La multi ani,scriitorului româno -american Cristian Petru Balan la aniversarea a 84 de ani și a zilei onomastice!


ASTĂZI, 27 IUNIE 2020, SCRIITORUL ȘI PROF. CRISTIAN PETRU BALAN ÎȘI SERBEAZĂ 84 DE ANI DE LA ZIUA DE NAȘTERE, IAR PE 29 IUNIE, DE SF. PETRU, ZIUA ONOMASTICA.

———-

“Pentru Cristian Petru Bălan ,cultura și arta nu au hotare. El le-a purtat din țară în țară și le-a făcut pe fiecare să se simtă acasă.” (Cezarina Adamescu)

———

LA MULȚI ANI!

DE ZIUA MEA ( poem aniversar)

MOTTO:
FELICITARE LUI SAMSON BODNĂRESCU
de Mihai Eminescu

N-am știut cum că în ziua
Douăzeci și șapte iunie,
Își serbeaz-aniversarea
Toți voinicii și Sămsunii.

În biserică asemeni
Cât umblai pe la icoane,
N-am văzut pe sfântul Simson,
Prea iubitule Samsoane.

Și aflând de-așa minune
Eu scrisei aceste șire,
Dorind multă sănătate,
Viață lungă și sporire !

NOTĂ: Pe 27 iunie în calendarul ortodox este sărbătorirea Sfântului Samson, Primitorul de străini, iar cel mai bun prieten al lui Eminescu era poetul Samson Bodnărescu (27 iunie 1840- 3 martie 1902), membru al societății culturale „Junimea”, căruia Luceafărul nostru, de ziua onomastică a prietenului său, îi dedică poezia de mai sus pe care eu am folosit-o ca Motto. Medicii de la maternitatea din Sibiu, unde m-am născut, îmi puseseră numele Samson, dar mama nu a fost de acord și mi-a zis Petru-Cristian, fiindcă peste două zile era Sfântul Petru…

Cristian Petru Bălan –
DE ZIUA MEA

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cristian_Petru_Bălan

Am douăzeci de ani, plus… alți șaizeci și patru:
Primii sunt rădăcini; ceilalți – copaci cu fructe…
În Arca Tatei Noe, pe Muntele-Araratru,
Eram prin cromozomii din ființe necorupte…

Apoi fu cale lungă – mii de-ntrupări în serii –
Până sosise Anul aterizării mele
Ce-avuse loc cu bine, pe la-nceputul verii,
Pe-un satelit din Soare, în țara cu castele…

Trecui prin ani de zbateri: război, grea sărăcie,
Foamete, boli, fascismul, supunerea rusească,
Prigoana comunistă, anchete, infamie –
Și-atunci imploram cerul de rău să ne ferească…

În plus, avui norocul de doi părinți-minune
Care-au făcut eforturi să cresc prin cărți și știință,
Să trec prin școli înalte, să-adun înțelepciune
Și să învăț de toate muncind cu sârguință.

Astfel avui în viață o slujbă de noblețe –
Să fiu pe post de dascăl prin sate și orașe,
Prin școli unde pe mulți i-am instruit să-nvețe,
Dar n-am ascuns că-n suflet am flăcări pătimașe,

Căci, încă din ani fragezi, scriam proză și versuri
Sau, când ieșeam prin crânguri, pictam copaci și flori,
Sculptam din lut planete, scrutând tot Universul,
Iar astăzi sunt pe liste de-artiși și scriitori!

Desigur, ca mulți alții, scriam „în taină mare”
Articole secrete lovind în comunism,
Până în ziua-n care primisem o… „Chemare”
La șeful de la Secu’ ce-mi spuse cu cinism:

” – Știm tot ce scrii! Și ne obligi să te luăm cu noi…
Instanța, pentru tot ce faci, deja e pregătită…”
Atunci mai iute-am fost ca ei, și-n prima zi de joi,
Eu m-am topit fugind rapid din țara mea iubită…

În lumea liberă-am ajuns și-acolo spus-am clar
Că dictatura va cădea – și chiar așa a fost!
Iar azi sunt liber și vă spun că Țara-i Sfânt Altar,
Chiar dacă trece iar prin chin – ea fi-va-un Avanpost,

Având un mare viitor de-i suntem patrioți,
Căci România-i colț de rai, zidită de titani!
De-aceea azi, de Ziua mea, doresc să-i ziceți toți
Nu mie, ci doar Țării-ntregi: DE-A PURURI, LA MULȚI ANI !

Cristian Petru Balan ( SUA)

Glen Ellyn City, SUA – 27 Iunie 2020

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cristian_Petru_Bălan

———————

În curând în librării cartea de poeme DRONE LIRICE, de C.P.B., Editura STEF, Iași, 2020. Prefața este semnată de scriitoarea Cezarina Adamescu, membră titulară a Uniunii Scriitorilor din România, cunoscut critic literar, iar notele bio-bibliografice de poeta Manuela Cerasela Jerăianu.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cristian_Petru_Bălan

Cristian Petru Bălan    
 
            ÎNTR-UN COLȚ DIN ROMÂNIA
 
Dedicat Doamnei Cezarina Adamescu.
distinsă scriitoare, poetă și critic literar
din Galați.
 
