar putea să o simtă ca un experiment deosebit de interesant din punct de vedere literar, lingvistic şi din anumite perspective cultice, mai ales că, în cugetele cititorilor, versetele frumos ritmate şi pline de rigurozitate comunicativă, devin lejer penetrabile deoarece sclipesc de spirit descriptiv.
Nu pot încheia această modestă prezentare a unei Opera Magna fără să-l felicit călduros pe distinsul autor, atât în numele meu cât şi al multor români care, cu toţii, ar dori mult să aibă în mâinile lor o aşa măreaţă lucrare.
Numai că pentru a se putea împlini acest deziderat, autorităţile responsabile cu viaţa culturală a acestei ţări trebuie să se implice în posibilitatea de a se finanţa editarea Bibliei române versificate în tiraje care să o scoată din anonimat, impulsând-o să ajungă cât mai curând în Cartea Mondială a Recordurilor, după cum merită cu prisosinţă.
Scriitorul Cristian Petru Balan ,la Washington,impreuna cu preotul  ortodox roman Gheorghe ,Calciu-Dumitreasa,fost legionar, dizident anticomunist și luptător pentru drepturile omului
Scriitorul Cristian Petru Balan ,la Washington,impreuna cu preotul ortodox roman Gheorghe Calciu-Dumitreasa,fost legionar, dizident anticomunist și luptător pentru drepturile omului
by CRISTIAN PETRU BALAN (SUA)
 
Revista HAI,ROMANIA : Potrivit informatiilor primite de la doamna  Ecaterina Campean,manager Radio ProDiaspora (www.prodiaspora.de), poetul Ioan Ciorca  prezinta Biblia in versuri in emisiunea sa ´´Miez de invatatura´´,in fiecare vineri, de la orele18.00.

 
…………………………

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cREVISTA ´´ HAI,ROMANIA !´´ ITI PREZINTA VIDEO, CUM VA ARATA IMPUNATOAREA  CATEDRALA A MANTUIRII NEAMULUI,AFLATA IN CONSTRUIRE, IN CENTRUL BUCURESTIULUI

construimcatedrala.roepiscopiaspanieiportugaliei.es

SCRISOAREA COMITETULUI ROMÂNILOR AMERICANI ŞI A FORUMULUI ROMÂNO-AMERICAN PENTRU UNIREA CU BASARABIA CĂTRE PREŞEDINTELE KLAUS IOHANNIS



Comitetul Româno-American pentru Basarabia şi Forumul Româno-American au dat recent publicităţii un document prin care exprimă protestul vehement al românilor americani pentru indiferenţa Guvernului de la Bucureşti faţă de dorinţa basarabenilor de a se uni cu România ,după ce duminică,12 iulie a.c.,aproximativ o mie de tineri din Republica Moldova ,înfruntând depărtarea şi canicula verii,au ajuns la  Bucureşti , intr-un  marş pentru unirea Republicii Moldova cu România.

Conducerea celor două Comitete a trimis si o Scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis ,prin care îşi exprimă dezamăgirea că nu i-a întâmpinat pe fraţii basarabeni la Bucureşti.S-a lansat rugămintea către preşedintele Iohannis,ales prin şi prin numeroasele voturi ale românilor din străinătate,să îşi precizeze ,în limitele competenţelor funcţiei sale,poziţia faţă de dorinţa de reunire a Basarabiei cu România.

Stimate Domnule Preşedinte Iohannis,

Comitetul Româno­-American pentru Basarabia şi Forumul Româno-­American îşi exprimă profunda dezamăgire fata de modul în care Preşedinţia Dvs. a primit la Bucureşti pe tinerii fraţi basarabeni care au mărşăluit sute de kilometri de la Chişinău la Bucureşti pentru a-­şi exprima clar dorinţa de reunificare cu Ţara.
Înţelegem că în calitate de Preşedinte aveţi obligaţii importante!
Înţelegem că poziţia Dvs. politică nu reprezintă întotdeauna viziunea
sau dorinţa celor care v-­au ales!
Înţelegem, de asemenea, că există şi anumite limite dictate de relaţiile internaţionale!
Trebuie însă a înţelege că aţi fost ales Preşedinte şi cu voturile masive ale românilor din străinătate, dintre care multe de la basarabenii care au mărşăluit până la Bucureşti să-şi exprime clar dorinţa lor de reunificare cu România!

Noi ne aşteptăm să înţelegeţi simţamtamintele naţionale ale românilor, indiferent unde s-­ar află ei, şi ne aşteptăm să le uraţi un “Bun Venit” personal în capitala ţării!
Şi trebuie să mai înţelegeţi că absolut nimic nu va putea stăvili reunirea Basarabiei cu România. Depinde de Dvs. de ce parte a baricadei istoriei doriţi să va afiliaţi!
Daca în prezent, din punct de vedere legal, nu se poate realiza unirea, cel puţin arătaţi­-ne că sufleteşte sunteţi alături de noi.

Noi, cei care v-­am votat, continuăm să va sprijinim, dar va rugăm mult să nu ne dezamăgiţi!
În numele celor două comitete,

Prof. Dr. Nicholas Dima ,USA

Comitetul Româno – American pentru Basarabia îi scrie președintelui Iohannis

După marşul tinerilor basarabeni către Bucureşti pentru unirea Republicii Moldova cu România , Comitetului Româno-American pentru Basarabia şi Forumul Româno-American au lansat şi un ´´APEL către fraţii români de pretutindeni´´,ne-a precizat scriitorul şi artistul plastic Cristian Petru Bălan,vicepreşedinte .

Fraţii români de pretutindeni !

¨Iubiţi tineri compatrioţi din ţară şi din Basarabia care luptaţi pentru Unire,
În numele Comitetului Româno-American pentru Basarabia şi în numele Forumului Româno-American ,va felicităm din nou pentru marşul pe care l-aţi făcut de la Chişinău până la Bucureşti pentru reunificare cu Patria Mamă.
Din nefericire, primirea pe care v-au făcut-o autorităţile de la Bucureşti a reprezentat un duş rece care ne-a şocat pe toţi. Nimic nu poate spăla ruşinea politicienilor din ţară, care îndrăznesc să se numească români!
De aici, de la mii de kilometri depărtare, noi vă imbrătisăm cu toată căldura şi va îmbărbătăm să nu va lăsaţi descurajaţi. Istoria o scriu eroii, deseori cu sânge şi sudoare, nu laşii care se înfundă în fotolii parlamentare.
Tot înainte, copii, demni urmaşi ai lui Ştefan Cel Mare ! Nu cedaţi ! Viitorul este al vostru ! Unirea nu poate fi evitată!- În faţa istoriei se vor prăbuşi nu numai pigmeii politici, dar şi marii coloşi care se cred invincibili. Istoria e plină de cadavrele lor.
Aşa să ne ajute Dumnezeu! ´´

by Marin MIHAI (Spania)

https://mihaimarin.wordpress.com

(In  foto: Presedintele Klaus Iohannis,in timpul vizitei in R.Moldova)


ADUCEM BASARABIA ACASĂ ! :


 

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cCRISTIAN PETRU BALAN (SUA)-JURĂMÂNT-MANIFEST

PENTRU UNIREA CU BASARABIA

scriitorul si artistul plastic cristian petru balan -sua

Cu două aripi, Ţara se-nalţă ca-n poveşti:
Şi una-i CHIŞINĂUL, iar alta BUCUREŞTI !
Fără de ele, numai jumate ni-i tăria,
Fără de-aceste aripi, mai slabă-i România !

E timpul de UNIRE, iubiţii mei confraţi;
S-o facem AZI, nu MÂINE – şi nu mai amânaţi !
Văzurăţi alte neamuri ‘plinind visul suprem ?
De ce putură alţii şi noi să nu putem ?

De-aceea, TOŢI ROMÂNII JURĂM CU-NFLĂCĂRARE,
JURĂM !… PE HĂRŢI SĂ PUNEM IAR ROMÂNIA MARE ! !
 
CRISTIAN PETRU BALAN-
IMNUL UNIRII ROMÂNIEI CU BASARABIADin Tisa pân’ la Nistru sună
Al Ţării glas poruncitor:
El se transformă-ntr-o furtună
Care ne-nalţă ca popor !Porunca Patriei-i sfinţită
De Ştefan Vodă şi Mihai…
E timpul de-a fi re-mplinită –
De-aceea, vin’ alături, hai !

Avem un ţel în România
Scris de străbuni cu sabia:
Să-i re-tregim de grabă glia
Redându-i BASARABIA !

Ea- i tot MOLDOVA noastră blândă,
Tărâm de vis şi frumuseţi,
Cu fraţi români plini de izbândă
Şi-ai lor vecini bravi şi isteţi.

Refacem ROMÂNIA MARE,
O ţară demnă-n plin avânt…
Noi, prin UNIRE şi ardoare,
Vom face raiul pe pâmânt !

Cristian Petru Bălan,

Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România,
Membru titular al Academiei Româno Americană de Ştiinţe şi Arte,
Vicepreşedinte al Comitetului Româno-American pentru Basarabia
în Probleme de Artă şi Cultură


 

´´NU ACCEPTAM ROMANI !” .Romanca ALECSANDRA PUFLEA ,absolventa la criminalistica, refuzata la hotelul Holiday Inn Express din Ferensway-Marea Britanie pe motiv ca ar fi prostituata: „Am fost jenata”// MIRELA BALAN (ITALIA)-Pictura: Actrita SOPHIA LOREN


Alecsandra Puflea was refused a room at the Holiday Inn

(Alecsandra Puflea was refused a room at the Holiday Inn  Photo: Caters )

Romanca absolventa la criminalistica, refuzata la un hotel din Marea Britanie pe motiv ca ar fi prostituata: „Am fost jenata”

O romanca de 22 de ani a rezervat online o camera la un hotel din Marea Britanie, insa atunci cand s-a prezentat la receptie, a fost refuzata pe motiv ca ar fi prostituata.

Alecsandra Puflea a incercat sa rezerve o camera la hotelul Holiday Inn Express din Hul, impreuna cu iubitul ei, pe 6 iulie, insa spune ca a fost respinsa dupa ce receptionerul a realizat ca provine din Romania, relateaza The Telegraph. Acesta i-a spus ca nu primesc cetateni romani, banuind-o pe aceasta ca ar fi de fapt prostituata.

Alecsandra Puflea

Alecsandra este insa o tanara care tocmai a terminat Facultatea de criminalistica si medicina legala din cadrul Universitatii Hull si spune ca a fost socata de intamplare.

Angajatii hotelului (precizarea mea: din Ferensway )au inceput sa refuze cazarea romancelor, dupa ce mai multe femei din Romania au folosit camerele acestui hotel pentru a practica prostitutia. Alecsandra a depus o plangere la politie, iar angajatii hotelului i-au cerut scuze si au afirmat ca isi vor revizui masurile.

„A fost o experienta ingrozitoare si destul de socanta. S-a uitat la buletinul meu si a spus ca nu pot sa stau in hotel. Am incercat sa-i arat permisul de conducere britanic, dar a spus ca nu pot sa stau la hotel pentru ca sunt din Romania. Eram confuza si nu intelegeam de ce ar face una ca asta. Erau si alti clienti in jur, am fost foarte jenata si nu vreau sa imi fie jena cu tara mea. Nu mi-a venit sa cred si am plecat”, a afirmat romanca.

De abia dupa ce a depus plangere la politia a aflat adevaratul motiv pentru care a fost respinsa.

 „Am fost foarte suparata cand am aflat motivul. Nu toate romancele sunt prostituate, este un procent doarte mic. Chiar daca are sens avand in vedere problemele pe care le-au avut in trecut, este discriminatoriu si gresit. Nu poti eticheta pe toata lumea la fel pe criteriu national”, mai spune Alecsandra.

„Nu este un caz de discriminare rasiala, iar hotelul refuza sa transmita alte precizari”, a afirmat Debra Hutchins, managerul hotelului Holiday Inn Express .(http://www.stirileprotv.ro )

http://www.telegraph.co.uk/news/uknews/crime/11755074/Graduate-refused-hotel-room-because-staff-though-she-might-be-a-Romanian-prostitute.html

*****************HAI,ROMANIA !….MUZICA FOLK SI PICTURA

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

Printre Lupi – Zoia Alecu 

 


ACTRITA SOPHIA LOREN.PICTURA REALIZATA DE ROMANCA MIRELA BALAN (ITALIA)

SOPHIA LOREN. Pictura de MIRELA BALAN
SOPHIA LOREN. Pictura de MIRELA BALAN

CITESTE, AICI :

https://mihaimarin.wordpress.com/2015/06/01/diaspora-romanca-mirela-balan-magiciana-a-culorilor-a-ajuns-de-la-ingrijitor-de-batrani-la-pictor-respectat-in-intreaga-italie/

PROTESTUL Comitetului Româno-American pentru Basarabia şi al Forumului Româno-American privind indiferenţa autorităţilor de la Bucureşti faţă de dorinţa basarabenilor de a se uni cu Patria -Mamă.APELUL către fraţii români de pretutindeni //Poezie manifest.CRISTIAN PETRU BĂLAN (SUA) : INEVITABILA UNIRE


 
Comitetul Româno – American pentru Basarabia îi scrie președintelui Iohannis
După ce duminică,12 iulie a.c.,aproximativ o mie de tineri din Republica Moldova au ajuns în Bucureşti pentru a participa la marşul pentru unirea Republicii Moldova cu România,Comitetul Româno-American pentru Basarabia şi Forumul Româno-American au dat publicităţii un document prin care exprimă protestul vehement al românilor americani pentru indiferenţă Guvernului de la Bucureşti faţă de dorinţa basarabenilor de a se uni cu România.

Totodată, a fost lansat şi următorul APEL către fraţii români de pretutindeni:
¨Iubiţi tineri compatrioţi din ţară şi din Basarabia care luptaţi pentru Unire,
În numele Comitetului Româno-American pentru Basarabia şi în numele Forumului Româno-American ,va felicităm din nou pentru marşul pe care l-aţi făcut de la Chişinău până la Bucureşti pentru reunificare cu Patria Mama.
Din nefericire, primirea pe care v-au făcut-o autorităţile de la Bucureşti a reprezentat un dus rece care ne-a şocat pe toţi. Nimic nu poate spală ruşinea politicienilor din ţară care îndrăznesc să se numească români!
De aici, de la mii de kilometri depărtare, noi va imbratisem cu toată căldură şi va îmbărbătăm să nu va lăsaţi descurajaţi. Istoria o scriu eroii, deseori cu sânge şi sudoare, nu laşii care se înfundă în fotolii parlamentare.
Tot înainte, copii, demni urmaşi ai lui Ştefan Cel Mare ! Nu cedaţi ! Viitorul este al vostru ! Unirea nu poate fi evitată! În faţă istoriei se vor prăbuşi nu numai pigmeii politici, dar şi marii coloşi care se cred invincibili. Istoria e plină de cadavrele lor.
Aşa să ne ajute Dumnezeu! ´´

Cele două documente date publicităţii sunt semnate de :


Prof. Dr. Nicholas Dima, President,fost director şi redactor al Departamentului românesc al postului de Radio ´´Vocea Americii´´


Lia Roberts, Executive Vice President (precizarea noastra: fosta candidata la presedintia Romaniei)


Neculai Popa, Public Relations Vice President
Valentin V. Tepordei, Communications Vice President

Contact
Nicholas Buda, Vice President for Youth Issues


Alexandru Tomescu, Vice President for Canada

cpb1
Prof. Dr. Cristian Petru Bălan, scriitor, Member, Chicago.

 
Romanian – American Committee for Bessarabia
5150 Leesburg Pike, Alexandria, VA 22302-1030.
E-mail : Bessarabia44@gmail.com  ´´
 
Va reamintim că la începutul acestui an,Comitetul Româno-American pentru Basarabia presa  administraţia SUA  (cum a făcut-o de mai multe ori) să ia în considerare dorinţa de REUNIFICARE a celor două STATE ROMÂNEŞTI,printr-o Scrisoare deschisă adresată preşedintelui Barack Obama privind Republica Moldova:
´´ (…) Loiali cetăţeni americani de origine română subliniem că România este actualmente un aliat de încredere al Statelor Unite, dar poporul român se aşteaptă la mai multă înţelegere de la Washington. Este foarte trist pentru noi să observăm că un număr tot mai mare de români devin cinici referitor la politica SUA în Europa de Est. Şi acest lucru este deosebit de evident în ceea ce priveşte statutul Republicii Moldova.
Va îndemn ,domnule preşedinte, să încercaţi să aveţi în vedere luarea în considerare a reunificării Republicii Moldova cu România. Aceasta este singura soluţie pentru o situaţie nefirească creată de Stalin şi Hitler.

Acesta este motivul pentru care va scriem în această perioada de incertitudine. Noi nu dorim ca naţiunea noastră română să se raporteze la Statele Unite ale Americii ca la un stat ce continuă apologia pactului Molotov Ribbentrop.
Va rugăm, încercaţi să înţelegeţi şi să ajutaţi naţiunea română în înfăptuirea reunificării. Acest lucru va ajuta Americii pe termen lung.Aşa să ne ajute Dumnezeu!…´´
 –
Scriitorul si artistul plastic Cristian Petru Bălan din Chicago ,membru al Comitetului româno-american pentru Basarabia, ne-a transmis împreună cu comunicatul despre protestul şi apelul făcut de românii americani şi o  poezie  proprie INEVITABILA UNIRE ,inspirată de marşul tinerilor basarabeni la Bucureşti,o poezie manifest care susţine NECESITATEA UNIRII ROMÂNIEI CU REPUBLICA MOLDOVA.
 –

by Marin MIHAI (Spania)

https://mihaimarin.wordpress.com

***

CRISTIAN PETRU BALAN: INEVITABILA UNIRE

Scriitorul si artistul plastic CRISTIAN PETRU BALAN din SUA a realizat STATUIA LIBERTATII pentru orasul Boldesti Scaieni Prahova.
Scriitorul si artistul plastic CRISTIAN PETRU BALAN din SUA a realizat STATUIA LIBERTATII pentru orasul Boldesti Scaieni Prahova.

 

Candoare ideală şi univers feeric,
Unirea dintre ţărmuri la Pontul Euxin
S-a scufundat în Prutul proscris de vânt siberic
Să fie-un râu de jale, de plânset şi de chin.

Dar iată, fraţi de sânge din cele două maluri,
Că timpul tânguirii şi de-amânări se gată…
Veniţi să umplem Prutul cu flori şi cu portaluri
Şi s-alipim Moldova de Maica-i venerată !

Veniţi la sânul Mamei, veniţi făr’ să vă pese
De nesimţiţii care sunt simpli trădători !
Nu le cerşim dreptatea, nu-s lideri de progrese !
NOI suntem milioane!… Ei pier – că-s impostori !

Stând braţ la braţ, în valuri, sfidând cărări cu hăuri,
Cu-n singur glas de tunet, strigăm prelug: UNIIRE !…
Şi-atunci Carpaţii falnici vibrează de ecouri,
Iar codrii ni se pleacă în clipa de-alipire !

Măreaţă Românie, Moldova mea străbună,
Aflaţi că sus în ceruri, e-o CARTE DE DESTINE
În care-I scris că veşnic veţi fi iar împreună
Şi Dumnezeu Preasfântul la pieptul Lui vă ţine !

Cristian Petru Balan (SUA)

 
Comitetul Româno – American pentru Basarabia îi scrie președintelui Iohannis

titular al Academiei Româno Americană de Ştiinţe şi Arte,
Vicepreşedinte al Comitetului Româno-American pentru Basarabia
în Probleme de Artă şi Cultură4

………..

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cAurica Dicusara Basarabeanca – „Basarabie, nu plânge!”. Omagiu la 25 ani de la oficializarea Limbii Române

–––––––-

Duet in aceeasi limba romaneasca-Aurica Dicusara Basarabeanca (R.Moldova) – Irina Loghin (Romania)- „Bun și acru”

 

––––––

STIRE PENTRU DIASPORA.POLITICA.Întâlnire între reprezentanţi ai Administrației Prezidențiale și ai instituţiilor cu atribuții în relaţia cu românii din străinătate


Joi, 25 iunie a.c., la inițiativa Administrației Prezidențiale, a avut loc, la Palatul Cotroceni, o întâlnire cu reprezentanţii Guvernului și altor instituții publice, a căror activitate vizează relaţia cu românii din străinătate. Comunitățile de români din afara granițelor țării se află permanent în atenția Președintelui României, domnul Klaus Iohannis.

Desfăşurată sub titulatura „Statul român – angajamente şi priorităţi pentru consolidarea relaţiei cu românii de pretutindeni”, reuniunea a avut ca obiectiv principal identificarea problemelor legate de garantarea şi respectarea drepturilor românilor din diaspora.

La începutul dezbaterilor, Şeful Cancelariei Preşedintelui, domnul Consilier Prezidenţial Dan Mihalache, a reiterat necesitatea existenței unor politici integrate și nevoia unui efort conjugat din partea instituțiilor statului în ceea ce privește comunitățile de români din afara țării.

Discuțiile au vizat mai multe teme de interes pentru românii de peste hotare. Printre acestea se numără afirmarea identităţii naţionale, prin asigurarea accesului la cultură, educaţie şi religie în limba română; simplificarea procesului de acordare de vize pentru cetăţenii români, dar şi îmbunătăţirea serviciilor consulare, consolidarea relaţiilor bilaterale pentru ca drepturile comunităților românești să fie respectate, iar acestea să își poată păstra tradiţiile, limba şi bogăţia spirituală.

O temă distinctă a constituit-o asigurarea dreptului la vot şi reprezentarea românilor din străinătate, adoptarea legii votului prin corespondență fiind un obiectiv important pentru Administrația Prezidențială.

Reprezentanţii instituţiilor prezente au dorit să sublinieze importanţa corelării politicilor adresate românilor din străinătate şi au adus în discuţie utilizarea fondurilor europene destinate dezvoltării unor posibile proiecte naţionale care să se adreseze copiilor şi membrilor familiilor celor rămaşi în ţară.

Printre participanții la întâlnire s-au aflat ministrul Afacerilor Externe, domnul Bogdan Aurescu, ministrul delegat pentru Relațiile cu Românii de peste Hotare, domnul Angel Tîlvăr, ministrul Fondurilor Europene, domnul Marius Nica, precum și reprezentanți ai altor instituții și autorități ale statului.

Departamentul de Comunicare Publică
25 Iunie 2015

http://www.presidency.ro/

****************aniversari de sanziene-24 iunie

 

https://corinacretu.files.wordpress.com/2013/07/20100322_cretu_001-copy.jpg?w=986&h=657

LA MULTI ANI,DOAMNEI CORINA CRETU, comisar european pentru Politică Regională.

marin mihai(spania)

´´Din 1992 şi până în 1996 a fost expert la Preşedinţia României. A deţinut, pe rând, funcţiile de expert pe lângă Senatul României, consilier prezidenţial, şi purtător de cuvânt al preşedintelui României.
La 25 noiembrie 2007 a fost aleasă europarlamentar din partea PSD, iar în 7 iunie 2009 a obţinut al doilea mandat de europarlamentar.
Din noiembrie 2014 este comisar european pentru Politică Regională.

https://corinacretu.wordpress.com/despre_mine/

https://ec.europa.eu/commission/2014-2019/cretu/blog_en


(Actrita si publicista Nouria Nouri,alaturi de marele artist GORAN BREGOVIC )

LA MULTI ANI ,ACTRITEI SI PUBLICISTEI NOURIA NOURI !

(pentru cititori pasionati de monden,fosta sotie a cantaretului DANIEL IORDACHIOAIE) !

marin mihai(spania)

Actriţă, realizator de emisiuni radio, publicist comentator;

A absolvit Liceul Pedagogic si Academia de Teatru şi Film „I.L.Caragiale” din Bucureşti, secţia actorie, cu media 10, clasa prof. Gelu Colceag si Ion Cojar; CITESTE ,AICI:

https://nouria.wordpress.com/cv/

*********************CANTECELE NEMURITOARE DE ACASA………………………………..

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

________REVISTA ´´Hai,Romania !´´ va prezinta TRUPA KRONOS

 

Kronos din Buzau,perlele lansate , in 2011,de  Constantin Ungureanu (Grupul folcloric ´´Nemuritorii´´)

KRONOS – Maicuta cu chip divin

GIGI BECALI IMPREUNA CU MAMA SA
GIGI BECALI IMPREUNA CU MAMA SA

25 IUNIE.Marin Mihai (SPANIA) UREZA LA MULTI ANI  DOMNULUI GIGI BECALI ,

PATRONUL  ECHIPEI DE FOTBAL STEAUA BUCURESTI !  HAI,STEAUA !…HAI,ROMANIA ! :)

 KRONOS (Irina,Andreea si Alina) – Cantec pentru parinti :

KRONOS – A CAZUT FRUNZA DE NUC :

KRONOS – Hai, viata ,viata :

 KRONOS – Vreau sa merg la mare:

Alina Elena Barbu a parasit trupa Kronos

alina elena barbu-trupa kronos

IRINA,ANDREEA SI MIHAELA

Kronos si-a schimbat componenta.Prin plecarea Alinei,in trupa a venit Mihaela .Anuntul a fost facut ,recent,pe https://ro-ro.facebook.com/KronosBandOficial

Lansată în toamna lui 2011, trupa Kronos este cea mai bună trupă etno din Buzău, cu un real succes la publicul amator de muzică şi distracţie. După 4 ani, în care Andreea, Alina şi Irina au bătut ţara în lung şi în lat să îşi cînte muzica şi să guste succesul, a venit timpul să se despartă. Alina a fost înlocuită de Mihaela, o tînără elevă a Liceului de Artă Margareta Sterian.

Trio-ul feminin de la Kronos are de două săptămîni încoace o nouă consistenţă. Mihaela este cea care se alătură Irinei şi Andreei,după plecarea Alinei din trupă. Tînăra este clasa a XI a la Liceul de Artă Margareta Sterian, la clasa de canto, secţia pian şi vioară.Este fostă elevă a profesorului Constantin Ungureanu, cel care păstoreşte trupa aceasta şi care are grijă de fete ca de copiii săi.

Pornesc la drum în noua formulă cu ideea că aceasta este reţeta perfectă pentru a continua ce au început. Trupa a reuşit de la lansare să aiba un traseu ascendent rapid. Au lansat deja 3 albume şi
urmează la finele acestui an şi următorul album. Au înregistrat deja piese noi pentru care vor filma în această vară cîteva videoclipuri şi au agenda plină de concerte. În weekend au cîntat în Buzău, la
Ruşeţu şi au mers în concert şi pe lîngă Botoşani şi Vaslui. Pe listă sînt cîntări în număr mare în zona Moldovei şi în alte locuri din ţară, pînă în noiembrie.

Dulce Pontes , regina muzicii fado care l-a impresionat pe scriitorul Paulo Coelho, revine in Romania!


     https://i1.wp.com/projectevents.ro/media/k2/items/cache/4e0d2946bafc44e656cf2886c0b75bb2_XL.jpg

„O voce splendida” – La Republica (Italia)
„Emotii autentice” – La Vangarda (Spania)
„Artizana noului fado, mostenitoare a Amaliei Rodriguez si a lui Jose Afonso, prin interpretarea sensibila si autentica, in spiritul traditiei portugheze muzicale si poetice” – (Premio TENCO – Italia)
„Vocea care rescrie nostalgia” (El Mundo – Spania)

.59cef-aplausos

Marin MIHAI (Spania) : ´´ E atata strigare,nostalgie si dor (portughezul´´saudado´´ ?) in interpretarea si cantecele reginii muzicii fado- Dulce Pontes,incat vantul si marea se fac ecoul ei ,ii duc vibratia sufleteasca spre inima   inlacrimata sau indragostita a lumii. Ea doineste din toata fiinta,nu ai cum sa ramai de piatra. Rezonezi cu  bucuria si tristetea  glasului ,la emotia transmisa de  cantecele fermecatoarei dive lusitane´´

…………………….

Regina contemporana a muzicii fado – Dulce Pontes a raspuns invitatiei lansate de Project Events, turneul sau urmand sa treaca si prin Romania. Artista portugheza va concerta in aceasta toamna la Bucuresti. Cunoscuta cantareata ii va incanta pe fani cu vibrantele acorduri portugheze ale pieselor „Caminhos”, „Canção Do Mar”, „Fado Português”.

Concertul va avea loc pe data de 27 Octombrie 2015, la Sala Palatului, incepand cu ora 20.00,conform unui comunicat de presa remis Revistei ´´HAI,ROMANIA!´´ de catre organizatorul PROJECT EVENTS ROMANIA.

 

Solista portugheza Dulce Pontes s-a nascut in Montijo, Portugalia, in 1969. Artista a cochetat cu mai toate stilurile muzicale, cantand pop, rock, jazz, muzica clasica si traditionala. In 1991, a castigat Festivalul National de Cantec al Portugaliei si in acelasi an a reprezentat Portugalia la Eurovision. Fiind o nationalista, a promovat din prima clipa a afirmarii muzica fado, considerata in acel moment „decedata”. A fost repede clasificata ca si succesoarea de drept a extraordinarei cantarete Amalia Rodrigues, sufletul fado-ului, Dulce declarandu-se de nenumarate ori o mare admiratoare a muzicii acesteia.

Primul sau album, „Lusitana”, a fost lansat in 1993, iar in anul urmator a ajuns pe piata albumul „Làgrimas”, material ce a consfintit consacrarea solistei la nivel mondial. Cu acest al doilea album, Dulce Pontes a devenit un star mondial. Concertele ei din Spania, Franta, Belgia, Olanda, Germania, Italia, SUA, Japonia si Brazilia au dovedit lumii ca muzica portugheza trebuie asezata la loc de cinste in topurile mondiale. Albumul Lagrimas a fost unul dintre cele mai bine vandute din toate timpurile in Portugalia, iar melodia „A Cancao do Mar” a ajuns si la Hollywood, pe coloana sonora a filmului „Primal Fear”, film ce il are in distributie pe Richard Gere, si nu oricum, ci introdusa de producatorul Gregory Hoblit de patru ori pe coloana sonora. Melodia: „Canção do Mar” (Cantecul marii) este o melodie lansata initial de Amália Rodrigues in 1955, apoi preluata si de alti artisti din intreaga lume: Valentina Félix, Sarah Brightman, Chenoa, Chayanne, Hélène Ségara, Milva, Mando, etc.

