CRISTIAN PETRU BALAN (SUA) : PLUGUŞORUL FACEBOOKULUI //ENIGMA :Return to Innocence


13726-cb1

CRISTIAN PETRU BALAN  (SUA) :

PLUGUŞORUL FACEBOOKULUIrevista hai romania-marin mihai-spania-mihaimarin.wordpress.com-blog
PLUGUŞORUL FACEBOOKULUI
Aho, aho, copii şi fraţi,
Toţi din ţară sau plecaţi,
Bateriile-ncărcaţi,
Căci postez un pluguşor
De pe-un biet calculator
Ce se screme pân’ porneşte
Şi-apoi iute se opreşte,
Dar mi-l iau la scărmănat:
Cu doi pumni l-am aranjat…
Şi-apoi verde, foi de nuc,
Intră chiar şi pe Facebook,
Încât ară fără boi
Un ogor de vorbe noi
Dedicate către voi,
Cei ce-aşteaptă like-uri, click-uri
Pe valori şi pe nimicuri…
Asta-i moda, măi flăcăi,
Hai să dăm cu toţii !… Hăăi !
De spui cum trăieşti în pace,
Doar la vreo doi-trei le place;
De postezi vreo tipă goală,
Bagi tot internetu-n boală:
Vin ca muştele grămadă
Să dea like-uri – stau la coadă,
Încât doar într-un minut
Peste suta s-a făcut!
Pe Facebook e fiecare:
Mama mare, tata mare !
Chiar şi cei de grădiniţă
Văd Facebook de pe oliţă…
Mulţi de la birou textează
Pe Facebook chiar când “lucrează”,
Iar la bani mărunţi de-i iei,
Slujba – vai de mama ei !
Toţi elevii de bon ton
Au Facebook pe telefon
Şi-şi filmează-n jur confraţii,
Făcând schimb de informaţii.
Vai de proafa lor cea veche
De se scarpină-n ureche
Sau de bietul diriginte,
Dacă se scobeşte-n dinte
Că-s filmaţi “a la discreta”:
Mâine-i văd toată planeta !
Aşa trece iute anul
Iar la teste… dau cu banul…
Asta-i viaţa, măi flăcăi,
Hai, daţi like cu toţii ! Hăăi !
De când netul s-a ivit,
Ce mai mergi la spovedit?
Căci ne spunem pe-ndelete
Fel de feluri de secrete
Şi din poze afli toate:
Rude căţeluşi, nepoate;
Ce preferă fiecare:
Ce are şi ce nu are…
Tu vorbeşti cu vărul, vara,
Dar te află toată ţara,
Ce-ai băut şi ce-ai mâncat,
Cum te culci, cum te-ai sculat
Şi-n ce parte te mai doare,
Cum te place fiecare…
SRI-ul se cruceşte,
FBI îţi mulţumeşte,
Că le-ai dat tot mură-n gură
Şi-i scuteşti de-alergătură !
Zilnic te întrebi penibil
Cum de o fi fost posibil
Să trăieşti fără de spor
Neavând calculator?
Iată că acum îl ai
Şi-ţi mănâncă timpul, vai !
(Nici nu mai spun de parai…).
Dimineaţa, vrei-nu vrei,
De la capăt iar o iei…
Cum scăpăm de asta, băi ?!
Las’ că-i bine!… Mânaţi, hăăi !!…
Ce-o mai fi om mai vedea;
Dar priveşte-aicea, na !
Uite tipul ăsta bine,
Cere să-l adopţi la tine.
N-ai motive să-l refuzi,
Nici vreo vină să-l acuzi!
Azi văzui o poză selfie
De la-o domnişoară Delfy…
Dar de alta ce mai zici?
Că-i frumoasă rău de pici!
Fiindcă-i divă de selecţie,
Hai cu dânsa la colecţie !
Când te bucuri de minune,
Vine altul şi îţi spune:
Pe-ăştia îi cunosc, măi frate,
Că au pozele trucate;
Nu mai sunt aşa acum
Şi de-abia mai merg pe drum…
De crezi tot ce-i pe Facebook,
Ai s-ajungi la balamuc !
Eu nu zic că-i chiar aşa,
Şi de-aceea-aş mai ura,
Înainte să mă duc,
Nu plecaţi de pe Facebook!
Cum-necum, jos pălăria!
El cultivă armonia,
Dragostea şi prietenia,
Căci Facebookul poate face
Pe tot globul multă pace:
Oamenii să se iubească,
De război să se ferească,
Să-şi arate fiecare
Ce valori în suflet are.
Să ne prindem toţi de mână
Peste Patria română,
Să intrăm în hora mare
Cu-alte sute de popoare,
An de an să fie bine
Şi la mine şi la tine,
Şi în Anul Nou ce vine !
Hai, ieşiţi din CHART-uri, hăi !
Şi sunaţi din zurgălăi
Sau zvârliţi în toţi cu bani…
LA ANUL ŞI LA MULŢI ANI !
 Sculptorul roman CRISTIAN PETRU BALAN din SUA,autorul bustului aviatorului irlandez-american Edward Henry „Butch” O’Hare-facut cadou Muzeului Aeroportului Edward Henry „Butch” O’Hare´´ din CHICAGO
CRISTIAN PETRU BALAN
( Chicago, USA, 30 ianuarie 2014 )
————————HAI,ROMANIA!
 In foto :Scriitorul si artistul plastic romano-american CRISTIAN PETRU BALAN din SUA,autorul bustului aviatorului irlandez-american Edward Henry „Butch” O’Hare´´,facut cadou Muzeului Aeroportului Edward Henry „Butch” O’Hare´´ din CHICAGO
*******************
revista hai romania-marin mihai-spania-mihaimarin.wordpress.com-blog

Enigma – Return to Innocence (Official Video)

EDITURA ´´ARMONII CULTURALE´´ – NOI APARIȚII EDITORIALE – DECEMBRIE 2014// JUSTIN BIEBER and MARIAH CAREY – All I Want For Christmas Is You


https://scontent-b-mad.xx.fbcdn.net/hphotos-xfa1/v/t1.0-9/154973_234588223341785_1020288545_n.jpg?oh=6cad10567c7d658d8fc9ca551ac7b516&oe=551136F4

revista hai romania-marin mihai-spania-mihaimarin.wordpress.com-blogmacaulay culkin-merry christmas-la multi ani-craciu fericit-feliz navidad

 

 

 

 

 

publicitate………………….

Daca doriti sa publicati  carti sau alte lucrari la  https://mihaimarin.files.wordpress.com/2013/05/promo-blog-hai-romania.gif?w=620

EDITURA ARMONII CULTURALE,

va sugeram sa va adresati scriitorului si criticului
GHEORGHE A.STROIA .
e-mail: geocosynus@gmail.com

Editura ARMONII CULTURALE, Str. Siret, bloc 28, ap. 30, Adjud, jud. Vrancea, fix: 0374-064.594, mobil: 0741-078.627


COLECȚIA LIRIK

***1. MARIA RELLY NICULESCU (București) – CĂRTICICĂ PENTRU TONI (versuri, B5, 96 pagini, color)

Fire blândă, iubitoare, mamă și bunică model, Maria Niculescu publică o carte dedicată în întregime nepoțelului său TONI. Pline de pilde și învățăminte, explicând pe înțelesul tuturor tainele limbii NONIENE, poeziile colorează zilele părinților cu rugile frumos așternute către Dumnezeu de îngerii din viața lor (Cristina, Ilenuța, Gabriel, Alexandra, Măriuca…), motiv cert pentru autoare de a preamări prin vers pe Mântuitorul Hristos, de a proslăvi Nașterea sau Învierea Sa sfântă, și de a oferi o carte, tuturor celor care mai păstrează în suflet fărâme ale vârstei inocenței. O lectură plăcută, care va putea aduce zâmbete pe buze, iar în suflet lumina cunoașterii prin puritatea specifică unui copil. Abordarea interesantă, redarea fidelă a comportamentului specific acestei vârste, iată câteva dintre atuurile cărții autoarei bucureștene. Vă invităm să lecturați cu plăcere această carte, în care veți regăsi experiențe minunate în lumea Copilăriei! (Gheorghe A. Stroia)

***2 GHEORGHE A. STROIA – (C)RUG (versuri, A5, 116 pagini, ilustrații și copertă CONSTANȚA ABĂLAȘEI DONOSĂ, Brăila)

Putem spune că şi prin acest volum, poetul Gheorghe A. Stroia ne convinge că are darul de a crea poezii, pe care le scaldă într-o caldă lumină şi într-o undă de vibraţie născută din metafora rară care trezeşte în noi emoţia, trăirea în frumos şi armonie, ne înnobilează. Pentru că poetul se destăinuie cu o mare nobleţe, se adresează suav şi cu candoare sufletului nostru, poeziile sale devin o adevărată oază de linişte, o mare binefacere pentru cei însetaţi de frumos, de calm, de acele valori date omului din vremurile dintâi. Poezia sa are o muzicalitate liniştitoare, e de o aleasă bonomie, scrisă într-un grai domol, liniştitor. E o raritate ca în această epocă a vitezei, care ne dă senzaţia de vârtej, să întâlneşti un poet care se aşează pe marginea clipei pentru a adăsta să fie vizitat de imagini poetice rare, pline de farmec şi emoţie, pentru a le prinde în vârful condeiului.

Craciun fericit!

Frumuseţea poeziei lui Gheorghe A. Stroia, prin spiritul său solar, ne reconstruieşte fiinţa interioară, ne re-împrospătează sentimentele nobile. Valoarea volumului creşte şi prin inspirata alegere a unui fundal cu linii ca de fum pe fiecare pagină, un fum, poate ca cel al cădelniţei din timpul slujbei de duminică, fum care sugerează cel mai bine substanţa poeziei. Când ai terminat de citit poeziile lui Gheorghe A. Stroia, ai impresia că ai ieşit de la Sfânta Liturghie, din acel loc de unde poeziile sale îşi trag seva. (ELENA BUICĂ, Canada)

Sicilia

***3 MIHAELA OANCEA (București) – MOTANUL IOACHIM (poezii, A4, 84 pagini, color, prefață Cezarina Victoria Adamescu (Galați), ilustrații DANA LUNGU (București), copertă MIHAI CĂTRUNĂ (București))

MIHAELA OANCEA ne propune o carte de versuri pentru copii, dedicată unui personaj care are toate datele pentru a deveni prietenul micilor cititori: Motanul Ioachim. Personajul autoarei este, după cum aflăm chiar din poezia care deschide volumul, ,,un motan nostim,/ Bălţat, harnic, năzdrăvan,/ Cu-ncălţările verzi, mici”, care îi iubeşte pe bunici, e prietenul orişicui, învaţă multe lucruri despre viaţă sau este salvatorul de serviciu al unei răţuşte numite Agripina. Altădată, se întreabă, ca un înţelept ,,Care-i sursa frigului?”, este bucătar la Castel sau toarce lângă soba călduroasă (firesc, pentru o pisică) şi face haz de iarna cea geroasă, aşa cum îi stă bine unei mâţe care are domiciliu confortabil şi stăpâni iubitori. Ioachim nu are numai un domiciliu confortabil care îl fereşte de frig şi de zăpadă, dar se bucură de iubirea celorlalte personaje cu care îşi împarte scena: buni, Andrei sau Măriuca. Motanul (literar) al Mihaelei Oancea este mărinimos: ,,Îi iubeşte pe copii,/ Chiar le face bucurii,/ Ori de câte ori sosesc/ La bunici, cum e firesc.”. Aşa stând lucrurile, partida este câştigată, pentru că şi copiii îl vor iubi, dacă nu cumva îl iubesc deja pe Motanul Ioachim, ale cărui peripeţii le-au putut citi de nenumărate ori în paginile electronice ale portalului Literatură Copii. Personal, am şi un motiv mai aparte pentru a mă bucura, o dată în plus, la apariţia acestei cărţi: am scris un volum întreg de versuri pentru copii, dedicat acestor făpturi drăgălaşe ,,Cruciada pisicilor”, iar un alt volum ,,Taina ghemului de aţă” conţine şi el multe poeme dedicate pisicilor (Taina ghemului de aţă sau Concursul de Miss). Motanul Arpagic, personajul minunat al scriitoarei Ana Blandiana, poate răsufla uşurat: nu are motive să se plictisească pe terenul de joacă al literaturii române! (Petre Crăciun)

***4. BORIS IOACHIM (Botoșani) – IUBIRE FĂRĂ DESTINATAR (poezie, A5, 140 pagini)

Poezia lui Boris Ioachim este, întotdeauna un eveniment, un spectacol de culoare, romanță, cântec și dans, toate îngemănate în lacrimile de cristal ale unui suflet care nu poate și nu știe să se exprime altfel. Un vârtej plin de dragoste, într-o iubire curată și sinceră, aproape nepământeană, unele secvențe amintind de Hyperion-ul eminescian, altele de Zburătorul lui Heliade Rădulescu. O carte plină de stări și senzații noi, dedicată fiului său Emanuel (care nu a mai avut răbdare), un joc al vieții și al morții, cu energii abisale, ce trimit oscilant cititorul într-o călătorie în raiul liniștii sau în infernul lacrimilor tulburi. O lectură mai mult decât agreabilă, un răgaz de analiză a umanității noastre și a direcției către care se îndreaptă aceasta în contemporaneitate. (Gheorghe A. Stroia)

***5. ILEANA VEST (Dudeștii Noi, Timiș) – PRIN PĂDURI DE GÂNDURI (versuri, A5, 104 pagini)

Versurile Ilenei Vest amintesc de lirica modernă a eruditei poete de origine română, stabilită în Irlanda, Dorina Șișu Ploieșteanu, prin acea subtilă intuiție a rătăcirii, dar mai ales a nevoii convertirii acesteia în regăsire. Prin consecvența împărtășirii, aparenta simplitate a inspiratei abordări, liniștea cauzală a versului său duios, poezia Ileanei Vest se dovedește a fi o pată de culoare în spectrul liricii contemporane. Cu certitudine, această nouă apariție literară va avea priza necesară la public, însă nu orice fel de public, a celui îndrăgostit… de dragoste, în speță. Un public întotdeauna capabil să apreciere iubirea sub toate formele și aspectele ei, să guste culorile toamnei, împrumutând picuri de lacrimi din ploile ființei, să se bucure de bogățiile ascunse în clipele de fericire, de multe ori unice și irepetabile. O lirică ce amintește de versurile pline de romanță ale lui René Char: Tourturelle, ma tristesse/ A mon insu définie,/ Ton chant est mon chant de minuit/ Ton aile bat ma forteresse.

https://i1.wp.com/romaniaexpres.com/wp-content/uploads/2014/12/Afi%C5%9Ful-evenimentelor-organizate%C3%AEn-luna-decembrie-%C3%AEn-Illescas.jpg

Ileana Vest parcurge, prin fiecare carte proprie, o nouă aventură în explorarea grădinii veșnice a sufletului, o grădină în care anotimpurile se împletesc – fără a-și pierde individualitatea, în care cerul capătă contur boreal – fără a uita să fie de un albastru-senin și peste care… Timpul nu trece niciodată. Noi trecem prin timp (Garabet Ibrăileanu). Avem, instanțial, prin această carte, o nouă certitudine: O singură artă accept: aceea care, pornită din nelinişte, tinde spre seninătate (Andre Gide)… (Gheorghe A. Stroia)

***6. LICUȚA PÂNTIA (Londra, UK) – ȚĂRĂNCUȚA DE LA LONDRA (poezie, A5, 188 pagini, copertă Abu Amar Monalisa (Israel), foto Eddie Rogers (Londra))

