„MAJESTATE,NU PLECA !”. Aflati care este starea de sanatate a Regelui Mihai I al Romaniei


04.03.2016

Aflat pe un pat de spital departe de țară, ultimul Rege al României trece prin momente grele. Anunțul de astăzi al Familiei Regale potivit căruia Suveranul se află într-o stare de sănătate foarte gravă obligă la un arc peste timp, care a început acum 89 de ani, la București, odată cu prima urcare pe tron.

Destinul ultimului Rege al monarhiei românești a fost însă presărat cu momente grave, cu tulburătoare clipe de derută și tristețe. Pentru Mihai, viața nu este altceva decât o lungă, ba chiar foarte lungă călătorie spre galeria de hermină a capetelor încoronate ale acestei țări, bunicii și părinții săi, care stau astăzi cuminți în cartea de istorie.

“Mi s-a schimbat numele? De ce îmi spui Majestate?”

Copilăria i-a fost greu încercată. Cu un tată care avea să-l îndepărteze de mama sa și chiar să-l detroneze, Mihai a primit în epocă apelativul de Regele-copil.

Într-o dimineață din 1927, pe când avea doar șase ani, este trezit din somn de guvernanta englezoaică: ”Majestatea Voastră”. Dialogul, așa cum relata atunci revista Time, este candid: “Mi s-a schimbat numele?”, a răspuns curios Mihai, “de ce îmi spui Majestate?”. După ce femeia îi explică cu propriile cuvinte că bunicul său, Regele Ferdinand, a murit, iar el va prelua prerogative regale, Mihai întreabă cu inocența vârstei: “Mă vor lăsa să mă joc ca înainte, nu-i așa?” Educat și disciplinat, Mihai își joacă însă cu seriozitate rolul de Rege-copil, din momentul în care urcă treptele Parlamentului. Fotografiile care îl arată salutând ostășește sau întinzând mâna miniștrilor în frac fac înconjurul lumii. Este prima mare încercare a vieții.

Tatăl său, Regele Carol al II-lea, care renunțase la tron în 1925 și fugise cu iubita în exil, ia decizia să se întoarcă din pribegia romantică. Suveranul care a provocat patru crize constituţionale şi a renunţat de trei ori la tron, trecînd în istorie drept „ramura putredă a dinastiei“, cum l-a numit Ionel Brătianu, descinde, în vara lui 1930, ca într-un film american, cu un avion în țară și este întronat o zi mai târziu. Mihai este detronat. Pentru prima dată, la cei doar opt ani ai săi, micul voievod înțelege că viața este o continuă succesiune de întâlniri cu destinul.

”Mâine veţi fi spânzuraţi cu toţii în piaţa palatului!”

Trec anii și România intră în zodia extremelor. În interior, țara e cuprinsă de haos, în exterior, războiul o sfâșie. Tatăl, care îi luase locul cu un deceniu în urmă, este forțat de împrejurări să renunțe la tron și să ia calea exilului în toamna lui 1940, într-un moment când România pierduse o treime din teritoriu și un sfert din populație. Potrivit lui Arthur Gould Lee, Regele este trezit din somn de un aghiotant regal și informat scurt: „Majestatea Voastră este chemată la orele zece în Sala Tronului, pentru a depune jurământul de încoronare”. Mihai jură loialitate țării și devine, la cei nouăsprăzece ani, Suveran al României. Gâtuit probabil de emoțiile tulburătoare ale acelor zile, în uniforma Armatei Regale, cu vocea tremurândă rostește: „Jur credinţă Naţiunii Române!“. În nebunia unor zile cu amenințări, proteste și focuri de armă, Mihai își vede tatăl pentru ultima dată, pe peronul fierbinte al gării Băneasa. Țara intra în plin război. Mihai intra și el în rolul Regelui-adult.

În alianță cu Germania nazistă, cu un mareșal incapabil să înțeleagă iminența dezastrului, cu trupele sovietice intrate în țară, România se apropia încet de colaps. Pe 23 august 1944, Regele, înconjurat de câțiva militari, după ce oamenii politici cu care pusese la cale lovitura de palat sunt de negăsit, îl primește pe Ion Antonescu la Palatul Regal. Mareșalul refuză să demisioneze, iar Regele părăsește imediat încăperea. Era doar semnalul pentru arestarea lui Antonescu. Mina de pe chipul mareșalului este de confuzie și nedumerire. Într-un exces de furie, strigă cu obidă: ”Mâine veţi fi spânzuraţi cu toţii în piaţa palatului! Nenorociţilor. Nu vă daţi seama ce faceţi?” Era ultima dată când avea să-l vadă pe Antonescu. În noapte, Regele anunță întoarcerea armelor. Din nou, viața îi arată lui Mihai că destinul i-a rezervat cu mult mai mult decât văzuse până atunci.