 

Dulce are un stil propriu de interpretare a fiecarei melodii, un stil unic si de neuitat – stilul Dulce Pontes.

Stilul ei aparte si amplitudinea ei vocala ii permit sa interpreteze cu succes rock fado sau chiar un cantec cu inflexiuni africane. Dulce este un artist complet de talie mondiala, calitatiile ei fiind extrem de cameleonice, complete si variate. Dulce a experimentat cantece intr-o mare varietate de limbi, chiar si in berbera. Artista a colaborat cu artisti de prestigiu, precum José Carreras, Cesária Évora si

Andrea Bocelli, dar si cu celebrul compozitor italian Ennio Morricone.

Paulo Coelho, spune despre muzica ei ca „… te face sa simti nevoia sa o impartasesti cu cei ce ii iubesti, dar si cu restul de univers tacut si intens ce ne inconjoara”. „Concertele sunt cele mai fericite si intense momente din viata mea… Este senzatia de a avea un dar divin… O ratiune pentru a trai” spune Dulce Pontes despre darul de a canta fado.

Pentru informarea cititorilor sai,Revista ´´HAI,ROMANIA!´´ adauga la aprecierile lui Paul Coelho ,ceea ce afirma marile publicatii despre Dulces Pontes :

„O voce splendida” – La Republica (Italia)
„Emotii autentice” – La Vangarda (Spania)
„Artizana noului fado, mostenitoare a Amaliei Rodriguez si a lui Jose Afonso, prin interpretarea sensibila si autentica, in spiritul traditiei portugheze muzicale si poetice” – (Premio TENCO – Italia)
„Vocea care rescrie nostalgia” (El Mundo – Spania)

Pentru toti fanii care doresc sa o vada si asculte live pe regina muzicii fado, biletele au fost puse in vanzare pe 25 Iunie 2015 si se pot achizitiona din urmatoarele locatii: Librariile Librarium si Eminescu, Sala Palatului, magazinele Flanco, Domo, Vodafone, Orange, Carrefour, Palatul National al Copiilor si magazinul BiletFan – Statia de metrou Unirii 1. Lista magazinelor din alte orase ale tarii se gaseste aici. Cei ce doresc sa comande biletele online o pot face de pe: BILETOO.ro, BILET.ro, BLT.ro, BILETE.ro, MYTICKET.ro, EVENTIM.ro, TICKETSTORE.ro, TICKETNET.ro sau SALAPALATULUI.ro!

Preturile biletelor pentru spectacolul din 27 Octombrie 2015 sunt urmatoarele:

–   250 lei (categoria VIP)

–   200 lei  (categoria 1)

–   150 lei (categoria 2)

–   100 lei (categoria 3)

–   50 lei (categoria 4)

~~Concertul „DULCE PONTES” va avea loc pe 27 Octombrie 2015 la Sala Palatului din Bucuresti si este organizat de Project Events.~ (by MARIN MIHAI,Spania)

Dulce Pontes-Canção do Mar (videoclip oficial)


DUETUL MUZICAL DULCE PONTES SI MARCEL PAVEL,LOCUL 1 IN TOPUL BEAT 100 DIN MAREA BRITANIE,LA SECTIUNEA CLASICA ,CU  ´´O MARE TU´´

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cAgentia de presa mondena scria in luna martie 2015:

Marcel Pavel a ajuns sa domine un clasament muzical din Marea Britanie. Meritul in are duetul pe care l-a interpretat alaturi de artista portugheza Dulce Pontes, in cadrul concertului pe care aceasta l-a sustinut recent la Bucuresti.

marcel-pavel-dulce-pontes

Marcel Pavel s-a numarat, luna trecuta, printre invitatii speciali ai artistei portugheze Dulce Pontes in cadrul concertului pe care aceasta l-a sustinut la Bucuresti.

Duetul interpretat de cei doi, „O Mare e Tu” a ajuns acum pe locul 1 intr-un clasament muzical din Marea Britanie. Este vorba de sectiunea „muzica clasica” a topului Beat100.

Dulce Pontes & Marcel Pavel -´´ O mare e TU´´ (live in Bucharest)

APARITII EDITORIALE:

https://i0.wp.com/armoniiculturale.ro/wp-content/uploads/2015/06/SGH-IUN-2015-1-660x261.jpg

LISTA LAUREATILOR FESTIVALULUI NATIONAL DE CREATIE LITERARA ´´BOGDANIA´´-Editia a IV-A, 2015


festivalul BOGDANIA 2015La  sediul AGIR din Bucureşti, s-a desfăşurat Gala laureaţilor Festivalului naţional de creaţie literară ´´Bogdania´´-ediţia a IV-A ,2015,organizată de Asociaţia cultural-umanitară ´´Bogdania´´ din Focşani , în parteneriat cu Cenaclul „Literar Ing” .
 
Concursul din acest an s-a desfăşurat în perioada 1 martie – 15 mai 2015, fiind iniţiat de Asociaţiei cultural-umanitară ´´Bogdania´´(condusă de poetul Ionel Marin din Focani),în vederea stimulării interesului pentru literatură română contemporană ,a respectului pentru valorile culturale moştenite ,pentru dezvoltarea spiritului competitiv şi a dorinţei de afirmare a tinerilor creatori,cu vârstă de până la 35 de ani.

La competiţia literară din acest an ,s-au înscris numeroşi condeieri din România şi R.Moldova,cu poezie,proză scurtă şi eseu .
Lucrările  au fost jurizate de prof. univ. Nicolae VASILE (scriitor , preşedintele juriului şi al Cenaclului Literar Ing,membru USR,din Bucureşti),Ionel MARIN (poet,preşedintele Asociaţiei ´´Bogdania´´şi red.şef al Revistei´´Bogdania¨¨ Focşani),Maria NICULESCU (actriţa , poetă ,membră USR,din Bucureşti),Vasile GROZA (poet, dramaturg ,memebru USR,din Bucureşti ),Lucian GRUIA (scriitor,critic literar membru USR,din Bucureşti).

Marţi,la sediul AGIR (Asociaţia Generală a Inginerilor din România) din Bucureşti, a avut loc Gala de premiere a câştigătorilor.

festival-bogdania-1-2013(foto din arhiva festivalului)
Va prezentăm LISTA LAUREAŢILOR FESTIVALULUI NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ ´´BOGDANIA´´,EDIŢIA A IV-A,2015 ,anuntata de Revistei BOGDANIA (www.revistabogdania.ro) :

SANY2392

 

(foto din arhiva festivalului)
Secţiunea POEZIE :

1. Premiul I- Perti Elena-Mădălina (profesoară,Timişoara)
2. Premiul ÎI-Stana Diana Cristina (elevă, Ploieşti)
3. Premiul III-Bălălău Ion-(elev, Chişinău )
4. Menţiuni:-Spac Mihai (Sucava) şi Ionescu Adrian-Marius ( Piteşti)

Secţiunea PROZĂ SCURTĂ :

1. Premiul I-Pârvu Bianca-Andreea(elevă,Buzău)
2. Premiul ÎI-Borcan Cristian ( Călăraşi)
3. Premiul III-Elevă Marin Georgiana-Mădălina(elevă,Întorsătură Buzăului)
4. Menţiuni:- Andrei Ov. Tudor ( elev,Bucureşti) şi Cruţ Andreea (studentă,Vlasinesti, jud. Botoşani)
Secţiunea ESEU :
1. Premiul I-Benea Lucia-Simona (Cluj )
2. Premiul ÎI- Grigoriu Iuliana (elevă, Buneşti, jud. Vâlcea)
3. Premiul III- Mândrea Andrei (elev,Galaţi )

Marele Premiu (Trofeul Bogdania) :MARINA CIOBANU (din Chişinău)

 

Asociaţia Cultural-umanitară ”BOGDANIA” cu sediul în Focşani, Str. Contemporanul nr. 28, cod 620065, judeţul Vrancea , organizatoarea festivalului ,editează ´´Revista Bogdania´´ (prinţ şi online) , acordă o atenţie deosebită descoperirii şi lansării tinerelor talente , promovării creatiillor scriitorilor şi artiştilor consacraţi,fiind deschisă permanent colaborării ,în favoarea culturii române.(by Marin MIHAI)

*****************************up date :

Dr. Michaela Al ORESCU

Data: 19.06.2015

Festivalul naţional de creaţie literară „Bogdania”, desfăşurat astăzi, 16 iunie 2015, în capitala ţării, organizat de ASOCIAŢIA CULTURAL-UMANITARĂ „BOGDANIA”, prin preşedintele său Ing. Ionel MARIN, în parteneriat cu Cenaclul scriitorilor ingineri din AGIR, sub conducerea Prof. univ. dr. ing. Nicolae VASILE, la Sediul AGIR din Bucureşti B-dul DACIA, nr. 26, prin Festivitatea de premiere a celor mai talentaţi participanţi în competiţie.
Festivalul BOGDANIA deşi iniţiat în judeţul Vrancea, la FOCŞANI de poetul Ionel MARIN, constituie ecoul naţional, adună sub faldurile sale, condeie din ţară şi străinătate, într-o cunună a valorilor româneşti, atât de invidiate, uneori contestate mai ales sub aspect istoric dar şi cultural, tocmai de către unii lipsiţi de istorie şi cultură proprie…

Valorile româneşti, dezvoltate pe parcursul istoriei acestui neam, unele dintre ele depăşind creaţii din lume, recunoscute sau nu…, sunt explicabile prin străvechimea acestui neam, care a lăsat – genetic – o solidă moştenire, prin frumuseţea, bogăţia şi diversitatea naturii care a oblăduit viaţa acestor oameni, cu toate izbânzile şi vicisitudinile desfăşurate în timp. Loviţi din multe direcţii, dar dezorientaţi şi din interior, românii vor supravieţui prin cultura lor străveche şi cultivată astăzi în toată ţara, călcând peste nedreptăţile administrate de străini sau de ai noştri „rătăciţi”…

Un astfel de Festival ca cel organizat de Asociaţia cultural-umanitară „BOGDANIA” tinde să îmbrăţişeze mai ales pe creatorii tineri, pe care îi stimulează prin premii şi diplome, prin cuprinderea lor în paginile revistei de cultură Bogdania dar şi antologiei „Aripi spre zbor”, pregătind noi generaţii care vor duce mai departe flacăra tezaurului românesc.

Domnul Ionel Marin afirma că s-au înscris în total 40 de concurenţi (din 23 judeţe ale ţării, din Bucureşti şi 3 tineri din Republica Moldova). În acest an, pentru prima dată, Marele premiu este câştigat de un concurent din Moldova de dincolo de Prut, de domnişoara CIOBANU MARINA studentă la Facultatea de jurnalism din Chişinău.

Pe lângă tinerii premiaţi s-au acordat şi numeroase Diplome de excelenţă şi premii din partea Asociaţiei Bogdania dar şi a revistei Bogdania. Au primit, cu mare bucurie, personalităţi ale literaturii şi culturii printre care: Prof. dr. ing. Mihai Mihăiţă, Prof. univ. Nicolae Vasile, Acad. Cristian P. Bălan, Dr. Michaela Orescu, Vasile Groza, Maria Niculescu, Lucian Gruia, Dr. ing. Ovidiu Ţuţuianu, Dr. ing. Ioan Ganea-Christu, Mihai Antonescu, Maria Filipoiu, Doina Bârcă, Anghel Hotu, Rodica Magdan, Claudia Muntean şi fam. Dan şi Florina Paulopol. Tinerii care au citit din poezii ori fragmente din eseuri sau proză scurtă au făcut dovada onestităţii şi exigenţei Juriului ediţiei a IV-a format din personalităţi ale culturii şi scriitori consacraţi:
* Prof. univ. Nicolae VASILE, scriitor, preşedintele Cenaclului „Literar Ing.” şi al juriului.
* Maria NICULESCU, poetă, membră a Ligii Scriitorilor Români.
* Vasile GROZA, poet, dramaturg, membru Uniunea Scriitorilor din România.
* Lucian GRUIA, scriitor, critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România.

* Ionel MARIN, poet, preşedintele Asociaţiei cultural-umanitare Bogdania şi al revistei de creaţie şi cultură Bogdania. Astăzi, personal, domnul Ţuţuianu şi alte persoane au vorbit elogiativ despre revista Bogdania, care permanent vine cu noutăţi, prezintă articole şi creaţii valoroase ale scriitorilor din ţară şi din străinătate. Este o revistă de cultură serioasă, primitoare şi care promovează, permanent, tinerele condeie.
Felicităm pe organizatorul acestor manifestări de cultură, dl. ing. Ionel MARIN pentru imensa muncă depusă şi mulţumim colaboratorilor sprijinitori reprezentaţi prin dl. prof. univ. dr. ing. Nicolae VASILE, angrenat în slujba aceluiaşi nobil demers.

by Dr. Michaela Al ORESCU

revista bogdaniarevista bogdania

Au apărut numerele 9-10 (martie-aprilie) al revistei de creaţie literară şi cultură BOGDANIA (Focşani)

http://revistabogdania.ro/pdf/Revista-Bogdania-nr-9-10-martie-aprilie-2015.pdf

Redactia Revistei BOGDANIA-

 Revista de creaţie şi cultură “BOGDANIA”

Redactor şef – Ing. Ionel MARIN

Membri de onoare:- Acad. VALERIU D. COTEA, membru titular al Academiei Române; – Prof. CRISTIAN PETRU BĂLAN (SUA), membru al Academiei Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte.

Colectivul redacţional: Gheorghe A. Stroia; Nicolae Lupu; Katia Nanu; Lucian Gruia; Mihai Marin(Spania); Ilarion Boca; Năstase Marin


https://i1.wp.com/www.agir.ro/images/banners/supliment_literar.jpg

http://www.agir.ro/literar-ing/

2013.La 1 aprilie a.c., a avut loc, la sediul Asociatiei Generale a Inginerilor din Romania (AGIR) din Calea Victoriei nr 118, sedinta de constituire a Cercului Literar al Scriitorilor Ingineri, sub denumirea de „Literar-Ing“. Initiativa este menita sa sustina activitatea si imaginea inginereasca din Romania si prin alte mijloace decat cele pur profesionale, pentru dezvoltarea dimensiunii culturale a personalitatii inginerului. Acest cerc vine sa completeze activitatile cultural-artistice existente in cadrul AGIR – Orchestra Inginerilor, Corul Concertino si Cercul Inginerilor Epigramisti.
La reuniune au participat: Nicolae Vasile, Constantin Raduti, Ioan Ganea-Christu, Gheorghe Indre, Alexandru Pacioga, Titi Turcoiu, Corneliu Berbente, Gheorghe Manolea, Nicolae Doftoreanu, Artemie Vanca, Ovidiu Tutuianu. La prima sedinta s-a stabilit conducerea Cercului literar: Presedinte – Nicolae Vasile; Vicepresedinte – Gheorghe Indre; Secretar – Ioan Ganea-Christu.
Intalnirile Cercului vor avea loc lunar, in a 3-a zi de marti a lunii, la sediul AGIR din Bdul Dacia nr 26, Sala Nicolae Vasilescu-Karpen, et. 1. Cercul este o structura deschisa si pentru alti colegi care vor dori sa participe in viitor.

…….–––––––––––––––––––……………………………

REVISTA HAI,ROMANIA …MUZICA , PICTURA,POEZIE,SCULPTURA :

REVISTA HAI ROMANIA-MARIN MIHAI-SPANIA

 IN MEMORIAM MIHAI EMINESCU

(n.15 ian 1850-d. 15 iun.1889)

MIHAI EMINESCU-PICTURA DE ALEXANDRU DARIDA-CHICAGO-SUA

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

 

Aurica Basarabeanca(voce) feat. Nicolae Jelescu(recitare) : „Floare albastră”.https://yt3.ggpht.com/-sE_VMRgDyz4/AAAAAAAAAAI/AAAAAAAAAAA/8HePaSJXjbA/s100-c-k-no/photo.jpgMusic by Adrian Beldiman (tanar compozitor,realizator si prezentator de emisiuni la RADIO MOLDOVA din Chisinau).FELICIDADES !

 https://mihaimarin.files.wordpress.com/2014/03/cristian-petru-balan-sua-sculptura-mihai-eminescu.jpg?w=400

 

Pe data de 12 iulie 2014, în faţa Casei de cultură „Mihai Eminescu” din oraşul Boldeşti-Scăieni, jud. Prahova, prof. Cristian Petru Bălan din Chicago, SUA, a postat un mare grup statuar „MIHAI EMINESCU-VERONICA MICLE”, cu busturile sculptate de el în America, prezentând pentru prima oară pe cei doi mari romantici aşezaţi împreună
Pe data de 12 iulie 2014, în faţa Casei de cultură „Mihai Eminescu” din oraşul Boldeşti-Scăieni, jud. Prahova, prof. Cristian Petru Bălan din Chicago, SUA, a postat un mare grup statuar „MIHAI EMINESCU-VERONICA MICLE”, cu busturile sculptate de el în America, prezentând pentru prima oară pe cei doi mari romantici aşezaţi împreună

 

 

 

 

Resultado de imagen de REVISTA ARMONII CULTURALE

Resultado de imagen de REVISTA CONFLUENTE LITERARE

https://i0.wp.com/revistabogdania.ro/wp-content/themes/revista/images/revista-bogdania-2.jpg

 afise-evenimente :

LA MADRID ,DE SANZIENE,PURTAM IA CU PLACERE (EDITIA I ,2015)

Editorial.MARIA DIANA POPESCU (Germania): Charles are fantezii „erotice” cu Transilvania noastră


PDF Imprimare Email
Revista HAI,ROMANIA-Maria Diana Popescu (Germania)

 

 2014-Premiul I pentru carte de presă al UZR -Uniunea Ziaristilor din Romania
• MARIA DIANA POPESCU
pentru volumul „Daţi-mi ţara înapoi!”,
Editura TIM, Reşiţa, 2013Maria-Diana-Popescu_-_Dati-mi-tara-inapoi
…………………….

Charles are fantezii „erotice”

cu Transilvania noastră

Globalizarea păcătoasă a dat peste cap normalitatea în care trăiau oamenii României. Batalioane de şarlatani-„diplomaţi” au venit în Ţara noastră să cumpere pe mai nimic pămînturi, bogăţii ale solului şi subsolului. Cea mai mediatizată manipulare asupra căreia trebuie să fim cu multă băgare de seamă este aciuarea tot mai acaparatoare pe teritoriul Transilvaniei noastre a prinţului Charles. Monarhia britanică continuă să bîntuie suveranitatea altor state, însă după dispariţia reginei Elisabeta a II-a, sigur, Australia va fi prima ţară care va dori să devină Republică. Aşa săraci cum au ajuns în postdecembrism, jigniţi de englezi cum că ar fi necivilizaţi, românii ar greşi nebuneşte să cadă pe spate de extaz sau să sărute dreapta unui prinţ străin, ca slugi preaplecate pentru cîteva pence. Charles a găsit loc de refugiu într-o Ţară încăpută pe mîna unor politicieni de conjunctură, uşor de dus cu preşul. Ardealul e pămînt românesc şi aşa va rămîne în veci! Nu vom accepta ca România să fie din nou ciopîrţită. La ce-i trebuie prinţului o duzină de cocioabe? De locuit nu poate locui în mai multe deodată şi nici pe lumea ailaltă nu le poate lua. Ca să nu mai poftească la condiţiile bio din casele vechi româneşti, îi sugerez lui Charles să-şi înlocuiască saltelele luxoase, acţionate de telecomandă, cu nişte paturi de scînduri şi saltele ecologice de paie.„Săracul”, vrea să fie principe al Transilvaniei!Charles de... Transilvania

Nu v-aţi întrebat ce face prinţul cînd vine în Ardeal? Ascultaţi cu atenţie şi spuneţi tuturor: atunci cînd e plictisit de zbenguială cu Dracula prin codrii noştri, Charles scrie cronici literare la cărţile lui Mircea Cărtărescu, cel care cu mare talent literar s-a exprimat ţigăneşte pe seama reginei Angliei! Prezenţa tot mai insinuantă a lui Charles în Transilvania noastră, vrută şi de alţii, e un semn explicit pentru cei care au minte să-l priceapă. Să nu uităm că Charles este rudă cu ex-regele Mihai! Ungaria face presiuni uriaşe la forurile U.E. şi la toate marile cancelarii occidentale, Kossovo vrea şi ea independenţa, iar preşedintele nostru dansează după melodia sugerată. În martie 2015, Parlamentul European a adoptat un raport în care cere din nou României şi altor patru state „refractare” din blocul comunitar – Grecia, Slovacia, Cipru şi Spania – să recunoască independenţa fostei provincii sîrbe. Să nu permitem ca următorul pas să fie Transilvania noastră! Atunci, de ce n-am cere şi noi înapoi de la Ucraina: Basarabia – pînă jos, cu judeţele de la gurile Dunării, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa?! Încetaţi cu propaganda pentru acest prinţ străin! După cum se trag sforile la Bruxelles, „dragostea” lui pentru Ardeal are un scop prestabilit: „săracul” de el, vrea să fie principe al Transilvaniei. Să nu uităm că acest prinţ bătrîn şi neliniştit este autorul sintagmei „Ţinutul secuiesc”, care a inflamat destule spirite. Nu există un ţinut secuiesc, iar guvernanţii români, dacă vor să nu fie alungaţi cu pietre, trebuie să nu accepte niciodată preacurvia unui tîrg de dezintegrare a României, sub invocatul pretext viclean al autonomiei! La ultimul nostru recensămînt, fabulosul număr al secuilor din România a fost… 150. Aşadar, care ţinut şi al căror secui?Odioasa ideea a regilor de a aduna bogăţii pe spinarea mulţimilor care trudesc(Potrivit cotidianului http://www.gandul.info,Charles de Wales, prinţul moştenitor al Coroanei Marii Britanii, deţine în România cel puţin zece locuinţe aflate în proprietate personală sau prin intermediul Fundaţiei „Mihai Eminescu Trust”. Însuşi preşedintele Traian Băsescu i-a spus prinţului, în glumă, că o să aibă „un stat întreg, în curând”.Vezi harta proprietatilor in Romania ALE printului britanic.-Revista HAI,ROMANIA ! )
Prinţului îi surîde aurul de la Rosia Montană şi poate feudalizarea şi să nu care cumva să credeţi că va avea milă şi înţelegere faţă de poporul român, cum nu a avut milă nici de prinţesa Daiana! Prinţul e îndrăgostit de Transilvania, nu de România. Acolo sînt resurse naturale de toate felurile, de o bogăţie inestimabilă, pajişti cu flori, pămînt roditor, irigare naturală, resurse de apă potabilă și o imensă bogăţie de ape minerale! România e ca o femeie frumoasă, cuminte şi bogată, dar, măritată cu forţa, a încăput pe mîna unui schizofrenic care o răpune în bătaie şi o supune la tot felul de umilinţe. Prinţul Marii Britanii să nu uite un lucru: frumuseţile şi bogăţiile locului nostru, tezaurul solului şi subsolului, codrii seculari prin care se plimbă ca vodă prin lobodă, sprijinit în toiag, sînt ale Patriei Române şi nu pot fi cumpărate angro, cu doi sfanţi. Niciodată regilor nu li s-a părut odioasă ideea de a aduna bogăţii pe spinarea mulţimilor care trudesc. Însă, cît ai noştri vor dormi în front sau li se va cere a se preface că dorm, prinţul Marii Britanii devine rentabil intereselor sale, nicidecum ale României. În concluzie, cu profilul său de Moş Crăciun binevoitor şi nevinovat a aterizat pe tărîmuri româneşti cu interese şi scopuri precise, fără nicio legătură cu viaţa, problemele şi năzuinţele oamenilor locului, fiind susţinut propagandistic de „frații” maghiari să împînzească Transilvania, „pas cu pas” cu proprietăţile cumpărate. Acum rămâne strict problema noastră, a românilor, dacă vom accepta un asemenea implant colonizator, un om care se dă de ceasul morţii, invocînd iubirea pentru Transilvania, pe care o visează ca nouă perlă a coroanei. Dacă prinţul colonizator s-a îndrăgostit nebuneşte de Transilvania şi nu mai poate dormi decît în braţele ei, după jumătate de an de guvernare, preşedintele Iohannis are o singură mare dragoste: puterea. De cînd feisbucul l-a „ales”, gîndirea sa strălucită, (in)capacitatea sa de sintetizare a meandrelor şi isteţimea alegerii excursiilor externe m-au umplut de „respect”. Să trăiţi bine, domnule preşedinte! Vînzătorii de ţară îşi pot face meseria liniştiţi sub nemijlocita dumneavoastră oblăduire!by MARIA DIANA POPESCU (GERMANIA)-pentru Revista HAI,ROMANIA !****************************************************

*********FINALA ROMANII AU TALENT-PRO TV-12 06.2015

Castigatorul „Romanii au talent” 2015:

Grupul SpeedCubing a castigat

premiul de 120 000 de Euro

Castigatorul  Romanii au talent  2015: Grupul SpeedCubing a castigat premiul de 120 000 de Euro 

Editorial.CRISTIAN LISANDRU : Cum a căzut Români(c)a pe spate ,fiindcă Jonannis dă poporului carte și circ


Extaz. Behăială. Temenele. Flash-uri. Discursuri. Primul pas. Pas cu pas. Încă un pas. Pa și pusi! Avem un Hemingway la Cotroceni și habar nu aveam de asta, mai ales că – la cum și cât se scrie pe aceste meleaguri binecuvântate literar – cu toții purtăm în geantă, pe lângă tabletă și e-book, reconfortantul „sindrom al scrisului”. Poate de aceea ne și doare capul, uneori, însă nu realizam amploarea pe care o ia plăcuta boală și credeam că ni se trage de la fenomenele atmosferice scăpate de sub control.

Faptul că Johannis scrie cărți nu e o calamitate. Va mai răsări iarba și în primăvara următoare, o să ningă la iarnă, ploile toamnei vor fi prezente la datorie, copiii vor face oameni de zăpadă, guvernul va inventa alte artificii pentru a demonstra că lucrează, Moș Crăciun va semna condica, Rapidulețul se va fi acomodat deja cu atmosfera deprimantă a diviziei secunde. Plus că Johannis nu dă tonul la cântec, cum se spunea în armată. N-a inventat nici fusta mini, nici apa caldă, nici ciorapii-plasă și nici mersul pe jos. A scris și nea Ilici, a scris și Constantinescu, probabil că Băse ține și el ceva la sertar, între pachetul de Kent și brichetă. Poate un volum despre cum se toarnă uischeanul în pahar, mai ales că acolo nu constă totul în cum și cât bei, ci și în numărul cuburilor aruncate în pahar sau în nivelul pe care trebuie să îl atingă licoarea respectivă. Delicioasă, de altfel. Dar metodologia de lucru nu e pentru orice fraier. E cu schepsis. Iar Băse ar putea să țină și conferințe despre asta, trecând prin toate județele patriei și ajungând, eventual, și dincolo de granițe.

Mă oripilează, însă, dansul slugoilor din jurul lui Johannis. Pupătorii fundului prezidențial mai au puțin și-l propun pe actualul președinte la Premiul Nobel pentru Literatură, astfel încât Breban sau Cărtărescu vor fi obligați să-și sugă deștele a pagubă. Priviri languroase, clipiri sugestive, tăceri pline de respect în momentul în care autorul de la Cotroceni vorbește despre ce și cum. Despre eforturile sale, despre bucata de viață pe care a prins-o între coperte, în nopți lungi de insomnie, atunci când alții sforăiau, iar el – omul providențial, omul talentat, omul lucrului bine făcut – trudea pentru a ne împărtăși impresiile despre lume și viață. Cei prezenți mai au puțin și lăcrimează. Poate fi inclus în scenariu și un oftat general în momentul în care auditoriul vizualizează travaliul scriitorului-președinte sau al președintelui-scriitor. Scârța-scârța pe hârtie, dar la nivel superior, asezonat cu spp-iști. N-ar fi exclus ca însuși Marele SPP să înființeze o direcție destinată a superviza distribuția și lecturarea obligatorie – sate, comune, orașe – a volumelor prezidențiale. Vânzări record, până și Stephen King va fi invidios, iar următorul volum din seria „Turnul întunecat” se va numi „Cronicile de la Cotroceni”, măcar să scoată și el ceva de pe

urma Johannis-ului minune care trudește pe toate planurile, inclusiv literar. Luminându-ne cu experiența sa proptită în paragrafe.

E jalnic. Și o dovadă în plus că nu ne săturăm să lingem, să ridicăm osanale, să facem statui – eventual cronici literare efervescente –, să deschidem ușa cu capul și să strigăm „Să trăiești, coane, dă-ne voie să-ți facem pantofii, suntem onorați”!

Răstimp, țara o duce tot prost. Dar și o carte e un lucru bun, nu? Nu schimbă realitatea socială, nu aduce o viață mai bună, nu mărește nivelul de trai – asta se va întâmpla, probabil, numai dacă președintele primește propriul guvern. Așa că Johannis, între două vizite protocolare și un zâmbet superior (care îl prinde așa de bine și demonstrează că noi, muritorii de rând, suntem mici, mici, mici, incapabil să descifrăm talentul prezidențial), poate să se pună serios pe treabă și să treacă la faza „roman”. De amor, de viață și moarte, de război și pace, de primă casă, de primă doamnă, de dor de primărie, de pădure și codul silvic, de of și aoleu etc. Aplaudacii sunt pe fază. Ei au fost și rămân întotdeauna o constantă națională. Iar Johannis se va umfla în continuare în pene și costum.