Poeziile Licuței Pântia sunt o dovadă în plus că sufletul românului este nesecat izvor de poezie și că doar românul se pricepe să-și aclame bucuria, să-și plângă dorurile, neputințele, soarta crudă, dar nu ca pe un vaiet continuu, ci ca pe o dorință de a-și găsi forța și curajul propășirii. Cuceritoare prin simplitate – tonul neaoș, uneori vesel, alteori trist, dragostea cu care vorbește despre țară, despre România, despre limba și plaiurile ei mirifice – cartea va fi cu certitudine un succes al unui debut în forță. Cu siguranță, ochii au lăcrimat de fiecare dată, la amintirea părinților dragi, deveniți icoane într-o casă uitată undeva între cer și pământ sau la citirea tristei povești a băiatului vânzător de flori.

https://nastase.files.wordpress.com/2014/12/10863686_781428358579430_1357730265_n.jpg?w=464&h=657


Versurile cărții au ceva care atrag, ceva misterios și curat, în același timp. Cu atât mai mult cu cât muritorul își aduce aminte de Ziditor, cade în genunchi și se roagă, cu umilință și profund respect, dar mai ales cu speranță. O carte plăcută, un premiu special în acest sens se poate acorda atât fiului autoarei, CONSTANTIN, care a făcut posibilă tehnoredactare cărții, cât și artistei plastice ABU AMAR MONALISA, din Beer-Sheva, Israel, care ilustrează coperta I a cărții. Tocmai de aceea, poeta din Târgu-Neamț trebuie să continue să scrie, iar dacă i s-ar potrivi mai bine un adevăr, acela ar suna cam așa: Pentru a realiza lucruri mari nu trebuie doar să acţionăm, ci să şi visăm; nu doar să plănuim, ci să şi credem (Anatole France)…(Gheorghe A. Stroia)

***7. ALEXANDRU BOLACHE (Buzău) – HAMAL ÎN PORTUL VISURILOR (versuri, A5, 98 pagini – un proiect ÎNSEMNE CULTURALE 2014)

Deşi se pare că „A murit Atlantida scufundată în lacrimi” şi că atlanţii „se duc şi acum şi înoată spre munţii/ Pe care trăieşte doar poetul” (salvamarul), deşi e sigur că sfaturile îi vor fi iarăşi ignorate de către cetate, aceasta riscând să repete cataclismele istorice şi sociale, poetul, nicicând vindecat de donquijotism, ia atitudine civică, avertizând(u-ne) într-o Postdecembristă: „principial nu s-a schimbat nimic/ libertatea a rămas/ arta de a juca în lanţuri…”. Tot aici găsim, alături de alte reuşite şi înălţătoare poezii, o rugăminte – „(…) supuşi la curte astăzi rugăm Domnul/ sub cerul liber ca să trecem Prutul/ pierdut-am paşaportul pe la poartă/ şi-aducem ca dovadă şi ca soartă/ amprenta noastră când frământăm lutul (…)” – ce-l aşează pe Alexandru Bolache în compania unor valoroşi barzi basarabeni, cum ar fi Grigore Vieru, Leonida Lari, Nicolaie Dabija ş.a., făcându-ne să îi iubim, ireversibil şi necondiţionat, stihul. Tot ca poeţii amintiţi mai sus, şi buzoianul nostru a închinat versuri memorabile mamei şi satului, satului din amintirile sale, fără a deveni idilic, însă şi a celui contemporan, cu metehnele şi dramele lui (fiii plecaţi la oraş ori la muncă în străinătate, depopularea, emanciparea cu orice chip…).

Despre aceeaşi emancipare cu orice chip, dar la scară naţională, sesizând corect că e vorba despre un cosmopolitism gregar („din setea de-a fi/ mai moderni mai aproape/ de inima noului imperiu/ ce gata/ cucerit-a peste noapte/ fără fum Europa” «dulce dar tristă»), el amendează fenomenul, care se întâlneşte şi în artă, asumându-şi, ante factum, etichetări din partea acestor adepţi: „(…) am fost un clovn nebun am fost am fost poet/ din toate-am fost câte puţin cu modestie/ dar asta-i calea mea şi-mi pare mie/ că de aceea spuneţi voi că-s desuet” (Am fost…). Nu! Când ai de partea ta adevărul şi talentul nu ai cum să fii demodat! (Ion Lazăr da Coza)

COLECȚIA EPOSS

***1. BORIS IOACHIM (Botoșani) – LANȚUL CARE NE DEZLEAGĂ (roman, A5 360 pagini)

După debutul său editorial din luna septembrie 2014, cu o frumoasă carte de poezie intitulată ”IMN IUBIRII”, BORIS IOACHIM ”scoate” la înaintare, de această dată, un roman cu temă cazonă, rememorând amintiri din timpul efectuării stagiului militar. Abundența de personaje, situații și întâmplări limită, coloritul viu (ușor licențios) al vocabularului, toate au menirea să reconstituie autenticitatea scrierii în sine. Naturalețea derulării secvențiale a romanului și logica structurării construcției epice, probează calitățile de prozator ale scriitorului botoșănean. Atât romanul, cât și personajele sale (Tiberius, în speță), amintesc de bravul soldat Švejk din romanele lui Jaroslav Hašek sau de șugubățul Porta din ”Legiunea blestemaților” al lui Sven Hassel.

Mesajul fundamental al romanului îl constituie necesitatea abordării optimiste a greutăților vieții, nutrirea permanentă a speranței că orice rău traversat poate fi privit, retrospectiv, ca un pas înainte și convertirea acestor instantanee existențiale în părți ale unei filosofii de viață – o luptă acerbă pentru supraviețuire… greutăţile şi umilinţele pe care le-am îndurat cât am fost închis aici, m-au îmbătrânit… Dar în acelaşi timp m-au eliberat de toate prejudecăţile şi complexele, de toate meschinăriile care complică inutil viaţa unui om. Fără să exagerez, aş putea spune că aici mi-am găsit cu adevărat libertatea…

Un roman scris la modul providențial, o lectură mai mult decât agreabilă și, fără îndoială, un scriitor de mare talent, ce nu-și face ACUM debutul în proză, ci își semnează – de fapt – consacrarea: BORIS IOACHIM. (Gheorghe A. STROIA)

***2. IONEL MONI CONSTANTIN (Focșani, Vrancea) – ÎNTÂMPLĂRI DIN VREMEA LOVILUȚIEI (Proză scurtă, A5, 120 pagini)

Iată de ce întotdeauna am admirat talentul acestui autor care a ştiut să facă din temele social politice o literatură prizabilă. Cred că acest volum ar fi avut o altă soartă dacă ar fi fost editat dar mai ales promovat la nivel naţional cu mai mult succes. Un exemplu: sunt puţini autori care fac literatură de calitate din evenimentele trăite cu adevărat, cum sunt cele prezentate în „Ciorile sau începutul revoluţiei în oraşul meu”. După cum nu pot să trec cu vederea ‚Aproape underground’ unde un grăsan şi un motan trăiesc într-o atmosferă conspirativă fermecătoare alături de o nevastă care sforăie senină, departe de frământările „conspiratorului”. Iar atunci când îşi permite să consemneze cum este jefuită locuinţa de unde prima secretară a fugit, te face să receptezi alături de Gică Marţafoi sau Tache Şoptereanu, ce a însemnat revoluţia la începutul ei,într-un târg de provincie. În această altă „Poveste de iarnă”, da, în acest debut târziu, vine întrebarea şi regretul că nu voi găsi răspuns: de ce aşa de târziu? Spun asta şi pentru că autorul publicase în ziarul Milcovul de acum trei decenii de mai multe ori. Nu era un necunoscut. Probabil că a avut întotdeauna o sfielnică dar păguboasă reţinere. Se vede treaba că până când nu a fost convins de valoarea scriiturii sale, nu a considerat că ar fi bine să dea publicului lucrările sale. Bine că am apucat să le vedem strânse împreună. De fapt cea mai mare parte din lucrări erau cunoscute publicului fiind publicate în revista Oglinda Literară. Este posibil ca în acest mod să fi căpătat convingerea că are valoare în ceea ce face. Iată de ce recomand cu multă căldură acest volum fiind şi eu la rândul meu convins de valoarea sa… (Gheorghe Andrei Neagu)

Aşteptăm autorii interesaţi să ne contacteze, pe adresa editurii, la următoarele date de contact: Editura ARMONII CULTURALE, Str. Siret, bloc 28, ap. 30, Adjud, jud. Vrancea, fix: 0374-064.594, mobil: 0741-078.627, e-mail: geocosynus@gmail.com.

ARMONII CULTURALE – ÎNCĂ UN VIS ÎMPLINIT!


GHEORGHE A. STROIA – APĂ VIE… (colind de Crăciun)

Astăzi s-a născut Stăpânul -

Cel din ceruri coborât,
Fiul cel din Preamărire
Dulce Jertfă S-a făcut.

Astăzi S-a născut Iisus-ul,
Domnul cel Dintâi în toate,
Ce cu patimă şi sânge
Poartă dar de Libertate.

Astăzi S-a născut Minunea –
Orbii să poată privi,
Surzii s-aibă mângâiere
Şi-n auz glas de copii.

Astăzi s-a născut Mesia,
Cel vestit din străvechime,
Să urce scară spre cer
Pentru-Alesul din mulţime.

Astăzi s-a născut Preabunul,
Slăvitul Mântuitor,
Să aducă pace în lume
Şi-un trecut cu… viitor.

Astăzi s-a născut Preasfântul,
Cerul ca de foc Îl cheamă –
Să-mplinească şi să fie
Prunc de Preacurată Mamă.

Astăzi cerul şi pământul,
Unite în rugăciune,
Fiului cel nou-născut
Îi aduc închinăciune.

Fulgii albi, din cer, se cern
Lin, peste rotund pământul,
Căci s-au pogorât întregi
Mântuirea şi Cuvântul.

Apele din a lor matcă,
Munţii cei înviforaţi,
Sunt acum, la ceas de seară,
Legaţi pe vecie, fraţi.

În Preasfântă zi de-Ajun,
Pelerini pornesc pe cale,
Să vestească peste zări
Dalbe flori, florile dalbe.

Clipa Marelui Ajun
Minunea să o vestească:
Tot sufletul primenit
Crăciunul să îl primească!

Ceas de sărbătoare Sfântă,
Cu-aromă de Copilărie,
Fie ca Bunul, Blândul Prunc
Să te transforme-n APĂ VIE!

Cu drag, pentru oameni dragi,
Gheorghe A. STROIA
Decembrie 2014


All I Want For Christmas Is You – Mariah Carey and Justin Bieber :

……………..

1.EDITORIAL .Maria Diana POPESCU (Germania ) : Fraude de proporţii şi mafioţi purtători de ştampilă // 2. VUNK si AI NOSTRI- Ne facem auziti (muzica si versuri)


EDITORIAL  .Fraude de proporţii şi mafioţi purtători de ştampilă

by Maria Diana Popescu, Agero  -pentru Revista HAI,ROMANIA!-

Premiul I pentru carte de presă al UZR -Uniunea Ziaristilor din Romania
• MARIA DIANA POPESCU
pentru volumul „Daţi-mi ţara înapoi!”,
Editura TIM, Reşiţa, 2013