Cînd a plecat în exil, Regele avea 27 de ani

Trec zilele, iar România este rapid ocupată de Armata Roșie. Fără Parlament, cu toate eforturile de a ține în viață guverne democratice, Regele ajunge cu spatele la zid. În primăvara lui 1945, Andrei Vîșinski, trimisul lui Stalin, venit special la București pentru a impune un guvern al comuniștilor, sosește în audiența la Mihai. La Palatul Elisabeta de pe Șoseaua Kiseleff, Mihai îl primește de emisarul sovietic. Discuția devine un război al nervilor în toată regula. Vîșinski bate cu pumnul în masă și țipă isteric: ”Ialta sunt eu!”. Pleacă din biroul Regelui trântind ușa de perete așa de tare încât varul din jurul tocului crapă și cade. Regele este obligat să-l propună pe Groza prim-ministru. La cei 24 de ani neîmpliniți, lui Mihai soarta îi arată că nu a trăit încă destule.

Trec anii și Regele devine din ce în ce mai singur. Ultimele luni de domnie sunt un război dur pentru supraviețuirea Coroanei. Cercul se închide și comuniștii îl înconjoară, România este aproape în totalitate comunizată. Pe 30 decembrie 1947, Regele și mama sa, Regin-mamă Elena, care l-a însoțit peste tot începând din 1940, sunt chemați de la Sinaia la București. La Palatul Elisabeta, Suveranul îi întîmpină pe primul-ministru Pentru Groza și pe cel care avea să devină primul dictator al României comuniste, Gheorghiu-Dej. Discuția ține o oră şi jumătate. Atmosfera grea, de tensiună și prăbușire sufletească, are o victimă sigură: Regelui i se cere să abdice. Groza îi spune Reginei-Mamă precipitat: „Dacă nu (semnează), va fi un dezastru pentru ţară!“. Primul-ministru le arată șmecherește Regelui și mamei sale Browning-ul automat de sub haină. După ce își fac numărul, complotiștii pleacă satisfăcuți. Mihai este împietrit, iar mama sa plânge. Peste câteva zile, Familia Regală părăsește România pentru jumătate de veac. Cînd a plecat în exil, Regele avea 27 de ani, dar viața nu îi dovedise încă destule.

”Majestate, nu pleca!”

Câtă speranță și emoție trebuie să fi trăit Regele în decembrie 1989, după atâția amar de ani de despărțire. Prima tentativă de a veni în România are loc în decembrie 1990, când Regele avea deja 69 de ani. După câteva ore petrecute în București, Regele și suita sa pleacă spre Curtea de Argeș pentru a se reculege la mormintele înaintașilor săi, care au cucerit independența și au făcut România Mare. Vehicule militare și soldați înarmați îi blochează drumul. Este reținut pe autostrada spre Pitești și expulzat din țară. Revenit acasă, România îi oferea Regelui încă o lecție din destinul său aproape secular.
”Majestate, nu pleca!” au cântat în cor sutele de mii de suflete care au inundat Bucureștiul în acea uluitoare demonstrație de iubire din aprilie 1992. Lui, cel care trăise atâtea și atâtea momente de tulburare și prăbușire sufletească, i se cere să rămână în țară. A fost strigătul disperat al unei națiuni bolnave, care își chema Regele acasă.

Astăzi, după aproape 24 de ani de la acel moment, cu Regele bolnav și bătrân, departe de țară, e timpul să rostim din nou această rugă.

Articol de Andrei Muraru

sursa: http://www.familiaregala.ro/

Buletin de sănătate a Regelui Mihai I, 4 martie 2016

Biroul de Presă al Majestății Sale Regelui este autorizat să transmită următorul comunicat:

Majestatea Sa Regele Mihai I se află internat, de cinci zile încoace, într-o clinică medicală din Lausanne. Din motive de respect față de suferința Majestății Sale, numele clinicii nu va fi făcut public.

Regele este într-o stare de accentuată slăbiciune fizică și primește tratament permanent. Starea sa este, până în acest moment, staționară și medicii sunt de părere că evoluția prezintă relativă stabilitate.

Regina Ana se află în reședința privată din Elveția și a fost informată de Custodele Coroanei despre spitalizarea Regelui Mihai. Regina este într-o stare de sănătate stabilă și urmează un tratament obișnuit vârstei Majestății Sale.

Margareta, Custodele Coroanei și Principele Radu văd în fiecare zi pe Majestățile Lor și rămân în continuare în Elveția, alături de Rege și Regină.

Principesele României, fiicele Majestăților Lor, vor programa în zilele care urmează deplasări în Elveția pentru a-și vedea părinții. Ele sunt zilnic în legătură cu familia și urmăresc, cu tristețe și cu speranță, evoluția stării de sănătate a tatălui lor.