Cristian LISANDRU

https://lisandrulisandru.wordpress.com/

-pentru REVISTA HAI,ROMANIA !

––––-

–––INFOROES.COM

Asociația „Gente”, la cea de-a treia aniversare

INFOROES-SPANIA-RED.SEF VIOLETA NICULESCU-SEGOVIAAsociația hispano-română „Gente” (Oameni) din localitatea Quintanar de la Orden, provincia Toledo vă invită, sâmbătă 13 iunie, la aniversarea a trei ani de la înființare.

foto gente

Evenimentul va începe la ora 20.00 și va avea loc în Sala de Epoziții „La Ermitilla”, din strada Concepcion.
Cu acestă ocazie, va fi inaugurată o expoziție ce va ilustra activitățile asociației de la înființare până în prezent.

Pe durata evenimentului vor fi proiectate materiale audio-vizuale despre asociație, cu scopul de a evidenția importanța integrării românilor în contextul social-cultural spaniol.

De asemenea, asociația îi va acorda lui Arturo Rojo Sierra, redactor la radio „Surco Castilla-La Mancha” o distincție, iar membrii „Gente” vor primi noile carnete.
Intrarea este liberă.

(Sursa: http://www.inforoes.com,RED.SEF VIOLETA NICULESCU )

*********recomandari REVISTA HAI,ROMANIA !–MUZICA__________

REVISTA HAI ROMANIA-MARIN MIHAI-SPANIAMeghan Trainor – All About That Bass

…………………………………………………………..HAI,ROMANIA ! :) …………………………………..

UMOR :)::::CLUBUL DE COMEDIE :

Ai lu’ Gorobete Radu Gabriel, Marius Florea Vizante, Maria Buza :)

Editorial.MARIA DIANA POPESCU (Germania) : Klaus Iohannis a picat în literatură ca bomba la Hiroshima !


Maria Diana PopescuCultura şi literatura română se află în pragul unei demult aşteptate revoluţii, generată de super talentul scriitoricesc al preşedintelui Ţării. Să nu fie de deochi! Tace, scrie şi citeşte atunci cînd trebuie să vorbească. Şi cît de mirific şi nevinovat trăieşte inegalabilul scriitor Werner Klaus Iohannis în lumea laicurilor de pe feisbuc! Cu ce hobby măreţ şi-a cheltuit primele luni de mandat! Bravo! Are sfătuitori, pe cinste, care-l îmbrobodesc nemţeşte. După „Pas cu pas” scoate de sub tipar „Primul pas”, deşi, invers se cădea a fi. Faimoasa scriitoare de origine germană, Anna Seghers editează în anul 1955 o carte exact cu acelaşi titlu, „Primul Pas”. Vine, aşadar, fireasca întrebare: cui aparţine dreptul de proprietate intelectuală asupra titlului? Cine a fost mai întîi? Oul sau găina? Seghers sau Iohannis? Asta, apropo de moda plagiatului. Volumul e deja un best-seller! Ca şi la primul, va fi cod roşu de cumpărători, aduşi, probabil, cu autocarele la stand. Ghinion! Maculatura tot pe oala cu lapte ajunge, în cel mai fericit caz. Sau, poate, se va vinde pe sub mînă, mai ştiţi? Cine sînt cumpărătorii? Cei care pînă în urmă cu cîteva luni habar n-aveau cine e Iohannis, dar au pus ştampila pe el doar ca să nu iasă Ponta. Trăiască feisbook-ul şi „serviciile”! Iar a doua zi, ca nişte mahmuri după o beţie, ştiau despre Iohannis doar că e „unul care a fost primar în Sibiu”. Inutil să ne mai întrebăm cînd are timp să scrie!

Cerem ecranizarea celor două cărţi ale Preşedintelui!

Cărţile publicate de aşa-zisele vedete, politicieni, preşedinţi, sînt scrise de oameni plătiţi special şi nu încape vorbă de valoarea scriiturii. Cum la noi se vinde tot ceea ce este promovat din belşugul iraţiunii, se cuvine să încadrăm cele două cărţi la secţiunea „strategie de marketing”. Cu paşii aceştia nemăsuraţi, sigur o va da în gropi. În afara postărilor pe feisbuc şi a excursiilor externe, preşedintele îşi umple timpul cu iluzia că ar fi scriitor. Fără doar şi poate, a fost ales ca să-şi ridice statui în propriile scrieri, nu pentru a conduce Ţara. N-are aptitudini! Aştept cu mult interes ecranizarea celor două cărţi, de ce nu?, şi un documentar, în serial, pe Discovery Science Channel ori chiar un pui de „Oscar”. Se poartă! Va fi coleg cu Cristian Mungiu şi va duce Ţara în ritm de 234, după dealuri.

Aşteptăm şi următoarele volume: „Paşi de melc”, „Di, di, di şi mai la pas”, „Un pas la stînga”, „Un pas înainte şi doi înapoi”, „Cu pas de front, înainte, marş”, spre „Ultimul pas”! Dacă nu s-a găsit nimeni să-i spună pe feisbuc cît de banală este scriitura sa, îi atrag atenţia, în calitate de cititor cu experienţă, că abia aştept momentul în care vreo instituţie culturală servilă să-l şi premieze! Nimic nu schimonoseşte atît de mult ca servilismul! Haideţi să citim împreună un pasaj din monumentalul volum: „Am descoperit, în toamna trecută, o mulţime de rude despre care nici nu am ştiut că există, dar care ne căutau ca să ne consilieze. Am fost cel mai sfătuit politician. Iar sfaturile au crescut în precizie după ce am ajuns la Cotroceni: ce trebuia neapărat să fac sau să nu fac. Acum parcă s-au mai liniştit, pentru că « binevoitorii » au văzut că nu funcţionează”. În faţa unor astfel de inspiraţii crescute în „precizie” şi „binevoire” nu mi-am mai putut stăpîni lacrimile şi am plîns ca un copil! Mă voi prăpădi de plîns, dacă peste cîţiva ani se va da, ca subiect pentru examenul de bac, una dintre celebrele opere ale lui Iohannis! Nu vor fi capabili liceenii să înjghebe o biată analiză pe o aşa măreaţă operă. Dar, ar scoate nişte perle de tot rîsul în lucrările lor, fiindcă materie primă ar avea din belşug. Şi-ar ieşi ceva de rîsu’-plînsu’…

Încrederea românilor în Iohannis s-a şubrezit simţitor, chiar dacă falsele sondaje îl indică în frunte

Vorbind cu seriozitate, fie-mi permis să ripostez, pentru că într-o astfel de scriitură, anemică în termeni, fragilă în fond, s-a intercalat o incredibilă confuzie între accident, fatalitate şi scopul care scuză mijloacele. Acest naiv amestec de planuri cere să fie pus la punct, ştiind cu toţii ce miraculos context îi conferă puterea, imaginea, prestigiul şi orgoliul unor determinante nepotrivite, care nu pot fi catalogate decît caricaturi metaforice ale unei individualităţi frustrate. Sub semnul tutelar al analizei, vorbesc despre un autor ale cărei scriituri, ca arie psihică, circumscriu excesului necizelat de idei, la care a lucrat „enorm” şi cu rezultate, practic, de necontestat pentru lada de uitare a istoriei literare; un scriitor aterizat în literatură ca bomba la Hiroshima în publicitatea plină ochi de vipuri false; un scriitor la urechile căruia probabil nu au ajuns încă acele stranii noţiuni despre diformitate, salt ilariant şi „refulare”. Literatura de calitate scrisă astăzi este aproape invizibilă. Ba chiar ajutată cu preacurvie să rămînă în sertare. Ce păcat, cultura nu avansează, ci doar sterilitatea, cărţile ridicole, pornografice şi cele cu miros politic. Președintele-scriitor ar trebui să fie tot timpul în gardă, mandatul se consumă repede, pînă la „Ultimul pas” mai sînt doar cîţiva paşi, iar încrederea românilor în Iohannis s-a şubrezit simţitor, chiar dacă false sondaje îl indică în frunte. Tot mai mulţi utilizatori din lista sa de feisbuc s-au convins că au de-a face cu o lipsă acută de simţ al ridicolului, pentru că la o conferinţă de presă a declarat că are peste un milion de „fani” pe feisbuc. A vrut să spună, susţinători politici, dar cum dovedeşte aproape mereu carenţe în folosirea corectă şi expresivă a limbii literare române, e de înţeles. Fani sînt ăia ai lui Michael Jackson. Nu poţi fi fan al unui preşedinte. Mîine-poimîine ne va rîde iarăşi în nas, spunîndu-ne că şi-a înmulţit averea din vînzarea cărţilor, cum, de altfel, a răspuns, întrebat fiind în campanie cu ce şi-a cumpărat casele: „cu bani din meditaţii”.

Un protest pentru ablaţiunea plăgilor din cultura timpului nostru

Şi un mesaj pentru „fanii” iubitori ai unei opere inflaţioniste, monumental de inutilă pentru piaţa literară, dar procopsitoare pentru autor: Nu fiți zgîrciţi! Literatura unui şef de stat costă! Dacă îl iubiţi cu multă umilinţă, faceţi „primul pas” şi mergeţi de-l cumpăraţi din tîrgul de carte. Dacă nu aveţi bani, împrumutaţi-vă la bănci! Adulaţi-i opera şi lăudaţi-o în fraze stupide şi linguşitoare! Criticii literari de bună credinţă n-ar trebui să se lase intimidaţi de gestul uşuratic şi imprudent al copertării unor dictări la citire, ce surghiunesc limba literară română şi genul epic. Revoltător să ştii că anumite cărţi valoroase ale unor scriitori contemporani şi oameni de ştiinţă sînt boicotate şi ţinute în anonimat, iar cele ale unui autor care joacă la miză maximă sînt tipărite în tiraje grele şi aşezate forţat pe primele rafuri din ţară şi din străinătate! Cum pe vremea preşedinţiei lui Băsescu vitrinele erau ticsite de Cărtărelul pornograf, preşedintele-scriitor în exerciţiu nu are nevoie de eforturi suplimentare. Va fi introdus şi în manualele şcolare, alături de orbitorul minţilor naive, iar noi nu vom fi în stare să declanşăm un protest pentru ablaţiunea plăgilor din cultura timpului nostru.

În concluzie, am tratat cu multă amabilitate „opera” unui scriitor, în acelaşi ton şi pe acelaşi calapod cu ziariştii care supralicitează încercările unui preşedinte de stat de a face literatură, bistulînd în cultura vremii. Cum spuneam altă dată, de la „să trăiţi bine” la „România lucrului bine făcut”, e aceeaşi ţeapă! Nu mai credeţi în sloganuri sterile, în scrieri puerile! Nu e normal să gîndim ceea ce ni se spune să gîndim!

footer

by MARIA DIANA POPESCU (Germania)

-pentru Revista HAI, ROMANIA !

https://mihaimarin.files.wordpress.com/2013/11/maria-diana-popescu_-_dati-mi-tara-inapoi.jpg?w=417&h=657

***********************UMOR :

DIVERTIS – Martorii Lui Pacala

*************RECOMANDARI REVISTA HAI,ROMANIA ! :

DORIAN  ,INTERPRETAND MELODIA LUI DANIEL IORDACHIOAIE,REMIXATA

Dorian – Mare albastra

MAREA NEAGRA-COSTINESTI :


https://i0.wp.com/www.prodiaspora.de/V5/images/ProDiaspora/News/Poze_Stiri/24_iunie.jpg

REVISTA ´´ARMONII CULTURALE ´´.VERSURILE SCRIITORULUI SI EDITORULUI GHEORGHE A. STROIA ,TRADUSE IN LIMBILE FRANCEZA, ITALIANA SI ALBANEZA ,DE VIRGINIA BOGDAN, LUCA CIPOLLA SI BAKI YMERI


VOLUMELE DE VERSURI ´´SUNT… VISEZ… RĂMÂN ´´ȘI ´´(C)RUG/ RUGĂ´´ ALE SCRIITORULUI ADJUDEAN GHEORGHE A. STROIA(COORDONATORUL EDITURII SI REVISTEI ARMONII CULTURALE ), TRADUSE ÎN LIMBILE FRANCEZĂ, ITALIANĂ ȘI ALBANEZĂ

https://i0.wp.com/armoniiculturale.ro/wp-content/uploads/2015/06/SGH_SVR_CRUG_FR_EN_ALB-660x284.jpg

La începutul lunii iunie, scriitorul adjudean GHEORGHE A. STROIA încearcă bucuria de a-și vedea două dintre cărțile sale traduse în limbile franceză, italiană și albaneză. Astfel, în colecția LIRIK a editurii ARMONII CULTURALE au apărut traducerile volumului de versuri Sunt… visez… rămân (Ed. Singur, Târgoviște, 2013) în limba franceză – Je suis… je demeure… je reste (152 pagini, traducere: Virginia Bogdan

prof.VIRGINIA BOGDAN) și

LucaCipollalimba italiană – Sono… sogno… resto (152 pagini, traducere: LUCA CIPOLLA). De asemenea, volumul (C)rug/ Rugă (Ed. Armonii Culturale, Adjud, 2014) beneficiază și el de traduceri în limba franceză – Oraison (72 pagini, traducere: prof. VIRGINIA BOGDAN) și limba albaneză – Lutje (72 pagini, traducere:

Baki Ymeri

BAKI YMERI). Volumele sunt în format 13 x 18 cm, manșetat, manuscris în oglindă, în ediție limitată.

https://i1.wp.com/fereastra.ro/images/com_director/clients/38_ico.jpgApariția acestor noi titluri de carte a fost posibilă prin susținerea financiară exclusivă a partenerului DAFERMANN BACĂU – manager DANIEL IUTIȘ, cu sprijinul YMAGECENTER IAȘI (care a îngrijit edițiile).

Urmează și traducerile în engleză, realizate de

Mariana SAVAprof. ELENA ANGHELUȚĂ BUZATU (SUA).

Poetul Gheorghe A. Stroia ne convinge că are darul de a crea poezii, pe care le scaldă într-o caldă lumină şi într-o undă de vibraţie născută din metafora rară care trezeşte în noi emoţia, trăirea în frumos şi armonie, ne înnobilează. Pentru că poetul se destăinuie cu o mare nobleţe, se adresează suav şi cu candoare sufletului nostru, poeziile sale devin o adevărată oază de linişte, o mare binefacere pentru cei însetaţi de frumos, de calm, de acele valori date omului din vremurile dintâi. Poezia sa are o muzicalitate liniştitoare, e de o aleasă bonomie, scrisă într-un grai domol, liniştitor. E o raritate ca în această epocă a vitezei, care ne dă senzaţia de vârtej, să întâlneşti un poet care se aşează pe marginea clipei pentru a adăsta să fie vizitat de imagini poetice rare, pline de farmec şi emoţie, pentru a le prinde în vârful condeiului. Frumuseţea poeziei lui Gheorghe A. Stroia, prin spiritul său solar, ne reconstruieşte fiinţa interioară, ne re-împrospătează sentimentele nobile. Valoarea volumului creşte şi prin inspirata alegere a unui fundal cu linii ca de fum pe fiecare pagină, un fum, poate ca cel al cădelniţei din timpul slujbei de duminică, fum care sugerează cel mai bine substanţa poeziei. Când ai terminat de citit poeziile lui Gheorghe A. Stroia, ai impresia că ai ieşit de la Sfânta Liturghie, din acel loc de unde poeziile sale îşi trag seva. (ELENA BUICĂ, Toronto, Canada);

**

Frumoasă carte şi ameţitoare printre fumurile gândurilor şi frământărilor tale interioare. Cursul lin al stofei mă duce cu gândul la melodia melancolică a psalmilor pe care îi auzeam în copilărie la biserica din Câmpeni-Deal. Dar, poezia ta transcede lamentaţia psalmică şi se înalţă pe coloane de curcubeu, sprijinind cerul îndoielii, pe care orice om îl are… Dincolo de aserţiunea cuvintelor, poezia ta e rugă, mulţumire, recunoştinţă, dragoste, izbândă, frumuseţe, legământ, fereastra spre cer, acolo unde sufletul fuge prin icoana răsăritului. (NICHOLAS BUDA, Florida – SUA);


Ilarion Boca

Am citit cu plăcere cartea poetului George Stroia, care urcă necontenit spre noi piscuri spirituale, dovedind sensibilitate, forţă artistică şi eleganţă în susţinerea discursului său poetic. Uneori, eşti acaparat de muzicalitatea cuvintelor alese cu grijă de poet, alteori, discursul său este tulburător prin gravitatea temelor fundamentale pe care le abordează. Atunci când aminteşte de părinții săi, simţi că întregul său Univers poetic freamătă de o nelinişte adâncă, iar când extrapolează spaţiile iluminate de iubire, poetul are ceva din uimirile copilului care descoperă lumea. Vorbim, aşadar, de un poet sincer, cu un timbru personal şi nu de împrumut, dar şi cu vocaţia revelării celor mai fascinante imagini, dintr-o lume în care poetul devine, în egală măsură, creator şi sol al creaţiei sale. (ILARION BOCA, Tecuci);


Abalasei-Donosa ConstantaFiecare poem este redat sub forma unor multiple nuanțe și sentimente ale rugăciunii prin: doriri, cuvinte simple, chemări, tristeți, extaz, gânduri tulburătoare îmbrăcate într-o aură tricotată din dragoste. Sunt convinsă că această carte are prețul ei unic cuprinzând pe deplin poezie smerită, cugetare care lipsește atât de mult semenilor contemporani, autorul tânjind zilnic după privirile Domnului, primind în schimb răbdarea cea bună și dreaptă: de a crea. La urma urmei, răbdare înseamnă credință în puterea binelui și a dragostei care este totodată motorul permanent al vieții noastre. Autorul cărții, Gheorghe A. Stroia, se orientează zilnic către rugă, și prin aceasta ne dă de înțeles că Dumnezeu și arealul în care existăm, este dragostea. (CONSTANȚA ABĂLAȘEI-DONOSĂ, Brăila).

Armonii Culturale

http://www.armoniiculturale .ro

Iunie 2015

https://i0.wp.com/armoniiculturale.ro/wp-content/uploads/2015/02/bannerRAC.jpg

****RECOMANDARI REVISTA ´´HAI,ROMANIA !

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

INFOROES-SPANIA-RED.SEF VIOLETA NICULESCU-SEGOVIA–––––MUZICA……………..Calin Geambasu Band

GREASE (YOU’RE THE ONE THAT

radio romanul 107,7 fm -madrid -spania

I WANT) – Calin Geambasu Band 

…………………….PICTURA DE VLADIMIR VOLEGOV ……………………..

Resultado de imagen de volegov

**************OMOR.PARDON,U M O R !

REVISTA´´ HAI,ROMANIA ! ´´ VA INVITA LA… HI,HI HI…HIHILARITATE :) ,

CU CARMEN HARRA (SCUZATI.CU ….CARMEN GARRA ),

ABURELIAN TEMISAN,

UN APOCALIPSOLOG

SI ALTE PERSONAJE

ALE GRUPULUI UMORISTIC ´´DIVERTIS´´

Sfârșitul lumii și Apocalipsa la interviu în direct – parodie Divertis


––––

DIASPORA.Romanca MIRELA BALAN cucereste Italia cu magia culorilor sale.A ajuns de la ingrijitor de batrani, la pictor foarte apreciat


MIRELA BALAN. Prin magia culorilor picturilor sale ,a cucerit  ITALIA  https://mihaimarin.wordpress.com
MIRELA BALAN. Prin magia culorilor picturilor sale ,a cucerit ITALIA https://mihaimarin.wordpress.com

´´Deși nu era nimeni cu mine, nu m-am simțit niciun moment singură. Arta mea era cu mine, tablourile mele îmi dădeau forța să stau în fața tuturor și să arăt cine sunt.Le-am spus tuturor că vin din România”-MIRELA BALAN

……                                                          

 

De la îngrijitor de bâtrâni, la pictor respectat în întreaga Italie

Bob Marley, Jimi Hendrix, Louis Armstrong, Marilyn Monroe. Parcă sunt aievea, în galeria unde expune Mirela. Un portretist pur-sânge, deosebit de apreciat în Italia. În România nu a auzit nimeni de ea. A trebuit mai întâi să lucreze ca laborantă la firme obscure din Huși, oraș de graniță al României.

E ca în povestea Cenușăresei. A tânjit la realizarea visului său de a deveni un pictor apreciat. Până acolo, a schimbat cearceafuri murdare. A suportant mirosuri și vorbe grele ca îngrijitor de bătrâni în Italia.

A spălat pe jos podeaua drumului către artă. Calea reușitei sale a fost pavoazată cu sacrificii și miros de sudoare. Povestea succesului ei conține drept ingrediente ambiția și puterea de a nu renunța la ceea ce îți place, în ciuda obstacolelor. Un exemplu în acest sens: Mirela Bălan, un român care a plecat în străinătate pentru a obține un câștig minim ca îngrijitor de bătrâni, dar care prin ambiție a ajuns un artist plastic cunoscut în toată Italia, având comenzi din toate părțile. De la cenușiul României la sclipirea succesului peninsular! Mirela a povestit pentru Jurnalul Național cum a reușit în viață, în ciuda faptului că printre culorile vieții sale predominante au fost la un moment dat negrul și griul. A pornit de jos, ajungând la un moment dat, după ce a renunțat la facultate, laborantă. În copilărie nu i-a fost deloc ușor. A început să picteze din clasa a IV-a, primul premiu la desen provenind din perioada gimnaziului. A pictat o perioadă, după care greutățile vieții au făcut-o să renunțe. A plecat însă în străinătate pentru a-și realiza visul. A strâns din dinți multă vreme pentru asta, dar nu a cedat nicio clipă. A trebuit să îngrijească zeci de bătrâni și bolnavi cu gândul la succesul său în viitor. Acum a împlinit cinci ani de când muncește în Italia și a reușit să aibă numeroase expoziții în orașe importante din Peninsulă, câștigând de partea sa atât publicul, cât și critici și specialiști de artă din Italia.

https://i1.wp.com/jurnalul.ro/pictures/2015/05/02/18504585.jpg

“Dacă vrei să obții ceva, trebuie să muncești pe brânci, până ai senzația că mori”

“Eu, copil fiind, am avut mereu senzația că cineva mă protejează, chiar dacă pare ireal ceea ce zic. Nu știu, o fi Dumnezeu sau vreo rudă de-a lui. M-am născut într-o familie foarte modestă. Am cinci frați mai mari decât mine. Mama mea nu era chiar tânără când m-a nascut și mi-a spus de câteva ori că nu era chiar bucuroasă de venirea mea pe lume pentru că era deja foarte greu cu cinci copii. Diferența asta de vârstă între mine și frații mei m-a determinat, cu mintea mea de copil, să-mi fac un fel de lume a mea. Eram un fel de “Niculae” din “Moromeții”. Îmi amintesc școala noastră modestă de cartier și “ghiozdanul” meu din clasa a-I-a, din carton, care nu era chiar nou ca la ceilalți copii, dar nu mi-a păsat deloc pentru că abia așteptam să merg la școală. Legat de desen, îmi amintesc că în clasa a patra stăteam în ultima bancă cu băieții când am realizat prima acuarelă, niște mustăți. Învățătorul nostru nu a fost prea încântat. M-a umilit, m-a scos în fața clasei, să râdă toți de mine. Prin clasa a VI-a am obținut premiul întâi la desen într-o tabără. Nu mi-au plăcut însă diplomele, nu mă interesau. La liceu, prin clasa a XI-a, am început să simt o atracție deosebită pentru pictură. Am început să desenez și să pictez de capul meu. Îmi amintesc și de prima expoziție personală în holul cinematografului “Dacia” din Huși. Era ceva pe vremea aceea! Din acel moment, mi-a rămas gândul numai la pictură, toată viața. Urăsc expresia sau mentalitatea „să fii în rând cu lumea”. Acest lucru m-a făcut să mă îndepărtez de multe ori de artă”. Însă din perioada aceea a liceului își amintește un sfat important primit de la profesorul său de matematică Gheorghe Hoha. “De la profesorul Hoha am învățat că trebuie să muncim pentru a obține ce vrem în viață. El avea o vorbă: “dacă vrei să obții ceva, trebuie să muncești pe brânci, până ai senzația că mori, dar să nu-ți fie frică. De murit, n-ai să mori“, își amintește Mirela.

https://i0.wp.com/jurnalul.ro/pictures/2015/05/02/18504583.jpg

Nu e bine “să fii în rând cu lumea”. A renunțat la facultatea de matematică, pentru pictură

“Am avut perioade când a trebuit să fiu „în rând cu lumea”, la fel ca ceilalți, și trebuie să recunosc că au fost perioadele cele mai grele și mai urâte din viața mea, chiar daca n-au fost chiar imposibil de suportat. În aceste perioade au fost zile și zile în care trebuia să fac cu totul altceva de ceea ce simțeam eu că-mi place, dar știam că trebuie. Mare greșeală”. Aceste amintiri sunt din perioada când Mirela a lucrat ca laborantă la firme hușene. Apoi a devenit studentă la matematică. A trebuit să renunțe pentru a-și urma visul. “Când eram studentă la matematică nu stăteam aproape deloc la cursuri. Stăteam mai mult la facultatea de arte, cu studenții de acolo, când se putea. Mă fascina lumea aia a lor, libertatea de care ei se bucurau. Rezultatele nu au întârziat să apară, am renunțat la matematică, voiam să mă fac pictor. Numai că n-am avut curaj să fiu “împotriva curentului”, cum se spune. Poate eram prea tânără, aveam 19 ani și n-am avut nici susținere din partea nimănui. Mai târziu am învățat că trebuie să ai curaj și încredere pentru a putea îndeplini un vis. Eu nu visam să devin celebră, voiam să am liniștea și pacea necesare pentru a realiza în culori ceea ce simt. Iubesc oamenii chiar dacă, ciudat, nu sunt o fire chiar sociabilă. Îmi place să citesc pe fața lor ceea ce simt ei : tristețe, bucurii. Sunt foarte atrasă de figura umană. Poate de aceea reușesc să fac portrete destul de bine. Soțul meu m-a ajutat mult să am încredere și m-a susținut atunci când am hotărât să mă pun “în fața curentului”. Am început să pictez. Nimeni nu vedea ceva serios în asta, dar, cu timpul, a început să le placă. Aveam multe comenzi și pictam și după imaginația mea. Au fost anii cei mai fericiți din viața mea. Eram liberă. Am avut un atelier în centrul orașului (Huși). Era un domn, Baltag, președintele unei asociații, care mi-a dat un spațiu și m-a angajat la acea asociație. A fost protectorul meu. Ani la rând am avut condiții să mă perfecționez, să acumulez experiență, dar după un timp spațiul acela i-a trebuit pentru altceva și a trebuit să plec”, povestește Mirela.

Plecarea în Italia pentru îndeplinirea visului

https://i1.wp.com/jurnalul.ro/pictures/2015/05/02/18504584.jpg“Când am venit în Italia aveam de gând să stau până îmi fac un spațiu al meu. Nu m-am gândit că o să fiu cunoscută ca pictor. Am luat-o de la zero, ca orice român care pleacă în Occident cu un buzunar plin de vise, nu de bani. N-am stat mult pe gânduri. Am trecut la treabă, iar aici “treabă” pentru femei străine e: ori stai cu bătrâni și-i îngrijești, ori stai în stradă. La început am stat patru luni cu o bătrână care era în stadiu de legumă. Și locuia într-o casă izolată. Italiana am învățat-o din cărți și dicționare la început.

https://i2.wp.com/www.vremeanoua.ro/wp-content/uploads/2015/04/Huseanca-Monica-Balan-pictorita-de-succes-in-Italia-5.jpg

Mi-a fost greu, dar am avut forța să rezist .N-am văzut acea bătrână ca pe o povară, ci ca un instrument cu care eu pot să-mi realizez visul. M-am înscris la un curs de asistenți medicali. Am fost acceptată, dar era foarte greu, pentru că trebuia să muncesc în același timp. Trebuia să învăț și italiana bine. Am avut o voință de fier. Am terminat printre cei mai buni. Eram chiar mult mai bună și decât italienii. Nici acum nu știu cum am reușit. La jumătatea școlii am și fost angajată la o casă de bătrâni. Acolo a fost și mai greu, pentru că erau 25, nu unul. Foarte greu, îmi venea să dau bir cu fugiții. Am crezut că mor cu tot cu bătrânii. Am terminat școala, eram calificată. Le-am demonstrat italienilor că noi suntem deștepți, că aveam obiceiul ăsta. Am început să fac desene cu portretele colegilor mei. Le făceam cadou, pentru mine era nimic. Mă întrebau dacă pot să le fac și în culori. Au început să apară și cu pozele rudelor și atunci le-am zis că trebuie să plătească ceva. Și asa, de la unul la altul, mi s-a dus vestea. Am vândut multe și mi s-a dus vestea până la persoane mai importante care mi-au propus să fac expoziții. Aici, fiecare primărie dintr-un oraș are o sală pentru expoziție sau alte manifestări culturale. Trebuia să fac mai multe tablouri. Cu fondul lor de la primărie mi-au cumpărat culori și pânze. Am rămas uimită. A fost punctul de plecare”.

Aripi ascuțite până la nori. Succes deplin.

https://i1.wp.com/jurnalul.ro/pictures/2015/05/02/18504581.jpg

Avea “aripi ascuțite până la nori”, spune ea, asemenea poetului Nichita Stănescu. “Am muncit pe brânci. Am realizat 45 de tablouri, le-am făcut și rame singură. A fost o satisfacție maximă, mai ceva dacă ți-ai cumpăra un Mercedes sau ți-ai terminat vila. I-am cucerit pe toți.

