Festivalul-Concurs naţional de creaţie literară „BOGDANIA”, Ediţia a IV-a, iunie, 2015 //A apărut numărul 9-10 (martie-aprilie) al revistei de creaţie literară şi cultură BOGDANIA (Focşani)//YOUTUBE.Versuri de MARIUS TUCA ,recitate de LIGIA GABRIELA JANIK (Germania)


Festivalul-Concurs naţional de creaţie literară „BOGDANIA”, Ediţia a IV-a, iunie, 2015 //A apărut numărul 9-10 (martie-aprilie) al revistei de creaţie literară şi cultură BOGDANIA (Focşani)

festival-bogdania-1-2013

Festivalul-Concurs naţional de creaţie literară „BOGDANIA”, Ediţia a IV-a, iunie, 2015

Invitaţie şi criterii de participare

Organizator – Asociaţia Cultural-umanitară ”BOGDANIA” cu sediul în Focşani, Str. Contemporanul nr. 28, cod 620065, judeţul Vrancea

Scopuri:
* stimularea interesului pentru literatura română contemporană şi a respectului pentru valorile moştenite.
* dezvoltarea spiritului competitiv, al dorinţei de afirmare al tinerilor şi pentru ieşirea din anonimat al celor care creează şi care au talent deosebit.
* promovarea în revistele de cultură şi în Antologii literare a câştigătorilor şi creaţiilor valoroase din fiecare secţiune literară.

SANY2392

Participanţi – Autori care nu au volume tipărite şi care nu au depăşit vârsta de 35 de ani.
Secţiunile concursului: poezie, proză scurtă şi eseu.
Textele trebuie dactilografiate în Word, Times New Roman 12 pct, spaţiere un rând, cu diacritice şi să nu depăşească 10 pagini A4 pentru fiecare gen literar, într-un singur document în format .doc sau .docx la adresa de e-mail:
ionelmarin55@gmail.com

Aripi-spre-zborTrimiterea textelor (creaţiilor): 01 martie – 15 mai 2015, la adresele:

a)-E-mail: ionelmarin55@gmail.com, cu menţiunea ”Pentru concurs”.
b)-Poştă: Asociaţia Cultural-Umanitară ”BOGDANIA”, FOCŞANI, Str. Contemporanul nr. 28, Cod 620065, judeţul Vrancea, cu menţiunea „Pentru concurs” în câte 2 exemplare.
Textele vor purta un motto, care se va regăsi şi pe un plic închis, cuprinzând date despre autor (nume, prenume, data naşterii, profesia, adresa, telefonul, precum şi o scurtă prezentare a activităţii literare).
Textele trimise după data de 15.05.2015 (data poştei) nu vor fi luate în considerare, de asemenea cele care nu sunt dactilografiate corespunzător (fără diacritice).

Selectarea textelor se va face de către un juriu format din 3-5 scriitori, critici literari, consacraţi, pentru fiecare secţiune de concurs. Se va întocmi o fişă de participare pentru fiecare concurent.
În urma evaluării fiecărei creaţii se va stabili în mod corect şi obiectiv, pe bază de note, concurenţii câştigători pe secţiuni.
Câştigătorii vor fi anunţaţi în data de 30 mai 2015, prin intermediul site-lui:
http://www.revistabogdania.ro şi personal pe fiecare premiant.
Se vor acorda câte trei Premii pentru fiecare secţiune şi în funcție de calitatea textelor și diplome speciale.
Persoanei care va întruni cel mai mare punctaj, indiferent de secţiunea la care a participat i se va acorda Marele premiu (“TROFEUL „BOGDANIA”).

Festivalului-Concurs naţional de creaţie literară „Bogdania” se va încheia cu Festivitatea de premiere şi spectacolul de gală ce va fi în data de 16 iunie 2015, în locaţia ce va fi făcută public şi cunoscută dvs. cu cel puţin 10 zile înainte, prin telefon ori e-mail, pentru a fi prezenţi la decernarea premiilor.

Întrucât nu dispunem de mijloace financiare, costurile de transport vor fi suportate de către fiecare participant. Dacă vom avea şi sponsori vom oferi şi premii în bani.
Pentru concurenţii lipsă, Premiile vor fi trimise la adresa de e-mail menționată de către concurent ( în cv), în termen de 20 de zile de la Festivitatea de premiere.