Într-un colț din România, în Galațiul dunărean,
Este un vulcan în clocot având lavă-auriferă –
ADAMESCU e-a lui nume, cu-nsușiri voltairian;
CEZARINA-i spune lumea când la cărți ea se referă…
 
Deci vorbesc aici cu stimă despre-o scriitoare mare,
Critic literar prolific, dar și o poetă-aparte,
Care orișice ar scrie, veșnic n-are-asemănare,
Căci comori postează-ntruna, când lansează orice carte!
 
Cei ce-n casa lor avură opera la îndemână
Sincer toți mărturisiră că din clipa ce-ncepură,
N-au putut ca să mai lase cartea jos din a lor mână –
Un semn cert despre valoarea operei ce timpul fură…
 
Eu, la fel ca ei, simțit-am că așa-i realitatea,
Fiind unul din cei care-i gust lectura-i minunată.
Iar atunci conchid cu-o frază reflectând vericitatea:
Dac-ar fi mulți ca CEZARINA, ne-ar fi Țara mai bogată!
 
Glen Ellyn USA 
———
Copie a statuii Libertății din SUA ,sculptata   de Cristian Petru Balan  din buget personal și donata orașului prahovean Boldesti- Scaieni in Iunie 2014
Cristian Petru Balan- Monografia orașului Boldesti- Scaieni Prahova

————-

RUGĂCIUNEA ROMÂNILOR CĂTRE DUMNEZEUL NOSTRU ATOTPUTERNIC, PENTRU SALVAREA ROMÂNIEI, SCRISĂ DE CRISTIAN PETRU BĂLAN

Doamne Dumnezeule, Tatăl nostru ceresc Atotputernic, Preamărite Doamne, învrednicește-ne să-Ți înălțăm cu mari mulțumiri ruga noastră fierbinte venită din inima întregului popor român care cade cu neputință și nevrednicie în fața Ta, cerându-Ți îndurare, cerându-Ți milă și iertare, cu umilință și supușenie…
Doamne Sfinte, mai înainte de toate, noi Te binecuvântăm și-Ți cerem mărețele Tale binecuvântări. Avem nevoie de Tine, Doamne, avem nevoie de aceste binecuvântări sfinte în fiecare clipă, avem nevoie de iertarea și milostivenia Ta, fiindcă mulți ne-am îndepărtat de Tine iar urmările nu au întârziat să apară, pedepsele și suferințele noastre înmulțindu-se… De aceea, ajută-ne, Doamne, să ajungem grabnic la cunoașterea Adevărului, dă-ne putere să luptăm pentru obținerea neprihănirii, să devenim mai buni, mai blânzi, mai supuși Ție și mai drepți. Curățește-ne și ajută-ne să fim cu Tine mereu și să-Ți propovăduim Cuvântul, căci numai așa putem deveni din nou glorioși și învingători !
Îți mulțumim pentru că, prin Neprihănita Fecioară Maria, ne-ai trimis pe Fiul Tău Iisus Hristos ca Domn și Mântuitor, pregătindu-ne, prin jertfa Lui, calea cea luminoasă ca să ajungem la Tine. Îți mulțumim că vrei să faci din noi poporul Tău, copiii Tăi, propovăduitorii Cuvântului Tău ! Și-Ți mai mulțumim că ai trimis aici pe Duhul Sfânt care se bucură și suferă pentru noi !
Doamne, Stăpân al galaxiilor din univers, al Sistemului Solar, al frumoasei Terra, toate create de Tine, noi îți mulțumim că ni L-ai trimis pe Iisus ca mijlocitor între Tine și noi ! De aceea, din mijlocul României și de pretutindeni unde sunt răspândiți românii, noi ne înălțăm inimile cu mare încredere și mari speranțe aducându-Ți din nou nesfârșite laude și adânci mulțumiri !
În Numele Mântuitorului nostru, Te rugăm să ne scalzi în sfințenia harului Tău, turnând acest har peste noi, peste toate plaiurile mioritice ale frumoasei Tale Românii…
Binecuvântarea Tatălui, a Fiului și a Duhului Sfânt să fie cu noi cu toți, cu iubita noastră Românie pe care pe veci și cu mare dragoste Ți-o închinăm Ție ! Aliluia!
Glorie, glorie, glorie! Eternă glorie !
Amin ! Amin ! Amin !

Prof. Cristian Petru Balan ( SUA)

Râșnov, România, 28 iunie 2008

—————-

Portretul lui MIHAI EMINESCU( dreapta),cel mai mare portret al Luceafărului existent în țară, pictat în America de prof. Cristian Petru Bălan și aplicat pe zidul Casei de cultură „Mihai Eminescu” din orașul prahovean Boldești-Scăieni de unde provine autorul tabloului.

Pe data de 12 iulie 2014, în faţa Casei de cultură „Mihai Eminescu” din oraşul Boldeşti-Scăieni, jud. Prahova, prof. Cristian Petru Bălan din Chicago, SUA, a postat un mare grup statuar „MIHAI EMINESCU-VERONICA MICLE”, cu busturile sculptate de el în America, prezentând pentru prima oară pe cei doi mari romantici aşezaţi împreună

 

codrina-balan-la-grupul-statuar-eminescu-veronica-creat-de-tatal-sau-cristian-petru-balan-la-boldesti-scaieni

Sculptura  de Cristian Petru Balan (SUA)

————————————————————

Pentru Cristian Petru Bălan, cultura și arta nu au hotare. El le-a purtat din țară în țară și le-a făcut pe fiecare să se simtă acasă.( Cezarina Adamescu)
—————————-

Cristian Petru Bălan

SCHIMBAREA LUMII

Nu-i chip ca mersul lumii să-l schimbi cum vrem noi toți:
Ar fi cum ai întoarce un fluviu spre izvoare…
Istoria-i scrisă-n stele, nu poți s-o tragi la sorți;
E-un râu apolcaliptic curgând cu noi sub soare.