maria diana popescu_germania-cel mai bun editorialis-revista ageroMai uşor cu Robi pe scări, domnule Ştefănescu! Dacă tot aţi trecut de la critica literară la elogii jurnaliere, scrieţi, vă rog, despre genţile Vuitton cumpărate de Cosînzeana din mita de milioane de euro ciupită de cocoş în mega-dosarul Microsoft. Purecaţi aripile afacerii Microsoft, întinsă pe atîtea guvernări, fără ca instituţiile abilitate, prinse în mreje, probabil, să reacţioneze! Aşa ar trebui să procedeze un intelectual de rasă! Oare cum s-a întîmplat ca intelectualul român să-şi abandoneze misiunea istorică? De ce nu scrieţi despre ingineriile mafiote în fraudarea banului public, practicate de politicieni, guvernanţi şi clientela aferentă? Aceste probleme acute de corupţie, domnule critic, au tras România cu 50 de ani înapoi ! Robi, sărmanul, căruia îi dedicaţi ode jenante, e o unealtă protejată de una din umbrelele puterii şi (răs)plătită ca să (re)dirijeze circulaţia (ştirilor) în marile potlogării.   F.B.I.-ul nu s-ar fi deranjat pentru interesele autohtone Afacerea Microsoft – un cutremur de 9 grade pe scara Richter a corupţiei – a zguduit pe neaşteptate lumea politicii româneşti şi nu se va stinge repede. Fostul şef al S.I.E., Teodor Meleşcanu a declarat, în cazul mitei uriaşe de 60 de milioane de euro din dosarul de corupţie Microsoft, că cercetările au pornit din S.U.A. şi nu se desfăşoară doar la nivelul României. Se pare că au fost afectate serios interesele şi imaginea americanilor, altfel, de cele autohtone nu s-ar fi deranjat F.B.I.-ul, de la care a pornit „descoperirea”. Megadosarul de corupţie legat de licenţele Microsoft pentru şcoli a cutremurat scena politică românească, după ce D.N.A. a cerut ridicarea imunităţii în cazul a nouă foşti miniştri, acuzaţi că ar fi luat mită sume fabuloase, pentru a favoriza firme importante să obţină contracte cu statul. Preşedintele a dat undă verde D.N.A.-ului numai pentru cinci dintre ei, chipurile ceilalţi patru n-ar fi băgat mîna prea adînc în buzunarul statului român. Chiar dacă furi un ou sau un bou, tot furt se cheamă… dar, la noi, ca la nimeni! Afaceri dăunătoare statului Escrocheria Microsoft nu diferă prea mult de privatizarea ALRO sau a Combinatului Siderurgic din Galaţi, de combinatele vîndute ruşilor, de vînzarea Petrom, de achiziţionarea de gaz metan de la Gazprom prin Wintershall, de vînzarea de energie electrică, dirijată prin Cotroceni, prin Ministerul Economiei şi prin Hidroelectrica; de restituirea imobilelor şi terenurilor, cu precădere în Bucureşti, unde zeci şi sute de dosare similare reţelei Microsoft zac în sertarele justiţiei; de vînzările sau achiziţiile de echipamente militare; de Sebastian Ghiţă, intermediarul cu I.B.M. în achiziţionarea de hard şi soft pentru S.R.I. et caetera. Ce-au făcut Parchetul General, D.N.A.- ul, DIICOT-ul sau serviciile secrete în toţi aceşti ani în care plasa Microsoft se urzea pe bătătură? Au dormit în papucii instituţiilor, au mers pe coate sau au tremurat ca varga în salopetele lor. În spatele unor presiuni permanente din partea Puterii s-au derulat fraude de mari proporţii, vînzările de soft şi echipamente de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării fiind semnate de nişte miniştri catastrofali, plasaţi în mod special în funcţii de decizie, pentru a sta în poziţie de drepţi în faţa stăpînului şi a executa orice dispoziţie, pentru a fi nişte instrumente purtătoare de ştampilă, bune de dirijat       afaceri dăunătoare statului.       Şerpăria din sînul Puterii din România este mai mare decît Casa poporului şi nu s-a născut încă patriotul în sînul justiţiei care să descîlcească în mod eroic iţele acestor mega-corupţii transpartinice.       Sau, dacă există, nu poate mişca în front, nu i se permite.   Mult aşteptata lege, o apă de ploaie acidă De la 1 octombrie a intrat în vigoare legea care îţi poate majora salariul net. C.A.S.- ul       va fi diminuat la angajatori de la 20,8% la 15,8% din salariul brut al angajatului. Salariul va creşte în cazul în care şefii decid să dea aceşti bani angajaţilor. În caz contrar, firmele pot redirecţiona banii către investiţii, adică tot unde vor muşchii lor. O altă lege, cea mai cea mai aşteptată din România, de fapt o ţeapă cu enunţuri stufoase şi relative, a primit aviz favorabil din partea Guvernului Ponta, în ciuda opoziţiei repetate a F.M.I., şi îşi va continua drumul spre legiferare în Parlamentul României. Legea privind insolvenţa persoanelor fizice ar urma să protejeze cetăţenii – debitori de bună credinţă, ajunşi în imposibilitate de plată. Legea spune că, cetăţeanul debitor va putea beneficia de insolvenţă dacă este incapabil să îşi achite două sau mai multe rate lunare, faţă de doi sau mai mulţi creditori, în decurs de peste 30 de zile de la data scadentă a acestora. Caz în care va avea dreptul să depună o cerere de „insolvenţă”, însoţită de situaţia datoriilor, de o propunere de plan pentru rambursarea datoriilor, de un raport al bunurilor şi veniturilor pe care le deţine în proprietate, inclusiv date referitoare la veniturile preconizate a fi obţinute în următorii 5 ani, precum şi informaţii cu privire la veniturile sale din ultimii 3 ani. Dacă debitorul nu are destule bunuri să acopere costurile în instanţă, Instanţa nu poate refuza deschiderea procedurii, costurile urmînd să fie suportate de către stat. Aceasta fiind singura gratuitate din actul normativ. Restul, apă de ploaie acidă! Actul normativ stipulează că acel grafic de rambursare nu se poate întinde pe o perioadă mai mare de 5 ani, iar executarea silită se va aplica în ultimă instanţă, atunci cînd debitorul persoană fizică nu mai poate, din diferite motive aşa-zis imputabile acestuia, să-şi respecte angajamentele de la momentul contractării creditului. În concluzie, mult aşteptata Lege a insolvenţei persoanelor fizice nu va scăpa pe nimeni de împrumuturile care au fost triplate de bănci.   „Epurarea” şi reorganizarea sistemului financiar românesc Potrivit raportului London Economics, România nu oferă debitorilor persoane fizice opţiunea de restructurare a datoriilor printr-o procedură de faliment supravegheată judiciar, cu protecţie faţă de bancheri. Legea nu aduce absolut nicio formă de protecţie a cetăţenilor în faţa bancherilor care au abuzat milioane de români. Nu mai treceţi pe la bănci pentru împrumuturi chiar de aţi mînca pită cu ceapă! Lăsaţi băncile să suporte efectul fraudelor săvîrşite, efectul înşelării cetăţenilor prin comisioane uriaşe şi clauze abuzive! Băncile ar trebui să-şi recupereze banii virtuali, creditele „neperformante”, cum le numesc, de la angajaţii lor, începînd cu directorii, ofiţerii de credit, pînă la ultimul funcţionar. Aceştia le-au băgat pe gît clienţilor comisioane şi dobînzi uriaşe pentru suma împrumutată, care de la lună la lună s-au dublat, triplat, au crescut de patru, de cinci, de şase ori, de zece ori. Dobînzi înrobitoare, dobînzi frauduloase la dobînzi, comisioane de întîrziere, comisioane la comisioanele de întîrziere! O datorie de 500 de euro a devenit una de 5.000 de euro. Doar 10% din datoria umflată artificial de către bancheri reprezintă împrumutul. Restul, hoţie instituţionalizată. Potrivit „Le Monde”, bancherii supuşi lui Rothschild şi Rockefeller, implicaţi în prăbuşirea economică a Islandei au fost arestaţi şi ard de nerăbdare să-i văd în costume dungate pe bancherii şi recuperatorii din Ţară, care au abuzat milioane de români şi au făcut, prin manevrele lor financiare, zeci de oameni să se sinucidă. Sperăm să-i vedem în curînd pe bancheri şi pe directorii de bănci (desigur, şi „guvernatorul Trilateral”), părăsind băncile, în masă, ca şobolanii. Milioane de români au fost şi sînt fraudaţi de bănci. Bancherii au transformat Leul românesc într-o pisică de maidan, căreia be-ne-re îi azvîrle din cînd în cînd cîte un bănuţ, cică pentru a rezista atacurilor valutelor. Ar fi timpul ca poporul să treacă la „epurarea” şi reorganizarea sistemului financiar românesc.   O  colonie de reţele mafiote, bănci, moll-uri, marchet-uri şi farmacii Instituţionalizarea cămătăriei şi corupţiei în sistemul financiar-bancar a făcut să avem o economie imaginară, datorii uriaşe, viitorul amanetat şi cele mai mici retribuţii din U.E.: între 200 – 300 euro pe lună, comparativ cu europenii care primesc lunar între 1500 şi 3000 euro. Sărăcia erodează continuu societatea românească, iar corupţia, şantajul şi gunoaiele de prestigiu care căpuşează structurile Puterii de Stat şi politice au ajuns endemice. Sistemul sanitar şi învăţămîntul sînt la pămînt, în timp ce aparatele Puterii, finanţelor, băncilor, ministerelor şi companiilor sunt înţesate de trîntori, hoţi şi reţele de tipul Microsoft. Marea problemă e că rasa degenerată a Puterii de după 1989 a distrus absolut orice activitate economică productivă şi, odată cu acestea, nucleele sindicatelor, de care tare se mai temeau, transformînd România într-o colonie de reţele mafiote, bănci, moll-uri, marchet-uri, farmacii, case de amanet, case de pariuri, bordeluri, clanuri de bogătaşi corupţi, dincolo de care supravieţuieşte miraculos o populaţie săracă, îngropată în datorii. Ce se va întîmpla cînd nu va mai fi nici un obiectiv economic de furat, pardon, de privatizat. Probabil se va trece la privatizarea organele interne ale românilor. Preambulul acestei operaţii se numeşte „card de sănătate”.

MARIA DIANA POPESCU (Germania)


Mounting created BloggifMediaPro Music. Vunk si Ai Nostri – ´´Ne facem auziti´´ (Official Video) VUNK: Cornel Ilie, Gabriel Maga, Nicu Sârghea, Bogdan Crucianu Ai nostri: Roman (Zdob şi Zdub), Aylin, Alina Eremia, Nicole Cherry, Gabriel Cotabiță, Loredana, Mihai Georgescu (Bere Gratis), Sişu.

VUNK lansează videoclipul  “Ne facem auziţi”

Cornel Ilie spune că a scris cântecul fiind revoltat de reacţia Bisericii la opiniile celor care protestau că a sfinţit o televiziune cu un “trafalet”

Alături de Cornel Ilie şi colegii lui de la VUNK, Roman (Zdob şi Zdub), Aylin, Alina Eremia, Nicole Cherry, Gabriel Cotabiţă, Loredana, Mihai Georgescu (Bere Gratis) şi Sişu îndeamnă tinerii şi nu numai la acţiune, la a lua atitudine faţă de politicieni, dar şi faţă de reprezentanţii Bisericii care nu-şi respectă menirea.

“Este cel mai puternic clip al nostru şi cu cea mai mare desfăşurare de forţe pentru un produs muzical din România din ultimii ani. Suntem într-o perioadă în care trebuie să punem la colţ politica românească, înainte să ne pună ea de tot la pământ”, a spus Cornel Ilie, liderul trupei VUNK.

ALEGERI PREZIDENTIALE 2014
CANDIDATI
VICTOR PONTA
Klaus Iohannis
Popescu Tariceanu
Hunor kelemen
Elena Udrea
                                                     COMEDIS SHOW-IMNUL LUI UUUDREA :
Dan Diaconescu
Constantin Rotaru
Vadim Tudor
William Branza
Mircea Amaritei
Szilagyi Zsolt
Teodor Melescanu
Monica Macovei
Gheorghe Funar
*****************************************

Ce ne facem cu parintii
Au dat afara din biserica toti sfintii
Nici Dumnezeu nu mai e asa de sus
Crucea lor inseamna doar semnul plus

Ce ne facem cu armata
Plange mama, plang copiii, pleaca tata
In loc de liniste asteptam razboi
Dar cine ne mai apara de noi

Noi nu ne dam batuti
Niciodata, niciodata
Ne ridicam mereu
Inca o data si inca o data
Noi nu ne dam batuti
Chiar daca dureaza o viata
Ne ridicam inca o data

Ce ne facem cu puterea
Celor care nu ne simt durerea
Sa ia mana de pe lumea noastra
Speranta este ultima fereastra

Ce ne facem cu ai nostri
Noi toti care asteptam ca prostii
Sa avem politicieni cu stil
Nu animale imbracate in civil

Noi nu ne dam batuti
Niciodata, niciodata
Ne ridicam mereu
Inca o data si inca o data

Noi nu ne dam batuti
Chiar daca dureaza o viata
Ne ridicam inca o data

Bun, si acum ca ne-am intrebat ce ramane de facut
Ca jumate din tara e vanduta, se bat pe resurse de la Dunare la Prut
Mi-e si frica sa ascult, daca as vorbi cu stramosii mi-e si rusine sa le spun cine sunt
Cei ce ne vand, cei ne mint, cei ce nu ne simt

Lasa-ma sa-mi spun rugaciunea in gand
Si daca o facem toti, poate, intr-un final, o sa aflam clar ce e de facut
Imbraca-ma in dragostea ta impenetrabila
Ca sa le pot oferi un soldat adevarat in lupta asta memorabila

Noi nu ne dam batuti
Niciodata, niciodata
Ne ridicam mereu
Inca o data si inca o data

Avem Statuia Libertăţii... la Boldeşti - Scăeni

CORNELIU COPOSU : RUGA (Versuri)


Corneliu Coposu e singurul politician roman de talie europeana pe care l-a avut Romania dupa Decembrie 1989. 
Un roman providential, bun crestin si politician de bun simt.
Romania ar fi fost azi mult mai bine daca seniorul Coposu ar fi fost adus in fruntea tarii de votul popular. 
Ne-am dorit altceva si pentru asta platim un pret foarte scump.

Radu Tudor,jurnalist- Antena 3 (radu-tudor.ro)

***Mounting created Bloggif

RUGA

de Corneliu Coposu

Cerne Doamne linistea uitarii
Peste nesfarsita suferinta
Seamana intinderi de credinta
Si sporeste roua indurarii

Rasadeste Doamne dragostea si crinul
In ogorul napadit de ura
Si asterne peste munti de zgura
Linistea iertarea si seninul.

CORNELIU COPOSU

 

<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<LANSARE 21 OCT.-EDITURA VREMEA

 

 

În cadrul centenarului Corneliu Coposu, Editura Vremea are placerea de a va invita la lansarea cartii:

Corneliu Coposu
File dintr-un jurnal interzis.
1936-1947, 1953, 1967-1983
Ediţie îngrijită şi prefaţă de Doina Alexandru
Invitati:
Flavia Balescu-Coposu
Emil Hurezeanu
Ioan Stanomir
Tudor Calin Zarojanu
Doina Alexandru
Silvia Colfescu
Lansarea va avea loc marti, 21 octombrie 2014, ora 18.00, la Hanul Manuc, str. Franceza, nr. 62-64.
Majoritatea însemnărilor lui Corneliu Coposu din acest jurnal ascuns de securitate timp de peste patru decenii gravitează în jurul unui singur astru: Iuliu Maniu. Consemnează mişcările diurne ale Prezidentelui, întâlnirile sale cu toate personalităţile politice importante, cu diplomaţii străini acreditaţi în România, strategia sa de a scoate ţara din alianţa cu Germania lui Hitler şi a o trece de partea aliaţilor, acţiunile secrete riscante întreprinse în acest scop, actul de la 23 August şi, în final, încercările disperate ale bătrânului luptător de a-i convinge pe diplomaţii englezi şi americani şi pe guvernele lor să nu abandoneze România în ghearele comunismului sovietic. Autorul jurnalului a ţinut să lase mărturia personală a evenimentelor politice majore petrecute în România între 1936 şi 1947, anul arestării sale, având convingerea că perioada de timp peste care se întind însemnările a avut o semnificaţie deosebită, deoarece în acel timp s-a produs pulverizarea partidelor şi întronarea dictaturilor în România şi s-a aplicat politica de crâncenă comprimare a funcţiunilor vitale ale statului.
Despre jurnalul pierdut, confiscat, tăinuit al lui Corneliu Coposu s-a vorbit mult. Prima dată am auzit de el chiar de la domnul Coposu, care afirma că, deşi securitatea îi confiscase mii de pagini, tot ar fi avut material să scrie zece cărţi, dar îi lipsea timpul. Volumul de faţă cuprinde o parte din manuscrisele ascunse într-o valiză dată în păstrare bunului său prieten Ioan Dumitru, spre a fi puse la adăpost de percheziţiile securităţii. Sunt însemnări zilnice, fişe, portrete pe baza cărora dorea să îşi reconstituie jurnalul şi cartea definitivată încă din 1947, dar confiscată – Viaţa lui Iuliu Maniu. În febra evenimentelor de după decembrie 1989, când Corneliu Coposu şi-a consacrat întreaga energie politicii, nu a mai găsit răgazul de a edita vechile manuscrise tăinuite mai mult de patru decenii.
Doina Alexandru
Doina Alexandru (pseudonimul adoptat în 1977, la Radio Europa liberă de Doina Xifta, născută Alexandrescu), n. 1946, a părăsit România în 1975, emigrând în R. F. G. Un an mai târziu, se angajează redactor la postul de radio american Europa liberă din München, unde colaborează la diverse emisiuni – „Articolul zilei”, „Programul politic”, „Radio Magazin” – şi la secţia de ştiri. Între 1979 şi 1995, a fost titular al emisiunii „Din lumea comunistă”, redenumită după 1990 „Cronica ’90 – de la totalitarism la libertate”; între 1994 şi 1995, a fost titular al programului „Lumea creştină”.
Volume publicate: Niciodată liniştea (Editura Dacia, 1994), Corneliu Coposu. Confesiuni. Dialoguri cu Doina Alexandru (Editura Anastasia, 1996; Editura Vremea, 2014), volum tradus şi în engleză (Corneliu Coposu. Confessions. Dialogues with Doina Alexandru, East European Monographs, Boulder, Columbia University Press, New York, 1998).
 ********************************************************************************************************

STOP RUSSIAN AGGRESSION ! https://i0.wp.com/radu-tudor.ro/wp-content/uploads/2014/09/foto-in-plasme-partea-1.jpg


http://pagead2.googlesyndication.com/simgad/6097700464843277350

 

O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ ÎN COLECŢIA ´´ANTOLOGIS´´ A EDITURII´´ ARMONII CULTURALE´´ : „MERIDIANE LIRICE (ARIPI DE VIS)” -LISTA CELOR 113 POEŢI CONTEMPORANI


Mounting created Bloggif

 .