Relaţii suplimentare:
e-mail:ionelmarin55@gmail.com; 0752862369; 0728217492
Director Festival, Ionel MARIN

***(Fotografiile cu membrii juriului si laureatii sunt de la editiile precedente ale Festivalului  BOGDANIA)

––––-CUM A FOST LA FESTIVALUL ´´BOGDANIA´´ 2014

(

Festivalul ”Bogdania” și-a premiat câștigătorii

buruiana c.Sâmbătă, 14 iunie 2014, Galeriile de Artă Focșani au găzduit cea de-a treia ediție a Festivalului Concurs Naţional de Creaţie Literară „BOGDANIA”, festival organizat de Asociaţia Cultural-Umanitară ”BOGDANIA”, președinte Ing. Ionel Marin, în parteneriat cu Centrul Cultural Vrancea, director Prof. Dr. Liviu Nedelcu.

Ca de fiecare dată, evenimentul s-a bucurat de prezența unor scriitori de seamă din Vrancea, din țară, dar şi din străinătate. Amintesc aici pe Acad. Prof. Cristian Petru Bălan, venit special de la Cicago, poetul Constantin Dușcă, poetul Anton Soare, poeta Rodica Soreanu, poetul și editorul Constantin Marafet, inginerul Sandu Cotea, poetul Victor Rotaru, poetul Gheorghe Suchoverschi, profesor Mircea Paraschiv, scriitorul Gheorghe Stroia, Dr. Adrian Popescu din jud. Suceava și mulți alții.

Moderatorul evenimentului a fost poetul Ionel Marin, preşedintele asociaţiei ,, Bogdania’’, fondatorul şi organizatorul acestui festival.

Bine ați venit! Ca în fiecare an, Asociația Umanitară Bogdania organizează acest festival adresat tinerilor până în 35 de ani. Anul acesta am avut concurenți de la 17 la 34 de ani, adică elevi, studenți și câțiva absolvenți de facultate. Tineri foarte valoroși pentru literatura română. A prezentat juriul şi a citit mesajul prof. univ. Nicolae Vasile, preşedintele juriului, din Bucureşti, invitat de onoare la un Simpozion al oamenilor de ştiinţă. Permiteți-mi ca în continuare să dau cuvântul invitaților și o să încep cu prof. Acad. Cristian Petru Bălan” a precizat poetul Ionel Marin în deschiderea cuvântului său.

309772_129532930480419_1563006602_nAcademicianul Cristian Petru Bălan și-a început cuvântarea prin a-l felicita pe președintele asociației Bogdania pentru strădania de a organiza în fiecare an acest festival, apoi a dat citire câtorva pasaje din ultima sa apariție editorială, ”Bagabont pe mapamond”, carte ce cuprinde impresii din călătoria domniei sale în Noua Zeelandă.

A urmat un moment poetic. Comandor de aviație în rezervă, Victor Rotaru, poet și epigramist din Buzău, membru al juriului, a reciat ”Rugă către tineri” și ”Condeie moldave”.

 

Mulțumesc pentru ocazia pe care mi-ați oferit-o de a mă afla astăzi aici lângă prieteni vechi și, cred eu, lângă viitori prieteni. Mă bucur că existați! Dați-mi voie să vă sărut pe suflet! Sper să ne vedem și la anul la ediția a IV-a a acestui festival. Este foarte important ca un oraș să aibă un festival, chiar două sau trei. Niciodată nu sunt de ajuns deoarece consider că în aceste vremuri doar printr-un act de cultură putem rezista. Îl felicit pe domnul Ionel Marin pentru că ” Viaţa asta-i bun pierdut/ Când n-o trăieşti cum ai fi vrut!/… Mulțumesc! ” a încheiat în ropote de aplauze poetul și editorul Constantin Marafet.

George Stroia, poet și editor al editurii Armonii Culturale din Adjud : ”Mă bucur să mă aflu astăzi aici printre nume valoroase, printre oameni valoroși, dornici să promoveze actul de cultură, pentru că haideți să nu folosim cu sens peiorativ ”românul s-a născut poet” pentru că, da, în sufletul românului există întotdeauna poezie, în viața românului există poezie. Îi mulțumesc și îl felicit pe domnul Ionel Marin care m-a sprijinit și încurajat de fiecare dată, la fiecare poezie pe care am scris-o și văd că același lucru îl face și astăzi cu acești tineri pe care îi încurajează să îmbrățișeze arta scrisului, acțiune pe care tinerii noștri, cu atâta tehnologie, o fac tot mai rar. Să-i încurajăm să aducă în viața noastră și a lor frumosul”.