Pulsează-n omenire mari legi și sunt adânci:
Schimbări neașteptate, cascade de destine,
Stagnări sau mari explozii, țâșniri sau mers pe brânci,
Fie-n decoruri triste, fie-n splendori divine.

Grăbită zboară viața – cu bietul om sub vremi,
Dar nu prin toată lumea conștiința clar veghează.
De-aceea multe-ndură – cei răi și cei supremi –
Soarta li-i diferită; doar moartea-i egalează.

Azi mult mai aspră-i viața: cu clocot plin de șoc,
Cu mii de-evenimente-n contraste monstruoase
Care ne schimbă firea, blocându-ne pe loc.
Vrând să ieșim din ele, vin altele mai crase!

Unde-i scăparea-atuncea (lumina din tunel)?
Cum ne schimbăm destinul? Unde să emigrăm?
Cumva în meditații? în droguri din cartel?
Prin noi tehnologii? Spre Marte să zburăm?

Unde? Chiar unde oare? Știința ne-a-ncurajat,
Dar nu-i de-ajuns, de vreme ce spiritul e-n urmă.
Toți înțelepții lumii-un răspuns au căutat
Și încă-l tatonează, dar tot de geaba-l scurmă…

Raspunsul nu-i aicea; nu e pe-acest Pâmânt:
E mult mai sus de Soare, mai sus de Empireu !
Deja-a-nceput Schimbarea… N-o simți cum ia avânt?
Lumina-i orbitoare ruptă-i din Dumnezeu!…

Glen Ellyn City, 6 iunie 2020

——-——

Cristian Petru Bălan
 
         DE N-AI FI FOST NĂSCUTĂ… 

                            (sonet) 

                        Colecţia: Poezii de dragoste

De n-ai fi fost născută, zadarnic universul

A apărut în haos, căci nu-și avea vreun rost,

Zadarnic galaxiile din cosmos ar fi fost,
Căci lumea fără tine își pierde înțelesul!

Dar tu exiști! Și toate primesc un sens, un cost.
Prezența ta îmi smulge din curcubeie versul
Care-ți sfințește viața, misterul și eresul,
Iar inima mea toată-ți devine adăpost…

De n-ai fi fost născută, nici eu n-aș fi fost încă,
Sau poate-eram o umbră pe-a lumii-ntinsă față,
Trăind desperecherea cu o durere-adâncă

Și, beat de idealuri, visându-mi mândra soață,
Precum Pygmalion, te-aș fi sculptat în stâncă,
Exact cum ești acuma și-apoi… ți-aș fi dat viață!

 
Glen Ellyn City, 25 febr. 2009 

——-

 
                               UNICA SOLUȚIE
                                  (poem creștin)
 
Știu că sunt poetul zăbavnic sosit să vă cânt prea târziu,
Dar seceta grea de cuvinte mi-a spus să-mi smulg din cer lira,
Căci codrii pe-ntins mioritic cereau să-i doinesc cu glas viu,
Plângând ale lor tragedii când trist le sortisem satira…
Ce multe-ar fi de-nșirat, că s-ar opri din sususr izvoarele!
Și-ntâi cuveni-s-ar să-ncep descriind iubiri arzătoare,
Frumuseți, peisaje de vis, cât de sfinte-s mereu Luna și Soarele!
Ce mari fericiri am trăit în lumea din jur trecătoare!
Dar… nu pot. Căci astea s-au spus, iar azi alte scene-s în față…
Trecutul dispare subit, împins dup-o neagră cortină.
În locu-i apare-un coșmar și groaznic de ochi mi se-agață…
Coșmaru-i cumplit: arderi și fum, răcnete tari și-n surdină…
Crime, mulțimi furioase, urlete pline de ură,
Mame plângând, prunci speriați, ceru-nnegrit de furtună;
Lume bolnavă – de moarte fugind cu cârpe și botnițe-n gură…
Totu-un iad! Și iarăși îmi zic: ce lume nebună, nebună!  
Desigur, la-așa iad, răspund: da, pe drept meritam –
Căci Terra-i-n destrăbălare și oamenii ei sunt inerți!
De-acee-n genunchi către Domnul, cu toții așa să-L rugăm:
Părinte, de Tine uitarăm… Te rugăm să ne ierți! Să ne ierți!…
 
Glen Ellyn City, 12 iunie 2020
—————————————-

Cristian Petru Bălan – PREDECESORII ȘI URMAȘII

(O unică schițare în versuri a istoriei literaturii române)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cristian_Petru_Bălan

EXISTĂ O „ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ÎNCEPUTURI PÂNĂ AZI”, SCRISĂ ÎN VERSURI DE PROF. CRISTIAN PETRU BĂLAN ? Nicidecum, dar există o simplă schițare a ei, expusă în numeroase strofe nepretențioase, scrise pe înțelesul tuturor și trecând foarte pe scurt în revistă aproape întreaga literatură română, cu prezentarea principalilor scriitori. Este, deci, o premieră absolută, deoarece, în nicio altă țară din lume nu s-a mai încercat un asemenea experiment concentrat. Evident, scopul scrierii de față este să stimuleze cititorii ca să consulte istoriile literaturii române, deoarece mulți dintre ei nu au avut norocul să cunoască întru totul aceste amănunte culturale de importanță națională, prezentate însă pe scurt, nume cu care trebuie să ne mândrim.
Lucrarea se numește „PRECURSORII ȘI URMAȘII”, pe care o prezentăm mai jos. .