United we save Roşia Montană !
IN FOTO : Scriitorul si artistul plastic romano-american prof acad. CRISTIAN PETRU BALAN  : : Demonstrăm în plin centrul metropolei Chicago pentru salvarea Rosiei Montana.Lângă mine ,se află preotul Vasile Mureșan de la una din cele 16 biserici românești din Chicago.(6 OCT.2013)

*********************************************

 (VEZI SI LISTA AUTORILOR  APARUTI IN ANTOLOGIA DIN 2012-EDITURA ARMONII CULTURALE,AICI :https://mihaimarin.wordpress.com/2012/09/27/antologia-universala-a-poeziei-romanesti-contemporane-meridiane-lirice-2012-lista-autorilor-antologati-de-editura-armonii-culturale/ )

Colecţia ANTOLOGIS a editurii Armonii Culturale anunţă apariţia unui nou proiect editorial – volumul al doilea al Antologiei Poeziei Româneşti Contemporane, intitulat MERIDIANE LIRICE (Aripi de vis) – 113 poeţi contemporani, sub coordonarea editorului adjudean Gheorghe A. STROIA şi purtând semnătura ilustrativă Mi fotoa pictorului bucureştean MIHAI CĂTRUNĂ. Antologia „Meridiane lirice” (ARIPI DE VIS), albastră ca şi cerul care a binecuvântat-o cu pecetea de poveste şi de istorie a timpului, s-a aşezat ca un simbol al libertăţii poetice pentru toţi românii din ţară şi din diaspora. Acest volum acoperă un imens spaţiu geografic cu o imensă pădure, în care convieţuiesc şi dau bine ochiului şi minţii arbori falnici, care au cunoscut şi lumina fulgerului şi atingerea unui unghi de cocori, arbori rotunzi la coroană şi la frunză, din care se aud cântece nemaipomenite, precum şi copăcei, dezmierdaţi de soare şi alintaţi de privighetoare. Lumina din versuri are strălucirea curcubeului, a unei flori sau a unui cristal. Mesajul are efervescenţa pastilei de calciu ori a apei ce se duce liniştit la vale. Limbajul diferit a împrumutat culorile naturii din luna mai. Zefirul acestei păduri este răcoarea binefăcătoare şi căutată la vreme potrivită ori neprietenoasă. De pretutindeni, răzbate aceeaşi energie pozitivă pentru că se simte un numitor comun: toţi antologaţii sunt slujitori ai culturii. Doamne, şi sufletul meu, în fremătare şi cu speranţa că poezia poate să facă lumea aceasta mai bună, se leagănă ca un salcâm înflorit, aducând o fărâmă de alb în peisajul câmpiei arse de soare. Fie ca „Armoniile culturale” să se zidească zdravăn în durată eternă şi albinele nu vor ocoli polenul, nectarul şi culoarea, adâncul, povestea şi poezia pentru a le dărui cu generozitatea şi bunătatea caracteristice lor şi domnului Gheorghe A. Stroia, în numele iubirii de oameni şi de frumos. „Meridiane lirice” (ARIPI DE VIS) e o carte pe care sincer mi-am aşezat sărutul ca Brâncuşi în piatră, precum ciocârlia pe pământul plin de grâu, ca domnul Gheorghe A. Stroia pe obrajii literaturii române. Prof. Stan M. ANDREI (Lieşti – Galaţi) Iată numele poeţilor incluşi în acest impresionant volum antologic (lucrarea are 796 de pagini, în format A4 şi cântăreşte 2 kg):
1. AGA LUCIA SELENITY – Braşov
https://i2.wp.com/www.armoniiculturale.ro/images/stories/kitty.jpg
2. AMATTI ANTONIA – Brăila
3. ANTOHI GHEORGHE – Galaţi
4. BACIU MARINA RALUCA – Focşani
5. BALACI PAŞCU – Oradea
6. BAŢU ICHIM FLORICA – Ontario, Canada
7. BĂDĂRĂU GEORGE – Iaşi
8. BĂLAN GHEORGHE – Galaţi
9. BÂLE ALEXA GAVRIL – Şişeşti, Maramureş
10. BENDOU MARIANA – Oneşti
11. BOCA ILARION – Tecuci, Galaţi
12. BODEA SILVIA – Timişoara
13. BOTIŞ RADU – Baia Mare
14. BUCIU-STOIAN ARISTIŢA – Dr. Tr. Severin

15. BUHAI DUMITRU – SUA
16. BUICESCU PAULIAN – Rm. Vâlcea
17. BURDE VICTOR – Alba Iulia
18. CABEL TEO – Buzău
19. CĂTRUNĂ GABRIELA – Bucureşti
20. CHALABI AL HEDIR – Arad
21. CHIBURŢĂ ANTONETA – Galaţi
cipolla
22. CIPOLLA LUCCA – Italia(in foto)
23. CIUCĂ VIRGIL – Flushing, New York, SUA
24. CIUNGAN VALERIU MARIUS – Mediaş, Sibiu
25. CORNILĂ CONSTANŢA – Focşani
26. CURELCIUC BOMBONICA – Suceava
27. DACHIN SILVIU – Bucureşti
28. DEŞLIU DANDES DĂNUŢ – Dr. Tr. Severin
29. DIACONU OLGA – Iaşi
30. DOBRE VOICILĂ IOANA – Bucureşti
31. DOGARU IONEL SEBASTIAN – Panciu, Vrancea
32. DON PETRE – Arad
33. DRĂGUŢ DOINA – Craiova
34. DUMBRAVĂ LUCIAN – Portugalia
35. DUMITRESCU STEFAN – Bucureşti
36. FLORUŢU STELIAN FORIAN – Spania
37. GARDNER ZAVATI MARIANA – Anglia
GGhita
38. GHIŢĂ GEORGIAN – Ploieşti
ana maria gibu 1
39. GÎBU ANA MARIA – Dorohoi, Botoşani
40. GLODICI MARINA – Baia Mare
41. GOLOMOZ SEBASTIAN – Galaţi
42. GRIGORE CARMEN TANIA – Anglia

43. HANDRA PAULA DIANA – Timişoara
44. HUZOIACA FLORINA – Curtea, Timiş
45. HUZUM CARMEN – Tecuci
46. ICHIM DUMITRU – SUA
47. IMBREA NICOLETA – Vatican
48. IONIŢĂ DANIEL – Sydney, Australia
49. IONESCU BUICIUC LUCREŢIA – Iaşi
50. IONIŢĂ GEORGE – Titu, Dâmboviţa
51. JULEA FILUŞ – Galaţi
52. LAŢCU ZORICA TEODOSIA (IN MEMORIAM)
53. LUNGU LENUŞ – Constanţa

54. MAHMOUD DJAMAL – Rakka, Siria
55. MICHECI ION – Focşani
56. MIHALCA IRINA LUCIA – Bucureşti
57. MOCANU GETA – Galaţi
58. MOLNAR FLORIN – Bucureşti
59. MORARU CRISTIAN GABRIEL – Teleorman
60. MOSCU MARIN – Ploscuţeni, Vrancea
61. NEAGU NICOLETA LĂCRĂMIOARA – Constanţa
62. NEDELCU GEORGETA – Craiova

63. NEGULESCU N. NICOLAE – Craiova
64. OANĂ OVIDIU – Bucureşti
Oprisan Mioara
65. OPRIŞAN MIOARA – Brăila
66. PACHIA GABRIELA – Timişoara
67. PACHIA TATOMIRESCU ION – Timişoara

68. PARASCHIVOIU ION – Canada-PRESEDINTE A.R.A. (2009-2013)

69. PARGHIE COSMIN – Suceava
70. PĂDURARU ELENA – Adjud, Vrancea
71. PĂUN CORNELIA – Bucureşti
72. PODEANU LUCIA SILVIA – Novaci, Gorj
73. POPEL CORNELIU (IN MEMORIAM) – Iaşi
74. POPESCU ADRIAN NICOLAE – Rădăuţi, Suceava
75. POPESCU CONSTANŢA – Răzvad, Dâmboviţa
76. POPESCU GEORGE ADRIAN – Craiova
77. POPESCU RUSU EMILIA – Suceava
78. POPOVICI VAVILA – SUA
79. RADU DANIELA – Lugoj, Timiş
80. RUSE LIA – Canada
81. SAIOC FLORIAN – Târgu Jiu, Gorj
82. SAVA DIANA – Focşani
83. SAVA OLIMPIA – Galaţi
Loreley
84. SCHMIDT CARMEN – Germania
85. SIMA IONEL – Baia Mare
86. SMĂRĂNDESCU SORIN – Timişoara
87. SOARE MIHAIL – Bucureşti
88. SPIRESCU PAUL – Adjud, Vrancea
89. STĂNESCU MĂRGĂRIT FLORA -Slobozia, Ialomiţa
90. STEJEREAN MELANIA – Târgu Mureş
91. STROE OTAVĂ ELENA – Focşani
92. STROIA A. GHEORGHE – Adjud, Vrancea

93. STROIA MARICICA – Adjud, Vrancea
94. STUPARU IOANA – Bucureşti
95. SUCHOVERSCHI GHEORGHE- Focşani
96. ŞIMONATI CLAUDIU NICOLAE – Hunedoara
97. TARHON ROMEO – Bucureşti
98. TIRENESCU MARIA – Cugir, Alba
99. TOMA CONSTANTIN – Focşani
100. TOMA EMANOIL – Ploieşti
101. TOMESCU GABRIELA – Novaci, Gorj
102. TRANDAFIR SÎMPETRU – Brăila
103. TUFAN VALENTIN – Buzău
104. UNTARU ION – Băneasa, Giurgiu
105. VARGA CĂTĂLIN – Dej, Cluj
106. VASILE CORNELIU – Bucureşti
107. VASILICĂ AUREL – Slobozia, Ialomiţa
108. VASIU IOAN – Orăştie, Hunedoara
Velicu Marilena
109. VELICU MARILENA – Tulcea
110. VICOL GHEORGHE – Vatra Dornei, Suceava
111. VLEJU ANIŞOARA – Crucea, Suceava
112. ZAHARIA LUMINIŢA – Bucureşti
113. ZOLTAN ALINA ELENA – Adjud, Vrancea Aşteptăm autorii interesaţi să ne contacteze, pe adresa editurii, sau pe pagina web, la următoarele date de contact: Editura ARMONII CULTURALE, Str. Siret, bloc 28, ap. 30, Adjud, jud. Vrancea, fix: 0374-064.594, mobil: 0741-078.627, e-mail: geocosynus@gmail.com, web: http://www.armoniiculturale.ro ARMONII CULTURALE – ÎNCĂ UN VIS ÎMPLINIT! În curând la Editura Armonii Culturale … Gabriel Dragnea (Bucureşti), Emanoil Toma (Ploieşti), Cristina Istrati (Bucureşti), Trandafir Sâmpetru (Brăila), Ioana Voicilă Dobre (Bucureşti), Vasile Bele (Baia Mare), Magdalena Albu (Rm. Sărat), Elena Aurora Popa (Buzău) şi multe alte noi apariţii editoriale! Armonii Culturale
octombrie 2013************************************
CITITI SI
IN MEMORIAM PROFESOR NICOLAE BOARU (decedat ieri, 9 oct. 2013, la Ploiești) – Profilul unui orator român de Cristian Petru Bălan, Glen Ellyn, Chicago, SUA

*******************aproape GRATIS :publicitate in REVISTA HAI,ROMANIA! :https://i2.wp.com/atgfortuneglobal.bligoo.com.co/media/users/4/224423/images/public/33269/dolarani.gif

yes please

project events organizeaza la bucuresti,spectacol scorpions

-14 dec. -romexpo

legendara trupa germana scorpions-concert bucuresti 14 dec.2013

https://i2.wp.com/www.anuntbursa.ro/_img/_promo/728x90_Leaderboard.gif

GHEORGHE A. STROIA -´´ PARFUM DE TEI ´´ (VERSURI) -EDITURA ARMONII CULTURALE 2013


O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ, ÎN COLECŢIA LIRIK A EDITURII ARMONII CULTURALE: PARFUM DE TEI (versuri) de GHEORGHE A. STROIA
A APARUT REVISTA BOGDANIA http://www.revistabogdania.com
În colecţia LIRIK a editurii ARMONII CULTURALE a apărut, de curând, o nouă carte intitulată PARFUM DE TEI (versuri), semnată de GHEORGHE A. STROIA.
****Scurte prezentari :Georgeta Minodora Resteman (Cipru ) si Elena Buica (Canada)
Parfum de tei este un volum care adună poezie de toate genurile, de la cea de esenţă filosofică la pastel sau poezie de dragoste, deschizând cititorului orizontul cunoaşterii asupra bogăţiei de frumos din sufletul poetului Gheorghe A. Stroia. Nici nu mă mir, pentru că, din câte ştiu, fiecare membru din familia autorului, de la cel mai mic la cel mai mare, are preocupări artistice, şi nu întâmplător, ci pentru că Dumnezeu a adunat în aceşti mânuitori ai condeiului tot ce este mai frumos şi mai bun.
Şi, la urma urmei, nici nu ştiu cu ce să încep, pentru că fiecare poem îţi atrage atenţia, fiecare cuvânt poartă semnificaţii care ung sufletul şi încântă spiritul cititorului, transpunându-l în lumea poetului, desluşindu-i zbaterile şi trăind frumosul alături de el. Fie că este construită în vers clasic, rimat, fie în vers alb, poezia lui Gheorghe A. Stroia te poartă printr-o suită întreagă de trăiri, ghidaje de viaţă, punţi de suflet purtând miresmele dragostei de oameni, de frumos şi de bine. Cartea se prezintă într-o formă editorială grafică deosebită, lucrările pictorului Radu Bercea venind să-i întregească frumuseţea cu o sugestivă colecţie de imagini, feerie de lumină şi culoare.” – Georgeta Minodora Resteman, Limassol – Cipru
                                                             ***
„Cu o compoziţie sufletească echilibrată, poetul Gheorghe A. Stroia pare un exemplar senin al umanităţii, înzestrat cu darul de a ne limpezi întreaga fiinţă. Monologul său liric se aude limpede, precum o chemare de a participa la trăiri ale unor frumuseţi distilate, pure. Iată de ce putem spune, în încheiere, că aşteptăm cu interes de la poetul Gheorghe A. Stroia să ne încânte şi în viitor cu noi volume, din care să răzbată aceeaşi sensibilitate rafinată, izvorâtă din zonele aureolate de ideea că purificarea noastră vine de la ce este frumos şi bun. Aflat în plină maturitate, înzestrat cu harul creaţiei, cu un climat familial aşezat pe tărâmul artei literare, cu toţii, de la mic la mare, aflându-se într-o fructuoasă emulaţie creatoare, opinăm că deja a devenit o certitudine continuitatea acestei nobile activităţi a poetului Gheorghe A. Stroia, despre care cred că istoria literaturii române va ţine seama şi o va valorifica aşa cum se cuvine.” Elena Buică, Toronto – Canada
COMENTARII :
Gheorghe Parlea -ROMANIA says:
Sunt…norocos. M-a atins deja aripa îngerului din poemele acestui ales volum. Privilegiul acesta mi-a anihilat, smerit,  propriile-mi cuvinte. Orice rostire a mea, post-lectură, ar fi fost un sacrilegiu. Am lăsat ecoul simfoniei să-mi prelungească, o vreme, bucuria mută. Abia acum îndrăznesc, cu timiditate, doar să asigur potenţialul cititor că volumul „Parfum de tei” conţine nestemate şlefuite cu harul unui ales bijutier de cuvinte. „Petale” de cuvânt, impregnate cu „parfum de tei”, împodobesc tablouri de toamne trecute şi portrete „uitate de timp” în inima zugravului, învelesc în „dantele” trupul iubitei, cad maiestuos în „ploi albastre” (ajustate de curcubeie), devenind „lacrimi în ochii mării”… Reverie intermediată de o avalanşă de simboluri poetice care, pe „alei de stele”,  traduc înţelesurile Cosmosului”, ori străpung Timpul Omului până la începuturile biblice, acolo de unde ni se trage „vina de a ne fi născut”. Cu reverenţa ucenicului, felicitări, maestre George A. Stroia!

 Gina Zaharia

Poemele lui George Stroia, înmiresmate cu Parfum de tei, ne poartă printr-un cadru mirific unde fiecare dintre ele își sfințeșete nuanțele și le trimite prin dinastii vrăjite. Pe fiecare aripă, poetul prinde emblema unei reverberații tainice, cu picuri de lumină și suport de hrană, ideal pentru odihna pe culmi măiestuoase, între paragrafe de stări. Încă de la început ne întâmpină un sentiment nobil, ca un sculptor mereu la datorie, care știe că arta sa e mai presus decât întreg lutul anotimpurilor. Nu contează pe ce parte merge călătorul din noi, poetul ne pune la dispoziție Carele și galaxia crezului său prin care se plimbă lejer, adunând stropi de vise… Și câte ar mai fi de spus! Felicitări, George!.