După care a dăruit academicianului Cristian Petru Bălan o carte care se află în curs de omologare la Cartea Recordurilor, este vorba despre prima adaptare completă în versuri a Vechiului Testament. Autorului, Ioan Ciorca din Cluj, i-au trebuit 23 de ani pentru a definitiva această lucrare. Cartea a văzut lumina tiparului de curând la Editura Armonii Culturale din Adjud și trebuie precizat că a fost editată în tiraj limitat, ediție princeps.

premiul 1A urmat momentul mult așteptat, decernarea premiilor. Au fost acordate premii la secțiunile poezie, proză și eseu și marele premiu, trofeul ”Bogdania”. Așadar: la secțiunea proză, menţiune a luat eleva Rapcea Irina din republica Moldova; locul III de Bărbulescu Vasile Daniel din Baia Mare, locul II Prof. Rusu Georgeta din Bacău și locul I Hotca Marian, student din București.

La Secțiunea proză: locul III a revenit elevului Luceac David din Rădăuți, locul II Bobe Andreea Violeta din Galați și locul I Acatrinei Cătălin, student la teologie.

La secțiunea eseu s-a acordat un singur premiu II profesorului Rusu Georgeta din Bacău.

Marele premiu, Trofeul Bogdania a fost câștigat de eleva Buruiană Carmen Alexandra din Botoșani care a obținut nota 10 de la toți membrii juriului.

Deși aparent firavă, Alexandra s-a dovedit o fire puternică și nu a lăsat emoția să o doboare. A mulțumit juriului și părinților pentru susținere precizând că pentru ea acest premiu înseamnă ”ascensiunea mea în lumea versurilor”. A recitat apoi una dintre creațiile sale și anume ”Tragedia unui artist”. Privind spre stânga îl văd pe tatăl Alexandrei cum încerca să-și ascundă lacrimile de bucurie .

Nu au lipsit diplomele de excelență și de onoare. Au primit diplome de excelență Prof. Univ. Nicolae Vasile, preşedintele juriului, poetul IIarion Boca, poetul Victor Rotaru, Prof. Dr. Liviu Nedelcu, criticul literar Lucian Gruia, Eugenia Enescu, editorul Constantin Marafet, poetul Ion Croitoru, Prof. dr. Teodora Fîntînaru, Prof. Tatiana Valea, poet Adrian Nicolae Popescu și diploma de onoare pentru promovarea imaginii Romaniei în lume a fost înmânată academicianului Cristian Petru Bălan.

În încheierea manifestării publicul prezent a fost delectat cu un moment de muzică clasică prin interpretarea la pian a două piese de către Lucian Vadian și un moment folk susținut de Ovidiu Cătălin Vâlcan, membru al Asociației Bogdania. (Ana Maria Bentea)

–––––––––––––––––––––––––––––––

 A apărut numărul 9-10 (martie-aprilie) al revistei de creaţie literară şi cultură BOGDANIA (Focşani)

Bogdania 2015 apr

Un nou număr al revistei de creaţie literară şi culturală BOGDANIA, fondată şi coordonată de poetul focşănean Ionel Marin, este un eveniment în/pentru sine. Creatori de frumos din mai multe colţuri ale lumii şi-au unit forţele într-un efort creator de excepţie, pentru a da contur unei reviste frumoase, interesante, mai atractive cu fiecare număr. Numărul din martie-aprilie are o interesantă secţiune TRADIŢII, dedicată sărbătorilor de primăvară şi, implicit, celor Pascale –  Învierii Domnului. Autori mai mult sau mai puţin tineri, unii aflaţi la debut, alţii consacraţi deja, aflaţi pe un palier al vârstelor armonios unite, constituie nota distinctă, de inedit, a revistei BOGDANIA. În finalul revistei, invitaţia adresată tinerilor creatori, de participare la Festivalul de creaţie literară BOGDANIA, din iunie anul curent, reconfirmă implicarea şi dăruirea poetului Ionel Marin în descoperirea, promovarea şi afirmarea valorilor din rândul tinerei generaţii, pe tărâmul deloc facil al artei scrise. Urăm mult succes tuturor, felicităm colectivul redacţional pentru harnica trudă, şi le transmitem urările noastre de bine şi prosperitate, sărbători fericite, cu pace şi linişte sufletească!