Cristian Petru Bălan

PRECURSORII ȘI URMAȘII

Arhitecții de cuvinte, de verb-scris compozitori,
Sculptori de splendori în fraze, ce le zicem scriitori,
Ingineri ce modelează sufletele omenești,
S-au născut, trimiși de ceruri, și pe plaiuri românești.

Prima scriere-n română e-a lui NEACȘU; alta nu-i.
I-o trimise lui Hans Benkner, judele Brașovului.
Anul scrierii e vechi, dar e-un mare act: Străbunul!
Era-un an cu cifra cinșpe și sfârșea cu douășunu…

”Dau știre Domniei tale cum că eu am auzit
Că-mpăratul turc și Mehmet din Sofia au pornit…”
Așa scrise NEACȘU LUPU într-o limbă foarte clară,
Semn că și mai vechi sunt texte românești care-o s-apară.

Iar de-atunci un val de scrieri, de mari cronici, de noi cărți,
Apărură-n largul țării, cât poți urmări pe hărți.
Știm din școli de codici sfinte, de psaltiri, precum SCHEIANĂ,
De cea a lui HURMUZACHI ori de ce VORONEȚEANĂ.

Toate sunt rotacizante, cu grai maramureșean
Cam greu de-nțeles; de-aceea un brav om sud-dunărean,
Zis și DIACONUL CORESI, nouă cărți ne-a tipărit –
Liturghiere și cazanii cu-n grai limpede gândit.

Tot pe-atunci, de mare cinste, altă carte-a fost să fie:
Un Vechi Testament ce-i zice „PALIA DE LA ORĂȘTIE”.
Nu era tot Testamentul, netraduse părți rămân,
Dar spre prima oară-acolo-apare numele „român”…

Biblia cu psalmi măreți l-a atras cu har sfințit
Pe călugărul Barilă ce-a ajuns mitropolit.
E primul poet al nostru, mare maestru-n condei.
Ca mitropolit își luase numele de DOSOFTEI.

El a scris „PSALTIREA-N VERSURI”, cum dorise și VARLAAM,
Iar un vodă-i luase pilda: CANTACUZINO ȘERBAN,
Care-a editat Scriptura cu o limbă ca-n povești,
Monument al limbii noastre, „BIBLIA DE LA BUCUREȘTI”.

Stilul ei toți cronicarii, cu parfum de limbă veche,
L-au luat și-au scos istorii: NĂSTUREL, COSTIN, URECHE.
Meșteri mari au fost NECULCE, MILESCU și IVIREANUL.
Ale lor letopisețe le-am citit cu tot aleanul.

Pe NEAGOE și POPESCU, cronicari munteni, i-admir,
Dar, din toți, un mare geniu e DIMITRIE CANTEMIR,
Folclorist, savant, istoric, filosof și academic,
Nemții, rușii, chiar și turcii, îl văd combatant polemic,

Căci ce scrie domnitorul, inspirase pe VOLTAIRE,
Pe HUGO ca și pe BYRON, pentru ei izvor prosper.
Opera lăsată-n urmă este-o bogăție rară:
„DIVANUL” – este-o lucrare de gândire exemplară.

La fel este și romanul alegoric și-ieroglific,
Precum și cel în latină cu Imperiul cel terific,
Ori „DESCRIPTIO MOLDAVIE” și „HRISOVUL MOLDO-VLAHIC”,
Ca și alte cărți de seamă din tot spațiul padișahic.

IENĂCHIȚĂ VĂCĂRESCU, harnic bard în plăsmuire,
Lăsă pentru toți urmașii „sfânta Patriei cinstire”,
După cum BUDAI-DELEANU, fiul ȘCOLII ARDELENE,
Ne-a lăsat „ȚIGANIADA”, spre a ne feri de lene…

Astăzi DINICU GOLESCU ni-i model de cum se scrie
„ÎNSEMNĂRI” din mari voiaje, ca-n a lui „Călătorie…”.
ANTON PANN, „finul Pepelei, cel isteț ca un proverb” –
Ne-a compus și imnul nostru, lăudând al Țării Herb.

Apărură, după-aceea, mari și harnici creatori:
NEGRUZZI și HELIADE, ideali cugetători,
FILIMON, ALEXANDRESCU, RUSSO, PETRE ISPIRESCU,
Precum și GÂRLEANU, GHICA, ZAMFIRESCU, ODOBESCU…

Bravul ANDREI MUREȘANU, „sol al Deșteptării noastre”,
Este-un pașoptist de frunte, prin îndemnuri vii, măiastre.
GEORGE BARIȚ i-a fost prieten cu CIPARIU TIMOTEI
Ce-a fondat ACADEMIA, vestiți patrioți și ei.

BARBU DELAVRANCEA-n scenă, pe ȘTEFAN cu drag l-învie,
Iar COȘBUC ne dă „BALADE”, „CÂNTECE DE VITEJIE”,
Sau pe DANTE ni-l traduce fără niciun echivoc.
SLAVICI e-n triumf cu „MARA” și cu „MOARA CU NOROC”.