*******************************

PORTOFOLIU EDITORIAL ARMONII CULTURALE

Până în acest moment, editura Armonii Culturale a inaugurat, cu noi titluri de carte, următoarele colecţii (vor urma, cu siguranţă, altele):
A. ANTOLOGIS
1. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea), Cristian Petru Bălan (SUA), Mariana Zavati Gardner (Anglia) – COMORI DE VISE – Antologie universală Armonii Culturale (Poveşti, povestiri, amintiri);
2. Gheorghe A. Stroia – MERIDIANE LIRICE (124 Poeţi contemporani) – Antologie universală a poeziei româneşti contemporane (826 pagini, format A4) – VOLUMUL I;
B. CREDO
1. Stelian Gomboş (Bucureşti) – Armonii Culturale şi spirituale contemporane;
2. Stelian Gomboş (Bucureşti) – Armonii sacre în lumea contemporană.
C. EPOSS
1. Aga Lucia Selenity (Braşov) – Domnişoara Kitty (poveste);
2. Ion Lazăr da Coza (Tulnici, Vrancea) – Apusul îngerilor (povestiri);
3. Elena Toma (Piteşti, Argeş) – Noaptea nu va mai fi acolo (jurnal autobiografic);
4. George Peagu (Bucureşti) – Cu capra prin Bucureşti (proză umoristică);
5. Iulia Cordeanu (Imperia, Italia) – Salon Belvedere (Ψ-roman);
6. Cristian Petru Bălan (Chicago, SUA) – Să apropiem cerul de pământ (un dialog religios între doi scriitori);
7. Emanoil Toma (Ploieşti) – Exilat în mine însumi (roman);
8. Virgil Stan (Mangalia) – Zborul spre stele (roman);
9. Cornel Boteanu (Baia de Aramă, Mehedinţi) – Iovana (roman);
10. Aga Lucia Selenity (Braşov) – Tâlcuiri moldoveneşti (4 volume): vol. 1 – Preţul Iubirii;
D. ERUDIT
1. Adina Voica Sorohan (Sebeş, Alba) – Textul liric (abordare transdisciplinară) – nivel liceal;
E. EXEGESIS
1. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) – Dincolo de vitralii (eseistică literară);
2. Gheorghe A. Stroia – Dincolo de albastrele ploi (critică şi eseistică literară).
F. FANTASY
1. Petru I. Szabό (Buşteni, Prahova) – Misiune printre stele (jurnal SF);
G. LIRIK
1. Andreea Maria-Dănilă (Şugag, Alba) – Femeia de zăpadă;
2. Ionel Marin (Focşani, Vrancea) – Picături de timp;
3. Speranţa Miron (Galaţi) – Glezna Timpului;
4. Emil Druncea (Feteşti, Ialomiţa) – Insula de cuvinte;
5. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) – Metamorfice stări/ Metamorphical states (vol. 2 – bilingv);
6. Liviu Ofileanu (Hunedoara) – Cinderella & alte marşuri funebre;
7. Veronica Oşorheian (Alba Iulia) – Anotimp cernut;
8. Victor Burde (Alba Iulia) – Descântec de rouă;
9. Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) – Petale de suflet;
10. Dorina Şişu (Dublin, Irlanda) – Intuiţia rătăcirii mele;
11.Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) – Descătuşări – Fărâme de azimă (versuri vechi şi noi);
12. Daniela Voicu (Brűste, Elveţia) – Blue in vitro;
13. Lucica Sava (Bucureşti) – Oglinda Umbrei;
14. Vasile Sevastre Ghican (Tecuci) – Glutamatul de sodiu;
15. George Peagu (Bucureşti) – Îngrijitorul de stele;
16. Elena Păduraru (Adjud) – Univers de gând;
17. Gheorghe A. Stroia, George Nicolae Podişor (Adjud – Rucăr) – Suflet de anotimp/ Souffle d’une saison/ Spirit of the season (traducere fr. – Virginia Popescu, Nicole Pottier (Franţa), trad. eng. – Mariana Zavati Gardner, Fay Jacqueline Gardner (Anglia) );
18. George Peagu (Bucureşti) – Z3 (al treilea zâmbet);
19. Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) – Rătăcite anotimpuri;
20. Angela Burtea (Brăila) – Printre anotimpuri;
21. Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) – Poeme pentru un vis;
22. Aga Lucia Selenity (Braşov) – În paşi de Phoenix;
23. Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) – Desculţi prin iubire/ Seasons of love;
24. Nicoleta Imbrea (Bacău) – Metamorfoze.
H. MAGIC
1. Gina Cobileac (Adjud, Vrancea) – Sănătos de vrei să fii…;
2. Maricica Stroia (Adjud, Vrancea) – Pastel de borangic;
3. Maricica Stroia (Adjud, Vrancea) – Pastel de viorele;
4. Gina Cobileac (Adjud, Vrancea) – În Ţara Cifrelor;
5. Angela Burtea (Brăila) – Ilinca şi Matei (poveşti);
6. Maricica Stroia (Adjud, Vrancea) – Poveşti din grădina viselor;
7. Mariana Dobrin, Constantin Gr. Goga, Elena Mititelu – Cartea mea de ghicitori (vol. 1);
8. Mariana Dobrin, Constantin Gr. Goga, Elena Mititelu – Cartea mea de ghicitori (vol. 2);
9. Cristina Lila (Franţa) – La petite fille qui voulait voler/ Fetiţa care voia să zboare;
10. Aga Lucia Selenity (Braşov), Goga Gr. Constantin(Feteşti) – Ghicitoare, provocare, mă ghiceşti şi-mi dai culoare (Antologie de literatură pentru copii).
I. SATHYR
1. Mariana Dobrin, Aga Lucia Selenity, Constantin Gr. Goga – Epigolane imnlunate (epigrame);
2. Ion Croitoru (Adjud, Vrancea) – Migraţia polilor (catrene umoristice);
3. Ion Croitoru (Adjud, Vrancea) – Stropi de senin (antologie de catrene umoristice);
4. Ion Croitoru (Adjud, Vrancea) – Fotogaga (antologie de schiţe umoristice);
J. SOLARIS
1. Maricica Stroia (Adjud, Vrancea) – Roco şi Creionul Fermecat în lumea cuvintelor (caiete speciale nivelul I şi nivelul II – Domeniul Limbă şi Comunicare);
2. Maricica Stroia (Adjud, Vrancea) – Roco şi Creionul Fermecat în lumea cifrelor (caiete speciale nivelul I şi nivelul II – Domeniul Ştiinţă);
3. Maricica Stroia (Adjud, Vrancea) – Roco şi Creionul Fermecat exploratorii naturii (caiete speciale nivelul I şi nivelul II – Domeniul Cunoaşterea Mediului);
4. Maricica Stroia (Adjud, Vrancea) – Roco şi Creionul Fermecat în lumea bunelor maniere (caiete speciale nivelul I şi nivelul II – Domeniul Om şi societate);
5. Maricica Stroia (Adjud, Vrancea) – Roco şi Creionul Fermecat în lumea Anotimpurilor (carte de colorat);
6. Maricica Stroia (Adjud, Vrancea) – Roco şi Creionul Fermecat în lumea Figurilor Geometrice (carte de colorat);
7. Maricica Stroia (Adjud, Vrancea) – Roco şi Creionul Fermecat în lumea Fructelor şi Legumelor (carte de colorat);
8. Maricica Stroia (Adjud, Vrancea) – Să scriem cu Roco şi Creionul Fermecat (caiet de scriere nivelul II);
9. Maricica Stroia – FIFI FURNICUŢA descoperă… (Fişe de lucru pentru preşcolari-nivelul I (3-5 ani)) (E-book);
10. Maricica Stroia – FIFI FURNICUŢA descoperă… (Fişe de lucru pentru preşcolari-nivelul II (5-6/7 ani) (E-book);
11. Maricica Stroia – Ghidul aplicativ al proiectelor tematice în grădiniţă (E-book);
Aşteptăm autorii interesaţi să ne contacteze, pe adresa editurii, sau pe pagina web, la următoarele date de contact: Editura ARMONII CULTURALE, Str. Siret, bloc 28, ap. 30, Adjud, jud. Vrancea, fix: 0374-064.594, mobil: 0741-078.627, e-mail: geocosynus@gmail.com Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza , web: www.armoniiculturale.ro
ARMONII CULTURALE – ÎNCĂ UN VIS ÎMPLINIT!
În curând la Editura Armonii Culturale… Gabriel Dragnea (Bucureşti), Eleonora Stamate (Tecuci), Victor Burde (Alba Iulia), Valentina Naşu (Tecuci), Cornel Boteanu (Baia de Aramă, Mehedinţi), Emanoil Toma (Ploieşti), Cristina Istrati (Bucureşti) şi multe alte noi apariţii editoriale!
Editura Armonii Culturale
Str. Siret, bloc 28, ap. 30, Adjud, jud. Vrancea, fix: 0374-064.594, mobil: 0741-078.627, e-mail: geocosynus@gmail.com Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza , web: www.armoniiculturale.ro

Poeta DANIELA VOICU-“Dumnezeu este bolnav”./Elvetia.Festivalul international de poezie ,arta contemporana si muzica “The Art to be Human “


DANIELA VOICU este o fiica a Marii Negre  pe care zeii si ingerii o iubesc si au inzestrat-o cu inteligenta si har. Sufletul ei rodeste cuvinte dulci care vindeca rana singuratatii, naste lumina si valuri de speranta ,ce spala ochiul inlacrimat al lumii si renasc dragostea de viata.
Daniela Voicu ,acum in Elvetia, nu este doar poeta ,este si prozator, publicist traducător,organizatoarea ,alaturi de Albin Zurfluh , a Festivalului internaţional de poezie, artă contemporană şi muzică “The Art to be Human”, la Das Brüsti , Attinghausen, canton Uri.
Daniela Voicu sufera cand simte ca ” Dumnezeu este bolnav” si considera ca “Viata este unica pasare care trebuie lasata sa zboare spre soare…”(MARIN MIHAI).

DANIELA VOICU, LA MULTI ANI, pentru aniversarea zilei de nastere !

***
DUMNEZEU ESTE BOLNAV

(by Daniela Voicu)

Privesc
În oglinda timpului.
Îl văd pe EL .
EL plânge -
îi şterg lacrimile cu mâna dreaptă…

Din mâna mea au răsărit cuvinte
ca spice verzi de grâu proaspăt

Lacrimile din Cer
cad pe pamântul roşu …
prea multe crime-
EL plânge .

Dumnezeu este bolnav
nu se mai intoarce
către oameni,este surd şi orb şi mut.
Are un toiag alb , rupt cu care
nu mai face miracole.

Dumnezeu este bolnav cronic,
oameni buni !
Degeaba plângeţi acum,
toţi suntem
vinovaţi…
EL plânge pentru noi.

I-am şters lacrimile cu mâna dreaptă,
Toţi poeţii i-au şters lacrimile…
ne-au rămas cuvintele slabe , rahitice, anoste
sau verzi , ca spicele de grâu,
cu care să umplem viaţa asta complicată de om .

DANIELA VOICU

I love you in all colours

I love you in all colors:

red is my blood when its fire in my veins

blue is my soul when I flow

in the dream of you

nights are oranges  like

bodys making love

in the light of candles and candy wish

monday l love you pure – white

tuesday green- I grow a little

sunday its yellow /the flower of love

days with you color my life

loving you in all colors of the existence

violet

for you

by DANIELA VOICU

*********************

ELVETIA.Brusti.1-3 iulie 2011.POETA DANIELA VOICU si ALBIN ZURFLUH ,CU SPRIJINUL LIGII SCRIITORILOR ROMANI,ORGANIZEAZA:

FESTIVALUL INTERNATIONAL DE POEZIE,ARTA CONTEMPORANA SI MUZICA

“The Art to be Human“.

Afisul festivalului "The Art to be Human"
Poeta Daniela Voicu şi Albin Zurfluh ,cu sprijinul Ligii Scriitorilor Romani, vor
organiza, în perioada 1 – 3 iulie 2011, Festivalul internaţional de poezie, artă contemporană şi muzică “The Art to be Human” , in Elvetia.
Festivalul va avea loc  la  Brüsti, o pitoreasca statiune montana situata  la 1525 de m altitudine in Alpi (Canton Uri) ,zona turistica vizitata tot timpul anului ,”deoarece vara te scalzi in mare de flori, iar iarna partiile de schi sunt pline atat de adulti cat si de copii.
 In apropiere, se afla parcul natural si Pasul Surrenen. Cantonul Uri se afla in inima Elvetiei de unde incepe istoria cu William Tell.”.
In urma discutiilor purtate cu Daniela Voicu, cu deosebita amabilitate,ne-a precizat ca la festival se pot înscrie între 20 şi 60 artişti, cazarea este gratuită pentru toţi participanţii, la fel si mâncarea (all inclusive),care  costă 150 CHF de persoană ,pentru toate cele 3 zile.
Festivalul va cuprinde un recital de poezie, prezentări de carte, expoziţie şi concert open air.Sunt asteptati creatori de arta din Romania,cat si din diaspora.

“Poeziile   trimise de catre cei interesati (chiar daca ei nu vor fi prezenti la manifestare ) vor fi publicate atat online,cat si  în cartea sau revista  “The art to be Human”, planificata sa apara in debutul sarbatorii romanesti din Elvetia” -a mai declarat distinsa organizatoare.

Daniela Voicu ,stabilita in Elvetia ,este poeta ,prozatoare si  traducatoare, nascuta la Constanta. (MARIN MIHAI)


În organizarea Ligii Scriitorilor Români: “The Art to Be Human “ – Festival Internaţional de poezie, pictură şi muzică contemnporană în Elveţia

NOUTATI.12.04.2011.LISTA PARTICIPANTILOR LA FESTIVALUL THE ART TO BE HUMAN:

Poetry
DANIELA VOICU SWISS
ANGELA BACIU RO
GABI RADOIU GERMANY
SEBASTIAN DUICA GE
GEORGE MARIO ANGELO USA
PETRU JIPA GE
PATRICIO SCHWANEC ARGENTINA
ANDREA   CACCIAVILLANI ITALY
SEBASTIAN DRAGAN GERMANY
MANUELA MULER SWITZERLAND
MILESCU VICTORITA
ALEXANDRU BIROU
CAMELIA IONITA SWISS
IULIA POPESCU  SWISS
ART
IONEL JINGA RO AND FRIENDS
VICTORITA DUTU RO
 HARRY KLINKERS HOLAND
MUSIC:
PAPST UND ABSTINENZLER , REGIONALE LÄNDLERMUSIK,SWITZERLAND
WILL BE INCLUDED TO  THE PUBLISHED BOOK:
CHARLES LANG USA
CHRIS LAWRENCE ENGLAND
CHIRIAC GEORGE ROMANIA
GEORGE FILIP CANADA
YAHIA LABABIDI USA 
MARK PALEOLOGU USA
PATRICK JOHN TIMOTHY CONNORS Canada, Toronto
J.D. SMITH USA
ROSSANE MORALES USA
R LANCE SHERIDAN NY ,USA
IONEL MARIN
VIOREL PLOESTEANU
SIMA ILEANA
GHEOGHE A. STROIA
DORINA SISU
LISANDRU CRISTIAN SI GEANINA LISANDRU
GINA ZAHARIA
OFILEANU LIVIU
RAMONA CARCOTA
SOROHAN ADINA
EMIL DRUNCEA
CURTIS WHITECARROLL USA
VASILICA MITREA
ADELINA DAMIAN FEKETE
MARIANA VIKY VARTOSU
AL. FLORIN TENE
PROGRAM
RECITAL DE POZIE
PREZENTARE DE CARTE
EXPOZITIE DE ARTA CONTEMPORANA
CONCERT IN AER LIBER
ORGANIZATOR
DANIELA VOICU

**************************************

Biografie:
Daniela Voicu (n. 6 April 1977, Constanta) Romania.