Expresia de admirație de pe fețele italienilor m-a făcut să mă simt bogată. Am vândut multe tablouri la acea expoziție. Așa s-a auzit că ar fi una “de la România” care pictează minunat”, își amintește Mirela. Au urmat alte expoziții mai mici și multe colective, împreună cu pictori de marcă ai Italiei. I-a cunoscut astfel pe marii pictori italieni. Însă aceștia s-au arătat la început reticenți, dar până la urmă au fost cuceriți de talentul extraordinar al româncei. A reușit să fie primită la o mare expoziție din Italia unde vin vizitatori din întreaga lume. Astfel, opera sa a putut fi apreciată pe toate continentele. A fost singura artistă care a expus portrete. “A fost un succes total pentru că e greu să prinzi expresia feței, spuneau mulți”. Această fată reușește perfect, de unde e?, întrebau criticii și specialiștii de artă.

Mirela Balan

“Să faci numai ceea ce crezi că e bine pentru tine”

“Deși nu era nimeni cu mine, nu m-am simțit niciun moment singură. Arta mea era cu mine, tablourile mele îmi dădeau forța să stau în fața tuturor și să arăt cine sunt.Le-am spus tuturor că “vin din România”.

 

Așa învață că noi avem valori de care ei nu știu. Au scris despre mine în reviste de artă cu tot felul de cuvinte întortochiate și pline de entuziasm. Pe viitor am în plan alte expoziții. Mă așteaptă multă muncă, dar sunt fericită că fac ceea ce-mi place”. A trebuit să insist, din nou, firesc, aproape superfluu, cu privire la cheia succesului ce o împărteșește tinerilor de azi. Mi-a răspuns sec. “Să faci numai ceea ce crezi că e bine pentru tine, să te pui “împotriva curentului” și “să nu fii în rând cu lumea “, dacă e nevoie. Să muncești mult, să nu uiți de unde ai plecat, pentru că de acolo vin forța și energia de care ai nevoie. Să nu-ți fie frică de momentele grele din viața ta, pentru că de acolo vine partea cea mai bună”.  (sursa: http://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/de-la-ingrijitor-de-batrani-la-pictor-respectat-in-intreaga-italie-687691.html)

(Surse foto pentru blog : Jurnalul National, vremeanoua.ro,Facebook Mirela Balan )


Yakuro – The Color Of Love

************** :) BREAKING NEWS

SPANIA–  
Marin MIHAI a devenit laureat al CONCURSULUI INTERNATIONAL DE POEZIE´´MUGUR ALB SI ROZ SI PUR´´-´´DOR DE CASA ´´-2015,organizat de
FEDROM -Federatia Asociatiilor Romanilor din Spania
si Biblioteca romana LUCIAN BLAGA din MADRID.  
Au participat poeti din Romania,R.Moldova,Spania s.a. …Vom reveni cu stire completa …
––––-
Premii obtinute la alte concursuri de poezie :
 -Festivalul national de poezie Nicolae Labis-Suceava,
-Festivalul national de poezie si muzica folk´´ M.R.Paraschivescu´´-Valenii de Munte
-Festivalul national de poezie ´´Poetul si cetatea´´ Pitesti
-Festivalul national (acum international) de poezie Tudor Argehezi´´ Tg. Jiu
HAI,ROMANIA !

 

construimcatedrala.roepiscopiaspanieiportugaliei.es

update 5 iunie 2015 -comunicat PRIMIT DE LA  ORGANIZATORUL PROJECT EVENT :

Concertul Stefan Hrusca – amanat!

     Celebrul cantaret Stefan Hrusca urma sa sustina pe 8 Iunie 2015 un concert la Teatrul National din Bucuresti! Din cauza unor probleme personale, cu care artistul se confrunta in aceasta perioada, organizatorii sunt nevoiti sa amane concertul!

Organizatorii evenimentului se afla in discutii cu managementul artistului pentru reprogramarea concertului, insa pana la confirmarea unei noi date, persoanele care deja au achizitionat bilete pentru concertul de la Bucuresti au la dispozitie 2 variante: pot alege sa primeasca banii inapoi pe bilete sau le pot schimba cu bilete la alte evenimente organizate de Project Events, cum ar fi spectacolul LORD OF THE DANCE sau alte concerte, spectacole si piese de teatru de pe www.BILETOO.ro.

************************************************************

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

HAI,ROMANIA !––––-COPIII ROMANIEI SUNT CEI MAI BUNI .

LA MULTI ANI DE 1 IUNIE ! :)

 

IOANA MIRTI,interpretare fabuloasa la CONCURSUL NEXT STAR-ANTENA 1

BINE ,IOANAAAAAAA !!!….BINE,TARAFUUU !!! :)…HAI,ROMANIA !!! :)

 

 

Ioana Mirţi (Pildesti-Neamt)- Maria Tanase – „Mărioară de la Gorj” – Next Star-Acompaniaza (excelent)Taraful Marinache

***********CALENDAR ZIARUL BURSA-IUNIE 2015–- http://www.bursa.ro

LORD OF THE DANCE aduce in Romania ,la Bucuresti si Constanta, noul show – ´´Dangerous Games´´,produs de MICHAEL FLATLEY


https://i0.wp.com/projectevents.ro/media/k2/items/cache/569585164bf57f8a1e8703b19497bdbc_XL.jpgFascinantul spectacol produs de Michael Flatley – „Lord Of The Dance” revine in Romania in aceasta toamna cu o noua surpriza.Diana Georgescu (PR Manager) ne-a comunicat din partea organizatorului Project Events ca showul va avea loc la Sala Palatului din Bucuresti, pe 6 Octombrie 2015.
„Dangerous Games” este cel mai recent spectacol Lord Of The Dance, creatorul sau – Michael Flatley venind cu o abordare pe cat de noua, pe atat de neasteptata.Nu numai coregrafia inovativa si spectacolul de prima clasa recomanda acest nou show; pe langa spectacolul impresionant creat de zecile de dansatori – campioni mondiali la dans, spectatorii se vor mai putea bucura si de efecte vizuale, jocuri de lumini si laser. Ceea ce pana nu demult tinea doar de domeniul filmelor SF, astazi face parte integranta din spectacolul irlandezilor: grandiosului spectacol i-au fost adaugate si proiectii holografice 3D, un sistem ce combina iluziile optice cu tehnologiile de ultim moment, pentru a crea iluzii optice tridimensionale, oferind spectatorilor o experienta unica, de neuitat.

https://i2.wp.com/media.irishcentral.com/images/MI+Michael+Flatley+white+suit+stage.jpg

Intrebat de ce crede ca acest show e atat de popular, Flatley a raspuns:
´´ Lord Of The Dance e in atentia publicului de 20 de ani, asta inseamna istorie. Spectacolele se tin cu casa inchisa! Fiind acolo pe scena cu ei, dansand si batand din picioare imi da fiori, este un sentiment extraordinar. Energia si bucuria sunt molipsitoare. Noi nu ne facem foarte multa publicitate, intotdeauna am considerat ca vorba dusa din om in om este cea mai buna reclama; daca oamenii ne plac, vor spune si altora si de aceea avem atatia oameni care revin si revin la show-urile noastre. Oricine care are intre 5 si 95 de ani poate sa vina la show-urile noastre. Suntem aici de 20 de ani si merge foarte bine, asta inseamna ca facem bine ce facem´´.

Cat despre noua varianta a show-ului, celebrul coregraf si dansator a declarat:
„Am vrut sa facem ceva nou si mult mai dezvoltat. Am pastrat cateva dintre numerele celebre ale lui Lord Of The Dance; acestea raman in show, dar am adaugat noi elemente. Aproape toti dansatorii nostri sunt campioni mondiali, de exemplu Dark Lord este interpretat de Tom Cunningham. Alice Upcott (Little Spirit) este o gimnasta de top, iar Nadine Coyle, cantareata ce joaca rolul zeitei Erin, a umplut sali intregi in toata lumea (n.r.: Nadine Coyle este membra a formatiei Girls Aloud). Dar toti dansatorii nostri sunt niste staruri – si este grozav sa te poti da cu un pas inapoi si sa ii lasi pe cei tineri sa straluceasca. Muncesc incredibil de mult si este superb sa vezi noua generatie venind din urma.”


Fanii ar trebui sa se astepte sa vada o coregrafie incredibila, miscari de dans complexe, vor asculta melodii compuse de Gerard Fahy si vor avea parte si de alte surprize, cum ar fi Nadine Coyle, membra formatiei Girls Aloud. Efectele speciale au fost si ele duse la un alt nivel, show-ul integrand holograme si multe alte surprize.

Potrivit informatiilor primite de la organizatorul Project Events, preturile biletelor pentru spectacolul din 6 Octombrie 2015 sunt urmatoarele:

  • 350 lei (categoria VIP)- 300 lei (categoria 1)- 250 lei (categoria 2)- 200 lei (categoria 3)- 150 lei (categoria 4)- 100 lei (categoria 5)

Pentru toti fanii care doresc sa vada cel mai grandios show din istoria divertismentului, biletele se pun in vanzare pe 25 Mai 2015 si se pot achizitiona din urmatoarele locatii: Librariile Librarium si Eminescu, Sala Palatului, magazinele Flanco, Domo, Vodafone, Orange, Carrefour, Palatul National al Copiilor si magazinul BiletFan – Statia de metrou Unirii 1. Lista magazinelor din alte orase ale tarii se gaseste aici. Cei ce doresc sa comande biletele online o pot face de pe: BILETOO.ro, BILET.ro, BLT.ro, BILETE.ro, MYTICKET.ro, EVENTIM.ro, TICKETSTORE.ro, TICKETNET.ro sau SALAPALATULUI.ro  .

Asadar,nu ratati spectacolul de exceptie „LORD OF THE DANCE” care va avea loc pe 6 Octombrie 2015 la Sala Palatului din Bucuresti si este organizat de Project Events in colaborare cu European Events Service.
by Marin MIHAI

ultima ora…

up date 28.05 .Dangerous Games – noul show LORD OF THE DANCE,

si la Constanta! 

In aceasta toamna, constantenii vor putea urmari fascinantul spectacol „Lord Of The Dance”, intr-o noua si neasteptata abordare, sub denumirea „Dangerous Games”. Evenimentul ce va avea loc pe data de 5 Octombrie la Sala Sporturilor propune publicului momente coregrafice create de zeci de dansatori – campioni mondiali la dans, efecte vizuale, jocuri de lumini si laser. Ceea ce pana nu demult tinea doar de domeniul filmelor SF, astazi face parte integranta din spectacolul irlandezilor: grandiosului spectacol i-au fost adaugate si proiectii holografice 3D, un sistem ce combina iluziile optice cu tehnologiile de ultim moment, pentru a crea iluzii optice tri-dimensionale, oferind spectatorilor o experienta unica, de neuitat

In aceasta toamna, constantenii vor putea urmari fascinantul spectacol „Lord Of The Dance”, intr-o noua si neasteptata abordare, sub denumirea „Dangerous Games”. Evenimentul ce va avea loc pe data de 5 Octombrie la Sala Sporturilor propune publicului momente coregrafice create de zeci de dansatori - campioni mondiali la dans, efecte vizuale, jocuri de lumini si laser. Ceea ce pana nu demult tinea doar de domeniul filmelor SF, astazi face parte integranta din spectacolul irlandezilor: grandiosului spectacol i-au fost adaugate si proiectii holografice 3D, un sistem ce combina iluziile optice cu tehnologiile de ultim moment, pentru a crea iluzii optice tri-dimensionale, oferind spectatorilor o experienta unica, de neuitat.

 

 

________UMOR :)
Britains Got Talent :)
MORI DE RIS …Familia STAVROS FLATLEY  il parodiaza pe MICHAEL FLATLEY -LORD OF THE DANCE ! !! :)

:)

––––––lansari de carte

Duminica,24 mai 2015,la Bookfest, Georgeta Resteman (Cipru) si-a lansat cartea de poeme NERATACITELE ROSTIRI-Editura Eikon

RESTEMAN-G---LANSARE-BOOKFEST-MAI-2015

………………………..afis cultural-LONDRA/24-25 MAI 2015

Allianz Park (Hendon)-DOR DE CASA – primul Festival de traditie si cultura romaneasca – Londra.Spectacol cu Florin Vasilica si Grupul Teleormanul, Daniela Condurache, Mariana Deac, Robert Pumnea, Adda si Smiley, Steliana Sima, Cornelia si Lupu Rednic, Mioara Velicu, Delia, Shift si altii.

 

PRIMA TA CARTE,TIPARITA GRATIS !-Concursul de debut ADENIUM START. Ediția a III-a, 2015 (poezie, proză, literatură pentru copii)


 

Mai aveți câteva  zile la dispoziție ,nu pierdeți șansa de a vă tipari gratis cartea de debut ,trimițând creațiile personale (poezie, proză, literatură pentru copii) la cea de-a III-a ediție a Concursului de Debut „Adenium Start”,organizat de Editura ADENIUM din Iași (condusă de scriitorul Liviu Antonesei).
Sloganul concursului, „Rupeți rândurile!”, îi provoacă pe autori să-și afirme originalitatea.

Concurenții sunt invitați să expedieze manuscrisele pâna pe 15 mai 2015 (data poștei), pe adresa Editurii Adenium: Aleea Copou nr. 3, Iași, 700460.

P1320817

Scopul Concursului de Debut „Adenium Start” este să descopere și să promoveze autori valoroși, care încă nu au publicat în volum, oferindu-le posibilitatea să debuteze și sprijinul integral în procesul de promovare: publicitate, serviciu de presă, lansări publice. Volumele premiate vor fi lansate la Târgul Internațional de Carte Gaudeamus, care se va desfășura în toamnă, la București.

Regulamentul Concursului de Debut, ediția a III-a

Concursul este deschis tuturor autorilor de limbă română, cu domiciliul în țară sau străinătate, care nu au publicat nicio carte până acum, în niciun domeniu.
Coletul de înscriere în concurs va include două plicuri. Primul plic va conține manuscrisul în format print și electronic (CD, stick etc.). Manuscrisele vor fi „semnate” cu un motto care va fi menționat obligatoriu și pe al doilea plic, ce va conține datele de identificare ale concurentului (nume, prenume, adresă, număr de telefon, adresa de e-mail).


Editura va selecta cele mai bune zece manuscrise pentru fiecare secțiune din concurs. Ulterior, manuscrisele pentru genurile poezie și proză vor fi supuse atenției unui juriu alcătuit din scriitori și critici literari. Un alt juriu specializat va evalua propunerile din domeniul literaturii pentru copii.
Pentru fiecare gen din concurs, vor fi declarate câștigătoare volumele care vor obține cea mai mare medie a notelor acordate de membrii juriilor, iar editarea lor va începe imediat după anunțarea învingătorilor.

Potrivit anunțului facut de catre editura ieseana ADENIUM ,câștigătorii vor fi anunțați la începutul lunii august si  vor primi gratuit câte 50 de exemplare ale cărțiilor lor pentru propria activitate de promovare.

Revista ´´Hai,România!´´ a aflat și componența juriului,cuprinde personalități ale culturii : Daniel Șandru (președinte), Emil Brumaru, Radu Vancu, Daniel Cristea-Enache și Bogdan Crețu. Urăm debutanților,mult succes ! . (Marin MIHAI)


Un gand bun pentru salvarea de la Moarte a indragitului artist GABRIEL COTABITA (59 de ani),internat de urgenta ,vineri,la Spitalul Floreasca din Bucuresti,dupa ce a suferit un stop cardio-respirator.

 

*******************************************************
REVISTA HAI ROMANIA-MARIN MIHAI-SPANIA
Revista ´´Hai,Romania ! ´´ va  prezinta PICTURI DE ANCA BULGARU-IASI
contact pentru comenzi :
e-mail: vbulgaru08@yahoo.com
Telefon:     0040770838512


MUZICA FOLK ROMANIA

Resultado de imagen de nichita stanescu mircea vintila

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cFrunza verde de albastru-Muzica: Mircea Vintila/Versuri: Nichita Stanescu

______________ultima ora

––14-23 mai -EUROPAfest 2015-Bucuresti-Sibiu

Editorial. MARIA DIANA POPESCU (Germania) : Derbedeii care au violat constant şi bestial Constituţia şi legile Ţarii //Muzica folk.VALERIU STERIAN-Amintire cu haiduci


Derbedeii care au violat constant şi bestial Constituţia şi legile Ţarii
by Maria Diana Popescu (Germania)
Maria Diana PopescuUn sfert de veac de crasă nesimţire politică şi un tablou suprarealist extrem de dureros şi ofensator: hoţii şi şpăgi de miliarde, nepotism, evaziune, corupţie care face istorie şi căruţe de bani puşi la adăpostul băncilor străine; salarii lor nesimţite, de zeci şi zeci de mii de euro pe lună, într-o economie abia pîlpîind, de care trag toţi veneticii cu dinţii printr-o criză financiară anume inventată, ca să poată fura în voie, în timp ce poporul e ţinut în sărăcie cruntă, exploatat şi înhămat la sute de taxe din salarii de Guineea! Derbedeii care s-au prefăcut a conduce Ţara au violat constant şi bestial Constituţia şi legile ei, au încasat enorme salarii ilicite şi nemeritate, ca să aibă de unde îi mitui şi plăti pe cei care i-au ajutat să ajungă în funcţii. „Eu vreau să schimb totul!”, scrie Klaus Iohannis în cartea sa „Pas cu pas”. Totul, însemnînd, probabil, în viziunea unui scriitor neofit, nu doar politica, ci şi traiul românilor şi toate feţele corupte, care şi-au făcut sfertul de veac de teroare şi nesimţire la cîrma fără timonă a Ţării. Dacă vreţi cu adevărat să vă exercitaţi dreptul la schimbare, începeţi cu latura socială şi etică, domnule preşedinte!

Daţi-i afară pe toţi duşmanii Patriei Române! Creaţi locuri de muncă, măriţi umilitoarele salarii şi pensii ale românilor, eradicaţi sărăcia, eliminaţi ilegala taxă radio-tv, încasată de trei-patru ori cetăţeanului, electrificaţi satele şi gospodăriile României, care încă mai orbăcăie în întuneric,daţi-i afară din Ţară pe bancherii care sfidează naţiunea română, bancherii-cămătari care au abuzat în mod revoltător milioane de români, stîrpiţi reţelele de crimă economică, daţi afară din Ţară exploatatorii, corupţii, gangsterii, deviaţii-sexual care nu se adaptează credinţei milenare a poporului şi conceptelor sănătoase de viaţă ale românilor, daţi afară afacerile murdare ale corporaţiilor americane şi redaţi suveranitatea României!

Românii nu mai suportă adunătura de impostori care s-au îmbogăţit prin furt

Faceţi ceva odată pentru poporul acesta adus de spate, împovărat de exploatare, şi sărăcie. Eliminaţi cele mai multe şi mai mari taxe din U.E. plătite de bietul român! Am avut numai preşedinţi care au făcut umbră Ţării chiar şi atunci cînd nu era soare! Nu vă rupeţi de realitatea românească! Nu e nici moral şi nici normal să vă aduceţi aminte brusc de popor şi vă îndrăgostiţi de virtuţle ştampilei din mîna lui doar în campaniile electorale! Opriţi distrugerea noastră ca naţiune, opriţi vînzările de terenuri agricole străinilor, vînzările de păduri, vînzările de Neam şi Ţară! Opriţi fărîmiţarea Ţării şi trimiterea ei în războaiele economice ale altor state! Stopaţi cu fermitate enclavizarea Ţării, constituirea unui avorton, a unui stat străin în statul român, gen Ţinutul Secuiesc în inima României de două ori milenară! Ocupaţi-vă de cetăţenii României!

Viaţa lor, salariile, pensiile şi nivelul de trai sînt prioritare! Nu trageţi de timp cu „cestiuni” neînsemnate! Românii nu mai suportă şi nu mai acceptă în continuare la masa naţională adunătura de impostori şi puşcăriabili, care s-au îmbogăţit mişeleşte de-a lungul sfertului de veac de nesimţire capitalistă! E ca şi cum ar lăsa cheile de la casa Ţării unor hoţi şi criminali notorii! De ce păstraţi tăcerea în scandalul Udrea-Serviciile secrete, domnule Preşedinte? Sînt ordine, cumva, de undeva, de peste ocean? Faceţi dumneavoastră primul pas spre crearea de noi locuri de muncă, spre eradicarea sărăciei! Nu în anii care vin! Nu la anu’ şi la mulţi ani, ci acum! Vreau să văd un şantier care construieşte locuinţe din fondul de stat pentru generaţia tînără, nu moluri, nu faimoase şi sfidătoare sedii de bănci, bordeluri, farmacii şi super-marcheturi! Vreau să văd un sistem de sănătate modern şi gratuit! Vreau să văd puse în mişcare politici fiscale avantajoase românului mediu. Sînteţi sau nu în stare de astfel de transformări, domnule Preşedinte, priceput la promisiuni şi testări pe feisbuc?

Criminalii care au lovit şi lovesc mişeleşte trupul milenar al Bisericii Ortodoxe Române

De-a lungul sfertului de veac am avut preşedinţi, guverne, centre de poliţie politică, centre de şantaj şi de tîrg cu agenţii străine, căpuşate de duşmani ai Ţării, care au implementat poruncile externe, menite să distrugă românismul şi valorile sale tradiţionale.

episcopiaspanieiportugaliei.es        construimcatedrala.ro

Tot la porunca acestora Biserica Ortodoxă Română a fost şi este tot timpul atacată şi trimisă în derizoriu. Se doreşte cu tot dinadinsul şi se încearcă şi acum îndepărtarea românilor de credinţa lor milenară. Să ne amintim că pe toată perioada recentei campaniei prezidenţiale, prin intermediul agenţilor acoperiţi din presă (ziarişti care nu fac nici o para chioară, dar sunt remuneraţi regeşte pentru a împrăştia falsuri, atacuri şi mizerii) au fost scrise la comandă cele mai aprig-defăimătoare articole la adresa Ortodoxiei, lovind cu sete în slujitorii ei, lovind trupul milenar al Bisericii Ortodoxe Române, lovind mişeleşte în credinţa sfîntă a neamului românesc, tocmai pentru a da cîştig de cauză în alegerile prezidenţiale candidatului aparţinător Bisericii Lutherane. De un sfert de veac poporul a fost dezbinat în două tabere care se urăsc: iliescieni şi antiliescieni, băsişti şi antibăsişti, iohanişti şi antiiohanişti. Divide et impera! Concordia generală a poporului după lovitura de stat din ’89, cînd românii erau uniţi de aspiraţii identice, a fost desfiinţată.

Românii nu vor război cu niciun stat

S.U.A. nu se pot odihni din cauza noastră, România devenind un posibil cîmp de luptă, iar Preşedintele ales salută cu entuziasm deciziile pe care străinii le iau în numele nostru, fără să consulte poporul printr-un plebiscit! Românii nu vor război cu niciun stat. Ucraina să-şi rezolve singură problemele cu S.U.A., nu e treaba noastră! Treaba noastră este să ne recuperăm românii aflaţi în teritorii smulse din Ţara-Mamă în urma Pactului Hitler-Stalin din august 1939. Ucraina ar face bine să ne dea înapoi teritoriile neamului nostru din străbuni. Neutralitatea ca poziţie ar produce iritaţie stăpînilor lumii, sărutăm dreapta lor, de aceea preşedintele salută cu supuşenie toate deciziile venite din afară. Altfel, am păţi-o ca Franţa. Să ne amintim că Hollande a decis să livreze arme Rusiei, întorcînd în acest fel spatele Statelor Unite, iar în luna decembrie a lui 2014, Hollande îi transmitea lui Obama că ar fi cazul să nu-şi mai bage nasul în politica europeană, iar după cîteva săptămani Franţa era zguduită de un atentat terorist! Motivul caricaturilor existînd deja le-a fost simplu să arunce vina pe terorişti musulmani, cînd de fapt americanii nu erau străini de gloanţele de la Charlie Hedbo. Pentru ce să lupte tinerii noştri, la o adică, Doamne fereşte? Pentru a satisface mofturile şi sforăriile magnaţilor americani? Viaţa lor valorează infinit mai mult decît Ucraina şi SUA la un loc…

Preşedintele Iohannis o caută cu lumînarea. La fel şi N.A.T.O. şi Michelle Obama

Imperiul american şi-a adus în România trupe de ocupaţie, iar noi nu dorim cu niciunchip să fim băgaţi de autorităţile idioate în războiul unor interese economice meschine. Pe harta N.A.T.O, România a devenit un punct strategic de folos marilor puteri, prin înfiinţarea unui comandament de comandă şi control cu 5.000 de soldaţi, instruiţi să intervină rapid. Recenta decizie a N.A.T.O. de a înfiinţa centre de comandă suplimentare în şase ţări europene (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia si România) reprezintă o reală presiune la adresa Moscovei. Un scenariu vechi, de fapt. „Deschiderea unor centre militare suplimentare la graniţele Rusiei, nu este altceva decît o încercare de a exercita presiune asupra Rusiei”, au declarat oficialităţile ruse, iar „riposta Moscovei va fi una adecvată”, zicea, eufemistic, dar diplomatic, bătînd şaua, Ţarul Putin. După cum am observat de-a lungul istoriei, într-un conflict, americanii au fost primii care şi-au luat tălpăşiţa. Aşa ne-au lăsat de izbelişte şi în 1945. Provocînd Rusia prin declaraţii hazardate, Preşedintele Iohannis o caută cu lumînarea. La fel şi N.A.T.O. Este cunoscut faptul că Rusia îi poate distruge, dar Putin dă dovadă de tact şi înţelepciune şi nu a răspuns în mod armat sancţiunilor impuse, excluzînd deocamdată ideea unei riposte militare, periculoasă pentru întreaga Europă. SUA este furnizorul permanent şi constant al violenţei şi războiului pe planetă. Pînă şi Michelle Obama ia apărarea violenţei şi crimelor de război, susţinînd controversatul film „American Sniper”, povestea unui lunetist american în Irak, de fapt, un criminal, care ucide cu sînge rece, şi pe care Michelle Obama îl consideră un erou al luptei pentru democraţie, deşi nu este decît un pion al invaziei americane în Irak, iar subiectul filmului face apologia violentă a războiului din Irak.

by MARIA DIANA POPESCU (Germania)

––––––––––

 

******muzica folk

revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

Resultado de imagen de valeriu sterian

Folk.Valeriu Sterian -Amintire cu haiduci

****


https://i2.wp.com/www.romeojulietalamizil.ro/images/romeoflattern_good_dim.jpg

 REVISTA HAI ROMANIA-MARIN MIHAI-SPANIA

http://s04.flagcounter.com/count/vvng/bg=FF85EB/txt=000000/border=B4CC52/columns=4/maxflags=100/viewers=0/labels=1/pageviews=1/

Lirica feminina.Poeme by DANIELA VOICU (Elvetia) //NEXT STAR : Mariuca Enache & Adrian Ivan feat UNQ Sapro – Robin Thicke feat Pharell & TI – Blurred Lines


DANIELA VOICU: PENTRU TOATĂ VIAȚA (moment liric)

Daniela-VOICU-elvetia

pentru toată viața

ești Dumnezeul Iubirii:
iubești 6 zile,
apoi te odihnesti a șaptea…

la început ți-au fost cuvintele,
apoi sentimentele…vreo două zile

vine potopul….
arderea tuturor acestor cuvinte

și mai rămâne un pic de cenușă…
dintr-un poem,
bine tatuat
într-un suflet de femeie:
,, pentru toată viața,,

***
aș fi vrut

aș fi vrut să mă regăsesc în bucata aia de cuvânt,
(ca o bucată de paine caldă)
aruncată pe mușamalele tale
(înflorate dezgustator-demodate)
câinilor ce au smuls cu urletele foametei identității proprii,
bucăți de generozitate din mine…

dar, nu!
nici decimată
nu m-am regăsit
în niciun cuvânt,
acolo
în tine

(c)danielavoicu2015

***
au adormit caii de lemn

au adormit caii de lemn
din palma ta.
visează,
o regină îmbrăcată
în dantelă şi mătase de soare.

când toţi pionii
au fost concediaţi,
nebunii au rămas
să şteargă tabla…
de un dorit inexistent.

se vor trezii caii,
poate vor încolţi-
vor creşte aripi
să zburaţi împreună
în această magie a vieţii

***
sub pielea mea

sub pielea mea,
oraşele au adormit.
în fiecare colţ de nemurire,
încolţeşte timpul

iar visele urmează
un drum de stele fără nume
sărutând,
genele lungi nedormite
ale spaţiului dintre noi.

eternitatea,
modelează acest zbor nescris
pe fiecare anotimp.

****

 


când voiam să plec

când voiam să plec,
îmi spunea să tac.
când voiam sa rămân,
îmi spunea să vorbesc.
când voiam să gândesc,
mă gonea.

mintea mea
a luat ostatici
toate cuvintele interogându-le
tăcerea:

“hai vorbeşte! de ce taci?”
,,eu?”
“şi mai cine?… sttt! să taci!”

***


un apus târziu

un apus târziu
se scurge din ochii mei
nemişcaţi de nicio iluzie

cerul mi se prelinge pe păr
în râuri de gânduri-timp
– imaculat

nicio amintire
nu se mai sprijină
de tăcerea aceasta.

***

Se-ntunecă destul de trist

Se-ntunecă destul de trist
Acest apus străpunge marea
Ne cerne timpul ca un Christ
reeditând cărarea.

Culori tăcute cer mister
Se-ntâmplă doar o dată
Rămânem singuri în eter
cu viaţa noastră toată.

***


Azi

Azi,
sunt atât de tristă încât,
pământul umbrelor paşilor mei
a murit,
fără să spună nimic.

a înghiţit fiecare pas
pas după pas
rămânând nimic,
nimic.

nu a spus nimănui
de ce moare
acest pământ…

****
Plecasem…

Plecasem…
priveam înainte.
nu voiam să aud celelalte priviri…

nu mă mai recunoștea nicio umbră.

pașii urmau un drum,
părea nesfârșit

urmele pașilor mei, sângerau de atâta
tristețe.