Un savant – lingvist, istoric, jurist, enciclopedist,
Ne-a fost BOGDAN PETRICEICU, deci HAȘDEU, cel veșnic trist
Pentru c-a pierdut pe IULIA, un geniu, copil de aur.
Ei i-a scris „RĂZVAN ȘI VIDRA” și-alte opere-tezaur.

Cu ALECSANDRI începe măreția poeziei…
Din Mircești lansează scrieri despre vraja României,
Culegând balade, doine, scriind drame, comedii;
El râdea de CHIRIȚOAIA și-o jelește pe DRIDRI…

Pe genialul EMINESCU chiar și cosmosu-l adoră!
„LUCEAFĂRUL” i se-nclină și-l transformă-n auroră.
El e-un Simbol Viu al Țării, de-ntreg neamul adorat,
Căci în lumea poeziei el e marele-mpărat!

Cum ai scris tu, sfânt Luceafăr, nimeni nu te egalează!
Viața ta și ce-ai creat sunt o orbitoare rază…
Peste veacuri vei rămâne un gigant Poet în lume,
Prozator și filosof, jurnalist cu sfânt renume.

CREANGĂ-i vocea-nțelepciunii absorbită din popor
Care prin „POVEȘTI” se-nalță-n genial povestitor.
Nică al lui Ștefan a Petrei ne-a lăsat cu bucurie
Cartea cu-„AMINTIRI”-minune despre-a lui copilărie…

ION LUCA CARAGIALE, rege-n teatru, pus pe glume,
Cu „SCRISOAREA lui PIERDUTĂ” a vrăjit întreaga lume,
Iar cu „NOAPTEA FURTUNOASĂ”, cu „NUVELE” și cu „SCHIȚE”,
Pe-onorabili și stimabili i-a luat în vârf de penițe.

Încruntat, dar cu bun ton, în fotoliu la JUNIMEA,
Stătea TITU MAIORESCU îndrumându-și tinerimea
Ce-i sta-n jur ca să-l asculte, le da sfaturi cum să scrie,
Ca în cartea lui de „CRITICI”; și-a fost bună-a lui nășie…

Primul simbolist din țară, ahtiat după rondeluri,
ALEXANDRU MACEDONSKI, polemist cu vechi răzbeluri,
Este-ndrăgostit de roze, de blazoane, nopți de mai,
Cântate-n LITERATORUL, unde-s scrise-n splendid grai.

„GRANDIFLORA”, „DONNA ALBA”, apoi „BRAȚUL ANDROMEDEI”,
A scris GIB I. MIHĂESCU, cărți ce-s pajura monedei,
Căci a câștigat respectul miilor de cititori
Care îl vor pune veșnic printre marii scriitori.

IORGA NICOLAE-i unic, cu-a lui mie de volume;
E-un colos în orice branșă; a descris orice din lume.
E prezent ca prim-ministru, mare academician,
Critic, filosof, istoric, dramaturg, un viu vulcan!

Fu-n conflict cu legionarii ce cu ură l-au răpus
Chiar când scria mari creații, fiindcă multe-avea de spus.
Alt prolific, PIȘCULESCU, iubit preot la amvon,
Ne-a tradus BIBLIA toată, semnând GALA GALACTION.

SADOVEANU, creatorul, este-un monument de limbă…
Muzicală, pitorească… Prin istorii el ne plimbă
Cu romane de-aventuri, cu descrieri de natură,
Cu „DUMBRAVA MINUNATĂ” care inima ne fură,

„NEAMUL ȘOIMĂREȘTILOR”, „BALTAGUL”, „FRAȚII JDERI”, „CREANGA DE AUR”,
„NADA FLORILOR” ori „ȘOIMII” – și-alte opere tezaur.
Ca politician, maestrul n-a mai fost atât de mare,
Fiindcă își schimba culoarea după care-era mai tare…

Sunt critici ce demonstrează că, după părerea lor,
În mod cert, LIVIU REBREANU-i cel mai mare prozator,
Că-i modern și că-n subiecte este-un geniu ne-ntrecut
Ca în cărțile „RĂSCOALA”, „JAR”, „ION” (ce le-a plăcut).

Dar mai sunt „ADAM ȘI EVA”, „CATASTROFA”, „CRĂIȘORUL”,
Ori „CIULEANDRA” și „PĂDUREA (…), unde-și pierde frățiorul.
Însăși viața lui Rebreanu e-un roman întunecat,
Terminată-ntr-un mod tragic, când un tâmp l-a împușcat.

IONEL TEODOREANU, evocând copilăria,
Apoi și adolescența, își lansase trilogia
În „LA MEDELENI” și-n cartea ”ULIȚA COPILĂRIEI” –
Pagini splendide, duioase cu-aroma poeziei.

Ion Nicu Theodorescu, cum și-a terminat liceul,
Trăia doar din meditații, dar cu greu câștiga leul.
Scria însă foarte bine. Ca să scrie liniștit,
S-a retras la mănăstire patru ani, călugărit.

Acolo,-ntr-o noapte rece, chiar în toiul Bobotezii,
Imitând pe Eminescu, și-a pus nume nou, ARGHEZI,
Și visa ca să-l întreacă pe Luceafăr și Baudelaire,
Editându-și LINIA DREAPTĂ – ziar cu număr efemer.