Poet, prozator, publicist român contemporan, traducător.
Directorul Revistei Internaţionale de Cultura si Literatura CUIB-NEST-NIDO (2009), membră a Ligii Scriitorilor din Romania (2009)

Debut literar: 1994, Revista Ecouri , Constanta
Activitate literară
Prima publicatie: “Poemul Ingerilor”, poezii, Ed. Refacos G.A, 2006
- Blue in vitro, poezii, 2009, Ed Semanatorul
Traduceri : 2009, poezii, “Pendula Speranţei” de Alberto Palombi, traducere în limba engleză.
Antologii: Poezii,Romeo si julieta la Mizil, 2010
“The Love Book”, poetry, USA 2010, (în curs de apariţie)
Colaborări: Napoca news, Cuget Liber, Agero Stuttgart, Cetatea Culturala, Agora Literară, New York Magazine, Observatorul de Canada, Shakespear’s Monkey Magazine USA, NordLitera, Noi nu!, Revista Singur, Ziua de Constanta, Curentul International USA, Revista Plumb, Revista Scriitorului, Revista Poezia, Visul, Revista Luceafarul, Oglinda Literara,Casa romanilor din Elvetia.
Referinţe critice în periodice: Revista Visul, Revista Arcad@, Revista Noi Nu! Revista Agero, Revista Cetatea Culturala, Rasunetul, Plumb.
Premii: Mentiune speciala- Concursul international de poezie Revista Slova Crestina,Agentia Starpress, Canada, februarie 2010
Daniela Voicu şi Albin Zurfluh vor organiza Festivalul internaţional de poezie, artă contemporană şi muzică “The Art to be Human”.care va avea loc in iulie 2011,la Das Brüsti , in Elvetia.
(by MARIN MIHAI)

*****************************

DANIELA VOICU IN REVISTA ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro,  red.sef .Geo A.Stroia):

MARIN MIHAI:http://www.armoniiculturale.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=169:revista-armonii-culturale-ureaz-bun-venit-alturi-de-un-clduros-la-muli-ani-cu-ocazia-zilei-de-natere-poetei-daniela-voicu&catid=83:mihai-marin&Itemid=53

Despre Festivalul Internaţional “THE ART TO BE HUMAN” – Elveţia, de Daniela VOICU PDF Imprimare Email
Scris de Daniela VOICU
Duminică, 17 Iulie 2011 12:15

dvÎn perioada 1-3 iulie 2011, a avut loc prima ediție a festivalului internațional ,, The art to be human,, în stațiunea Brüsti, Elveția. Conform programului, artiștii au sosit din 30 iunie, acomodându-se cu noul. În această perioadă s-au susținut sesiuni de recitări, prezentări de carte precum și expoziție de pictură, fotografie și documentar.

Distinsa doamnă Vasilica Mitrea, membră a Ligii Scriitorilor din Romania, redactor la Dobrogea culturală și Revista Emel, a prezentat cele trei romane ale sale, vorbind pe rând despre ele: Vremuri, oameni și destine -2010, Cândva prietene-2008, Confesiunile Angelei-2009.

Stăpânind arta de a aborda direct subiectul, oferă cititorului pagini originale în care dezbate tema iubirii sau a  deznădejdii, prezintă  relațiile dintre soți în diferite momente ale căsniciei în cele doua din urmă romane. În romanul Vremuri, oameni și destine, ne vorbește despre viața grea a unei familii de tătari, care au suferit din cauza regimului comunist și a deportării forțate din patria lor Crimeea. Autoarea face conexiuni între oameni și locuri ale acelor vremuri, cartea bazându-se pe fapte reale.

Alexandru Birou membru Ligii Scriitorilor, un AS al fabulei contemporane, ne-a incântat prin scrierile dumnealui, creând o atmosferă vesela pentru toți cei prezenți, amintind că  ,,românul  are o calitate deosebită de a face  haz de necaz,,. În ,,Fabule cu duh creștin,, autorul menționează:,,Fericirea își are rădăcinile în simplitate. Fericirea vine doar în momentul în care îți umpli sufletul cu iubire, credință și speranță ca urmare a practicării binefacerilor și a  răspândirii bunătății. ,,101 dâmbovițeni,, publicată anul acesta, vine ca o completare a politicii actuale, vine să accentueze trasăturile de caracter ale politicienilor noștri de seama…Domnul Alexandru Birou a  mai prezentat și alte cărți ca: Pălăria lui Mitică-2008, Mitică  se  întoarce- 2009, Nomen est omen?-2010 și Lacrima lui Dracula  proză- 2011.

Doamna Victoria Milescu  membră a Uniunii Scriitorilor din România  a recitat în primă audiție un poem în limba engleză dedicat florilor din Elveția ,,Floarea protejată, și a prezentat opera dumneaei, vorbind despre literatura contemporană. Dintre cărțile prezentate s-au  evidențiat: Welcome December, Dreptatea învingătorului, Conspirații celeste, Zâmbet de tigru. Printre  poeme, fabule și roman, s-au admirat lucrările expuse ale maiestoasei pictorițe și poete Victorița Duțu, de un talent uimitor și dăruire pentru artă. Picturile dumneaei  reprezentând teme biblice, prezenți  majoritari  în lucrări fiind  îngerii. De asemenea au fost expuse picturi semnate Daniela Voicu- lucrări pe  suport de hârtie, pânză și lemn în diferite tehnici; Albin Zurfluh lucrări pe pânză – acrilic folosind pata picturală și linia;  fotografie- Ileana Sima jr. Romania – o colectie de  fotografii reprezentând omul; Harry Kilinkers Olanda- o colectie de fotografii prezentând stațiunea  Brüsti în cele patru anotimpuri.

S-a vizionat pe suport video poezia doamnei Titina Țene ,,Mama,,, precum și un documentar despre lume și cultură  a lui Patricio Shwaneck din Argentina.

Tânăra și talentata Camelia Ionița alias CAMEEA LIA LAZARE din Elveția a prezentat cărțile sale: Clipei mele, Păcat de nepăcat și De la nesine pân la umbră.   A recitat poeme, nepublicate, în limba română și germană. Cu un rafinament deosebit, poeta  șlefuiește cuvintele facâdu-le să strălucească  și să aibă duritatea sensurilor  unui diamant. Așezate cu grijă în  versuri cu suflet, simțămintele de femeie îndrăgostită etern  dau naștere unor infinități de sensuri și miraje, făcând cicitorul să se regăsească în fiecare cuvânt al poemelor, descoperind complexitatea lor.

Din Italia, sosit pe meleaguri elvețiene, poetul Andrea Cacciavillani ne-a încântat cu poemele de iubire în limba italiană, fiind profund impresionat de aceasta minunată ocazie de a cunoaște artiști  din alte țări, constatând că arta nu are granițe.

Manuela Müller  o poetă tânără din Elveția a recitat poeme în limba germana, menționând că ea pune accent foarte mult pe felul în care sunt citite poeziile, pe dicție, spunând că se consideră ,, mai mult un artist al cuvântului decât   poet,, .

Poeziile și carțile mele au fost prezentate  în limba română, engleză și germană.  În mod special am recitat poeme noi, nepublicate, am prezentat romanul Tăcere  în curs de apariție, precum și poeme din carțile Blue in vitro și Poemul îngerilor. Am prezentat revista CUIB  NEST NIDO a cărui fondator sunt din 2009.

Ca și organizator, am dorit prin aceast festival să pun laolaltă artiști din toată lumea, să demonstrez că, deși suntem diferiți  prin stil și  atitudine în ceea ce realizăm, prin cultura poporului din care provenim,  de fapt toți   vorbim o singură limbă: ARTA – definită prin cuvânt, culoare și sunet. Arta de a fi uman, în viziunea  mea, semnifică multitudinea de sensuri pe care creația le dă vieții  unui artist. Prin definiție  omul este creația lui Dumnezeu. Și atunci dacă ne-am născut  din dragostea pentru frumos, la rândul nostru trebuie să dăm naștere frumosului, să amintim noilor generații, care trăiesc în secolul vitezei, să iubească arta, să simtă mirosul de hârtie proaspătă când citesc un poem, să le amintim  tinerilor că a trăi virtual, nu este o artă.

Muzica tradițională  elvețiană a fost nelipsită  de la festival precum și mâncarea tradițională. Artiștii s-au bucurat să admire împrejurimile și să savureze înălțimea munților.

Domnul președinte al Ligii Scriitorilor din România Alexandru Florin Țene a ținut un discurs  la încheierea festivalului prin intermediul videoconferinței, felicitând toți participanții pentru  dăruirea  pentru artă și literatură.

La festival a fost prezent președintele turismului domnul Zurfluh Engelbert, care a felicitat artiștii pentru implicarea  dumnealor în realizarea festivalului.

S-au înmânat diplome participanților din toate secțiunile: literatură, pictură, muzică și fotografie.

Prima ediție a festivalului The art to be human a fost un real succes, atingând obiectivele propuse. Din punt de vedere al participării, nu s-au prezentat foarte mulți artiști, care deși confirmaseră prezența, au anulat în ultimul moment venirea din cauze personale. Mulți poeți au fost prezenți prin materialele trimise, iar aceste  poeme au fost prezentate publicului.

Vreau să mulțumesc acestor minunați artiști pentru contribuția dumnealor în promovarea culturii universale, fiind  astfel nominalizați în vederea acordării diplomelor de excelență următorii:

Ionel Jinga, Gheorghe A. Stroia, Gina Zaharia, Emil Druncea, Angela Baciu, Ionel Marin, Gabi Rădoiu Germania, Petru Jipa Germania, Ileana Sima, Dorina Sisu, Iulia Popescu Elveția, Viorel Ploeșteanu Irlanda, Paul Polidor, Alberto Palombi, Adelina Damian Fekete,  Cristian Lisandru, Geanina Lisandru, Ofileanu Liviu, Ramona Cârcotă, Sorohan Adina, Mariana Viky Vârtosu, Victoria  Fătu Nalațiu, Titina Nica Țene, Fernando Torres-Garcia Paris, Paul Foss US, Charles Lang Tampa US, R. Lance Sheridan NY US, Yahia Lababidi US, Rossane Morales US, Mark Paleologo US, John Dunn Smith US, Curtis Witecarroll US, Stephan Ansthey US, Chris Lawrence Anglia, George Filip Canada, Patrick Jhon Timothy Connors Toronto Canada, Gabriella Hohendhal Elveția.

Revista The art to be human precum și antologia  de poezii a festivalului vor fi publicate până la sfârșitul anului 2011.

Mulțumesc pe această cale: Ligii Scriitorilor din România, revistei Armonii Culturale, pictorului Ionel Jinga, Attinghausen Tourismus, Ernst Zurfluh, Stefan Murbach, Casa românilor din Elveția, precum și celor care au susținut prin mass-media acest festival.

Pregatiți-vă pentru ediția a-II-a  2012!

Președinte fondator al festivalului The art to be human
Daniela Voicu, Bruste – Elveţia

**************ALEXANDRA STAN

ALEXANDRA STAN ,NOUA VEDETA  A MUZICII ROMANESTI CARE AJUNGE IN TOPURILE DIN EUROPA,CU MELODIA  ” Mr.SAXO BEAT”:

MARIN MIHAI-“HAI,ROMANIA!”-BLOGUL ROMANILOR DE PRETUTINDENI (https://mihaimarin.wordpress.com)

Justin Bieber – Baby ft. Ludacris,cel mai vizionat videoclip muzical din istoria YouTube/Pustiul KEENAN CAHILL, noua stea de pe YouTube


Cel mai vizionat videoclip muzical din istoria YouTube

YouTube este cea mai populară platformă pentru videoclipuri vizualizate online, iar cel mai urmărit clip de muzică în 2010 a fost „Baby” al cântăreţului canadian Justin Bieber, conform raportului IFPI (International Federation of the Phonographic Industry) – organizația internațională ce reprezintă interesele industriei muzicale.

Videoclipul piesei “Baby”, interpretată de Justin Bieber, este cel mai vizionat videoclip muzical online din istoria YouTube, cu peste 440 de milioane de vizualizări, se arată în raportul IFPI.

Serviciile de muzică video precum VEVO şi MTV au înregistat audienţe semnificative şi pe care le transformă în venituri din vânzarea de publicitate ţintită.

YouTube rămâne, însă, cea mai populară platformă pentru videoclipuri vizualizate online, cu aproximativ 40% din clipurile video accesate online pe pieţele majore.

 Serviciile „cloud-based” dezvoltate prin parteneriate, cum ar fi Sony Music Unlimited, deschid o nouă generaţie de servicii pentru acces la muzică de pe mai multe platforme şi dispozitive.

Justin Bieber y Selena Gomez, sólo se muestran cariñosos en los escenarios... cuando coinciden./ ArchivoMai multe astfel de oferte sunt aşteptate în 2011 pentru a permite fanilor sa acceseze muzica stocată pe servere la distanţă (nori) şi utilizarea acesteia pe o gamă largă de dispozitive conectate la Internet, inclusiv smartphone-uri, console de jocuri, televizoare şi playere Blu-ray.

(photo: JUSTIN BIEBER si prietena sa, SELENA GOMEZ)

Justin Bieber este un cântăreț de muzică pop/R&B de origine canadiană. Și-a început cariera profesională pe Youtube, unde a fost descoperit de Scooter Braun, care mai târziu i-a devenit manager. Braun a aranjat ca Justin să-l întâlnească pe Usher la Atlanta, Georgia, ceea ce a rezultat în semnarea unui contract cu casa de discuri Island Records. Bieber este singurul artist care are toate cântecele de pe un album în topul U.S Hot 100.(www.capital.ro/, selectie foto by marin mihai)

youtube. JUSTIN BIENER ft. LUDACRIS-“Baby”:

youtube:JUSTIN BIEBER ft. LUDACRIS -“Baby” (versuri/lyrics/letras):

Selena Gomez & The Scene – A Year Without Rain:


*********************

Pustiul KEENAN CAHILL,NOUA  STEA DE PE YOUTUBE

(by Marin MIHAI)

 

KEENAN CAHILL,in varsta de 15 ani,din Chicago,sufera de o severa boala congenitala,dar nu l-a impiedicat sa ajunga celebru pe youtube,dupa ce si-a postat filmuletele in care face playback,canta si danseaza amuzant,parodiaza vedete ale muzicii.

La inceput, a postat cantecul Teenage Dream, de Katy Perry,bucurandu-se de un succes neasteptat . 

Chelsea Lately vs. Keenan Cahill & 50 Cent Interview & PerformPractic, inregistrarile sale au Inregistrarile au fost accesate de   peste 125 de milioane de vizitatori de pe internet,dintre care 250.000 au devenit abonatii canalului sau de pe youtube.

Mai mult,artisti  renumiti  pe plan international,printre care 50 Cent sau francezul David Guetta , au aterizat in  dormitorul lui KEENAN  pentru  a participa la videoclipurile sale savuroase.

 In filmuletul pe care l-am ales pentru prezentare,pustiul  din Chicago” interpreteaza” cu inspiratie mai multe hituri-“Sexy Chick” feat Akon
“Gettin Over You” David Guetta & Chris Willis feat Fergie & LMFAO
“Memories” featuring Kid Cudi
“I Gotta Feeling” (FMIF Remix Edit) – The Black Eyed Peas
“Who’s That Chick?” featuring Rihanna
“When Love Takes Over” featuring Kelly Rowland.(by Marin MIHAI)

David Guetta Keenan Cahill One Love Megamix

MARIN MIHAI-“HAI,ROMANIA!”-BLOGUL ROMANILOR DE PRETUTINDENI (https://mihaimarin.wordpress.com)

TRIBUTE TO EMINESCU.CRISTIAN PETRU BALAN,GHEORGHE A. STROIA,VIRGINIA POPESCU,MARIN TRASCA,TRAIAN VASILCAU


MARIN MIHAI -Azi,15 ianuarie,sarbatorim ziua nasterii lui MIHAI EMINESCU (1850-1889),cel mai mare  si cel mai iubit poet al romanilor.

“HAI,ROMANIA!”-BLOGUL ROMANILOR DE PRETUTINDENI

aduce un modest omagiu “geniului sublim”, prin slova plina de patriotism si de iubire, a scriitorilor

/CRISTIAN PETRU BALAN (SUA), VIRGINIA POPESCU(Ploiesti),GHEORGHE A. STROIA (Adjud),MARIN TRASCA (Spania) si TRAIAN VASILCAU (Chisinau).