Custodele Coroanei mulțumește tuturor celor care au avut generozitatea de a trimite mesaje de încurajare Regelui Mihai și Reginei Ana. Familia Regală este mișcată de profunzimea simțămintelor oamenilor față de Rege și Coroană, precum și de decența și respectul cu care mass-media a reflectat tristul și îngrijorătorul eveniment.

*******************

Care va fi menirea principesei Margareta după retragerea Regelui Mihai

03.03.2016

Articol de Claudiu Pădurean, apărut în România Liberă, 3 martie 2016

Alteța Sa Regală este primul copil al Majestății Sale și al Reginei Ana. Ea s-a născut în exil, în Elveția, la Lausanne, la 26 martie 1949. Este licențiată în Sociologie, Științe Politice și Drept Internațional a uneia dintre cele mai prestigioase universități britanice, cea din Edinburgh.

Anunțul Majestății Sale Regelui Mihai I referitor la starea gravă a sănătății sale a șocat opinia publică. Regele României este una dintre personalitățile românești cele mai iubite și, în ciuda vârstei sale înaintate, foarte mulți dintre monarhiștii români sperau să vadă pe Majestatea Sa întors acasă. Șocul a fost cu atât mai mare cu cât a venit în anul în care românii și Familia Regală serbează 150 de ani de la întemeierea Dinastiei, adică de la venirea în țară a Principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, cel care avea să devină Carol I, primul Rege al României.

Anunțul publicat de Casa Regală a României a readus în prim-plan problema succesiunii la Coroana României. Majestatea Sa Regele Mihai I a avut grijă să pregătească acest moment. Chiar dacă există speranțe că Regele va mai câștiga un răgaz bun înainte de a se duce la Domnul, Regele Mihai I a clarificat modul în care va fi făcută succesiunea. Prin Normele Fundamentale ale Casei Regale a României, prin care a abrogate legea salică, cea care cerea ca Regele să fie succedat doar de moștenitori bărbați, prin desemnarea Alteței Sale Regale Principesa Margareta a României drept Moștenitoarea Tronului și prin faptul că i-a acordat ASR Principesei Moștenitoare Margareta titlul de Custode al României, Regele Mihai I a arătat clar cine îi va urma. De asemenea, prin faptul că a reiterat în mesajul din 1 martie adresat românilor, în care anunța diagnosticul sever cu care se confruntă, faptul că va fi reprezentat în continuare de Principesa Moștenitoarea Margareta, Majestatea Sa a arătat că nu există nici o îndoială cu privire la succesoarea sa. ”Sunt sigur că fiica mea, Margareta, Custodele Coroanei, va găsi înțelepciunea și forța de a mă reprezenta și de a duce la îndeplinire toate acțiunile mele publice. Am cerut Consiliului Regal să-și continue menirea și să prezinte sfatul său Custodelui Coroanei”, a transmis Regele Mihai I în mesajul său din 1 martie.

Fidelitate de nezdruncinat

Membrii Consiliului Regal, care s-au întrunit în Elveția în zilele de 1 și 2 martie și care s-au întâlnit în data de 2 martie cu Majestatea Sa, și-au afirmat deja loialitatea față de Principesa Moștenitoare Margareta. Consiliul Regal a adoptat un document oficial în acest sens. ”Conform Normelor Fundamentale ale Familiei Regale a României, Consiliul Regal rămâne la dispoziția Custodelui Coroanei”, arată un document oficial adoptat de membrii Consiliului Regal în data de 2 martie, după întâlnirea cu Majestatea Sa Regele Mihai I. De asemenea, și principalele organizații monarhiste din România și-au afirmat regretul pentru starea de sănătate a Regelui, precum și fidelitatea față de Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare Margareta a României.

”Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei (ANRM) a luat act cu regret de decizia Majestății Sale Regelui Mihai I de a se retrage din viața publică. Toți membrii ANRM se roagă pentru însănătoșirea Majestății Sale”, afirmă cei doi copreședinți ai Alianței, Cătălin Șerban și Valentin Lungu. “ANRM își reafirmă fidelitatea de nezdruncinat și sprijinul față de Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare Margareta a României și față de toți membrii Familiei Regale a României. ANRM va continua să militeze ca până acum pentru revenirea României pe drumul său firesc, acela de monarhie constituțională”, mai susțin reprezentanții alianței.

Cei doi copreședinți ai ANRM au exprimat și opinia Clubului Monarhiștilor Clujeni și ai Clubului Monarhiștilor Bistrițeni, care au decis să participe la procesul de unificare a mișcării monarhiste din România. ”Nu există o personalitate mai potrivită și mai bine pregătită pentru a-l reprezenta pe Regele Mihai I și, atunci când va fi nevoie – noi sperăm că acest lucru se va întâmpla peste multă vreme – să îi succeadă Regelui”, a mai anunțat copreședintele ANRM, Cătălin Șerban.