Pleacă după bani în Franța, apoi la Geneva,-n grabă,
Unde-ajunge bijutier; dar reala lui podoabă
Este opera-i măiastră, cu geniu de făurari,
Apoi? Arestări și critici de la staliniști tâlhari.

Când reabilitări primise, mari onoruri i s-au dat:
„Cel mai mare bard al țării” ziarele l-au proclamat.
Tot ce-a scris e prin vitrine… Și „CÂNTARE OMULUI!”,
Și „CUVINTE POTRIVITE” și- „OCHII MAICII DOMNULUI”…

Între timp, CEZAR PETRESCU scrie „FRAM, URSUL POLAR”
Și romanu-„ÎNTUNECARE”, opere de galantar.
Celălalt PETRESCU, CAMIL, a scris „PATUL LUI PROCUST”
Și piesa „BĂLCESCU”, apoi și-un roman de-amor august…

Dramaturg dotat de muze cu talent de la debut,
A fost VICTOR EFTIMIU, în Albania născut.
A scris „MEȘTERUL MANOLE” și ”ÎNȘIR-TE MĂRGĂRITE”,
Două piese-n stil poetic, minunat meșteșugite.

GARABET IBRĂILEANU, un român-armean comoară,
Critic literar de seamă, a scos DACIA LITERARĂ.
La VIAȚA ROMÂNEASCĂ scrie critici de folos,
(Iar din cartea sa, ADELA, s-a turnat un film frumos…)

MIHAI SORBU se lansează-n tragi-comedii de-amor.
Cu o piesă despre „PATIMI”, terminate cu omor.
Tragic moare și-ODOBESCU. Vina-i dragostea – arzoasa!
Noroc c-apucat să scrie „TEZAURUL DIN PIETROASA”…

După ce-a scris „ACCIDENTUL”, un roma bun, diafan,
Moare-ntr-un accident tragic MIHAIL SEBASTIAN.
Înainte mai scrisese piesa „STEAUA FĂRĂ NUME”,
Ca și „JOCUL DE-A VACANȚA” – ce-i aduse bun renume.

Sunt sigur că LUCIAN BLAGA – „Nobel” ar fi meritat
Pentru „POEMELE LUMINII” , pentru „DAIMONION” tratat.
Lirica-i expresionistă are sensuri noi, ascunse:
„MAREA TRECERE” e-un vis precum „CURȚI DE DOR” străpunse…

Blaga, filosof, lansează trei noi trilogii centrale:
Cea cu „SPAȚIUL MIORITIC”, cu „CENZURI TRANSCENDETALE”,
Cu eonul său dogmatic, idei ce le ia și-n teatru:
În „ZAMOLXE”, „ANTON PANN” și-n „DARIA”, actul patru.

GOGA a rămas poetul drag al pătimirii noastre,
Prim-ministru, dramaturg, educat în două castre,
A scris „NE CHEAMĂ PĂMÂNTUL”, „CÂNTECE FĂRĂ DE ȚARĂ”,
Drama „MEȘTERUL MANOLE” – și ne-a plâns viața amară…

Moldovean cu suflet mare, dar cu chipul pricăjit,
ALEXANDRU N. VLAHUȚĂ veșnic va fi pomenit
Pentru cartea-i fără seamăn „ROMÂNIA PITOREASCĂ”,
Unde spațiul mioritic pare-o Patrie cerească.

Un istoric de religii, scriitor de ficțiune,
Este MIRCEA ELIADE, cu o nouă viziune
Despre dogme și religii… Pleacă-n India, departe,
Unde-o vede pe MAITREYI despre care scrie-o carte.

E-o iubire interzisă și-atunci Mircea pleacă-n lume…
Scrie- „ÎNTOARCEREA DIN RAI”, „LA ȚIGĂNCI” – cu teme-anume.
E profesor la Chicago unde scrie ca un rob,
Dar „ISTORIA DE RELIGII” este unică pe glob!

Mare critic, LOVINESCU, simplu dascăl de latină,
S-a impus ca mare critic – arta-n fața lui se-nclină,
Căci a scris șase volume de istorie literară
Care-s viața culturală din întreaga noastră țară…

Proza psihică există. Iar la noi ea s-a ales cu
Cărțile de mulți citite ale-HORTENSIEI-BENGESCU.
ION MINULESCU, însă, chiar din ziua de lansare,
Are până azi aceeași neschimbată căutare:

„DE VORBĂ CU MINE ÎNSUMI”, „ROMANȚE PENTRU TÂRZIU”,
Vor rămâne „spovedanii” puse pe un soclu viu!
Dacă Minulescu-i vesel, GEORGE BACOVIA-i trist,
Dar este văzut de critici cel mai mare simbolist.

Cartea-i „PLUMB” îl va impune; și la fel „STANȚE BURGHEZE”.
Din încețoșări și moină, George vrea să evadeze…
Reușește- AGÂRBICEANU, prozator și protopop,
Prin „ARHANGHELII”, romanul ce ajunse-un film de top.

Sigur, PANAIT ISTRATI, după-atâți amar de ani,
Încă-și merită porecla „Maxim Gorki din Balcani”.
N-avea decât vreo cinci clase, ani la rândul repetent,
Însă-avea o forță-n suflet ce-l făcuse eminent.