(youtube.161 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu – Parcul Subarini, Sibiu)

  *****************CRISTIAN PETRU BALAN (SUA)

Eminescu
 
 
(odă)
 

Ai apărut din senin ca un meteor orbitor printre licurici
şi printre câteva flăcări curate, fierbinţi
ale geniului etniei noastre,
printre poeţi ce-au scris “o limbă ca un fagure de miere”…
Ai rămas de atunci deasupra tuturor
ca un “fulger lung încremenit”,
luminând cerul furtunos al existenţei valahe.
Ai devenit mai apoi Luceafăr
al suferinţelor neamului nostru peren,
strălucind peste toate literele de aur
şi peste toată istoria plaiurilor daco-romane,
“de la Nistru pân’ la Tisa…”
Şi, iată, ai ajuns
Univers al Poeziei eterne şi vii!
Orice-am cuvânta
şi orice-am scrie,
Orice-am cânta
şi orice-am plânge,
Prin Tine respirăm şi visăm!
Prin Tine plutim şi trăim noi aici,
toţi Românii!
 
 (FOTO:Eminescu sarbatorit la Sibiu-
 
 
Cristian Petru Balan
 
Detractorilor lui Eminescu
 
 
MOTTO:
“Critici voi, cu flori deşerte
Care roade n-aţi adus…”

La voi cobor acuma, jivine literare,
Pigmei, mutanţi genetici şi avortoni schismatici!
Cum de-ndrăzniţi voi, oare, prin scremete vulgare,
Prin zvâcnet de copite şi crize de zănatici,
Să ponegriţi Columna de aur sacrosantă
Care-a topit într-ânsa rostirea românească?
Cum de-aruncaţi noroiul de critică bufantă
Spre Geniul naţiunii, crezând c-o să-l mânjească,
Deşi ştiaţi că Geniul în veci de veci nu piere,
Deşi ştiaţi că ţara vă va privi cu ură?!
Detractori răi, bezmetici, cu limbi muiate-n fiere –
Nu pică Everestul d-orice râgâietură!

Au încercat şi alţii să-i cate pete-n soare,
Să stingă raza-laser a Sfântului Luceafăr,
Dar au sfârşit cu toţii în cloci mirositoare,
Precum şi voi sfârşi-veţi! Sunteţi vreunul teafăr?
Căci Eminescul nostru nu este fitecine,
Nu-i simplă chintesenţă, ci-un Univers de glorii!
Şi nu noi ni-l alesem, ci, simplu, El, pe Sine,
Ţâşni spre-Nalt, prin jertfe, prin aspre purgatorii…

Milenii de milenii se pregătise Terra
Şi Universu-n clocot spre a ni-l naşte nouă!
E-un dar al Providenţei, trimis exact în era
Când toţi aveam nevoie de vocea Lui cea nouă…

Cum Împăratul Soare resoarbe-un nor de aur
Din marea de amar a naţiunii noastre,
La fel fu Zeul-geniu care, ca Meşter faur,
Cu sete-l absorbise din lume şi din astre!
Şi s-a-ntrupat în codrii de-aramă-ai României,
Să-i distileze doine, să-mbrace ţara-n rime,
Să-nveţe dulce-amarul iubirii, pe vecie,
Să-i buciume durerea şi doru-n întregime…
El şi-a iubit poporul; i-a proslăvit istoria,
I-a dat o limbă nouă, i-a lăudat voivozii;
Ne-a pus la rang de cinste; ne-a dus în lume gloria…
Iar jertfa lui măreaţă i-o neagă-acum nerozii,
Casapii poeziei, călăii frumuseţii
Ce spurcă limba dulce cu zoi mirositoare!

O, blestemate javre şi inamici ai vieţii,
Care ieşind din cloace aţi prins a viermui,
Nu vi-i ruşine vouă, cocote bârfitoare,
Să ponegriţi pe Zeul rostirii noastre vii?
Căci El trăi-va veşnic, cât sunt români sub soare,
Pe când voi sunteţi… Ni-meni!
N-aţi fost -
Şi nu veţi fi !

De la Tine-am învăţat
“a turna în formă nouă
limba veche şi-nţeleaptă”,

Noi, moştenitorii de drept
ai “cuvântului ce exprimă adevărul”,
ai filelor de aur şi cristal ce le-ai lăsat în urmă.
Cu ele ne-ai îmbogăţit şi sufletul, şi Ţara,
căci suntem, prin Tine, mai bogaţi
decât toţi miliardarii pământului;
mai mari, mai puternici şi mai nemuritori ca oricând,
numindu-ne de-a pururi, cu mândrie,
nobilii Fii de Luceafăr
de pe Piciorul de plai mioritic,
Numindu-ne de-a pururi cu mândrie
Fiii tăi de lumină,
răspândiţi pe Gura cea Mare de Rai,
întinsă din Carpaţi şi pân’ la Marea cea Mare,
Părinte al nostru întru Nemurire,
M i h a i   E m i n e s c u!

****************VIRGINIA POPESCU

Apă de lumină

Şi am văzut lumină, şi am venit să-ţi cer.
Mi-ai dat să beau, Iubite, din apa cristalină,
Mi-ai dăruit căldură şi viaţă tu mi-ai dat.
Mi-ai dat să beau, Iubite, din apa ne-ncepută,
Când s-a născut lumina ce-a izvorât năvalnic,
Cu strigăt şi cu dor.
Mi-ai dăruit lumină, avânturi şi iubire,
Şi m-ai plimbat de mână-n a raiului grădină.
Mi-ai dat să beau cu sete din sufletu-ţi minuni,
Şi-apoi mi-ai pus pe creştet cereştile-ţi cununi.
Mi-ai dat să-ţi beau din palme a apelor izvor,
Şi am sorbit sărutul aprins din cupa lor.
Mi-ai dat să beau din stele a cerului minuni,
Şi-acum cu raze fruntea, tu veşnic mi-o-ncununi.
Mi-ai dat să gust din vinul din care a băut,
La Cina cea de Taină, cel fără de-nceput.
Şi am băut din cupa cu mistice văpăi,
Cereasca ta licoare.
Şi am sorbit cu sete, cu foc nestins, cu dor,
Ceea ce-n veci nu moare: iubirea arzătoare.
Şi-n lacuri de azur, eu am băut luceferi,
Răsfrânţi în jocul pur al undelor divine.
Din apa cu lumine, eu am băut cu dor.
Mi-ai împlinit dorinţa şi visul meu de zbor.
Mi-ai dat în dar şi-un cântec,
Şi-n nopţile târzii, m-ai învăţat să-l murmur
Pe struna inimii.
Mi-ai pus pe cap cununa de stele şi minuni,
Şi am urcat în slavă pe trepte de lumini.
M-ai ridicat spre glorii în cântec şi în cor,
Spre un etern de pace şi-un vis înălţător.
“Etern să-ţi fie cântul, şi harul şi cuvântul”,
Mi-ai spus.
“Să-ţi porţi prin lume dorul, să suferi, să suspini,
Şi să-i înalţi pe oameni, să fie toţi mai buni!”
Mi-ai dat în dar, Iubite, o cupă cu lumină,
Şi apa tinereţii şi cântul ce suspină.
Mi-ai pus în braţe harfa, mi-ai spus pe ea să-ţi cânt,
Luminile, iubirea şi viaţa pe pământ.
Mi-ai pus pe buze slove de foc şi de alint,
Mi-ai dat în dar Iubirea şi-un dulce legământ.
S-o cânt în veci pe strune şi să-i fac fericiţi,
Pe toţi acei ce-n slavă cu dragoste vibrează,
Cu dor nestins în vis, pe toţi cei ce aspiră,
Să urce-n Paradis.

(http://virginiapopescu.wordpress.com,)

*****************GHEORGHE A. STROIA :

 

RUGA PENTRU EMINESCU

 
Din dorul lor nebun pentru o lume

Pe care nici în gând nu au visat,

S-au coborât din cerurile pline

Toţi îngerii tăi, Doamne, s-au stricat !

S-au îmbrăcat în travesti de gală,

La bară au dansat neîncetat,

S-au ofilit de vin şi spurcăciune,

Sfinţenia la porţi şi-au lepădat.

S-au târâit prin beznă şi întuneric

Şi peste ochi căzutu-le-a o ceaţă:

Strigând la porţile închise iar

Au preacurvit din…dragoste de viaţă !

S-au închinat la ale fiarei zale,

Au lins tâmăia lutului păcat,

S-au prefăcut virtuţile în rană

Şi din lumina Ta ei au plecat.

Adună-i, Doamne-al milelor cereşti

Şi-i internează pe toţi la balamuc !

Tratează suferinţa lor beteagă

Şi timpul lor fă-l iarăşi un uituc!

Lumina candelelor ce se-aprind,

Le-o dăruie acum din nou întreagă,

În horele virtuţii nu s-au prins

Dar  creşte-le virtutea lor beteagă!

Tu, Doamne, iartă-i, nu-i distruge

Căci sunt copii tăi cei nelumeşti

Zidiţi în slava ta, cu multă trudă

Ca vii străjeri – ai cerului caleşti !

Iară pe noi, copii tăi pribegi,

Nu ne uita şi nu ne îngeri,

Ridică-ne-n lumină, din păcat

Şi fă-ne iar ai tăi lumeşti copii!

 

RUGA CATRE POEZIE

-   lui Mihai Eminescu-

Tu, fină întrupare, ce-mi vorbeşti

prin glas de îngeri siderali,

la porţile, ce-n suflet pline,

amestecă…

un dor nebun c-o simfonie!

Tu, întrupare veşnic neînţeleasă,

aş vrea să te-nţeleg un dram măcar,

atât cât să te port în suflet…

şi-n gândul meu – copil profan,

să-ncapi cu-a ta fiinţă fină…

să te privesc prin ochiu-ţi de mărgean!

Tu, întrupare…far pe-al lumii mal,

ce oglindeşte-n gânduri…

cântul adus de valuri înspumate

pe-o aripă de dor viclean !

Tu, fină întrupare, cu-admiratorii

clovni şi saltimbanci,

cum aş putea ca să-ţi pictez:

doar un surâs…

pe chipu-ţi alb şi diafan?

Tu, întrupare fină, să mă ierţi…

căci mintea mea îngustă şi beteagă

nu te-a-nţeles dar te adoră

cum îşi iubeşte sufletul…sărutul.

Tu, întrupare fină, îndrăznesc

să te mai rog acum ceva:

oare-ai putea…

pe buzele-mi uscate, închipuiri de lut,

să-mi dai azi…cel dintâi sărut?

********

GHEORGHE A.STROIA-ADJUD;” Mihai Eminescu – cel mai bun analist politic al ROMANIEI”

 În perioada 1870-1889, marele Eminescu, aplecându-se asupra realităţii politice româneşti a vremii, face observaţii concludente dar şi acide la adresa mecanismelor politice şi interferenţelor acestora cu interesele economice ale României. Astfel, Mihai Eminescu ne surprinde cu declaraţii uimitoare făcute la adresa clasei politice româneşti  a acelor vremuri, dovedindu-se un cunoscător rafinat al acestor realităţi. Cuvintele marelui poet naţional, pe mine m-au stupefiat, conferindu-mi stări de certitudine, legate de faptul că poporul român nu s-a bucurat niciodată de o clasă politică valoroasă, că metehnele oamenilor politici, sunt aceleaşi dintotdeauna. Aceasta dovedeşte că în România, cea mai mare „păstrătoare” şi „continuatoare” a trăsăturilor fundamentale ale politicului, descrise de geniul Eminescu, este însăşi clasa politică actuală. Dacă ar fi să comparăm cuvintele de atunci ale poetului şi multitudinea de atitudini legate de realitatea politică şi economică a României de astăzi, am găsi mai mult decât similitudini, le-am putea pune chiar sub semnul egalităţii. Iată, citez din cuvintele poetul naţional: “De când lumea nu s-a văzut ca un popor să stea politiceşte sus si economiceşte  jos; amândouă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizaţia economică e muma celei politice.”. Vi separ cunoscute aceste realităţi? Oare face această realitate dovada situaţiei actuale a României, când există o prăpastie imensă între: declaraţii/fapte, interesele personale(clientelare)/interes naţional”? Iată ce spune poetul mai departe: „Dacă în timpul când ni se promitea domnia virtuţii, cineva ar fi prezis ceea ce are să se întâmple peste câţiva ani, desigur ar fi fost declarat proroc mincinos.” ( A se citi despre glorioasele bătălii ale clasei politice româneşti, fie la putere, fie în opoziţie, împotriva şpăgilor ordinare şi stârpirea(?) „din faşă” a corupţiei/corupţilor ).

„Să fi zis cineva că cei ce promiteau economii vor spori bugetul cheltuielilor cu 40%; că cei ce combat funcţionarismul vor spori numărul posturilor cu sutele; că cei ce sunt pentru independenţa alegătorilor vor face pe funcţionar să atârne atât de mult de autorităţile supreme încât aceste mii de oameni să voteze conform comandei din Bucureşti;” ( A se citi despre binecunoscuta reformă a statului, începută dar şi finalizată, în care restructurările se fac la bază, reducerile salariale se fac tot la bază, aleşii noştri reuşind printr-un sistem de legi „dedicat”, să-şi păstreze atât funcţiile, cât şi averile sau veniturile, în detrimentul plebei ).

Continuând citatul din marele nostru poet naţional: „Că se vor da 17 milioane pe drumul de fier Cernavodă -Chiustenge (Constanţa n.r.), care nu face nici cinci, si că patru milioane din preţul de cumpărătură se va împărţi între membrii Adunărilor;” – a se număra milioanele de centimetri de autostradă inauguraţi în 2010 de către clasa politică de la putere, care prin politicile publice formulate au atras o multitudine de finanţări europene, pentru dezvoltarea infrastructurii. Cred că oricare alt comentariu ar fi de prisos, drept pentru care îl las pe marele Eminescu să ne descrie(la sânge), folosind cuvintele sale nemuritoare – ce vin peste secole – să ne justifice realitatea politică şi economică a României actuale. Ele sună oarecum profetic, dar vă rog să le priviţi ca pe extensii ale unei realităţi pe care românul o trăieşte dintotdeauna. Ar fi inutil să reamintesc de acea luminiţă de la capătul tunelului, dar constat că nici măcar profeticul Eminescu nu a avut puterea de a o vedea, măcar în visurile profetice ale domniei-sale.

Las citatul să curgă, măcar pentru a ne consola cu gândul că românul de ieri sau românul de azi, a fost pe deplin înţeles doar de geniile acestui popor, care l-au făcut nemuritor: „Că se va constata cum că o seamă de judecători si de administratori în România sunt tovarăşi de câştig ca bandiţii de codru. Daca cineva ar fi prezis toate acestea lumea ar fi râs de dânsul şi totuşi nu numai acestea, ci multe altele s-au întâmplat si se întâmplă zilnic, fără ca opiniunea publică să se mai poată irita măcar. Nu există alt izvor de avuţie decât munca, fie actuală, fie capitalizată, sau sustragerea, furtul. Când vedem milionari făcând avere fără muncă si fără capital nu mai e îndoială că ceea ce au ei a pierdut cineva. Mita e-n stare să pătrunză orişiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele si averea unei generaţii. Oameni care au comis crime grave se plimbă pe strade, ocupă funcţiuni înalte, în loc de a-şi petrece viaţa la puşcărie. Funcţiunile publice sunt, adesea, în mâinile unor oameni stricaţi, loviţi de sentinţe judecătoreşti. Acei ce compun grosul acestei armate de flibusteri politici: sunt bugetofagii, gheşeftarii de toată mâna, care, în schimbul foloaselor lor individuale, dau conducătorilor lor o supunere mai mult decât oarbă. Justiţia, subordonată politicii, a devenit o ficţiune? Spre exemplu: un om e implicat într-o mare afacere pe cât se poate de scandaloasă, care se autodenunţă. Acest om este menţinut în funcţie, dirijază însuşi cercetările făcute contra sa; partidul ţine morţiş a-l reabilita, alegându-l în Senat. Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale care calcă făgăduielile făcute naţiei în ajunul alegerilor si trec, totuşi, drept reprezentanţi ai voinţei legale si sincere a ţării. Cauza acestei organizări stricte e interesul bănesc, nu comunitatea de idei, organizare egală cu aceea a partidei ilustre Mafia si Camorra, care miroase de departe a puşcărie.”