Plecasem
timpului…
***


Nu sufăr

Nu sufăr de depresie
nici de sinucideri…
nici iarna asta violet
nu mai suferă

sinuciderea ei ramânand
primăvara din oameni…

Am lăsat azi
primul Soare, să se aşeze
pe tâmplele mele…

©Daniela Voicu 2015

 cititi si :https://mihaimarin.wordpress.com/2011/07/03/poeta-daniela-voicu-dumnezeu-este-bolnav-elvetia-festivalul-international-de-poezie-arta-contemporana-si-muzica-the-art-to-be-human/

*********RECENZIE CARTE :

DANIELA VOICU (Elveţia) – „BLUE IN VITRO” (poeme)-Editura ARMONII CULTURALE 2012

În colecţia Lirik a editurii Armonii Culturale, a apărut la începutul lui aprilie 2012, o nouă carte de poeme, intitulată „Blue in vitro” a distinsei poete de origine română, stabilită în Elveţia – Daniela Voicu. „Diversitatea trăirilor – dublate de ubicuitatea iubirii, ca sentiment definitoriu – pozitive per ansamblu, fac din poezia sa o azimă din care oricât s-ar împărţi cu generozitate, nu s-ar împuţina şi nici nu s-ar risipi în van. Se aud şoapte în cântece de dragoste, aşezate în triluri de mătase, indiferent de referenţialul ales: iubirea telurică (trăită) sau iubirea absolută (visată).

Cu un vers calin, carismatic, absconsă de muză în potire de argint, lirica autoarei de origine română, stabilită în Elveţia, intuieşte adevărul, insinuând o epidemie la care nu există sau nu se doreşte a se găsi leac: „am căutat un cuvânt/ să definesc iubirea:/ tu.// am căutat două cuvinte să explic/ un poem simplu:/ noi doi.” (poem simplu). Revista  HAI,ROMANIA !-SCRIITORUL SI EDITORUL GHEORGHE A. STROIA - REVISTA SI EDITURA ARMONII CULTURALECele mai multe dintre poemele cărţii sunt versuri de dragoste, un palimpsest liric scris cu invizibila cerneală a gândurilor. Iubitul, fără un nume explicit, are trăsături mitice, capabile să stârnească dorinţe, să incite, dar să şi „ningă” în ploi binecuvântate, bucurie, extaz, speranţă, mângâiere: „mai ningea cu petale roz genele tale/ clipind spre eternitate” (vals cu îngerii). Lupta contrariilor (eul feminin versus eul masculin) se încheie prin contopirea celor două, ca părţi ale aceluiaşi întreg: iubirea nedisimulată.”

– Gheorghe A. Stroia

HAI,ROMANIA !¨¨¨¨¨revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-cHEY,HEY,HEY…Copiii Romaniei sunt supertalentati !

Mariuca Enache & Adrian Ivan feat UNQ Sapro – Robin Thicke feat Pharell & TI – Blurred Lines

************

Mariuca Enache, Adrian Ivan si UNQ Sapro interpreteaza melodia lui Robin Thicke feat. Pharell – „Blurred Lines”.

Mai multe momente cu acesti copii extraordinari: http://goo.gl/6ROmY

***********calendarul bursa-mai 2015–- http://www.bursa.ro

****AFIS CULTURAL -LISABONA-ZIUA ROMANILOR DIN PORTUGALIA

https://i2.wp.com/www.prodiaspora.de/V5/images/ProDiaspora/News/Poze_Stiri/zrp__RO_final_2015_tvr.jpg

––––––––Ioan Paunescu ne-a anuntat ca a aparut Revista de cultura DACIA ETERNA-NR.4/2015

SUMAR

Ioan Păunescu, APRILIE-EVENIMENTE

ARTĂ PLASTICĂ

 CATINCA POPESCU – APRECIERI Critice

PROZĂ

Doina Şişu, FACI O SUMĂ/

George Rizescu, A MURIT MICU/

Constanţa Abălaşei Donosă,ÎN JOIA MARE/

ROMAN  FOILETON

Corneliu Leu, DRUMUL DAMASCULUI/

TEATRU

Ştefan Cucu, FIICA MUNTELUI/

TRADUCERI DIN LIMBA CHINEZĂ

Xiao Xiao, Zhang Zhan, POEZIE CHINEZĂ DE AZI/

MEMORII

Ion Pătraşcu, DIN TAINELE TIBETULUI/

 

INSTITUTO CERVANTES BUCURESTI.Ziua Cervantes- Ziua Mondiala a Cartii si a Drepturilor de Autor //Muzica.Trupa BOND: Quixote


Lectura din Don Quijote la Instituto Cervantes, in cadrul Saptamanii Cervantes (20-24 aprilie)revista-hai-romania-marinmihai-spania-mihaimarin-wordpress-c

Instituto Cervantes din Bucureşti organizează în perioada 20-24 aprilie Săptămâna Cervantes, o serie de evenimente organizate în jurul zilei de 23 aprilie, Ziua Cervantes- Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor, anul 2015 avand o semnificaţie specială, aceea a împlinirii a 400 de ani de la publicarea celei de-a doua părţi a binecunoscutului roman Don Quijote de la Mancha de Miguel de Cervantes.

Potrivit comunicatului de presa primit,evenimentele programate cuprind o expoziţie de carte, proiecţii de film, recitaluri muzicale şi lectura continuă din Don Quijote de la Mancha care va avea loc la sediul Institutului Cervantes (Bd. Regina Elisabeta 38) în data de 23 aprilie, începând cu ora 16:00 şi până la ora 21.00. Toţi admiratorii romanului lui Cervantes şi ai îndrăgitelor sale personaje: Don Quijote, Sancho Panza, Dulcineea etc sunt asteptaţi să citească. Cititorii vor avea la dispoziţie versiunile în limba spaniolă şi în limba română ale celebrului roman. Timpul acordat lecturii fiecarui cititor este de maximum 2 minute, iar participanţii se pot inscrie la lectură prin telefon 021 2102737 şi prin email cultbuc@cervantes.es.

Lectura va fi deschisă la ora 16:00 de E.S. Dl. Ramiro Fernández Bachiller, Ambasadorul Regatului Spaniei la Bucureşti, si va fi continuată de Dl. Sorin Marculescu, traducător al operei lui Cervantes în limba română şi de doamna Rosa Moro de Andres, directorul Instituto Cervantes din Bucuresti. De-a lungul intervalulului dedicat lecturii vor citi atât elevi şi studenti, cât şi membrii ai corpului diplomatic, personalităţi, iubitori ai lecturii şi ai personajelor create de Miguel de Cervantes.

La sfârşitul lecturii, fiecărui cititor îi va fi oferit, conform tradiţiei spaniole de Ziua Cărţii, un trandafir roşu.
Lectura din Don Quijote la Instituto Cervantes, in cadrul Saptamanii Cervantes (20-24 aprilie)

PROGRAMUL SĂPTĂMÂNII CERVANTES

Luni, 20 aprilie

Ora 11:30, Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”

Vernisajul epoziţiei de carte “Omagiu Miguel de Cervantes” cuprinzând diferite ediţii ale romanului “Don Quijote de la Mancha”, precum şi ediţii critice şi studii despre Don Quijote si Cervantes, în general. Expozitia are loc in Corpul Boema al Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I”, intrarea prin C.A. Rosetti 2-6. Intrarea liberă.

ora 19:00 – Sala Auditorium Instituto Cervantes (Bd. Regina Elisabeta 38)

Proiecţie de film: “Don Quijote de la Mancha I” (regia Cruz Delgado, Spania, 1979, film de animaţie, v.o. spaniolă, subtitrare în engleză). Cu sprijinul AECID, Filmoteca Ministerului de Afaceri Externe şi Cooperare Internaţională al Spaniei. Intrarea liberă, număr de locuri limitat.

Marti, 21 aprilie

Ora 19:00 – Sala Mare a Ateneului Român (Str. Franklin 1-3)

Recital de muzica veche “Cervantes y la música. Donde hay música no puede haber cosa mala / Cervantes şi muzica. Unde-i muzica, nu poate fi nimica rau”, în interpretarea grupului spaniol “Zarabanda”. În program lucrări de: Diego Ortiz, Antonio de Cabezon, Bartolome de Selva y Salaverde, Luis de Narváez, Andrea Falconieri. Eveniment realizat în colaborare cu Filarmonica “George Enescu”. Biletele în vânzare la Casa de Bilete a Ateneului Român.

Miercuri, 22 aprilie

Ora 19.00, Sala Auditorium Instituto Cervantes (Bd. Regina Elisabeta 38)

Proiecţie de film: “Don Quijote de la Mancha I” (regia Cruz Delgado, Spania, 1979, film de animaţie, v.o. spaniolă, subtitrare în engleză). Cu sprijinul AECID, Filmoteca Ministerului de Afaceri Externe şi Cooperare Internaţională al Spaniei. Intrarea liberă, număr de locuri limitat.

23 aprilie – Ziua Cervantes, Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor

între orele 16.00 – 21.00, Sala Auditorium a Instituto Cervantes

Lectură publică din “Don Quijote” – Lectura din Don Quijote de la Mancha este deschisă tuturor iubitorilor lui Don Quijote; se vor citi fragmente de máximum 2 minute în limbile spaniolă şi română (pentru lectura în limba română se va folosi ediţia 2005,Ed. Paralela 45, traducerea în limba română apartine reputatului traducător si om de cultură Sorin Mărculescu). Programarea celor interesaţi să citească se face prin înscrieri la mail cult3buc@cervantes.es

Vineri, 24 aprilie

ora 19.00, Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I”

Recital “Palabras de guitarra. Quijotesca” – recital de chitară, în interpretarea lui Maxim Belciug, ilustrat cu lecturi de fragmente din Don Quijote in vocea actritei Clara Flores. Intrarea liberă, număr de locuri limitat, rugam rezervari la cult3buc@cervantes.es

Institutul Cervantes este institutia publica creata de Spania in 1991 pentru promovarea si difuzarea culturii spaniole si hispanoamericane. Institutul Cervantes din Bucuresti organizeaza cursuri pentru invatarea limbii spaniole, examene de atestare a cunostintelor de limba spaniola cu recunoastere internationala (DELE), activitati culturale si pune la dispozitia celor interesati o biblioteca specializata cu peste 25000 de titluri.(Marin Mihai)

******************Bond – Quixote

****––––MADRID-SPANIA

HEALTH & BEAUTY .Vrei sa ai un ten perfect ? // Muzica.LANSARE DE VIDEOCLIP.Loredana & Nadir – Te iubesc //News.SE INTAMPLA IN ROMANIA.TONOMATE MUZICALE IN STATIILE DE AUTOBUZ !


https://encrypted-tbn2.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcS1GO46bULbao4hdIcoSXkUgblwpI3bXZB_9Ah7PHQ43RTXXdhXskB3fn8T

8 obiceiuri la care ar trebui sa renunti daca vrei o un ten perfect

Oricat de mult te straduiesti sa iti rasfeti pielea cu cele mai bune produse de ingrijire, exista cateva obiceiuri zilnice care isi pun din plin amprenta asupra frumusetii si sanatatii pielii tale!

„Modul in care te speli pe fata, machiajul pe care il folosesti, dar si ceea ce mananci sau faci zi de zi pot anula efectele pozitive obtinute prin diferite tratamente sau produse de ingrijire”, declara expertul in chirurgie estetica Silvia Stanculescu-Vasalos.

Iata opt sfaturi pe care ti le ofera chirurgul estetician Silvia Stanculescu-Vasalos:

1. Bea mai putina cafea, pentru ca unul din principalii vinovati pentru uscarea pielii si inmultirea ridurilor este cofeina! Incearca sa te hidratezi foarte bine astfel incat sa atenuezi aceste efecte asupra pielii, mai ales daca nu poti renunta la cafea.

2. Evita dusurile lungi si fierbinti, chiar daca aste ne dorim toti dupa o zi grea de munca si nu uita ca apa la temperaturi ridicate distruge primul strat al epidermei si inlatura uleiurile naturale produse de piele, determinand uscarea in exces.

3. Incearca sa dormi suficient! Somnul ajuta la regenerarea celulelor si daca vrei ca pielea ta sa nu aiba un aspect obosit si tern, acorda atentia cuvenita orelor de somn.

4. Nu sari peste mesele principale ale zilei pentru ca acest lucru duce la imbatranirea mai rapida a pielii. Include zilnic in alimentatia ta surse de vitamina C (citrice), E (avocado), A (cartofi dulci) care ajuta pielea sa se refaca. De asemenea, redu cantitatea de sodiu din alimentatie, deoarece acesta absoarbe umezeala din piele, lasand-o uscata si fara viata.

5. Nu exagera cu scruburile si exfolierea! Daca apelezi la aceasta metoda de indepartare a celulelor moarte mai mult de o data pe saptamana asta inseamna ca accespti sa iti agresezi pielea de buna voie si sa contribui la degradarea ei. Repetata prea des aceasta procedura nu face altceva decat sa intensifice productia de sebum si aparitia cosurilor.

6. Nu te epila cu ceara pe fata! Mustata si excesul de par facial sunt intr-adevar inestetice, insa aceasta metoda este prea agresiva pentru pielea de la nivelul tenului, care e cu mult mai sensibila decat cea de pe corp. In timp, vei observa cum ridurile si semnele de imbatranire a pielii vor fi evidente mult mai repede pentru ca epilarea cu ceara este agresiva si poate traumatiza foliculii, ramanand cicatrici foarte greu de tratat.

7. Nu folosi perii de machiaj murdare! Chiar daca nu te machiezi zilnic, obisnuieste-te sa speli o data la cateva zile sau inainte de folosire periile de aplicare a machiajului si buretele pentru fond de ten. Altfel, risti sa creezi un mediu propice pentru bacterii si te vei intreba de ce tenul tau a devenit problematic.

8. Demachiaza-te zilnic! Chiar si in lipsa machiajului tenul tinde sa acumuleze impuritati care trebuie curatate atent pentru a regenera celulele si a pastra un aspect sanatos si luminos al tenului. Dupa ce te demachiezi, spalarea fetei cu apa este obligatorie, pentru ca ajuta la curatarea in profunzime a pielii si la revigorarea ei oferindu-i un aspect fresh.(sursa : http://perfecte.md  /Selectie imagini internet :M.M. )

***************************MUZICA ******* REVISTA HAI ROMANIA VA RECOMANDA-

NOUL VIDEOCLIP Loredana & Nadir – Te iubesc

´´Tine minte acele cuvinte, cele mai scumpe de pe Pamant,
Sentimente adevarate nu diamante, cuvintele sunt:
te iubesc.´´-Loredana & Nadir – Te iubesc


Regie: Slava Sarbu
Montaj: Mihai Vasilache
Styling: Radu Mada & Andra Moga
Make-up: Alexandru Abagiu
Asistent make-up: Edith Maticiuc
Par: Sorin Stratulat, Adonis Enache
Muzica: Andrei Ropcea
Versuri: Loredana, Andrei Ropcea

Producatori: MediaPro Music/ Cat Music/ Famous Production

……………NEWS–––––––-

WoW !…SE INTAMPLA CHIAR  IN ROMANIA . TONOMATE DE MUZICA IN STATIILE DE AUTOBUZ !

În municipiul Iași, aşteptarea din staţiile de tramvai sau autobuz poate deveni o plăcere. În două staţii – Moldova Mall (de lângă complexul comercial) şi Piaţa Independenţei (sens spre Târgu Cucu) – şi-au făcut apariţia două sisteme audio, iar călătorii îşi pot selecta melodia preferată foarte ușor.

Play-list-ul este destul de ofertant și redă atmosfera din localul „The Trumpets”. Între selecțiile pe care le pot face ieșenii se numără artiști precum Queen, Depeche Mode, Pink Floyd, Oasis, The Police, Sex Pistols, Radiohead sau David Bowie.

Reabilitarea adăposturilor din staţiile de transport public montate în urmă cu patru ani a atins un alt nivel, graţie celor de la Wink Public Multimedia :

–––––––MADRID-SPANIA

–––––Calendar ziarul BURSA-aprilie 2015

http://www.bursa.ro

Poezie de Paste.CRISTIAN PETRU BALAN (SUA) : ÎNVIEREA… // REMEMBER.Viata parintelui CONSTANTIN GALERIU (1918-2003)


Poezie de  Paste


Resultado de imagen de cristian petru balan razbunatoriiINVIEREA…

Versuri si picturi de Cristian Petru Balan (SUA)

cristian_si_dorina_la_intrarea_in_biserica_sf__mormant

(    In foto : Cristian Petru Balan,impreuna cu sotia sa,cosmetician-esteticiana Dorina Balan, la Sfantul Mormant )

Îngerii Luminii
Stânca dau deoparte,
Cad orbiţi străjerii
Spăimântaţi de moarte,
Iar Iisus apare’n
Raze îmbrăcat,
Cântă-n slavă coruri:
HRISTOS A ÎNVIAT !


Dis-de-dimineaţă,
Vin mironosiţe;
Lacrimi au în suflet
Şi-n mîini lămâiţe.
Când Mormântul rece
Ele au aflat,
Îngerul le spuse:
HRISTOS A ÎNVIAT !

cristian petru balan (SUA)-icoana pictata-CRUCIFICATION-RASTIGNIRE


Toţi prânzeau la masă
Într-un hol închis.
Apăru Mesia:
„- Pace vouă!” . a zis…
Însă ucenicii
Toţi s-au speriat,
Dar crezură-n data:
HRISTOS A ÎNVIAT !


Toma, zis şi Geamăn,
De la prânz lipsea;
Nici n-a vrut să creadă
Vestea ce-auzea…
Domnu-apare-n mijloc:
„- Tomo, spuse,-ai vrea?
Mâna ta de-o pune
Peste rana Mea?
Ca să vezi că-S Domnul
Cel adevărat…”

scriitorul si artistul plastic cristian petru balan-autorul fatadei cimitirului eternitatea boldesti scaieni-prahova
„- Doamne, -acum sunt omul
Care m-am schimbat
Şi suspin prin lacrimi:
HRISTOS A ÎNVIAT !”


Doi discipoli singuri
Spre Emau plecară,
Iar Iisus le-apare
Într-un camp afară.
A vorbit cu dânşii,
Chiar a şi mâncat…
Când pieri, rostiră:
HRISTOS A ÎNVIAT !

cristian petru balan (SUA)-pictura-iisus pe muntele maslinilor                                                                          
Astfel Îl văzură
Mulţi pân’ S-a-nălţat,
Tu nu-L vezi, dar strigă:
HRISTOS A ÎNVIAT ! …

Versuri si picturi de CRISTIAN PETRU BALAN(SUA)

PASTE FERICIT!

********************REVISTA HAI,ROMANIA !-REMEMBER DE SFINTELE PASTI*************

Viata Parintelui Constantin Galeriu (1918-2003)

revista hai romania-marin mihai-spania-mihaimarin.wordpress.com-blogDate biografice

sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Galeriu

S-a născut la 21 noiembrie 1918, în satul Răcătău-Răzeși, comuna Răcătău, județul Bacău, în familia unor țărani. Urmează școala primară în comuna natală, seminarul teologic „Sf. Gheorghe” din Roman (19301938), Facultatea de Teologie din București (1942), doctorand la Institutul de Teologie Universitar (1960), doctor în teologie (1973).

Între anii 19431947 este preot în satul Podu Văleni, județul Prahova, apoi preot la Parohia „Sf. Vasile” din Ploiești (19471973), transferat ca „spiritual” la Institutul Teologic Universitar, București (19731974), lector (19741977) și profesor titular (19771991) la același institut.

Din 1992 este profesor consultant și conducător de doctorat la Universitatea București. De la 1 ianuarie 1990 este numit vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Pe data de 13 august 1999, Constantin Galeriu a primit titlul de „Cetățean de onoare al Municipiului Bacău”, prin hotărârea Consiliului Local nr. 134. Părintele Constantin Galeriu a fost unul dintre cei mai importanți învățați și rugători ai Bisericii Ortodoxe Române.

Din 1974 este preot paroh al bisericii Sfântul Silvestru din București. Din cauza convingerilor sale religioase și umanitare, a fost întemnițat de mai multe ori în anii 1950 și 19521953.

  • În vara lui 1989, este atacat pe la miezul nopții de 8 spre 9 iulie, legat și bătut întreaga noapte. Pretextul ar fi fost – chipurile – banii, dar de fapt se căutau manuscrise recente de-ale părintelui, scrieri subversive împotriva guvernului (deși spiritualitatea și teologia dansului nu au prea multe în comun cu ordinea socială și politică). „Am fost martorul personal, alături de întreaga Biserică Sf. Silvestru, a modului exemplar în care părintele s-a raportat ulterior, cu milă și înțelegere infinită față de agresorii săi. «Sărmanii de ei… îmi era milă de ei că își fac păcate…». Mi se pare o datorie de suflet să reamintesc, chiar în puține cuvinte purtarea părintelui, care se cheltuia pe sine însuși, până târziu în noapte, pentru binele celor care apelau la ajutorul său. Nu de puține ori se descălța pe străzile Bucureștiului și venea desculț acasă, pentru a-și dărui pantofii sărmanilor. Am cunoscut un sfânt în viață care, desigur, cu cea mai sinceră modestie ar fi refuzat acest calificativ, pe care însă Dumnezeu îl oferă cu bucurie casnicilor Săi.”[necesită citare]
  • v. mărturia sa apărută în publicațiile B.O.R.[1]
  • „Jertfa e neplăcută numai din pricina căderii noastre, altminteri jertfa e dăruire, nu renunțare! de pildă, cu ce bucurie îi dăruiește mama o banană copilului său!” – Părintele Galeriu [2]

Recunoștință

  • „…pornim în căutarea Luminii. Ea trebuie să existe, ea trebuie să fie pe undeva, altminteri nu am tânji după ea! Suntem făcuți pentru ea!

O să fac cuvântul scurt, așa cu mi-a spus-o cândva, de mult, omul lui Dumnezeu: „Sfinții își simt nemurirea!” Am vrut să urlu: „Sfinții? Ei, da! Dar eu?” El m-a privit, a înțeles viforul din sufletul meu și a lăsat să-i cadă de pe buze cu greutatea veșniciei: „Iisus e cheia!”. L-am privit dezamăgit, scandalizat: „Dacă mergeam la un psihiatru, îmi dădea un diazepam. Dacă mergeam la un savant, îmi vorbea despre atomi. Așa, că am mers la un popă, ce altceva să fi auzit de la el?” Galeriu… cel dătător de pantofi săracilor, care se descălța pe stradă și, potrivindu-și pantofii în picioarele semenului desculț sau cu încălțările scâlciate, pornea mai departe spre casă, ascunzându-și cu grijă picioarele sub sutană, ca să nu știe nimeni, nimeni altul în afară de El (poate l-a mai văzut câteodată, câte unul, care nu și-a putut ține gura…) Galeriu… dătătorul de speranță – „problema capitală nu este nici suferința, nici chiar moartea… ci a nu fi despărțit de El, Cel care a biruit și suferința și moartea prin cruce și înviere; cu Tine, Doamne!” Galeriu… de bine grăitorul, de Lumină mărturisitorul. S-a consumat pe sine pentru Tine. Și asta i-a dat credibilitate. Infinită. Așa am auzit despre Tine.” 

Opera

  • Iubirea dumnezeiască și judecata din urmă1959
  • Mitropolitul Filaret al Moscovei ca teolog1960
  • Rabindranath Tagore, poet și filosof indian1961
  • Mahatma Gandi – spiritualitatea creștină și problemele vremii1962
  • Sensul creștin al pocăinței1967
  • Jertfă și răscumpărare, teza de doctorat a lui Constantin Galeriu – 1973 [3]
  • Problemele actuale în religiile creștine1975
  • Chipul Mântuitorului Iisus Hristos în gândirea lui Mihai Eminescu1991

Marin Mihai : L-am cunoscut si eu pe marele parinte Constantin Galeriu.Intr-o viitoare postare, am sa incerc sa va descriu momentele de neuitat…Odihneasca-se in pace !…Urmariti si marturiile sotiei preotului Constantin Galeriu ,doamna Argentina Galeriu :

Mărturii: dna Argentina Galeriu, soţia Părintelui Galeriu, Universul Credinţei, TVR 1

___________GEMENELE RUXANDRA SI BEATRICE GALERIU,NEPOATELE PARINTELUI GALERIU

Acces Direct Nepoatele parintelui Galeriu au facut cariera in Japonia, China, Dubai si Egipt

VARA E LA MARE CONCURENTA CU CRACIUNUL,NI-L VA ADUCE PE STEFAN HRUSCA DIN CANADA.INDRAGITUL ARTIST VINE IN ROMANIA SA ISI LANSEZE ALBUMUL ´´CANTECE DE-ACASA´´ SI VA CONCERTA LA BUCURESTI


stefan hrusca -lansare album cantece de-acasa-8 iunie -teatrul national bucuresti -concert

UP DATE 5 IUNIE 2015

CONCERT AMANAT !

Celebrul cantaret Stefan Hrusca urma sa sustina pe 8 Iunie 2015 un concert la Teatrul National din Bucuresti! Din cauza unor probleme personale, cu care artistul se confrunta in aceasta perioada, organizatorii sunt nevoiti sa amane concertul!

Organizatorii evenimentului se afla in discutii cu managementul artistului pentru reprogramarea concertului, insa pana la confirmarea unei noi date, persoanele care deja au achizitionat bilete pentru concertul de la Bucuresti au la dispozitie 2 variante: pot alege sa primeasca banii inapoi pe bilete sau le pot schimba cu bilete la alte evenimente organizate de Project Events, cum ar fi spectacolul LORD OF THE DANCE sau alte concerte, spectacole si piese de teatru de pe www.BILETOO.ro.

1. Recupereaza-ti banii!

Cei ce aleg sa primeasca banii inapoi trebuie sa se adreseze site-ului/sa mearga la punctul de vanzare de la care s-a achizitionat biletul. Va fi rambursata doar suma reprezentand pretul biletului (fara alte comisioane sau servicii) pe care cumparatorul il poate prezenta ca fiind intact si valid. Perioada in care cei ce si-au achizitionat bilete isi pot recupera banii este: 8 Iunie 2015 – 1 Septembrie 2015!

2. Schimba biletul!

Cei ce au achizitionat bilete din reteaua Biletoo.ro si aleg sa schimbe biletul pentru concertul Stefan Hrusca cu un alt bilet, trebuie sa ia legatura cu un reprezentant Biletoo.ro, trimitand un email la office@biletoo.ro sau la contact@biletoo.ro .

Mai multe detalii privind returnarea banilor/schimbarea biletelor se pot afla trimitand un email la una dintre adresele: office@biletoo.ro , contact@biletoo.ro .

REVISTA HAI ROMANIA–––––-CONCERT AMANAT, NE- A ANUNTAT ORGANIZATORUL PROJECT EVENTS

     Stefan Hrusca, cel mai iubit interpret de muzica folk si de colinde din Romania a lansat de curand un nou album, care se numeste „Cantece de-acasa” si contine melodii de inspiratie folclorica, din zona Maramuresului, a Bihorului, a Muresului, etc.


Cu ocazia lansarii noului album, STEFAN HRUSCA (stabilit in Canada ) vine in Romania in aceasta vara si va sustine un concert la Sala Mare a Teatrului National Bucuresti, pe 8 Iunie 2015 , spectacolul fiind  organizat de Project Events,cel care ne-a transmis acest comunicat de presa.

Celebrul cantautor a pregatit pentru fanii sai un nou album, cu melodii de inspiratie folclorica, din zona Maramuresului, a Bihorului, a Muresului, etc. Acesta se va numi „Cantece de-acasa” si va fi lansat in luna mai a acestui an, in luna imediat urmatoare artistul pregatind pentru fanii din Bucuresti  un concert ce va contine piese de pe noul album, dar si cantece mai vechi, hituri deja consacrate ale indragitului artist.

„Am simtit nevoia sa inregistrez acest disc de ceva timp; e un proiect de suflet care sper sa ajunga la inimile dumneavoastra, celor care m-au ascultat cu drag de 33 de ani incoace. Sunt cantece vechi, inegalabile, cu care am crescut sau pe care le-am descoperit si indragit in multele mele calatorii si de care m-am simtit aproape. O apropiere pioasa si mereu fascinata de esenta acestui neam al nostru, cu durerea si intelepciunea sa fara sfarsit, dar si cu acel har nebanuit al sau de a rosti in aceeasi masura gandurile si adevarurile fiecaruia dintre noi. Daca le stiti, cantati-le! Daca nu, ascultati-le! Vi le daruiesc intru pretuire si atenta pastrare…” a declarat Stefan Hrusca.