Vagabond pe continente, ba chiar hoț de buzunare,
Ca să supraviețuiască, fura, citea cărți bizare,
Dar sătul de-așa viață, a vrut să se sinucidă.
Era-n Franța, iar francezii i-au salvat viața stupidă…

Marele ROMAIN ROLLAND i-a cerut să-și scrie viața.
Cu talent redase totul și… norocul i-a-ntors fața
Când a scris lucrări mărețe: „CODIN”, „KIRA KIRALINA”.
Astea l-au făcut celebru – răul și-a plătit pricina.

Ba, mai mult: Rolland l-împinse să devină comunist,
Dar văzând ce-i la Kremlin, s-a-ntors… anti-comunist!
Total diferit în stiluri e poetul ION PILLAT
Cu „ETERNITĂȚI DE-O CLIPĂ” și „VISĂRI” el s-a lansat.

GEORGE TOPÂRCEANU-, amabil, ne-a servit „MIGDALE-AMARE”…
Prin „SCRISORI FĂRĂ ADRESĂ”-n „PARODII ORIGINALE”.
E-un colos în poezie, iar eu sincer îl admir
Cum o-admir pe-a lui iubită, pe OTILIA CAZIMIR.

Iar VASILE VOICULESCU, medic, poet, dramaturg,
Va rămâne prin „SONETE (…)” un sensibil demiurg,
Imitându-l pe SHAKESPEARE cu vreo sută de sonete.
(L-au distrus în închisoare comuniștii, la anchete…)

Un Mecena-i PERPESSICIUS care-și află vieții rostul:
Cel mai mare editor al Luceafărului nostru.
El ne-a dat ediții docte, critice, fără egal,
Citind cinșpe mii de pagini ale geniului-regal!

Versuri are „SCUT ȘI TARGĂ” , apoi scrie cinci volume
Denumite „MENȚIUNI” – pagini critice anume –
Care, puse împreună cu lucrări de trudă rară,
Ne va da o mare carte de „ISTORIE LITERARĂ”.

ȘT. O. IOSIF și-al său prieten, ieșeanul DIMITRIE ANGHEL:
Primul i-a luat soția celuilalt (ea… fals arhanghel !).
Dimitrie-a tras în Iosif – fără ca să ni-l omoare.
Totuși, de la ei rămas-au mari creații literare…

ION BARBU se semnează, dar e Dan Barbilian,
Nu-i doar un poet de seamă, ci și matematician.
El ne-aduce ermetismul, netrădând pe Poincaré,
Fiindcă-i „JOC SECUND” plecarea „DUPĂ MELCI”, în „pas caré”…

CĂLINESCU e oglinda ce absoarbe-n ea, de-a tura,
Pe toți ce aveau de-a face în scris cu literatura:
I-a cernut prin site dese, prin furcile caudine,
Și dând zgura la o parte, le-a pus spuma la vitrine.

Așa s-a ivit celebra „ISTORIE LITERARĂ (…)”,
După care „EMINESCU”, studiu de valoare rară,
Apoi „BIETUL IOANIDE” și romanul „SCRINUL NEGRU”.
Nu uităm c-a scris și teatru, că era-un poet integru.

„A VENIT ASEARĂ MAMA”-a scris VASILE MILITARU,
Sfânt poet ucis în lagăr zicând: „Stalin ni-i amarul !”
GEO BOGZA va rămâne cu o „CARTEA OLTULUI”
Iar BENIUC și-a frânt talentul cu slăvi stalinismului…

Ce păcat că mulți avură bun talent și bun carismul,
Care jalnic se pierdură când cântară comunismul!
Am avut și-astfel de cazuri, ca un gol, ca o blocare,
Deși unii-ar fi putut scrie mari creații de valoare.

Un exemplu elocvent despre oameni cu-acest crez
Este cazul cel mai tipic: DEMOSTENE A. BOTEZ:
După cartea lui de versuri minunate, zisă „MUNȚII”,
Scrie ode comuniste ca s-jungă-n fruntea frunții…

ZAHARIA STANCU, slujnic, se distinge prin „DESCULȚ”,
Precum TUDOR MUȘATESCU prin „TITANIC VALS” s-asculți,
Prin haioase „mușatisme” cu subiecte fel de fel,
Ce voios se iau la-ntreceri cu hazul lui PĂSTOREL.

Steaguri românești în Franța – IONESCO și CIORAN –
Toarnă visul mioritic în limba lui Pardaillan
Și-l traduce în română: ”RINOCERII”, „CÂNTĂREAȚA (…)”,
„ISPITA DE-A REZISTA”, „VÂRSTE DE-AUR”, dimineața…

Fratele lui Geo Bogza (RADU TUDORAN și-a spus) –
El le scrie celor tineri „TOATE PÂNZELE-acum SUS !”
TRISTAN TZARA, dadaistul, comunist și scriitor,
Jubila că versu-i este-un amalgam năucitor!

LEONID DIMOV, CHIRIȚĂ, cu BACONSKY și DOINAȘ:
Patru nume virtuoase de-admirați poeți fruntași…
PETRU DUMITRIU-n forță părăsise România.
Era-n preț, însă exilul i-a redus mult ierarhia.

GELLU NAUM, aromânul, suprarealist de frunte,
Cu ILARIE VORONCA, merg în vers pe-aceeași punte.
ȘTEFAN BĂNULESCU însă ia un premiu național
Pentru cartea de nuvele „UN REGAT IMAGINAR”.