Biografia publică a Principesei Moștenitoare Margareta confirmă declarațiile liderilor monarhiștilor. Alteța Sa Regală Principesa Margareta este primul copil al Regelui Mihai I și al Reginei Ana. Ea s-a născut în exil, în Elveția, la Lausanne, la 26 martie 1949. Alteța Sa Regală declara că, deși s-a născut în exil, a purtat tot timpul România în suflet. Principesa Margarate a României s-a pregătit serios pentru a-și asuma responsabilități publice. Alteța Sa Regală este licențiată în Sociologie, Științe Politice și Drept Internațional a uneia dintre cele mai prestigioase universități britanice, cea din Edinburgh. În perioada exilului, Alteța Sa Regală Principesa Margareta a României s-a implicat în activitatea unor organisme create în cadrul Națiunilor Unite. Ea a activat în cadrul Organizației pentru Alimentație și Agricultură și al Fondului Internațional pentru Dezvoltarea Agriculturii. În condițiile dramatice ale anului 1989, Alteța Sa Regală a decis să se dedice total țării sale. De aceea, Principesa Margareta a României a parasite cariera pe care și-o construise în cadrul organizațiilor internaționale și, din 18 ianuarie 1990, ea slujește interesele României.

Momentul în care Principesa Margareta a României a pășit pe pământ românesc a marcat reîntoarcerea Familei Regale a României în țara de unde fusese alungată în ianuarie 1948. Pentru a oferi un  cadru funcțional activităților sale din domeniul caritabil, cultural și educativ, în anul 1990, împreună cu Regele Mihai I, Alteța Sa Regală a înființat Fundația Principesa Margareta a României. Este azi una dintre cele mai prestigioase și mai active fundații din România.

Una dintre acțiunile caritabile a Principesei Margareta a României a fost decisivă pentru viața sa. Alteța Sa Regală a vizitat un orfelinat din Piața Chibrit din București, unde avea loc un program de terapie prin artă, intitulat ”Artecole”. Acesta era coordonat de un talentat actor, Radu Duda, cu o carismă deosebită și cu o ținută morală ireproșabilă. Modul în care se ocupa de micii orfani a impresionat-o profund pe Principesa Margareta a României.

„Probabil că Principesei i-a plăcut această apropiere sufletească a copiilor faţă de mine pe care a găsit-o dovada unei anumite generozităţi şi aplecări asupra unui domeniu care îi era atât de drag. A fost o întâlnire care ne-a marcat pe amândoi sufleteşte”, descria actualul Principe Radu al României această întâlnire. Frumoasa poveste de dragoste care s-a născut în urma acestei întâlniri a continuat cu căsătoria dintre Magareta și Radu, în 21 septembrie 1996. Soțul Principesei Margareta a României a devenit, la rândul său, Principe al României. În anul 1997, la 50 de ani după ce fusese silit să abdice, Regele Mihai I a modificat Normele Fundamentale ale Casei Regale a României și a desemnat-o pe Principesa Margareta drept succesoare. Aceste norme stabilesc clar modul în care va avea loc succesiunea regală.

“Șeful Casei Regale a României, potrivit tuturor practicilor și convențiilor de astăzi, este de jure sau de facto Suveran, în termeni de autoritate asupra Casei Regale a României, la orice moment. Imediat după decesul Șefului Casei Regale a României, fără vreo proclamație ulterioară, Moștenitorul Evident sau Moștenitorul Prezumptiv, în funcție de cine va fi în viață și primul în linia de succesiune la acel moment, va primi din acea clipă titlul și apelativul de Rege sau Regină, indiferent de poziția Familiei ca Dinastie domnitoare sau ne-domnitoare și indiferent dacă, mai târziu, va alege sau nu să nu folosească un asemenea titlu sau apelativ”, prevăd Normele Fundamentale promulgate de Regele Mihai I. Tot aceste norme au oferit Alteței Sale Regale titlul de Custode al Coroanei României. Acest titlu este purtat de Șeful Casei Regale, în mod obișnuit.

În toți anii, Principesa Margareta a României a onorat încrederea acordată de tatăl său, iar în opinia istoricilor, fidelitatea sa față de Regele Mihai I nu poate fi comparată decât cu cea manifestată de Regele Ferdinand I față de Regele Carol I. În ciuda unor diversiuni referitoare la preluarea rolului de Moștenitor de alte persoane, Normele Fundamentale și dorința Regelui Mihai I sunt clare.

http://www.familiaregala.ro

*******

Declarația Consiliului Regal din 2 martie 2016 (video)

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s