Project Events ne-a mai anuntat si despre preturile biletelor :

– 120 lei (Categoria VIP)

– 100 lei (Categoria 1)

– 80 lei (Categoria 2)

Acestea  se gasesc in reteaua BILETOO, la Teatrul National Bucuresti, in Librariile Librarium si Eminescu, la magazinele Flanco, Muzica, Palatul National al Copiilor si magazinul BiletFan – Statia de metrou Unirii 1. Lista magazinelor din alte orase ale tarii se gaseste aici. Cei ce doresc sa comande biletele online o pot face de pe: http://www.BILETOO.ro, http://www.BILET.ro, http://www.BLT.ro, http://www.BILETE.ro, http://www.EVENTIM.ro sau http://www.MYTICKET.ro.

by MARIN MIHAI

********************************************************HAI,ROMANIA!**************

scriitoru cristian petru balan (SUA) si folkistul stefan hrusca (canada)

 EXCLUSIVITATE pentru Revista HAI,ROMANIA .In foto :

-CHICAGO.Scriitorul si artistul plastic CRISTIAN PETRU BALAN din SUA, prietenul revistei noastre,impreuna  cu trubadurul STEFAN HRUSCA,stabilit in Canada


FUGA DIN RAI (DOAMNE ,TINERI MAI ERAM )-Versuri : GEORGE TARNEA/Muzica : STEFAN HRUSCA

 George Tarnea -Fuga din rai

 ………………………………………………………
Doamne, tineri mai eram
Cand fugeam din Rai pe geam
Sa ne-ascundem amandoi
Intr-o mare de trifoi
Doamne, tineri mai eram
Si uitam pe unde-o fi
Drumul catre alta zi
Doamne, tineri mai eram

R: Cum sa poti uita vreodata
Si sa stergi din amintiri
Varsta cea nevinovata
Cu nebunele iubiri
Te-nsoteste viata toata
Ca lumina din priviri
Varsta cea nevinovata
Cu nebunele iubiri

Doamne, tineri mai eram
Cand fugeam din Rai pe geam
Sa furam cirese-n san
Dintr-un colt de iad pagan
Doamne, tineri mai eram
Si muscand din carnea lor
Ne imbolnaveam de dor
Doamne, tineri mai eram

Doamne, tineri mai eram
Cand fugeam din Rai pe geam
Numai sa putem avea
Parte de-o pedeapsa grea
Doamne, tineri mai eram
Si-adormeam prea des plangand
Cu iubirea noastra-n gand
Doamne, tineri mai eram

Doamne, tineri mai eram
Cand fugeam din Rai pe geam
Sa-nvatam si noi povesti
Cu pacate ingeresti
Doamne, tineri mai eram
Si ne troieneau prin vis
Flori din marul interzis
Doamne, tineri mai eram (x3)


Versuri: George Tarnea
 
***********************************
https://i2.wp.com/jmevents.ro/uploads/produse/EUROPAfest_955x430_eng_thumb.jpg
A APARUT Revista Dacia Eternă nr. 3/2015

RED.SEF IOANA PAUNESCU NE-A ANUNTAT CA A APARUT NR.3/2015 AL REVISTEI DACIA ETERNA :

Revista Dacia Eternă nr. 3/2015

SUMAR

RECENZIE CARTE.Cristian Petru BALAN (SUA) : „PETALE DIN CUVINTE” DE GHEORGHE A. STROIA


Resultado de imagen de cristian petru balan razbunatoriiCristian Petru Bălan
 
„PETALE DIN CUVINTE”, DE SCRIITORUL GHEORGHE A. STROIA, SAU ARTA DE A STIMULA INTERESUL CITITORILOR
                                                                
                                              (Recenzie)
 
 
     Nu totdeauna paginile de analize literare ale criticilor noştri sunt scrise neapărat pentru marea masă a cititorilor şi, uneori – mai rar, ce-i drept – autorii acelor pagini le scriu pentru ei înşişi, simţind probabil nevoia să şi le adauge impresiilor de adnotări personale, spre a fi folosite mai târziu în diverse studii. De aici sinceritatea şi originaliatea lor. Neîndoios, din această categorie face parte şi volumul de 150 de pagini, lansat recent de tânărul scriitor adjudean Gheorghe A. Stroia, prolific poet, editor (directorul bogatei reviste „Armonii culturale„) şi critic român, membru al Academiei Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte, o carte frumos editată şi frumos intitulată „Petale din cuvinte” (Editura Docucenter, 2011), lucrare destul de doctă pentru un asemenea debut pretenţios, unde autorul trece cu responsabilitate în revistă un număr de 25 de creaţii ale diverşilor scriitori, poeţi şi artişti plastici, mai mult sau mai puţin cunoscuţi. Unele titluri au mai fost publicate anterior prin diferite reviste din ţară sau de peste hotare. Deşi Gheoghe A. Stroia, în prefaţa cărţii sale, subliniază faptul că în acest florilegiu de splendide consemnări critice a încercat să exprime „nu neapărat aspecte critice legate de scrierile pe care am avut plăcerea de a le lectura, ci mai curând de a nota şi adnota păreri, opinii, impresii şi mai mult – de a motiva impactul pe care scrierea respectivă l-a avut asupra propriei mele pasiune (ca cititor)”, deşi afirmă cu sinceritate o asemenea intenţie, cititorii sunt surprinşi să descopere că, în realitate, au de a face cu un unghi nou de a privi creaţiile artistice de orice fel, iar aşa ceva îi entuziasmează, cu atât mai mult cu cât ei află că acest cercetător pasionat nu are o pregătire de profil filologic, el fiind inginer de mecanică fină. Adevărul este că, după căderea comunismului, în baza libertăţii de expresie a cuvântului tipărit, au apărut puzderie de autori noi şi de cărţi noi, din toate domeniile, încât numărul scriitorilor l-a depăşit cu mult pe cel al criticilor şi, aşa stând lucrurile, s-a ajuns la situaţia că… interpreţii din orchestrele literare nu prea mai au dirijori de prim rang… Ei sunt mai necesari ca oricând, mai ales acum când librăriile şi tarabele cu cărţi existente în toate marile aşezări ale ţării sunt zilnic tot mai pline şi mai pline cu zeci şi zeci de titluri proaspete, multe foarte îmbietoare, cu coperte frumoase, cu tematici diverse, ca să nu mai vorbim de cele existente pe internet, o bună parte din ele lansate în speranţa de a aduce bani autorilor şi editorilor – şi de aceea, văzându-le, virtualii cumpărători sunt puşi în mare încurcătură, neştiind a face o alegere valoroasă sau, cum s-ar spune, din cauza pădurii ei nu văd copacii… Aşa stând lucrurile, se înţelege că este o serioasă dificultate pentru un autor din zilele noastre să se afirme cu uşurinţă prin cele scrise şi, de aceea, chiar genial dacă ar fi, rămâne totuşi o reală problemă să-şi impună imediat o operă de excepţie. În asemenea situaţii, salvarea ar putea veni, desigur, din partea criticilor, cu condiţia ca aceştia să fie buni profesionişti, lipsiţi de exigenţe subiective, ceea ce vedem că se întâmplă tot mai rar. Criticii noştri, din păcate, (mai cu seamă aceia care sunt – să le zicem – de rang academic), în tendinţa lor justificată de a reduce numărul excedentar al nechemaţilor din lumea literelor, nu se dau în lături de „a tăia în carne vie” toate produsele celor consideraţi neaveniţi, recurgând la pretenţii de multe ori prea exagerate, demolându-le din capul locului, fără drept de apel, prin caracterizări anihilante şi caustice. Procedee de genul acesta pot avea, fără îndoială, succes, deoarece le taie orice elan multor debutanţi şi tineri condeieri, ucigându-le pofta să mai publice vreodată ceva, dar, există şi în asemenea cazuri o marjă de risc dacă ne gândim că în istoria literaturii române şi universale au existat şi cazuri când scriitori, deveniţi, ulterior, mari pe parcursul vieţii lor, au debutat cu creaţii slăbuţe, lipsite inţial de cine ştie ce valoare.
      Din fericire, Gheorghe A. Stroia nu aparţine acestei categorii de critici literari, ci se apropie de verbul plin de calinitate a marelui Perpessicius care încuraja mai totdeauna pe tinerii debutanţi. Cel puţin aşa reiese din prefaţa cărţii sale unde declară limpede: „Aş dori să vă împărtăşesc o idee proprie – şi anume: a scrie despre oameni fără să ai iubire pentru ei, nu este tocmai potrivit statutului de „critic”. A scrie despre cărţile altora, fără să găseşti aspectele pozitive ale scrierii şi să le evidenţiezi doar pe cele negative, este un lucru meschin. A te aşeza în postura de a arăta cu degetul spre alţii, fără să încerci să observi efortul de a scrie – cu siguranţă nu-ţi va aduce nici cinste şi nici prestigiu. A ignora cu bună ştiinţă valorile eticii şi profesionalismului, a călca în picioare picăturile de rouă ale unei munci susţinute, pot fi extrem de periculoase. Şi aşa după cum Creangă îi îndemna pe alţii să „ie pana în mână şi dă la iveală altceva mai bun, că eu atâta m-am priceput”, tot aşa subscriu şi eu ideii generale că prin criticile neconstructive putem face un deserviciu imens literaturii.” Într-adevăr, autorul nu se dezminte câtuşi de puţin, iar „notele lui de lectură” strălucesc prin iubirea şi ataşamentul faţă de operele autorilor analizaţi, fără a scăpa totuşi punctele de vedere nefavorabile care, după caz, au fost amintite „într-o manieră echilibrată – cum zice criticul – menită să pună în valoare atuurile, să scoată în evidenţă punctele forte ale scrierilor „analizate„.
      Parcurgând până la capăt impresiile notate despre cei 19 autori descrişi cu un exces de decenţă şi de subtilitate analitică, parcă ne pare rău că lista lor nu este mai lungă, deşi criticul ne promite că va căuta să ne prezinte, pe acelaşi ton explicit, şi alte nume valoroase, în viitorul apropiat. În ordinea cuprinsului, au fost prezentaţi următorii autori: Speranţa Miron, Ionel Marin, Năstase Marin, Anca Bulgaru, Paul Spiescu,Vasile Sevastre Ghican, Ramona Sandrina Ilie, Ion Croitoru, Bortă Ovidiu Ambrozie, Cristian Petru Bălan, Ioan Agache, Gheorghe Chirtoc, Ion Lazăr da Coza, Maricica Lepădatu (Stroia), Marin Moscu, Thomas Kinkade, Calistrat Costin, Severin Constantin şi Vasile Buruiană. Aflat în postura de lector-analist, Gheorghe A. Stroia mărturiseşte că absolut toţi subiecţii – şi fiecare în parte – l-au impresionat prin câte ceva remarcabil care merita cu prisosinţă a fi
consemnat, în primul rând ca o fermă recomandare pentru cei care vor să le cunoască mai în amănunt operele. De pildă, el demonstrează, ilustrând prin citate, că a fost impresionat de melodicitatea poeziilor Speranţei Miron în care distinge unicul sens al redescoperirii esenţelor pure ale sufletului, dar şi „tandreţea unui destin poetic, îmbogăţit de noua simbolistică a tăcerii”, după cum în versurile lui Ionel Marin descoperă un incontestabil gnostic al liricii profunde, exprimând axiomatica unui destin transformat în punte peste veacuri… Poetul Paul Spirescu este înţeles ca un calofil aflat la porţile îndumnezeirii… Versurile lui Vasile Sevastre Ghican deplâng starea de agonie a planetei Terra, dvenind liricile contrarii ale unui univers poetic… Epigramele lui Ion Croitoru par „zâmbetele unui condei hazliu„, având un umor special, mucalit, bine dozat, cu o savoare în fiecare frază…
Opera poetului Vasile Sevastre Ghican, marcat prin prolificitate lirică, este sintetizată ca „un fatidic amalgam al umbrelor şi luminilor vieţii, parte din profunzimea unui univers liric”… Nici poezia pentru copii nu este uitată atunci când ni se recomandă cartea Maricicăi Lepădatu (Stroia), „Pe aripile copilăriei„, care ascunde în aripile coperţilor ei „magia şi speranţa retrăirii unei vârste ireversibile şi reminiscente” – copilăria, cu întâmplări desprinse din bagheta unui magician expert în educarea preşcolarilor… Poetul Calistrat Costin devine, în accepţia criticului, un Don Quijote modern care, „îmbrăcat în platoşa sa medievală, participă la turnirurile artei, din care va ieşi – cu siguranţă – mereu învingător„… Bine conturată mi s-a părut şi analiza versurilor Ramonei Sandrina Ilie, „Farul de la capătul tuturor lumilor”, văzute ca o eclectică poveste cu oameni şi iubire, toate poemele ei fiind, de fapt, strigătele impresionante ale unui suflet nobil plin de dragoste curată. (Personal, m-am întrebat, destul de mirat, pentru ce oare această tânără cu nume atât de frumos, chiar splendid – Ramona Sandrina (!) – şi-a semnat cartea cu psudonimul „Lady Allia” (copiat jumătate de la Lady Gaga şi jumătate din limba latină „allium/allia„, care înseamna usturoi? Ce bine ar fi dacă autoarea s-ar semna numai cu cele două nume poetice şi pline de o reală şi muzicală rezonanţă!). Cartea „Glasul inimii” a poetului focşănean Vasile Buruiană închide ciclul poeziilor trecute în revistă, fiind inclus în categoria versurilor pline de tandreţea unei poezii adolescentine, proaspete şi stenice. „Petale din cuvinte” nu abordează numai lumea poeziei, ci şi subiecte scrise în proză ori prezentări ale unor opere de artă plastică.
Două monografii de localităţi i-au reţinut atenţia autorului: „Monografia oraşului Boldeşti-Scăieni” sau „Meleagul viselor ce trebuie împlinite”, scrisă de Cristian Petru Bălan (autorul romanului „Răzbunătorii” care demască actele de corupţie din România contemporană) şi monografia „Calapodeşti (Vultureni) sau Punte peste veacuri”, de Ioan Agache, o carte intersantă care insistă asupra valorii documentare a unei rescrise istorii a plaiurilor berhecene din judeţul Bacău. O deosebită noutate găseşte Gheorghe A. Stroia în cele cinci povestiri ale lui Năstase Marin, din „Jurnalul unei ucenicii de şcoală nouă” sau „Domnişoara Iulia”(povestire inclusă în carte). Cu multă deferenţă este analizată cartea „Întoarcerea ultimului erou”, de Gheorghe Chirtoc, doctor stomatolog, veteran din cel de al doilea Război Mondial care îşi deapănă impresionantul memorial al unor nescrise pagini. Interesante, de asemenea, i s-au părut criticului şi cartea de povestiri „Crucea umbrelor„, a lui Ion Lazăr da Coza, talentat autor vrâncean cu nume amintind de autorii portughezi sau brazilieni, însă cu subiecte neaoş româneşti ce urmăresc construirea valorilor unui destin pe reverberanta nobleţe a propriilor rădăcini valahe. O carte de proză scurtă este „Calea pustie„, scrisă de matematicianul Marin Moscu şi prezentată ca o descoperire realist-magică a societăţii româneşti prinsă în mrejele unei ludice ficţiuni. În copertele „Petalelor…” sunt descrise şi operele plastice a doi pictori români şi unul american, existând şi câteva reproduceri alb-negru din picturile lor.
      Despre splendidele pânze peisagistice ale Ancăi Bulgaru criticul Gh. A. Stroia scrie că ele îngemănează sclipirile divine ale unui destin pus în slujba artei, făcând sincere reverenţe în faţa unei cariere de excepţie. La fel de talentat este înfăţişat şi pictorul Bortă Ovidiu Ambrozie (BOA) care face o „excelentă radiografie a clasei politice româneşti”, plus o serie de aprox. 4000 de caricatori prezentând pe marii români din trecut şi de astăzi. Cât despre regretatul pictor neorealist american Thomas Kinkade, supranumit şi pictorul luminii, opera lui peisagistică, plină de nobleţea perfecţiunii, are sclipiri de geniu, prezentând frumuseţea creaţiei divine transpusă într-o cromatică de lumină şi basm.
      Cine survolează paginile „Petalelor de cuvinte” va descoperi că este vorba nu doar de un volum de simple adnotări critice, de impresii persoale, ci de remarcabile prezentări elaborate cu o scriere lină şi calmă de la un capăt la altul, făcute de un autor care evită să folosească mătura şi făraşul atunci când lecturează texte dintre cele mai diverse; el recurge la un fel de laser al unei logici care dozează gradat detaliile semnificative. Punctările lui aduc un plus ce obligă mesajul analitic să curgă firesc. Totdeauna semnificativul textului analizat se simte bine stăpânit de un control inteligent, neaccentuându-se detaliile nesemnificative şi rezolvând cu calmitate inconvenienţele prin abordări lexicale acceptabile.
      Analizând textele autorilor mai puţin cunoscuţi, criticul intuieşte că dificultăţile acestora, de obicei, cresc exponenţial, înţelegând ambiţia unora şi setea de perfecţiune a tinerilor autori. Cartea lui Gheorghe A. Stroia descrie etape, ipostaze, direcţii – uneori limpezi, alteori mai nebuloase, inerente începuturilor unora din aceşti autori. În tot ansamblul ei, „Petalele din cuvinte” nu numai că nu se vor ofili niciodată, dar au şanse să fie percepute, dacă nu ca un model absolut, atunci ca un aparat peren de selectare care îşi va păstra ritmul radiografiilor tridimensionale, graţie citatelor bine alese. Noi salutăm această regie bună şi această formă de expresie a interesantului slalom printre sinele diverşilor autori din care au fost extrase citate din cele mai esenţiale, care întregesc tablourile alternativ, introduse prin lianţi logici bine găsiţi, legitimând, de fapt, creaţiile scanate inteligent de talentatul şi tânărul critic. În concluzie, cititorul nu poate fi decât fericit să întâlnească o asemenea carte plină de solicitudini optimiste, departe de a fi un simplu meniu amagalmat de subiecte literare şi plastice, ci un aparat solid de selecţiuni valoroase, un complex de impresii convingătoare, unde întâlnim cadre mobile, schimbări şi alternări de lumină cu mici umbre evanescente care ne dau în final senzaţia unui reflector proiectând o rază ce se mişcă peste vârfuri de construcţii noi, pentru a le evidenţia cromatica vibrărilor de la baza lor. Aşteptăm cu nerăbdător inters continuarea acestui volum.
scriitorul CRISTIAN PETRU BALAN-SUA si actorul ION DICHISEANU
 
 Prof. dr. Cristian Petru Bălan (SUA)
 
Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România şi al Academiei Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte
……………………………..
In foto :La Chicago, scriitorul CRISTIAN PETRU BALAN (dreapta),impreuna cu marele actor ION DICHISEANU
 ***********************************************************
–––––––––––––––-RECOMANDARI REVISTA ´´HAI,ROMANIA ! -FOLCLORUL AUTENTIC AL SURORILOR OSOIANU

revista hai romania-marin mihai-spania-mihaimarin.wordpress.com-blog

Surorile Osoianu şi orchestra Lăutarii – Dor de mamă, dor de tată

Surorile Osoianu – „La portita la Gheorghita”:

****************************************ULTIMA ORA:
8 IUNIE 2015-TEATRUL NATIONAL BUCURESTI-LANSARE DE ALBUM ´´CANTECELE DE-ACASA´´ -STEFAN HRUSCA.
ORGANIZATOR PROJECT EVENTS ROMANIA
 

EDITORIAL.Maria Diana POPESCU (Germania) : Morţi suspecte ale sfertului de veac politic românesc


https://mihaimarin.files.wordpress.com/2011/02/cropped-cropped-4441.jpg?w=400

https://mihaimarin.files.wordpress.com/2014/03/revista-hai-romania-marin-mihai-spania-mihaimarin-wordpress-com-blog.gif?w=700REVISTA HAI ROMANIA-MARIN MIHAI-SPANIA

Morţi suspecte ale sfertului de veac politic românesc
by Maria Diana Popescu (Germania)

https://i0.wp.com/www.art-emis.ro/images/stories/parteneri/revista-agero.jpg

maria diana -popecu -hai-romaniaApar tot timpul coincidenţe în viaţa noastră, dar, indiferent de stranietatea lor, trebuie să recunoaştem că, în pofida scepticismului pe care îl manifestăm, unele dintre ele sînt cu adevărat bizare. La o distanţă de zece ani, două drame care seamănă ca două picături de apă, soldate cu doi spînzuraţi celebri, au fost trecute sub tăcere. Coincidenţă stranie! Sponsorul campaniei lui Băsescu s-a spînzurat în acelaşi mod ca şi sponsorul campaniei prezidenţiale a lui Iohannis. Aparent, în ambele cazuri, nu exista niciun motiv de sinucidere, dar… Pe fondul furtunilor care au lovit S.R.I., Justiţia şi scena politică românească, moartea prin spînzurare a unui bun prieten al preşedintelui Klaus Iohannis a intrat, poate cu poruncă de undeva, într-un con de umbră. În mod bizar, la început de mandat prezidenţial, doi apropiaţi, unul al lui Traian Băsescu şi altul al lui Klaus Iohannis, şi-au luat viaţa, spînzurîndu-se în casa familiilor lor. Să fie oare funia din acelaşi ghem?!

Ambii sponsori ai campaniilor prezidenţiale, cu ştreangul de gît

În urmă cu zece ani, la începutul mandatului prezidenţial al lui Traian Băsescu, un cunoscut om de afaceri, apropiat al preşedintelui, unul dintre sponsorii mari ai lui Traian Băsescu în campania electorală era găsit spînzurat în subsolul vilei în care locuia. Florian Anghelescu avea o fabrică de ţigări care îi purta numele – „Anghelescu Industry”. Soţia lui, Stana Anghelescu, fusese numită consilier la Cotroceni în 2004, presa speculînd, la vremea aceea, că funcţia dobîndită în Administraţia Prezidenţială era o recompensă pentru sprijinul financiar din timpul campaniei prezidenţiale. La o distanţă de zece ani, la începutul mandatului de preşedinte al lui Klaus Iohannis, un prieten al său este găsit spînzurat în locuinţa mamei sale. Cristian-Gheorghe Pavel era soţul Anitei Pavel – consilier local la municipiul Sibiu, din partea Forumului Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.), el fiind Directorul adjunct al societăţii de transport public din Sibiu. Cei doi soţi bogaţi făceau parte din grupul de prieteni apropiaţi ai Preşedintelui Klaus Iohannis încă de pe vremea cînd Iohannis era primar al Sibiului. După cîştigarea alegerilor, aceştia au participat la petrecerea organizată acasă, la Sibiu, de familia lui Iohannis, dar şi la petrecerea de Revelion. Afaceristul Cristian-Gheorghe Pavel din Sibiu l-a sponsorizat pe Klaus Iohannis cu 1,5 milioane de euro, după care, nefericitul, a fost găsit spînzurat. Cristian-Gheorghe Pavel era director şi acţionar majoritar al unei firme de transport internaţional şi avea nu mai puţin de 200 de autocare. Cristian-Gheorghe Pavel a fost condus pe ultimul drum, printre alţii, şi de familia Preşedintelui Iohannis, iar lumină în cazul morţii sale se va face tot la sfîntul aşteaptă.

 

Alţi morţi celebri, cazuri suspecte, neelucidate

În clasa politică românească s-au înregimentat, fie pe baza poruncilor din afară, fie cu ajutorul sacului de bani, marionete celebre, inculte şi sadice, semi-analfabeţi, găinari şi corupţi, lucru care reflectă cu fidelitate stadiul de evoluţie la care ne-a adus sfertul de veac de capitalism barbar. Într-o ţară atît de vînată de mafia internă şi de către mafioţii care fac jocurile la scară globală, nimeni, absolut nimeni, nici măcar Preşedintele României nu trebuie să mai beneficieze, să profite de imunitate în faţa legii. Mergînd pe ideea – clanul îşi ia dreptul, n-ai voie să-i faci concurenţă -, să trecem în revistă alte cîteva morţi suspecte, rămase ca în tren – dispariţii subite, care au zdruncinat scena politică postdecembristă şi Justiţia română. De-a lungul acestui sfert de veac, oameni de afaceri, avocaţi şi diplomaţi au fost „extraşi” cu forcepsul din sînul vieţii, şocînd opinia publică prin moartea lor rapidă şi stranie. În cazul unora dintre ei nu se ştie nici acum dacă şi-au înscenat moartea ca să scape de procese sau de închisoare sau dacă, incomozi Puterii, au fost ajutaţi să se sinucidă. Să începem cu moartea miliardarului Gigi Kent, apropiat al lui Mugur Isărescu şi Theodor Stolojan (vezi site-ul Ediţie Specială), despre care s-a spus că a murit de tristeţe, dar omul de afaceri deţinea o întreagă arhivă video, care viza în mod acuzator personalităţi în ghilimele ale scenei politice şi financiare. Doina şi Ion Aldea Teodorovici, militanţi pentru unirea cu Basarabia, au murit într-un stupid accident rutier, deşi însoţitorii lor din maşină au scăpat, prin cine ştie ce miracol, teferi. Moartea senatorului Şerban Săndulescu, decedat la două zile după expirarea mandatului de senator în Parlamentul României, „ajutat” şi el, probabil, să treacă pe lumea cealaltă. Ştia prea multe despre lovitura de stat din 1989 (fusese membru al Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”) şi despre contractul cu Romtelecom şi începuse să vorbească prea mult. Din ceea ce ştia a scris cartea: „Lovitura de stat a confiscat revoluţia română”. Acum, nu mai poate vorbi. Şi nu este singurul.

https://i2.wp.com/content.ad20.net/Storage/531075_83A0FDD8B67C4D319F5CD6B6BB6EA34E/Bannere-RTI-Rares_continuarea-300x600.jpg

Şirul morţilor suspecte continuă

Sfîrşitul ciudat, rămas în suspensie, al ziaristului Dumitru Tinu; moartea suspectă, unii vorbesc despre o înscenare a morţii miliardarului Patriciu; moartea afaceristului Cătălin Chelu, în Iordania. Apoi, Marta, omul lui Blejnar, dat dispărut – din lume sau chiar din viaţă! (otrăvit sau dispărut); moartea tragică a avocatului George Dumitru, după ce l-a denunţat pe Dan Adamescu, unul dintre cei mai bogaţi oameni din România; moartea în condiţii suspecte, la vîrsta de 33 de ani, în penitenciarul Codlea, din cauza unui stop cardio-respirator, a secretarului de stat Sorin Crivăţ, implicat în dosarul „Armamentul” (familia susţine că a fost otrăvit), cu o zi înaintea termenului de judecată din 27 martie 2007, cînd urma să demaşte tot ceea ce ştia. Moartea suspectă a lui Erbaşu, despre care se zice că s-a aruncat în piscină. Ce ciudat mod de a face baie! Piscina era fără apă! Moartea suspectă a Directorului general al „Enel Energie”, Matteo Cassani, probabil, îndemnat şi el să-şi ia zborul în cădere de pe clădirea companiei din Bucureşti; moartea prin otrăvire lentă cu aluminiu a procuroarei Luminţa Şega, cea care a anchetat dosare celebre de corupţie, printre care şi pe cel al lui Sorin Ovidiu Vântu. În speţă, după 9 ani de la aceamoarte suspectă, judecătorul Mihail Udroiu de la T.M.B. a redeschis dosarul morţii procuroarei Luminița Şega şi a hotărît audierea Ioanei Vlas, a procurorilor de la parchetul General şi D.N.A. şi efectuarea unei noi expertize toxicologice. Soţul procuroarei Şega, judecătorul Marius Şega,şi fratele acesteia, Mircea Slăvilă, au acuzat că intoxicaţia cu metal s-a produs la serviciu, unde obişnuia să îşi bea cafeaua de dimineaţă, judecătorulacuzînd în mai multe rînduri că decesul soţiei sale are legătură cu dosarele lui Sorin Ovidiu Vîntu

https://i0.wp.com/www.projectevents.ro/media/k2/items/cache/16db9b88d9515580a78d5965b066ac2d_XL.jpg

 

Teroriştii care deţin Puterea după lovitura de stat din ’89 au băgat România în războaie străine

Un studiu cu relevanţă şi credibilitate menţionează că metodele prin care mafioţii îi elimină pe cei care caută dreptatea şi adevărul sînt: otrăvire lentă, accident de maşină, iradiere cu cobalt radioactiv sau cancer provocat (cazul Antonie Iorgovan), arme cu energie dirijată, flux de neutroni, microunde, cobalt radioactiv sau cancer provocat, injecţii cu mercur şi viruşi mortali, ultimele, nelăsînd urme, fiind şi extrem de greu de dovedit, prin analize costisitoare în afara Ţării. Specialiştii vorbesc despre trei tipuri de tehnologii, cu trei tipuri de raze: Gama, X şi mănunchiuri de electroni. Substanţe radioactive precum Cobalt 60 sau Cesiu 137, care au o mare putere de penetraţie, sînt folosite în iradierea cu raze Gama. De peste 30 de ani,razele Gama asigură şi sterilizarea instrumentelor medicale,fiind folosite şi în tratamentul cancerului. Cobaltul radioactiv ţinteşte creierul şi inima (se presupune, cazul psihiatrului Florin Tudose), plămînii (Daniel Rujoiu, R.S.P.-S.P.I.R.) sau ficatul (Colonelul Soare – I.G.P.). Să ne amintim şi de moartea suspectă a procurorului Panait. Dosarul nu poate fi închis, adevărul nu poate fi şters cu radiera. Dacă am fi fost atenţi la reţeaua de crimă organizată postdecembristă, fie şi de la distanţă, am fi observat cît de aproape de urechea României au trecut şi trec gloanţele. Am fi observat de cîte ori li s-a pus ştreangul de gît românilor. Am înţelege că toate aceste crime suspecte nu se deosebesc decît prin procedură de crimele teroriste, începînd cu asasinarea fostului Preşedinte Nicolae Ceaşescu, asasinarea, pe 28 decembrie 1989, a generalului Marin Ceauşescu, şef al Reprezentanţei Comerciale a României de la Viena -, sediul spionajului românesc în Europa occidentală, spînzurat la subsolul clădirii care găzduia Agenţia Economică din Austria, pînă la ultimul prieten spînzurat al Preşedintelui Iohannis. Că doar teroriştii sînt la putere de la lovitura de stat din decembrie 1989! Pentru mafioţii care au ucis cu sînge rece România şi-au băgat-oîn războaie străine, pentru executanţi şi pioni, pentru cei care au deturnat dosare şi au blocat anchete judiciare, pentru toţi cei care au trădat şi vîndut România există un singur tratament: rapida şi dreapta lor judecată, pedeapsa cuvenită potrivit legii, confiscarea averilor şi trecerea lor în patrimoniul statului român.