 Vi se par cunoscute toate aceste realităţi? Mie, unul: DA! Şi dumneavoastră? Iertată-mi fie prezentarea unui astfel de material şi asocierea sa cu realitatea politică actuală a României, dar nu am vrut decât să ilustrez capacitatea extraordinară a marelui Eminescu de a înţelege şi de a reda, ceea ce mulţi dintre românii de astăzi, nici măcar nu îndrăznesc să spună. Am dorit să spun că Eminescu este şi va fi mereu unic şi irepetabil, că geniul său creator s-a manifestat plenar în varii domenii, ceea ce-i sporesc şi astăzi aprecierea noastră unanimă. De aici decurge ideea că EL – POETUL, prin arta sa, a contribuit şi va mai contribui peste veacuri la schimbarea din temelii nu numai a poeziei româneşti, ci şi la revigorarea societăţii româneşti , la alinierea acesteia la valorile morale autentice. Nu-mi rămâne decât, ca la viitoarele alegeri, ţinând cont de faptul că în România, până şi morţii votează, să-l desemnăm pe măria sa Eminescu, dacă nu ministru al economiei sau justiţiei, măcar prim-ministru. Şi poate aşa vom putea beneficia şi noi – de ce nu, de un cabinet EMINESCU 1, EMINESCU 2, …EMINESCU N!.

Gheorghe A. Stroia

Adjud – ianuarie 2010

(http://geocosynus.blogspot.com/)

***************MARIN TRASCA (Spania):

Cât timp mai credem în Eminescu, suntem un popor, altfel… doar populaţie!

Sunt stări pe care, după cum zice viaţa, trebuie să le ai pe fiecare la timpul potrivit, să le cuprinzi cu sufletul atât cât sunt ele întinse de-a lungul şi de-a latul crâmpeiului de timp picurat în clepsidră de creator pentru fiecare. Totuşi, există una care vine ori de câte ori apune soarele sara pe deal după ce şi-a umezit ochii în străinătate, apoi picură încet în lacul codrilor albastru, lăsând loc pentru veşnicie Luceafărului. Este o stare care te leagănă ca o barcă printre nuferii albi ai nopţilor iubirii, este, dacă vreţi fiorul primei poezii citite de mama, primul fior al florilor de tei azvârlite în miez de iarnă, a primului suspin neînţeles de ceilalţi, indiferenţa ce ne ţine-n lanţ… şi multe altele.

Ei bine, aşa cum zicea Sorescu, toate trebuiau să poarte un nume, un singur nume, aşa că zeii ni l-au dat pe Eminescu, să ne traducă el intraductibilul. O dată cu el ne-a mai lăsat şi dorul odrăslit într-un fior, răcoarea lumii-ntr-un ulcior şi icoana mamei ca o lună aprinsă la fereastră. A încerca să vorbesc despre Eminescu, fără a avea măcar una din stările de mai sus, este ca şi cum aş intra în biserică fără să-mi iau căciula din cap, deoarece, Eminescu este catedrala spiritului românesc, nu prin înflorituri şi „versuri ce din coadă au să sune”, ci prin simplitatea şi dărnicia cu care s-a împrăştiat în sufletele noastre, făcându-ne înţeleşi şi recunoscuţi de marile culturi universale. Fiecare vers al său a constituit un crâmpei de viaţă. Când înmuiată în dulcele păcat al iubirii, când reflectată în paharul lacrimilor unui popor.

Poate de aceea s-a luat de piept cu stapânirea, în paginile ziarului Timpul, unde devenise foarte incomod mai marilor vremii. Dacă avem răbdarea să ne aruncăm o privire peste activitatea sa ca ziarist, o să avem surpriza să ajungem la concluzia că ziaristul Eminescu nu este cu nimic mai prejos decat poetul. Cea mai însemnată parte a activităţii sale a fost dedicată gazetăriei şi politicii. Din 1876 devine ziarist profesionist – ocupaţia sa principală până la sfarşitul vieţii. Debutează la Curierul de Iaşi apoi, în 1877 este redactor la Timpul, din 1880 redactor şef şi redactor pe politică până în1883. În mod brutal, în iunie 1883, munca sa este întreruptă şi este introdus cu forţa într-un ospiciu. Poliţia, sub comanda Puterii de stat, îl transforma astfel pe Eminescu într-unul dintre primii detinuţi politici ai statului modern român. Oricum, este primul ziarist căruia i se pune căluş în gură în această maniera dură. Metoda va fi perfecţionată sub comunism. Se lansează zvonul nebuniei inexplicabile, se insistă pe activitatea sa poetico-romantică, se inventează povestea unei boli venerice. Este apoi otrăvit lent cu mercur, sub pretextul unui pretins tratament contra sifilisului, este bătut în cap cu frânghia udă, i se fac băi reci în plină iarnă, este umilit şi zdrobit în toate felurile imaginabile. Nu mai are unde să scrie, se resemnează cu situaţia sa de condamnat politic şi îşi asumă destinul – nu fără însă a lupta până în ultima clipă.

Veronica Micle reuşeşte să îl aducă pe Eminescu la Bucureşti, unde urmează o colaborare anonimă la câteva ziare şi reviste, iar apoi, la 13 ianuarie 1889, ultimul text ziaristic al lui M. Eminescu: o polemică ce va zgudui guvernul, rupând o coaliţie destul de fragilă, de altfel, a conservatorilor (care luaseră, în fine, puterea) cu liberalii. Repede se află, însă, că autorul articolului în chestiune este „bietul Eminescu“. Şi tot atât de repede acesta este căutat, găsit şi internat din nou la balamuc, în martie 1889. Astfel, Eminescu este scos complet din circuit, iar opera sa politică pusă la index.

Defăimarea sa nu a încetat nici astăzi, la mai bine de 120 de ani de la uciderea sa. Adevărate campanii continuă şi azi. I se fac rechizitorii şi procese de intenţie şi denigrat de anti-romani.Nu vreau să intru în amănunte, totuşi vreau să trag o linie între felul cum au vrut contemporanii săi să-l scoată din uz, şi modalitatea prin care au reuşit contemporanii mei să realizeze acest lucru. Este inadmisibil ca tu, instituţie culturală naţionala, tu, şef autoproclamat cel mai tare din parcare şi parcarea era goală, să spui că Eminescu este „mortul din debara de care trebuie să ne descotorosim.

Mă infior ce s-ar fi intamplat dacă domnul Patapievici ar fi fost contemporan cu Eminescu şi ar fi avut aceeaşi funcţie.

Suntem deja în al doilea secol fără Eminescu, s-au abătut asupra literaturii noastre atâtea curente, unele au rămas, altele s-au dus, viaţa se trăieşte după alte coordonate iar cuvintelor sale li s-au găsit alte sensuri însă, pentru a dăinui spiritual, trebuie să ancorăm o privire spre steaua care a răsărit la loc luminos, în mijloc de ianuarie, doar pentru noi, s-o avem de sărbători. Numai să ne gândim la ochii lui rotunzi şi mari, cât mirarea unei lumi privind din străinătate spre locurile unde… fiind băiet păduri cutreieram şi mă culcam ades lângă izvor şi o să devenim o ţâră mai doritori de tot ce înseamnă ACASĂ.

În gândurile noastre, indiferent ce vechime avem în străinătate, nu poate lipsi adierea cu miros de pâine caldă, iarbă crudă şi miros de flori de tei în plină iarnă, atâta vreme cât avem un Luceafăr care ne păstrează locul pe bolta culturii universale, suntem un popor, nu doar… populaţie.MARIN TRASCA (www.universulromanesc.net/)

***************TRAIAN VASILCAU-(Chisinau))

PLOCON PENTRU EMINESCU

Ghenar colindă lumea pe coame mari de cai,
Rog liniștea superbă să ne asculte slova :
” –Primește-ne ploconul, de-aici, bade Mihai,
Că cimitirul Bellu departe-i de Moldova”.
—————————————-
Cine vorbi și unde e tipul de neom,
Ce ne-a tot spus taclale și cine le-o socoate,
Că nu e just, că steaua ce are chip de domn
E steaua Eminescu, cea mai fără de moarte?..
—————————————-
Uitați-vă preabine, cînd stele-n noapte pier,
Mari gentilomi de seamă, fără de-a limbii haină,
Luceafărul răsare nu la poruncă-n cer,
Se vede și străluce dacă-l privești în taină.
—————————————-
Cît de săraci în veacul acesta umilit
Ne-am fi trăit destinul zadarnic, pămîntescu,
Fără cuvîntul magic pentru vecii sortit,
Fără lumina care se cheamă Eminescu?!
—————————————
Un tren în noapte pleacă din gara Chișinău
Spre București, spre halta numită România.
Ah, cum îmi vine, Doamne, s-alerg din urmă, zău,
Să nu îmi stea în cale nici straja, nici solia.
—————————————
” Sunt două țări “, vă place să spuneți îndesat,
” E Chișinău un centru și altu-i București!”,
Gîndiți-vă mai bine, lucizi oameni de stat,
E-o țară Eminescu, n-avem doi Eminești!
—————————————-
Noi toți născuți aice, femei, copii, bărbați,
Suntem copiii simpli ai lui Mihai, ca roua.
Cît fi-va Eminescu și dorul de Carpați,
Atît vom fi pe lume și-atît va fi Moldova!
—————————————
Priviți mai bine , demoni, și-ai clipei vechi martiri,
La-acest picior de țară, străbun și sfînt, firescu,
La oamenii ce poartă drept candelă-n priviri
Luceafărul veciei numită Eminescu.
———————————–
Deschideți poarta largă din aste două părți
Să treacă tot poporul, blajin, cu mic și mare,
La Ștefan -Voievodul–stăpîn peste cetăți,
La Eminescu–steaua de grai, nemuritoare.
——————————————-
Stăpîni peste morminte, stăpîni peste statui,
Horind această boltă, și clară, și albastră,
Să-i rezervăm un scaun , măcar de ziua lui,
Să-i rezervăm un scaun, măcar , la masa noastră.
————————————————
Ghenar colindă lumea pe coame mari de cai,
Rog liniștea superbă să ne asculte slova:
“–Primește-ne ploconul, de-aici, bade Mihai,
Că cimitirul Bellu departe-i de Moldova”.

(traianvasilcau.wordpress.com/)

 

**********RECOMANDARI BLOGURI:
DIANORA IOANA -
 
 
 photo
 

 

“TIE ,DOAMNE !

http://tiedoamne.wordpress.com

http://my.opera.com/dianoraioana/blog/

S-a tulburat adancul marii

S-a tulburat adancul marii

Si zorii s-au intunecat,

Pamantul geme sfasiat

Si plange necuprinsul zarii.

Cu ce otrava sagetat,

Un om, pe-o margine de cale,

Ranit, in pietre se pravale

Amarnic, bietul, inselat?

Te uita, Doamne, dupa dansul

Si il ridica dintre spini,

Pe Crucea Ta sa il anini

Si: jertfa – ii primeste plansul.

Si, din al mortii lui pacat,

Ridica-l iara, cu iubirea

Cu care biruit-ai firea

In zorii cand ai inviat.

 

 

MARIN MIHAI-“HAI,ROMANIA”!-BLOGUL ROMANILOR DE PRETUTINDENI (https://mihaimarin.wordpress.com)

ALEXANDRU PETRESCU.”COMUNITATEA ROMANILOR DIN SPANIA cere CANONIZAREA LUI EMINESCU “


 

Presedintele Ligii Scriitorilor Romani, poetul Al. Florin Tene, a trimis o scrisoare Patriarhului Daniel prin care solicita ca poetul Eminescu sa devina Sfantul Eminescu.

Un  demers similar a facut si Comunitatea  Romanilor din Spania , coordonata de jurnalistul Alexandru Petrescu.

Către Prea Fericitul Patriarh al Bisericii Ortodoxe, DANIEL Prea Fericite Patriarh,

Vă scriu în numele Comunitaţii Românilor din Spania, care a hotărât să Vă facem următoarea propunere: Cunoscând faptul că Poetul Naţional, Mihai Eminescu, este cea mai importantă voce poetică din literatura română, că din cele 46 de volume cu aproximativ 14000 de file, aflate la Academia Română, răzbate spiritual naţional-ortodox; – având în vedere că se trage dintr-o famile ortodoxă, căminarul Gheorghe Eminovici, tatăl poetului, provenea dintr-o familie de ţărani români-ortodocşi din nordul Moldovei şi Raluca Eminovici, mama poetului, născută Jurascu era ortodoxă. Familia pe linie paternă cobora din Transilvania de unde emigrase din cauza persecuţiilor religioase; – cunoscând faptul că Mihai Eminescu, între anii 1858-1860, urmează şcoala primară Naţional Hauptschule (Şcoala Primară Ortodoxă Orientală) , din Cernăuţi; – că în poeziile şi articolele de presă, în căutări ştiinţifice şi studii filosofice, Eminescu reaminteşte, mereu, de prima imagine văzută la naşterea sa. Fiind vorba de un Hristos blând şi iubitor, luminat la chip de o lumină de candelă. În scrisul său filigranat are trimiteri biblice, pe care nimeni nu a ştiut să le pătrundă cu adevărat: „ce e cugetarea sacră?/ carte tristă şi închisă/ ce mai mult incifrează/ cel ce vrea a descifra”, iar „Făt Frumos din lacrimă “ este gândit ca o prefigurare a lui Iisus, scris ca o pagină de Scriptură. Folcloristul Tudor Pamfile subliniază că sub aceaşi chemare este scris şi „Luceafărul” („Vas nestricat al Maicii Domnului“). În „Sărmanul Dionis” descoperim căutarea înfrigurată a lui Dumnezeu şi al Mântuirii, prin sacrificiu şi iubire, nicidecum ce spunea George Călinescu că este vorba de „elucubraţii romantice” ce duc la reîncarnare; – Mihai Eminescu a scris multe poezii cu temă religioasă, cum ar fi: „Să vie păstorii”, „Rugăciune”, „Rugăciune 1”, „Rugăciune 2”, „Rugăciune 3”, „Maica Domnului”, „Rugăciune”(Opere, vol V). Având în vedere că Mihai Eminescu a introdus în literatură noastră limba literară, care şi-a găsit sălaş şi în Biserica Ortodoxă Română, că în întreaga operă a poetului descoperim fibra morală şi religioasă a neamului nostru, că viaţa întreagă şi-a conscrat-o Adevărului şi Dreptăţii, că Poetul Naţional a devenit simbolul spiritualităţii româneşti în sânul căreia se află ca stâlp al românismului Biserica Ortodoxă Română, propunem: Canonizarea poetului Mihai Eminescu ca SFÂNT în Calendarul Ortodox Român. Sperăm că propunerea noastră prin Prea Fericirea Voastră, Daniel, va găsi ecoul cuvenit la Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, pentru a aşeza pe Mihai Eminescu la locul cuvenit în calendarul Sfiinţilor Ortodocşi Români.”

ALEXANDRU PETRESCU- Coordonatorul Comunitatii Romanilor din Spania

MIHAI EMINESCU -“Glossa”(in limba spaniola):

 MARIN MIHAI-“HAI, ROMANIA!”-BLOGUL ROMANILOR DE PRETUTINDENI (https://mihaimarin.wordpress.com)