Cu „PRINCEPELE” și cu „GROAPA”, BARBU EUGEN se-impune,
Fiindcă sunt două romane, din ce-a scris, cele mai bune.
Totuși, cârcotașii, -n șoapte, ne-au spus că-s un plagiat…
Prin revista SĂPTĂMÂNA ce-o avea, în toți a dat!

VADIM TUDOR, din slugarnic ceaușist, a-ntors-o tare
Și cu BARBU, fac partidul numit România Mare.
E-un naționalist năvalnic prin ce scrie-n ton fierbinte
Și-nfruntând pe Iliescu, candida ca președinte.

NICOLAE LABIȘ este din toți barzii „Mierea floarei”!
El domnește-n veci prin inimi scriind „MOARTEA CĂPRIOAREI”
Era un copil-minune, un geniu necontestat.
Sunt ceva dovezi urâte, c-ar fi fost asasinat.

Avem și poeți creștini slăvind cerul cu glas tandru:
Primul dintre ei fusese demnul IOAN ALEXANDRU.
Alții mai sunt TRAIAN DORZ și COSTACHE IOANID.
Drumul Crucii nu e simplu, dar, prin vers, poți fi un ghid!

NICHITA HRISTEA STĂNESCU a fost binecuvântare
Pentru limba românească așteptat de ea cu-ardoare.
El sosi pe-un cal albastru să-i înalțe-un tron măiastru
Ca inovator poetic prin „OUL ȘI SFERA”-n astru…

Corpul drept și două aripi, precum fluturele-n zbor,
Așa este trilogia din romanul „ORBITOR”
Ce-i aduse faimă mare pentru CĂRTĂRESCU MIRCEA,
Precum și „LEVANTUL”-așteaptă „Nobelul” să vină-aicea!…

ANA BLANDIANA are premii internaționale
Și-alte premii pentru versuri, deci și premii naționale.
Fondatoare de PEN-Club și de-o Civică-Alianță,
Cea mai mare din poete, croind stanțe cu-eleganță.

Mare-i și MARIN SORESCU, cel „SINGUR PRINTRE POEȚI”,
Cu cartea „LA LILIECI” și-alte zeci de cărți, de vreți.
Piesa „IONA” e-o minune, că-i jucată an de an.
Merita a fi ministru și mare-academician!

Au mai fost poeți de seamă TOMA GEORGE MAIORESCU,
NINA CASSIAN și FELEA, FRUNZĂ și PARASCHIVESCU,
VERONICA PORUMBACU, BANUȘ și ȘERBAN CORNELIU –
Faima lor de altă dată, azi e-ntr-un balon cu heliu…

HORIA VINTILĂ scrie în trei limbi – și ia „Goncourt”,
Mare premiu! Și-l refuză pe motiv necunoscut…
Piesa lui TEODOR MAZILU „PROȘTII SUB UN CLAR DE LUNĂ”
Bagă frica-n comuniști și-i oprită (doar o lună)!

ION VINEA e abstract, ca ION CARAION
Care-i ne-ntrecut în versuri amalgate-ntr-un bruion.
Dintre disidenți reținem pe DUMITRU ȚEPENEAG,
Bătăiosul PAUL GOMA și DINESCU lângă steag.

Nicidecum pe-această listă PĂUNESCU nu e pus,
Fiindcă-i fostul bard de curte, deci la polul cel opus.
Totuși, ADRIAN e mare-n multe pagini ce-a lăsat,
De aceea sunt mulți tineri care-l au ca preferat.

Și-n Moldova de dincolo sunt destoinici scriitori:
Poetul GRIGORE VIERU, editat de multe ori;
NICOLAE C. DABIJA, prozator de mare clasă,
La fel IONEL CĂPIȚĂ – România-i a lor casă !

Despre critici ce să spunem? Unii-așa i-au desemnat:
„Criticul nu este altul decât un poet ratat.”
Sunt, firește, vorbe-n glumă. El e-un analist complex,
Totdeauna imparțial, nelovind mai jos de plex…

Avem critici de onoare, admirabili dirijori,
Sunt vreo șaptezeci la număr – mulți au fost și scriitori.
Nu putem cita acuma decât doar câțiva din jur:
NICOLAE MANOLESCU cu-o „ISTORIE (…)” aur pur,

OVIDIU S, CROHMĂLNICEANU, harnicul ION ROTARU,
PETRU POANTĂ, M.N. RUSU și DIMITRIE PĂCURARU;
PAUL CORNEA, ALEX PIRU, ALEXANDRU CIORĂNESCU,
TUDOR VIANU, ION POP, ca și MIRCEA IORGULESCU.

EUGEN D. SIMION, președinte academic,
POPA MARIAN și SASU AUREL, un bun polemic,
ALEX ȘTEFĂNESCU, ULICI LAURENȚIU, CIOCÂRLIE,
ZIGU ORNEA, BUȘULENGA… și mulți merită să fie…

Dar oprim aici povestea scriitorilor din țară.
V-ați putut convinge, credem, că-i o schiță prea sumară.
Geniul românesc puternic e-un ocean strălucitor:
El va crește și mai mare, cu un splendid viitor!

Glen Ellyn, USA – 16-19 oct. 2019

—————————recomandări bloguri:

 

https://kathrinels.art.blog/about/

 

Cărțile Ploiestiului

https://cartileploiestiului.wordpress.com/

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.