MARIA DIANA POPESCU

*Răspunderea pentru ideile şi opiniile exprimate în această publicaţie apaţine autorilor si comentatorilor.

weekendromanesc


Nemuritorii – Viata-i viata

Cristian Petru BALAN (SUA) : OCTAVIAN PALER ,ASA CUM L-AM CUNOSCUT //PICTURI RELIGIOASE DE CRISTIAN PETRU BALAN (SUA)



scriitorul OCTAVIAN  PALER-la  chicago-acasa la scriitorul si artistul plastic CRISTIAN PETRU BALAN

In foto: Scriitorii OCTAVIAN Paler (in dreapta) si CRISTIAN PETRU BALAN (SUA),la CHICAGO

*

Pagina este ilustrata cu  picturi religioase realizate de prof.acad.Cristian Petru Balan din SUA,semnatura de onoare in Revista ´´HAI,ROMANIA !¨


În ziarul bucureştean „Cotidianul” din 13 martie 2006, scriitorul Octavian Paler scria următoarele rânduri:

„Prin iarnă, într-una din acele zile cu ger de crăpau pietrele, am primit un telefon din America. Mă sună din Chicago dl.Cristian Petru Bălan, în casa căruia am fost acum vreo unsprezece ani – şi de care mă leagă, în afară de gratitudinea pentru ospitalitate, o aventură palpitantă, în cursa spre aeroport, povestită în „Jurnalul american“ din „Aventuri solitare“… Din vorbă în vorbă, dl. C.P.B. mă felicită pentru un text preluat de o publicaţie românească din America de pe Internet şi „din câteva jurnale din ţară“. M-a fulgerat o bănuială. „Nu cumva se cheamă „Paradoxul vremurilor noastre?“.

„Nu, nu – a venit răspunsul -, se cheamă „Interviu cu Dumnezeu“… Am rămas blocat. Apoi, l-am rugat pe interlocutorul meu să-mi trimită şi mie „discuţia“ purtata în Ceruri…
Acum văd că gluma se îngroaşă. De aceea m-am hotărât s-o iau în serios.”

nasterea domnului nostru iisus hristos-pictura de cristian petru balan
Din textul reprodus mai sus, se vede că l-am găzduit mai multe zile pe domnul Paler, şi nu numi pe dumnealui, ci şi pe scriitorul Dan Costescu, directorul ziarului „Cuvântul românesc” din New York şi pe cunoscutul critic şi istoric literar M. N. Rusu, care îl însoţeau şi pe care i-am plimbat cu maşina mea prin principalele locuri turistice ale metropolei Chicago, oprindu-ne în oazele româneşti de acolo care, ca pretutindeni în America, sunt, în primul rând bisericile de diferite confesiuni, restaurantele şi cluburile etnice româneşti.
După câteva zile, oaspeţii au plecat din Chicago şi a trebuit să-i duc la aeroport pentru avionul de New York, pe care fuseseră gata să-l scape (aceasta era acea „aventură palpitantă” de care aminteşte înaltul oaspete), fiindcă a trebuit, într-adevăr, să zbor cu viteză nepermisă prin oraş, trecând şi prin câteva stopuri, ocolind cu slalomuri maşinile care mergeau încet, dar am avut noroc că nu m-a detectat nicio poliţie şi am prins avionul în ultima secundă înainte de decolare…).
Între timp, după câţiva ani, mai m-am întâlnit cu domnul Paler la Bucureşti, în ziua când şi-a lansat o carte. În acel an ne-am citit cărţile cu autografe reciproce, toate având dedicaţii frumoase, am corespondat şi am vorbit de mai multe ori la telefon cu domnia sa. Pe cartea de voiaj intitulat㠄Aventuri solitare”, apărută la editura „Albatros”, Buc. 1996, mi-a scris un mesaj-memento care, sincer vorbind, m-a emoționat: „Domnului Cristian Bălan despre care ar fi trebuit să daug, în această carte, că l-am îndrăgit în scurta mea trecere prin Chicago, mulțumindu-i, târziu, pentru tot. Octavian Paler, iunie 1996”.

In foto: Scriitorul Octavian Paler ,impreuna Codrina Balan si Dorina Balan,fiica,respectiv sotia scriitorului Cristian Petru Balan
Îmi amintesc că dumnealui mi se plângea de mari probleme cu inima, spunând că supravieţuise unor atacuri de cord. I-am urat sănătate şi i-am dat sfaturi de tratamente naturiste la care mi-a răspuns că le ştia, dar că nu le respecta… O dată i-am trimis o vedere chiar din Lisa, localitatea de lângă Făgăraş unde se născuse şi mi-a mulţumit călduros.

https://mihaimarin.files.wordpress.com/2015/02/scriitorul-si-artistul-plastic-cristian-petru-balan-autorul-fatadei-cimitirului-eternitatea-boldesti-scaieni-prahova.jpg?w=700
Într-adevăr, într-una din convorbirile avute cu domnia sa, eu îl felicitasem pentru frumosul articol „Convorbire cu Dumnezeu”, publicat în numărul din 17 iulie 2005 din ziarul „Meridianul Românesc” care apare în California şi unde fac parte din colegiul lui redacţional, dar am avut

https://fbcdn-sphotos-e-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xfp1/v/t1.0-9/10665747_563039590463082_7528952376773340845_n.jpg?oh=5daee1085f822643bad7bd0db159e9af&oe=558757E8&__gda__=1434258017_a3f53b83c67421c6327398cf0f22f522surpriza să văd că şi domnia sa era… surprins de felicitările mele, mărturisindu-mi sincer că nici vorbă să fi scris acele rânduri deosebit de meşteşugite, numindu-le chiar o capodoperă… Mai mult decât atât, surpriza se repeta, deoarece, cu câteva luni înainte, mai apăruse un alt articol similar, tot sub semnătura dumnealui, „Paradoxul vremurilor noastre”, într-o revistă din Canada.

Ambele articole erau superbe, bine scrise, probabil de aceeaşi persoană cu condei bun. Pentru mine, acea întâmplare mi-a oferit, desigur, prilejul să-i apreciez domnului Paler profunda lui cinste şi sinceritate, în clipa când l-am auzit că neagă categoric paternitatea acelor materiale destul de

valoroase din punct de vedere literar, mulţumindu-le ironic autorului sau autorilor pentru „ajutorul” acordat prin metoda substituirii şi promiţând să nu facă mare tam tam din aceste întâmplări destul de insolite. Dar a repetat clar şi de mai multe ori prin presă, că articolele cu pricina nu sunt nicicum operele lui… În acele zile, fără să vreau, am făcut o asociaţie de idei, mai

isus_si_copiii-cristian_copy_copy

exact, am făcut o comparaţie care mi-a venit atunci spontan în minte şi anume – m-am gândit că Octavian Paler nu a procedat precum scriitorul sovietic Mihail Şolohov care, în 1965, a luat Premiul Nobel pentru literatură pentru excelentul roman „Pe Donul liniştit”, despre care, ulterior, unii istorici literari spun cu seriozitate, şi susţin cu anumite argumente, că laureatul Şolohov ar fi sustras romanul gata făcut din lada cu manuscrise a lui Feodor Kriukov, un ofiţer, prieten de familie, scriitor de mare talent, după decesul acestuia pe front (nici astăzi paternitatea excepţionalului roman nu a fost pe deplin elucidată). Din acest punct de vedere, scriitorul nostru român a fost, indiscutabi, un mare exemplu de probitate.
cristian petru balan (SUA)-icoana pictata-CRUCIFICATION-RASTIGNIREL-am cunoscut pe inegalabilul Paler în vara anului 1965, când eram principalul realizator al programelor televiziunii române din Chicago, crainicul acestor emisiuni unde am avut ocazia să intervievez mai multe mari personalităţi din România, printre care şi pe domnia sa. Tot atunci am fost rugat de cei din comitetul românesc local să-i găzduiesc în familia mea pe cei trei distinşi scriitori, iar ai mei au acceptat această propunere cu multă plăcere. Soţia mea Dorina, ajutată de fetele noastre Codrina şi Ozana, care atunci erau studente, au gătit cele mai delicioase şi mai tipice mâncăruri româneşti. Cred că am făcut faţă cu brio acelor momente speciale. Cu acea ocazie, se înţelege că am discutat ore întregi cu domnul Paler iar acum, după scurgerea unor ani, în câteva cuvinte, eu îl pot descrie pe acest mare artist al cuvântului românesc ca o personalitate cu totul aparte, diferită întru totul de mulţi. Octavian Paler s-a afişat din capul locului ca un om sobru, serios, poate prea serios, excesiv de meticulos, oarecum rezervat faţă de cei din jurul său şi nu atât de comunicativ pe cât mi-aş fi dorit. „Domnule Bălan, – mi-a mărturisit dânsul într-o discuţie intimă – eu sunt o fire mai ciudată, uneori cam neplăcut în societate, recunosc. De obicei, nu par prea prietenos; ştiu asta şi cred că aţi observat… Sunt cam singuratic şi taciturn, aşa am fost mereu, dar iubesc adevărul şi oamenii harnici, mai ales dacă sunt şi valoroşi. Stau deoparte, îi studiez şi scriu despre ei. 

Totuşi, America aceasta a dumneavoastră, să vă spun sincer, are multe lucruri care nu-mi plac deloc. Nu cred că m-aş putea acomoda acestei societăţi de o modernitate artificială. La dumneavoastră acasă însă m-am simţit cel mai bine, aproape ca în România, lucru pentru care vă mulţumesc mult. Totuşi, promit să nu mai vin niciodată în ţara aceasta şi să nu mai deranjez pe nimeni…”
Şi, evident, s-a ţinut de cuvânt, deşi, uneori, îi simt parcă şi acum prezenţa aici, în ţara lui Lincoln pe care el îl admira în mod deosebit.

-CRISTIAN PETRU BALAN -SUA

Pagina este ilustrata cu picturi religioase realizate de prof.acad.Cristian Petru Balan din SUA,semnatura de onoare in Revista ´´HAI,ROMANIA !¨


Interviu cu Dumnezeu de Octavian Paler

cristian petru balan (SUA)-pictura-iisus pe muntele maslinilor

 

– Ai vrea să-mi iei un interviu, deci… zise Dumnezeu.

– Dacă ai timp… i-am raspuns. Dumnezeu a zâmbit.

– Timpul meu este eternitatea… Ce întrebări ai vrea să-mi pui?

– Ce te surprinde cel mai mult la oaeni? Dumnezeu mi-a răspuns:

– Faptul că se plictisesc de copilărie, se grăbesc să crească…, iar apoi tânjesc iar să fie copii; că îşi pierd sănătatea pentru a face bani… iar apoi îşi pierd banii pentru a-şi recăpăta sănătatea. Faptul că se gândesc cu timp la viitor şi uită prezentul, iar astfel nu trăiesc nici prezentul nici viitorul; că trăiesc ca şi cum nu ar muri niciodată şi mor ca şi cum nu ar fi trăit. Dumnezeu mi-a luat mâna şi am stat tăcuţi un timp. Apoi am întrebat:

– Ca părinte, care ar fi câteva dintre lecţiile de viaţă pe care ai dori să le înveţe copiii tăi? – Să înveţe că durează doar câteva secunde să deschidă răni profunde în inima celor pe care îi iubesc… şi că durează mai mulţi ani pentru ca acestea să se vindece; să înveţe că un om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela care are nevoie de cel mai puţin; să înveţe că există oameni care îi iubesc, dar pur şi simplu încă nu ştiu să-şi exprime sentimentele; să înveţe că doi oameni se pot uita la acelaşi lucru şi ca pot să-l vadă în mod diferit; să înveţe că nu este suficient să-i ierte pe ceilalţi şi că, de asemenea, trebuie să se ierte pe ei înşişi.

– Mulţumesc pentru timpul acordat… am zis umil. Ar mai fi ceva ce ai dori ca oamenii să ştie? Dumnezeu m-a privit zâmbind şi a spus:

– Doar faptul că sunt aici, întotdeauna.

 Text apărut în Micromagazin, Romanian Meridian, la 17 decembrie 2005.

 

––––OCTAVIAN PALER-Am invatat

––––––––––––OCTAVIAN PALER :AVEM TIMP

………………………………………

´´Eros´´ de Cristian Petru Balan (versuri din volumul Eros-Sonetele) / ´´Rain´´ de Chris Spheeris (muzica)/video realizat ce carmenviorica :

 
scriitorul si artistul plastic cristian petru balan -suaThe lyrics are by volume ” Eros – Sonete „. The autor – Cristian Petru Balan – is a novelist, poet, playwright, journalist, editor and Romanian artist to the United States of America, professor, member of the Writers Union of Romania and the Romanian-American Academy of Sciences and Arts. A former correspondent in the U.S. the radio „Voice of America and Radio Free Europe.

Cele mai bogate vedete din România // Pamflet muzical: … NU PLANGE LEANA !


BLOGUL mihaimarin.wordpress.com este NOMINALIZAT LA

http://s04.flagcounter.com/count/vvng/bg=FF85EB/txt=000000/border=B4CC52/columns=4/maxflags=100/viewers=0/labels=1/pageviews=1/

PREMIILE RADAR DE MEDIA IN 2011,2012,12014 si…2015

REVISTA HAI ROMANIA-MARIN MIHAI-SPANIA

…………………………

In perioada 09 febr.10 martie 2015….. PUTETI VOTA blogul MIHAIMARIN.WORDPRESS.COM,AICI :

:http://www.radardemedia.ro/premiile-radar-de-media-2015-etapa-1-categoria-nr-11-cel-mai-bun-blog/

PREMIILE RADAR DE MEDIA 2015 - ETAPA 1

MULTUMESC !…daca doriti sa votati favoritii dv. din mass-media  si… blogul mihaimarin.wordpress.com la categoria  11 -CEL MAI BUN BLOG ,o puteti face in prioada 09 februarie-10 martie 2015, accesand aici  :

http://www.radardemedia.ro/premiile-radar-de-media-2015-etapa-1-categoria-nr-11-cel-mai-bun-blog/

REVISTA HAI ROMANIA-MARIN MIHAI-SPANIA

Un dar muzical pentru votantii din ROMANIA, SPANIA,GERMANIA,MOLDOVA,USA,ITALIA ,PORTUGALIA.FRANTA  etc.

3 Sud Est – Emotii (Official Video)

 

………………….

MAI PUTETI VOTA:

SUNT CELEBRU. SCOATE-MA DE AICI !-Din 16 februarie 2015 ,la PRO TV

http://suntcelebru.protv.ro/stiri/exclusiv-primele-imagini-cu-probele-incredibile-prin-care-vor-trece-cele-12-vedete-sunt-celebru-scoate.html

………

udrea in arest

 

:) ENJOY …Prima poza cu Elena Udrea la arest ( foto: kmkz.ro )

 

…………. Aplicatia FYUSE FACE FURORI IN LUME :

https://mihaimarin.files.wordpress.com/2015/02/aplicatia-fyuse-lansata-romanul-radu-rusu-in-sua-iti-permite-sa-faci-fotografii-3d-cu-telefonul-mobil-download-pe-fyu-se.gif?w=700Aplicatia foto-video FYUSE, lansata in SUA de romanul RADU RUSU din Cluj, iti permite sa faci fotografii spatiale 3D cu telefonul mobil.Download se poate face de pe site-ul https://fyu.se/

––––-Esti la Madrid sau Guadalajara?…Revista ´´HAI,ROMANIA!´´ iti recomanda sa asculti  radio in limba ta ,pe RADIO ROMANUL 107,7 FM (http://www.radioromanul.es/ )

weekendromanesc

https://i1.wp.com/projectevents.ro/media/k2/items/cache/98786352ab62965a07c516ba5d449e8a_M.jpg

_________________________

Cele mai bogate vedete din România! Celebrităţile cu averi impresionante

Fie că adună sume impresionante din concerte sau că afacerilor lor merg ca pe roate, nu sunt puţine vedetele care îşi rotunjesc considerabil veniturile în fiecare an.

Cele mai bogate vedete din România: Andra

Andra este considerată una dintre solistele care a reuşit să strângă o avere de 1 milion de euro, fiind una dintre cele mai bogate vedete din România. Cu venituri de circa 25.000 de euro pe lună din concerte, Andra mai are câştiguri din contractele de imagine (10.000 de euro pe an) şi drepturile de autor (8.000 -10.000 de euro pe an). În plus, ea a fost multă vreme jurat în “Românii au talent”, unde a avut un salariu de 8.000 de euro pe lună.

Shift feat. Andra – Avioane de hartie (Official Video):

Cele mai bogate vedete din România: Ştefan Bănică Jr.

Ştefan Bănică Jr. este unul dintre cei mai bine plătiţi interpreţi

Ştefan Bănică Jr. se numără şi el printre cei mai bine plătiţi interpreţi din România: la un concert obişnuit ia în jur de 10.000 de euro. Biletele la concertele sale de Crăciun se vând ca pâinea caldă: 50 de spectacole în 12 ani. Doar în 2014, Ştefan Bănică Jr. ar fi făcut din concertele de Crăciun 1.218.000 lei. În plus, el obişnuia să încaseze 30.000 de euro pentru fiecare ediţie a show-ului “Dansez pentru tine” şi primeşte mulţi bani atât din drepturile lui de autor cât şi cele ale tatălui său.

Ştefan Bănică & Alexandra Crişan – „Strânge-mă în braţe”

Cele mai bogate vedete din România: Inna

Inna a devenit un adevărat brand internaţional

Inna a ajuns una dintre cele mai de success cântăreţe din România: ea a ocupat numărul 1 în clasamentele muzicale din 11 ţări. Astfel, ea a devenit una dintre cele mai bogate vedete din România. Inna a strâns o avere de peste 2 milioane de euro, pe care o împarte cu managerul şi compozitorii pieselor sale.

INNA feat. Reik – Dame Tu Amor :

 

Cele mai bogate vedete din România: Antonia

Antonia are numeroase contracte de pe urma cărora câştigă sume frumoase

La doar 25 de ani, Antonia e o adevărată fabrică de bani şi una dintre cele mai bogate vedete din România. Numai din concertele din 2013, cântăreaţa a încasat aproximativ 500.000 de euro. Contractul Antoniei cu firma Avon durează de anul trecut şi a fost prelungit cu încă şase luni. Aproape 100.000 de euro au intrat în contul solistei. Antonia face bani şi cu picioarele, promovând un brand orădean de încălţăminte: contractul i-a adus încă 20.000 de euro. În 2014, solista a promovat o linie de haine care i-a purtat numele, “Moja by Antonia”: Şi de aici i-au mai intrat în buzunar 10.000 de euro. Ea a fost în juriul emisiunii “Kid Sing” (Kanal D), fiind remunerată cu aproximativ 25.000 de euro pe sezon.

Antonia – Chica Loca :

Cele mai bogate vedete din România: Horia Brenciu

Horia Brenciu reuşeşte să câştige sume impresionante din concerte

Horia Brenciu & Delia – Inima nu vrea

Horia Brenciu are o casă în Băneasa ce valorează 500.000 de euro și două mașini de lux un Audi A 7, de 60 de mii de euro, si un BMWX5, de 40 de mii de euro. După ce a bătut palma cu Intact, el a primit un salariu de 35.000 de euro, în timp ce la Pro TV lua cu 10.000 mai puţin. Şi din concerte face bani frumoşi: el reuşeşte mereu să câştige sume fabuloase. De revelion, în 2013, a scos 40.000 de euro doar cu două spectacole. În 2014, a reuşit să umple Romexpo, iar după concert şi-a băgat în buzunar 500.000 de euro. Nu e de mirare, atunci, că este una dintre cele mai bogate vedete din România.(ANA DINESCU)


Mai departe,cititi pe CLICK .RO :http://www.click.ro/vedete/romanesti/cele-mai-bogate-vedete-din-romania-celebritatile-cu-averi-impresionante

revista hai romania-marin mihai-spania-mihaimarin.wordpress.com-blog_________PAMFLETE MUZICALE  :

Laura Codruta Kovesi feat Elena Udrea – Nu plange Leana (pamflet)

––

BILETE DE AVION IEFTINE.TAROM lansează ofertă pe toate destinaţiile externe, cu preţuri începând de la 99 *de euro


https://mihaimarin.files.wordpress.com/2015/02/aplicatia-fyuse-lansata-romanul-radu-rusu-in-sua-iti-permite-sa-faci-fotografii-3d-cu-telefonul-mobil-download-pe-fyu-se.gif?w=700Aplicatia foto-video FYUSE, lansata in SUA de romanul RADU RUSU din Cluj, iti permite sa faci fotografii spatiale 3D cu telefonul mobil.Download se poate face de pe site-ul https://fyu.se/

……………………………………………………………………………….

Potrivit comunicatului de presa,in perioada 2-15 februarie 2015, TAROM pune în vânzare bilete de avion începând de la 99*euro, pentru un bilet dus-întors cu toate taxele incluse.

revista hai romania-marin mihai-spania-mihaimarin.wordpress.com-blogOferta lansată de compania TAROM este valabilă pe toate rutele directe operate de TAROM cu avioane proprii, între România şi orice  destinaţie externă: între Bucureşti şi Amman, Amsterdam, Atena, Barcelona, Beirut, Belgrad, Bruxelles, Budapesta, Chisinau, Dubai, Frankfurt, Geneva, Istanbul, Londra, Larnaca , Madrid,

Moscova, Munchen, Nisa, Paris, Praga, Roma, Salonic, Sofia, Stockholm, Tel Aviv, Valencia, Viena; între Iaşi şi Londra (Luton), Bologna, Roma (Fiumicino), Tel Aviv, Torino, între Sibiu şi Munchen, între Cluj – Napoca şi Viena.

Cu această ofertă, pasagerii pot călători  oricând, cu excepţia următoarelor perioade: 9-16 aprilie 2015, 1-31 august 2015, 21 decembrie 2015 – 10 ianuarie 2016. În cazul în care cel puţin un tronson de călătorie este într-unul dintre intervalele menţinonate, oferta nu se aplică.

Biletele pot fi achiziţionate de pe site-ul mobil m.tarom.ro,  de la agenţiile proprii TAROM şi agentii autorizati IATA. 

“Dorim să fim alături de pasagerii noştri încă de la începutul acestui an şi de aceea lansăm oferte de nerefuzat. În perioada 02 – 15 februarie 2015 vom pune în vânzare bilete de avion la preţuri de la 99 *euro, pentru o călătorie dus – întors, pentru toate destinaţiile noastre externe operate cu avioane proprii pe zboruri directe”, a declarat Christian Heinzmann, Director General TAROM.

TAROM reaminteşte pasagerilor că preţul biletului include numeroase avantaje, precum mese calde şi băuturi la bord oferite gratuit, transportul gratuit al bagajelor, operare pe aeroporturile principale, check-in gratuit.

Oferta se supune unor termene şi condiţii:

    • La această ofertă locurile sunt limitate
  • Perioada minimă de şedere la destinaţie este de 4 zile sau noaptea de sâmbătă spre duminică ; perioada maximă de şedere la destinaţie este de 14 zile.
  • Cu această ofertă, pasagerii pot călători  oricând , cu excepţia următoarelor perioade: 9-16 aprilie 2015, 1-31 august 2015, 21 decembrie 2015 – 10 ianuarie 2016. În cazul în care cel puţin un tronson de călătorie este într-unul dintre intervalele menţinonate, oferta nu se aplică.

Pentru mai multe informații pasagerii sunt rugaţi să contacteze compania TAROM, la numerele de telefon Call Center: 9361 (valabil pentru apeluri din Bucureşti): +4 021.204.64.64; +4 021.303.44.00 și +4021.303.44.44, cat si pe www.facebook.com/tarom.ro ,se mai precizeaza in comunicatul de presa.

Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM a fost înfiinţată în 1954 şi a crescut în acelaşi timp cu aviaţia românească. TAROM îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Din iunie 2010 este membră a Alianţei SkyTeam, din 1993 membră a Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor Aerieni (IATA) iar din 2000 este membră a Asociaţiei Companiilor Aeriene Europene (AEA),potrivit TAROM. (Marin MIHAI)

********************* SCULPTURA
Sculptorul roman CRISTIAN PETRU BALAN din SUA,autorul bustului aviatorului irlandez-american Edward Henry „Butch” O’Hare-facut cadou Muzeului Aeroportului Edward Henry „Butch” O’Hare´´ din CHICAGO

Sculptorul roman CRISTIAN PETRU BALAN din SUA,autorul bustului aviatorului irlandez-american Edward Henry „Butch” O’Hare´´,facut cadou Muzeului Aeroportului Edward Henry „Butch” O’Hare´´ din CHICAGO


 

 

 

MUZICA–––––

Maria Nazionale – Ciao, ciao!

CRISTIAN PETRU BALAN (SUA) : PLUGUŞORUL FACEBOOKULUI //ENIGMA :Return to Innocence


13726-cb1

CRISTIAN PETRU BALAN  (SUA) :

PLUGUŞORUL FACEBOOKULUIrevista hai romania-marin mihai-spania-mihaimarin.wordpress.com-blog
PLUGUŞORUL FACEBOOKULUI
Aho, aho, copii şi fraţi,
Toţi din ţară sau plecaţi,
Bateriile-ncărcaţi,
Căci postez un pluguşor
De pe-un biet calculator
Ce se screme pân’ porneşte
Şi-apoi iute se opreşte,
Dar mi-l iau la scărmănat:
Cu doi pumni l-am aranjat…
Şi-apoi verde, foi de nuc,
Intră chiar şi pe Facebook,
Încât ară fără boi
Un ogor de vorbe noi
Dedicate către voi,
Cei ce-aşteaptă like-uri, click-uri
Pe valori şi pe nimicuri…
Asta-i moda, măi flăcăi,
Hai să dăm cu toţii !… Hăăi !
De spui cum trăieşti în pace,
Doar la vreo doi-trei le place;
De postezi vreo tipă goală,
Bagi tot internetu-n boală:
Vin ca muştele grămadă
Să dea like-uri – stau la coadă,
Încât doar într-un minut
Peste suta s-a făcut!
Pe Facebook e fiecare:
Mama mare, tata mare !
Chiar şi cei de grădiniţă
Văd Facebook de pe oliţă…
Mulţi de la birou textează
Pe Facebook chiar când „lucrează”,
Iar la bani mărunţi de-i iei,
Slujba – vai de mama ei !
Toţi elevii de bon ton
Au Facebook pe telefon
Şi-şi filmează-n jur confraţii,
Făcând schimb de informaţii.
Vai de proafa lor cea veche
De se scarpină-n ureche
Sau de bietul diriginte,
Dacă se scobeşte-n dinte
Că-s filmaţi „a la discreta”:
Mâine-i văd toată planeta !
Aşa trece iute anul
Iar la teste… dau cu banul…
Asta-i viaţa, măi flăcăi,
Hai, daţi like cu toţii ! Hăăi !
De când netul s-a ivit,
Ce mai mergi la spovedit?
Căci ne spunem pe-ndelete
Fel de feluri de secrete
Şi din poze afli toate:
Rude căţeluşi, nepoate;
Ce preferă fiecare:
Ce are şi ce nu are…
Tu vorbeşti cu vărul, vara,
Dar te află toată ţara,
Ce-ai băut şi ce-ai mâncat,
Cum te culci, cum te-ai sculat
Şi-n ce parte te mai doare,
Cum te place fiecare…
SRI-ul se cruceşte,
FBI îţi mulţumeşte,
Că le-ai dat tot mură-n gură
Şi-i scuteşti de-alergătură !
Zilnic te întrebi penibil
Cum de o fi fost posibil
Să trăieşti fără de spor
Neavând calculator?
Iată că acum îl ai
Şi-ţi mănâncă timpul, vai !
(Nici nu mai spun de parai…).
Dimineaţa, vrei-nu vrei,
De la capăt iar o iei…
Cum scăpăm de asta, băi ?!
Las’ că-i bine!… Mânaţi, hăăi !!…
Ce-o mai fi om mai vedea;
Dar priveşte-aicea, na !
Uite tipul ăsta bine,
Cere să-l adopţi la tine.
N-ai motive să-l refuzi,
Nici vreo vină să-l acuzi!
Azi văzui o poză selfie
De la-o domnişoară Delfy…
Dar de alta ce mai zici?
Că-i frumoasă rău de pici!
Fiindcă-i divă de selecţie,
Hai cu dânsa la colecţie !
Când te bucuri de minune,
Vine altul şi îţi spune:
Pe-ăştia îi cunosc, măi frate,
Că au pozele trucate;
Nu mai sunt aşa acum
Şi de-abia mai merg pe drum…
De crezi tot ce-i pe Facebook,
Ai s-ajungi la balamuc !
Eu nu zic că-i chiar aşa,
Şi de-aceea-aş mai ura,
Înainte să mă duc,
Nu plecaţi de pe Facebook!
Cum-necum, jos pălăria!
El cultivă armonia,
Dragostea şi prietenia,
Căci Facebookul poate face
Pe tot globul multă pace:
Oamenii să se iubească,
De război să se ferească,
Să-şi arate fiecare
Ce valori în suflet are.
Să ne prindem toţi de mână
Peste Patria română,
Să intrăm în hora mare
Cu-alte sute de popoare,
An de an să fie bine
Şi la mine şi la tine,
Şi în Anul Nou ce vine !
Hai, ieşiţi din CHART-uri, hăi !
Şi sunaţi din zurgălăi
Sau zvârliţi în toţi cu bani…
LA ANUL ŞI LA MULŢI ANI !
 Sculptorul roman CRISTIAN PETRU BALAN din SUA,autorul bustului aviatorului irlandez-american Edward Henry „Butch” O’Hare-facut cadou Muzeului Aeroportului Edward Henry „Butch” O’Hare´´ din CHICAGO
CRISTIAN PETRU BALAN
( Chicago, USA, 30 ianuarie 2014 )
––––––––HAI,ROMANIA!
 In foto :Scriitorul si artistul plastic romano-american CRISTIAN PETRU BALAN din SUA,autorul bustului aviatorului irlandez-american Edward Henry „Butch” O’Hare´´,facut cadou Muzeului Aeroportului Edward Henry „Butch” O’Hare´´ din CHICAGO
*******************
revista hai romania-marin mihai-spania-mihaimarin.wordpress.com-blog

Enigma – Return to Innocence (Official Video)

EDITURA ´´ARMONII CULTURALE´´ – NOI APARIȚII EDITORIALE – DECEMBRIE 2014// JUSTIN BIEBER and MARIAH CAREY – All I Want For Christmas Is You


https://scontent-b-mad.xx.fbcdn.net/hphotos-xfa1/v/t1.0-9/154973_234588223341785_1020288545_n.jpg?oh=6cad10567c7d658d8fc9ca551ac7b516&oe=551136F4

revista hai romania-marin mihai-spania-mihaimarin.wordpress.com-blogmacaulay culkin-merry christmas-la multi ani-craciu fericit-feliz navidad

 

 

 

 

 

publicitate………………….

Daca doriti sa publicati  carti sau alte lucrari la  https://mihaimarin.files.wordpress.com/2013/05/promo-blog-hai-romania.gif?w=620

EDITURA ARMONII CULTURALE,

va sugeram sa va adresati scriitorului si criticului
GHEORGHE A.STROIA .
e-mail: geocosynus@gmail.com

Editura ARMONII CULTURALE, Str. Siret, bloc 28, ap. 30, Adjud, jud. Vrancea, fix: 0374-064.594, mobil: 0741-078.627


COLECȚIA LIRIK

***1. MARIA RELLY NICULESCU (București) – CĂRTICICĂ PENTRU TONI (versuri, B5, 96 pagini, color)

Fire blândă, iubitoare, mamă și bunică model, Maria Niculescu publică o carte dedicată în întregime nepoțelului său TONI. Pline de pilde și învățăminte, explicând pe înțelesul tuturor tainele limbii NONIENE, poeziile colorează zilele părinților cu rugile frumos așternute către Dumnezeu de îngerii din viața lor (Cristina, Ilenuța, Gabriel, Alexandra, Măriuca…), motiv cert pentru autoare de a preamări prin vers pe Mântuitorul Hristos, de a proslăvi Nașterea sau Învierea Sa sfântă, și de a oferi o carte, tuturor celor care mai păstrează în suflet fărâme ale vârstei inocenței. O lectură plăcută, care va putea aduce zâmbete pe buze, iar în suflet lumina cunoașterii prin puritatea specifică unui copil. Abordarea interesantă, redarea fidelă a comportamentului specific acestei vârste, iată câteva dintre atuurile cărții autoarei bucureștene. Vă invităm să lecturați cu plăcere această carte, în care veți regăsi experiențe minunate în lumea Copilăriei! (Gheorghe A. Stroia)

***2 GHEORGHE A. STROIA – (C)RUG (versuri, A5, 116 pagini, ilustrații și copertă CONSTANȚA ABĂLAȘEI DONOSĂ, Brăila)

Putem spune că şi prin acest volum, poetul Gheorghe A. Stroia ne convinge că are darul de a crea poezii, pe care le scaldă într-o caldă lumină şi într-o undă de vibraţie născută din metafora rară care trezeşte în noi emoţia, trăirea în frumos şi armonie, ne înnobilează. Pentru că poetul se destăinuie cu o mare nobleţe, se adresează suav şi cu candoare sufletului nostru, poeziile sale devin o adevărată oază de linişte, o mare binefacere pentru cei însetaţi de frumos, de calm, de acele valori date omului din vremurile dintâi. Poezia sa are o muzicalitate liniştitoare, e de o aleasă bonomie, scrisă într-un grai domol, liniştitor. E o raritate ca în această epocă a vitezei, care ne dă senzaţia de vârtej, să întâlneşti un poet care se aşează pe marginea clipei pentru a adăsta să fie vizitat de imagini poetice rare, pline de farmec şi emoţie, pentru a le prinde în vârful condeiului.

Craciun fericit!

Frumuseţea poeziei lui Gheorghe A. Stroia, prin spiritul său solar, ne reconstruieşte fiinţa interioară, ne re-împrospătează sentimentele nobile. Valoarea volumului creşte şi prin inspirata alegere a unui fundal cu linii ca de fum pe fiecare pagină, un fum, poate ca cel al cădelniţei din timpul slujbei de duminică, fum care sugerează cel mai bine substanţa poeziei. Când ai terminat de citit poeziile lui Gheorghe A. Stroia, ai impresia că ai ieşit de la Sfânta Liturghie, din acel loc de unde poeziile sale îşi trag seva. (ELENA BUICĂ, Canada)

Sicilia

***3 MIHAELA OANCEA (București) – MOTANUL IOACHIM (poezii, A4, 84 pagini, color, prefață Cezarina Victoria Adamescu (Galați), ilustrații DANA LUNGU (București), copertă MIHAI CĂTRUNĂ (București))

MIHAELA OANCEA ne propune o carte de versuri pentru copii, dedicată unui personaj care are toate datele pentru a deveni prietenul micilor cititori: Motanul Ioachim. Personajul autoarei este, după cum aflăm chiar din poezia care deschide volumul, ,,un motan nostim,/ Bălţat, harnic, năzdrăvan,/ Cu-ncălţările verzi, mici”, care îi iubeşte pe bunici, e prietenul orişicui, învaţă multe lucruri despre viaţă sau este salvatorul de serviciu al unei răţuşte numite Agripina. Altădată, se întreabă, ca un înţelept ,,Care-i sursa frigului?”, este bucătar la Castel sau toarce lângă soba călduroasă (firesc, pentru o pisică) şi face haz de iarna cea geroasă, aşa cum îi stă bine unei mâţe care are domiciliu confortabil şi stăpâni iubitori. Ioachim nu are numai un domiciliu confortabil care îl fereşte de frig şi de zăpadă, dar se bucură de iubirea celorlalte personaje cu care îşi împarte scena: buni, Andrei sau Măriuca. Motanul (literar) al Mihaelei Oancea este mărinimos: ,,Îi iubeşte pe copii,/ Chiar le face bucurii,/ Ori de câte ori sosesc/ La bunici, cum e firesc.”. Aşa stând lucrurile, partida este câştigată, pentru că şi copiii îl vor iubi, dacă nu cumva îl iubesc deja pe Motanul Ioachim, ale cărui peripeţii le-au putut citi de nenumărate ori în paginile electronice ale portalului Literatură Copii. Personal, am şi un motiv mai aparte pentru a mă bucura, o dată în plus, la apariţia acestei cărţi: am scris un volum întreg de versuri pentru copii, dedicat acestor făpturi drăgălaşe ,,Cruciada pisicilor”, iar un alt volum ,,Taina ghemului de aţă” conţine şi el multe poeme dedicate pisicilor (Taina ghemului de aţă sau Concursul de Miss). Motanul Arpagic, personajul minunat al scriitoarei Ana Blandiana, poate răsufla uşurat: nu are motive să se plictisească pe terenul de joacă al literaturii române! (Petre Crăciun)

***4. BORIS IOACHIM (Botoșani) – IUBIRE FĂRĂ DESTINATAR (poezie, A5, 140 pagini)

Poezia lui Boris Ioachim este, întotdeauna un eveniment, un spectacol de culoare, romanță, cântec și dans, toate îngemănate în lacrimile de cristal ale unui suflet care nu poate și nu știe să se exprime altfel. Un vârtej plin de dragoste, într-o iubire curată și sinceră, aproape nepământeană, unele secvențe amintind de Hyperion-ul eminescian, altele de Zburătorul lui Heliade Rădulescu. O carte plină de stări și senzații noi, dedicată fiului său Emanuel (care nu a mai avut răbdare), un joc al vieții și al morții, cu energii abisale, ce trimit oscilant cititorul într-o călătorie în raiul liniștii sau în infernul lacrimilor tulburi. O lectură mai mult decât agreabilă, un răgaz de analiză a umanității noastre și a direcției către care se îndreaptă aceasta în contemporaneitate. (Gheorghe A. Stroia)

***5. ILEANA VEST (Dudeștii Noi, Timiș) – PRIN PĂDURI DE GÂNDURI (versuri, A5, 104 pagini)

Versurile Ilenei Vest amintesc de lirica modernă a eruditei poete de origine română, stabilită în Irlanda, Dorina Șișu Ploieșteanu, prin acea subtilă intuiție a rătăcirii, dar mai ales a nevoii convertirii acesteia în regăsire. Prin consecvența împărtășirii, aparenta simplitate a inspiratei abordări, liniștea cauzală a versului său duios, poezia Ileanei Vest se dovedește a fi o pată de culoare în spectrul liricii contemporane. Cu certitudine, această nouă apariție literară va avea priza necesară la public, însă nu orice fel de public, a celui îndrăgostit… de dragoste, în speță. Un public întotdeauna capabil să apreciere iubirea sub toate formele și aspectele ei, să guste culorile toamnei, împrumutând picuri de lacrimi din ploile ființei, să se bucure de bogățiile ascunse în clipele de fericire, de multe ori unice și irepetabile. O lirică ce amintește de versurile pline de romanță ale lui René Char: Tourturelle, ma tristesse/ A mon insu définie,/ Ton chant est mon chant de minuit/ Ton aile bat ma forteresse.

https://i1.wp.com/romaniaexpres.com/wp-content/uploads/2014/12/Afi%C5%9Ful-evenimentelor-organizate%C3%AEn-luna-decembrie-%C3%AEn-Illescas.jpg

Ileana Vest parcurge, prin fiecare carte proprie, o nouă aventură în explorarea grădinii veșnice a sufletului, o grădină în care anotimpurile se împletesc – fără a-și pierde individualitatea, în care cerul capătă contur boreal – fără a uita să fie de un albastru-senin și peste care… Timpul nu trece niciodată. Noi trecem prin timp (Garabet Ibrăileanu). Avem, instanțial, prin această carte, o nouă certitudine: O singură artă accept: aceea care, pornită din nelinişte, tinde spre seninătate (Andre Gide)… (Gheorghe A. Stroia)

***6. LICUȚA PÂNTIA (Londra, UK) – ȚĂRĂNCUȚA DE LA LONDRA (poezie, A5, 188 pagini, copertă Abu Amar Monalisa (Israel), foto Eddie Rogers (Londra))

Poeziile Licuței Pântia sunt o dovadă în plus că sufletul românului este nesecat izvor de poezie și că doar românul se pricepe să-și aclame bucuria, să-și plângă dorurile, neputințele, soarta crudă, dar nu ca pe un vaiet continuu, ci ca pe o dorință de a-și găsi forța și curajul propășirii. Cuceritoare prin simplitate – tonul neaoș, uneori vesel, alteori trist, dragostea cu care vorbește despre țară, despre România, despre limba și plaiurile ei mirifice – cartea va fi cu certitudine un succes al unui debut în forță. Cu siguranță, ochii au lăcrimat de fiecare dată, la amintirea părinților dragi, deveniți icoane într-o casă uitată undeva între cer și pământ sau la citirea tristei povești a băiatului vânzător de flori.

https://nastase.files.wordpress.com/2014/12/10863686_781428358579430_1357730265_n.jpg?w=464&h=657


Versurile cărții au ceva care atrag, ceva misterios și curat, în același timp. Cu atât mai mult cu cât muritorul își aduce aminte de Ziditor, cade în genunchi și se roagă, cu umilință și profund respect, dar mai ales cu speranță. O carte plăcută, un premiu special în acest sens se poate acorda atât fiului autoarei, CONSTANTIN, care a făcut posibilă tehnoredactare cărții, cât și artistei plastice ABU AMAR MONALISA, din Beer-Sheva, Israel, care ilustrează coperta I a cărții. Tocmai de aceea, poeta din Târgu-Neamț trebuie să continue să scrie, iar dacă i s-ar potrivi mai bine un adevăr, acela ar suna cam așa: Pentru a realiza lucruri mari nu trebuie doar să acţionăm, ci să şi visăm; nu doar să plănuim, ci să şi credem (Anatole France)…(Gheorghe A. Stroia)

***7. ALEXANDRU BOLACHE (Buzău) – HAMAL ÎN PORTUL VISURILOR (versuri, A5, 98 pagini – un proiect ÎNSEMNE CULTURALE 2014)

Deşi se pare că „A murit Atlantida scufundată în lacrimi” şi că atlanţii „se duc şi acum şi înoată spre munţii/ Pe care trăieşte doar poetul” (salvamarul), deşi e sigur că sfaturile îi vor fi iarăşi ignorate de către cetate, aceasta riscând să repete cataclismele istorice şi sociale, poetul, nicicând vindecat de donquijotism, ia atitudine civică, avertizând(u-ne) într-o Postdecembristă: „principial nu s-a schimbat nimic/ libertatea a rămas/ arta de a juca în lanţuri…”. Tot aici găsim, alături de alte reuşite şi înălţătoare poezii, o rugăminte – „(…) supuşi la curte astăzi rugăm Domnul/ sub cerul liber ca să trecem Prutul/ pierdut-am paşaportul pe la poartă/ şi-aducem ca dovadă şi ca soartă/ amprenta noastră când frământăm lutul (…)” – ce-l aşează pe Alexandru Bolache în compania unor valoroşi barzi basarabeni, cum ar fi Grigore Vieru, Leonida Lari, Nicolaie Dabija ş.a., făcându-ne să îi iubim, ireversibil şi necondiţionat, stihul. Tot ca poeţii amintiţi mai sus, şi buzoianul nostru a închinat versuri memorabile mamei şi satului, satului din amintirile sale, fără a deveni idilic, însă şi a celui contemporan, cu metehnele şi dramele lui (fiii plecaţi la oraş ori la muncă în străinătate, depopularea, emanciparea cu orice chip…).

Despre aceeaşi emancipare cu orice chip, dar la scară naţională, sesizând corect că e vorba despre un cosmopolitism gregar („din setea de-a fi/ mai moderni mai aproape/ de inima noului imperiu/ ce gata/ cucerit-a peste noapte/ fără fum Europa” «dulce dar tristă»), el amendează fenomenul, care se întâlneşte şi în artă, asumându-şi, ante factum, etichetări din partea acestor adepţi: „(…) am fost un clovn nebun am fost am fost poet/ din toate-am fost câte puţin cu modestie/ dar asta-i calea mea şi-mi pare mie/ că de aceea spuneţi voi că-s desuet” (Am fost…). Nu! Când ai de partea ta adevărul şi talentul nu ai cum să fii demodat! (Ion Lazăr da Coza)

COLECȚIA EPOSS

***1. BORIS IOACHIM (Botoșani) – LANȚUL CARE NE DEZLEAGĂ (roman, A5 360 pagini)

După debutul său editorial din luna septembrie 2014, cu o frumoasă carte de poezie intitulată ”IMN IUBIRII”, BORIS IOACHIM ”scoate” la înaintare, de această dată, un roman cu temă cazonă, rememorând amintiri din timpul efectuării stagiului militar. Abundența de personaje, situații și întâmplări limită, coloritul viu (ușor licențios) al vocabularului, toate au menirea să reconstituie autenticitatea scrierii în sine. Naturalețea derulării secvențiale a romanului și logica structurării construcției epice, probează calitățile de prozator ale scriitorului botoșănean. Atât romanul, cât și personajele sale (Tiberius, în speță), amintesc de bravul soldat Švejk din romanele lui Jaroslav Hašek sau de șugubățul Porta din ”Legiunea blestemaților” al lui Sven Hassel.

Mesajul fundamental al romanului îl constituie necesitatea abordării optimiste a greutăților vieții, nutrirea permanentă a speranței că orice rău traversat poate fi privit, retrospectiv, ca un pas înainte și convertirea acestor instantanee existențiale în părți ale unei filosofii de viață – o luptă acerbă pentru supraviețuire… greutăţile şi umilinţele pe care le-am îndurat cât am fost închis aici, m-au îmbătrânit… Dar în acelaşi timp m-au eliberat de toate prejudecăţile şi complexele, de toate meschinăriile care complică inutil viaţa unui om. Fără să exagerez, aş putea spune că aici mi-am găsit cu adevărat libertatea…

Un roman scris la modul providențial, o lectură mai mult decât agreabilă și, fără îndoială, un scriitor de mare talent, ce nu-și face ACUM debutul în proză, ci își semnează – de fapt – consacrarea: BORIS IOACHIM. (Gheorghe A. STROIA)

***2. IONEL MONI CONSTANTIN (Focșani, Vrancea) – ÎNTÂMPLĂRI DIN VREMEA LOVILUȚIEI (Proză scurtă, A5, 120 pagini)

Iată de ce întotdeauna am admirat talentul acestui autor care a ştiut să facă din temele social politice o literatură prizabilă. Cred că acest volum ar fi avut o altă soartă dacă ar fi fost editat dar mai ales promovat la nivel naţional cu mai mult succes. Un exemplu: sunt puţini autori care fac literatură de calitate din evenimentele trăite cu adevărat, cum sunt cele prezentate în „Ciorile sau începutul revoluţiei în oraşul meu”. După cum nu pot să trec cu vederea ‚Aproape underground’ unde un grăsan şi un motan trăiesc într-o atmosferă conspirativă fermecătoare alături de o nevastă care sforăie senină, departe de frământările „conspiratorului”. Iar atunci când îşi permite să consemneze cum este jefuită locuinţa de unde prima secretară a fugit, te face să receptezi alături de Gică Marţafoi sau Tache Şoptereanu, ce a însemnat revoluţia la începutul ei,într-un târg de provincie. În această altă „Poveste de iarnă”, da, în acest debut târziu, vine întrebarea şi regretul că nu voi găsi răspuns: de ce aşa de târziu? Spun asta şi pentru că autorul publicase în ziarul Milcovul de acum trei decenii de mai multe ori. Nu era un necunoscut. Probabil că a avut întotdeauna o sfielnică dar păguboasă reţinere. Se vede treaba că până când nu a fost convins de valoarea scriiturii sale, nu a considerat că ar fi bine să dea publicului lucrările sale. Bine că am apucat să le vedem strânse împreună. De fapt cea mai mare parte din lucrări erau cunoscute publicului fiind publicate în revista Oglinda Literară. Este posibil ca în acest mod să fi căpătat convingerea că are valoare în ceea ce face. Iată de ce recomand cu multă căldură acest volum fiind şi eu la rândul meu convins de valoarea sa… (Gheorghe Andrei Neagu)

Aşteptăm autorii interesaţi să ne contacteze, pe adresa editurii, la următoarele date de contact: Editura ARMONII CULTURALE, Str. Siret, bloc 28, ap. 30, Adjud, jud. Vrancea, fix: 0374-064.594, mobil: 0741-078.627, e-mail: geocosynus@gmail.com.

ARMONII CULTURALE – ÎNCĂ UN VIS ÎMPLINIT!


GHEORGHE A. STROIA – APĂ VIE… (colind de Crăciun)

Astăzi s-a născut Stăpânul –

Cel din ceruri coborât,
Fiul cel din Preamărire
Dulce Jertfă S-a făcut.

Astăzi S-a născut Iisus-ul,
Domnul cel Dintâi în toate,
Ce cu patimă şi sânge
Poartă dar de Libertate.

Astăzi S-a născut Minunea –
Orbii să poată privi,
Surzii s-aibă mângâiere
Şi-n auz glas de copii.

Astăzi s-a născut Mesia,
Cel vestit din străvechime,
Să urce scară spre cer
Pentru-Alesul din mulţime.

Astăzi s-a născut Preabunul,
Slăvitul Mântuitor,
Să aducă pace în lume
Şi-un trecut cu… viitor.

Astăzi s-a născut Preasfântul,
Cerul ca de foc Îl cheamă –
Să-mplinească şi să fie
Prunc de Preacurată Mamă.

Astăzi cerul şi pământul,
Unite în rugăciune,
Fiului cel nou-născut
Îi aduc închinăciune.

Fulgii albi, din cer, se cern
Lin, peste rotund pământul,
Căci s-au pogorât întregi
Mântuirea şi Cuvântul.

Apele din a lor matcă,
Munţii cei înviforaţi,
Sunt acum, la ceas de seară,
Legaţi pe vecie, fraţi.

În Preasfântă zi de-Ajun,
Pelerini pornesc pe cale,
Să vestească peste zări
Dalbe flori, florile dalbe.

Clipa Marelui Ajun
Minunea să o vestească:
Tot sufletul primenit
Crăciunul să îl primească!

Ceas de sărbătoare Sfântă,
Cu-aromă de Copilărie,
Fie ca Bunul, Blândul Prunc
Să te transforme-n APĂ VIE!

Cu drag, pentru oameni dragi,
Gheorghe A. STROIA
Decembrie 2014


All I Want For Christmas Is You – Mariah Carey and Justin Bieber :

……………..

Revista ´´HAI,ROMANIA !´´ va divulga ce cadou a adus Mos Nicolae pentru români: Canada elimină vizele pentru toți cetățenii UE// CELIN DION va ureaza CRACIUN FERICIT (FELIZ NAVIDAD) !


 macaulay culkin-merry christmas-la multi ani-craciu fericit-feliz navidadrevista hai romania-marin mihai-spania-mihaimarin.wordpress.com-blogVeste bună pentru România: Canada elimină vizele pentru toți cetățenii UE

Canada își modifică legislația pentru a relaxa regimul de vize și pentru a elimina vizele pentru toți cetățenii din Uniunea Europeană, a dezvăluit șeful diplomației canadiene, John Baird, citat de agenția bulgară Novinite.

Baird s-a întâlnit ieri cu omologul său bulgar Daniel Mitov cu ocazia Consiliului Ministerial al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) care a avut loc la Basel, în Elveția, potrivit biroului de presă al Ministerului de Externe de la Sofia.

În cadrul întrevederii, Mitov a adus în discuție chestiuna eliminării vizelor pentru cetățenii bulgari.

Mitov și Baird și-au exprimat dorința de a consolida dialogul politic bilateral și cooperarea atât în cadrul forumurilor multilaterale, cât și al parteneriatului strategic dintre UE și Canada.

https://i2.wp.com/www.dondeviajar.es/files/2009/03/vancouver2.jpgAcum câteva săptămâni, Bulgaria avertiza, prin ministrul economiei, Bozhidar Lukarski, că nu va semna parteneriatul de comerţ şi investiţii transatlantic (TTIP), dintre SUA şi UE, dacă Washingtonul nu va ridica obligativitatea vizelor pentru cetăţenii bulgari.

Acesta a spus că poziţia Bulgariei referitor la TTIP nu diferă faţă de a statelor europene, singura dferenţă fiind însă că guvernul de la Sofia vrea ca regimul vizelor să fie inclus în negocieri. Iar discuţiile dintre SUA şi UE nu au ajuns la această fată, a mai precizat ministrul bulgar.(www.evz.ro)

***REVISTA HAI ROMANIA-MARIN MIHAI-SPANIA

https://i2.wp.com/sp2.fotolog.com/photo/34/41/108/celinedion/1135424121_f.jpg

Celine Dion – Feliz Navidad

Click.ro
Céline Dion ia o pauză în carieră până în mai 2015

Nu demult, cântăreaţa canadiană Céline Dion anunţa cu surle şi trâmbiţe că soţul său, René Angelil, se simte mai bine şi deja îşi reluase cariera muzicală. Numai că minunea nu a ţinut mult, partenerul ei de viaţă se simte rău din nou.

“Boala a recidivat. Céline Dion nu mai urcă pe scenă”, scrie revista “Closer”.

Cântăreaţa, în vârstă de 46 de ani, este devastată de când partenerul ei de viaţă, René Angelil, de 73 de ani, a fost operat, anul trecut, înainte de Crăciun. Céline a decis să ia o pauză în cariera muzicală până în mai 2015.

Rene Angelil

Din cauza absenţei sale prelungite, cazinoul din Las Vegas a programat deja alte vedete care să o înlocuiască. Nenorocirile lui Céline au început după ce cancerul soţului ei, René Angelil, a recidivat la 15 ani de când l-a învins prima oară.

În decembrie anul trecut, René Angelil (72 de ani) a fost diagnosticat de medici cu o tumoare canceroasă la gât. Era de fapt o recidivă a cancerului de care a fost operat în urmă cu 15 ani. Soţul cântăreţei Céline Dion (46 de ani) a fost internat în spital, anul trecut, înainte de Crăciun, iar ea a trebuit să pregătească singură sărbătorile pentru cei trei copii ai lor, René-Charles, de 13 ani, şi gemenii Eddy şi Nelson, în vârstă de trei ani. René Angelil şi Céline Dion sunt căsătoriţi din 1994.(click.ro)

………………………

Day to Day Life in Canada


TOTO CUTUGNO revine la Bucuresti in 27 februarie 2015 !…Revista HAI,ROMANIA va da o stire bomba : Numai in zilele de 21, 22 si 23 Noiembrie 2014 – de Black Friday, fanii vor putea cumpara bilete la TOTO CUTUGNO & Orchestra Simfonica Bucuresti mai ieftine cu 25%, in exclusivitate, din reteaua BILETOO.ro!


HAI,ROMANIA !-RECOMANDARE TV.

 http://pagead2.googlesyndication.com/simgad/1870363232664563704
………………
Carmen Avram este realizatoarea emisiunii „În premieră” (difuzată duminica, de la ora 21:00, la Antena 3), cea mai premiată emisiune de reportaje şi anchete din România, având în palmares numeroase premii naţionale şi internaţionale, precum APTR, AIB Londra, New York Festivals, dar şi o nominalizare la Premiile Internaţionale Emmy 2014.
……………………………

 –––––––––––––––––––––––––––––––––    Potrivit comunicatului de presa remis Revistei HAI,ROMANIA ,cel mai indragit italian al tuturor timpurilor revine in capitala alaturi de Orchestra Simfonica Bucuresti! L’italiano vero Toto Cutugno va concerta la Sala Palatului, pe 27 Februarie 2015, in cadrul unui concert organizat de Project Events!

Numai in zilele de 21, 22 si 23 Noiembrie 2014 – de Black Friday, fanii vor putea cumpara bilete la TOTO CUTUGNO & Orchestra Simfonica Bucuresti mai ieftine cu 25%, in exclusivitate, din reteaua BILETOO.ro!

 

Timp de doua ore, fanii celebrului artist se vor putea bucura de hiturile care l-au consacrat: „L’Italiano“, „Serenata“, „Insieme: 1992”, „Figli”… Toto promite un concert unic, alaturi de Orchestra Simfonica Bucuresti, ce va oferi evenimentului un plus de valoare, exuberanta, energie si bucurie!

 

Artistul italian a cantat pentru prima oara in Romania in 1993, la festivalul Cerbul de Aur. De atunci si pana in prezent, a revenit pentru mai multe concerte, foarte apreciate de publicul roman, sau ca invitat de onoare la diverse emisiuni de televiziune. „Sunt foarte legat emotional de aceasta tara, pentru ca am cunoscut multi romani cu care am lucrat si am colaborat foarte bine. In Romania ma simt ca acasa” declara artistul.

 

Toto Cutugno are un repertoriu de peste 400 de piese si peste 150 de milioane de discuri vandute la nivel mondial. Este singurul cantautor care a castigat marele premiu al Festivalului de la Sanremo si singurul cantaret italian care a castigat concursul Eurovision, in 1990. Celebrul sau hit „L’italiano“ a fost cel mai bine vandut disc italian in perioada 1981-1986. Melodia „L’italiano”, inregistrata in 1983, este cantata de peste 160 de interpreti din intreaga lume, fiind printre cele mai fredonate cantece italiene din toate timpurile.

 

Orchestra Simfonica Bucuresti abordeaza o paleta extrem de larga de genuri muzicale, de la muzica clasica pana la opera. In trecut, grupul a colaborat cu artisti romani celebri precum soprana Angela Gheorghiu, Marcel Pavel, Ovidiu Lipan Tandarica, Aurelian Temisan, Smiley, Elena Gheorghe, etc.

 

Preturile biletelor pentru concertul din 27 Februarie 2015 sunt urmatoarele:

– 500 lei (categoria VIP)

– 400 lei (categoria 1)

– 300 lei (categoria 2)

– 200 lei (categoria 3)

– 100 lei (categoria 4)

Paisajes De Invierno Nevados

     REDUCERE! Numai in zilele de 21, 22 si 23 Noiembrie 2014 – de Black Friday, fanii vor putea cumpara bilete la TOTO CUTUGNO & Orchestra Simfonica Bucuresti mai ieftine cu 25%, in exclusivitate din reteaua BILETOO.ro!

 

Biletele pentru concertul din 27 Februarie 2015 se gasesc din data de 21 Noiembrie 2014 in reteaua BILETOO, la Magazinul Biletoo.ro din Unirea Shopping Center (parter, intrarea de langa McDonald’s), Librariile Librarium si Eminescu, magazinele Flanco, Muzica, Sala Palatului, Palatul National al Copiilor si magazinul BiletFan – Statia de metrou Unirii 1. Lista magazinelor din alte orase ale tarii se gaseste aici. Cei ce doresc sa comande biletele online o pot face de pe: www.BILETOO.ro, www.BILET.ro!

 

~~Concertul „TOTO CUTUGNO & Orchestra Simfonica Bucuresti” va avea loc la Sala Palatului din Bucuresti pe 27 Februarie 2015 si este organizat de Project Events.~~

*****************remember de la concertul din 2013

MOMENT INCENDIAR! Toto Cutugno A SĂRUTAT-O PE SCENĂ pe Ramona Bădescu

Farmecul româncelor nu-l lasă indiferent pe cântăreţul italian Toto Cutugno, care nu s-a putut stăpâni şi şi-a îndeplinit chiar pe scenă, în timpul concertului desfăşurat, duminică seară, la Bucureşti, un vechi vis. El a sărutat-o pe Ramona Bădescu, mărturisind că a curtat-o deseori pe frumoasa noastră vedetă.

  • Toto Cutugno a sărutat-o pe Ramona Bădescu, în timpul concertului

 

 

„Am curtat-o pe Ramona Bădescu timp de mai mulţi ani, dar nu a cedat deloc”, le-a spus Toto spectatorilor despre cea care a asigurat traducerea, cu multe momente penibile, în timpul concertului. După ce frumoasa româncă a urcat pe scenă, Toto s-a dus glonţ spre ea şi a sărutat-o în văzul tuturor, stârnind uimirea tuturor.

„Oau, după 15 ani, tu chiar m-ai sărutat”, a fost replica Ramonei, vizibil marcată de momentul – surpriză