Spicuim, din CUPRINSEditorial: Ionel Marin – Despre patrie, credinţă şi cultură,  Nichaela Al. Orescu: Pelasgii, Ştefan Mureşanu: Antiunionismul şi sensul românismului în cultura lui Gh. Asachi, Anghel Hoţu: E. Cioran şi cele “12 scrisori de pe culmile disperării”, G. Petrovai: Karl Jaspers – omul de ştiinţă convertit în filozof, Restituiri: Poetul Ion Pena, Medalion liric: Poetul Nicolae Vasile, Maxime, aforisme: Cristian P. Bălan, R. Borcea: Colectivizarea sufletelor sau Memoria pământului confiscat, Tradiţii: Ionel Marin, Ov. Ţuţuianu şi Andreia Botiş, Aniversări: Rev. Pro Saeculum 100, Poezii: C. P. Bălan, Marin Mihai, Geo Călugăru, Gr. Vieru, Vasile Tărâţeanu, Dumitru Buhai, Valentina Enciu, Mariana Niculescu, Dionisie Duma, I. Marin, M. Nedea, Mariana Popa, G. Călin, Ion Horea, Andrei Zanca, Tatiana Munteanu, V-le Groza, Andrei Pogany, Stan M. Andrei, Stela Cerneanu, P. Ferghete, C. Toma, V. Burde, Adrian N. Popescu, M. Paraschiv, Ed. Zalle, Danciu Catrina, Poezii pentru copii: Elena Ion, Olimpia Sava, Români celebri: Prof. univ. dr. Florentin Smarandache, Dumitru Dănăilă: Umbra în uniformă, Poveşti pentru copii: Tudosia Lazăr, Tineri creatori: Elena Andreea Ion, David Luceac, Recenzii, cronici literare: E. Evu, Mihai Antonescu, G. Călugăru, L. Gruia, Năstase Marin, L. Ciupercă, C. Suruianu, C-tin Oancă: Jurnal ireal (1), Note de călătorie, V-le Groza: În vizită la Marea Moartă, Interviu, Cristina Mihai: “Intraductibilul dor de la capătul pământului”, Katia NANU, eseul: Arta dedulcitului la români, A. Pioară: “Pastila”, piesă de teatru, Traduceri: Luca Cipolla (Italia), Evenimente culturale, Semnal editorial.

 Sursa: Revista Armonii Culturale

Vezi numar curent ,aici : http://revistabogdania.ro/

––––––––––––––––––––––––––––––––-

 

REVISTA
BOGDANIA
revista bogdania
Revistă de creaţie şi
cultură fondată şi editată
de Asociaţia Cultural-Umanitară Bogdania dinFocşani,dinmartie2013.
Începând cu anul acesta, 2015, nu va mai fi editată trimestrial, ci odată la două luni.
REDACŢIA
 gala-premiilor-2013
Redactor şef:
Ionel MARIN
Editori seniori:
Nicolae Vasile; Lucian Gruia
Redactori:
Katia Nanu,Michaela Al. Orescu,Ilarion Boca, Năstase Marin, Nicolae Octavian
Lupu, Victor Rotaru, Ion Ionescu Bucovu.
Redactori diaspora:
Dumitru Buhai (SUA);
Mihai Marin (Spania)
Secretar de redacţie:
Bogdan Florea
Membri de onoare:
-Acad. VALERIU D.
COTEA, membru titular al Academiei Române;Prof. CRISTIAN PETRU BĂLAN (SUA),membru titular USR
şi al AcademieiRomâno-Americane de Ştiinţe şi Arte,Inventator IUSTIN-CAPRĂ (decedat la inceputul anului 2015)
Adresa redacţiei:
Focşani, Str.Contemporanul nr.28, cod 60065,judeţul Vrancea.Telefon mobil: 0752862369.
Materialele se trimit cu diacritice pe adresa de e-mail:
ionelmarin55@gmail.com
REVISTA BOGDANIA o puteţi citi şi pe site-ul http://www.revistabogdania.ro
În numele libertăţii de exprimare, autorii
răspund în mod direct de conţinutul materialelor
publicate sub semnătură proprie. Textele nu se înapoiază.

*********************** ***********

Versuri de MARIUS TUCA ,recitate de LIGIA GABRIELA JANIK (Germania)

gabriela janik -germaniaCRISTIAN PETRU BALAN lucrând la statuia pilotului american erou, Lt. Edward H. Butch O”Hare, destinată Muzeului O”Hare´´O voce romantică şi blândă care vine ca un ecou sau ca un răspuns ce ar dori să egaleze minunata promisiune de dragoste a autorului.´´-Cristian Petru Balan (SUA)

–––––––––

… Şi sufletul meu aleargă spre Tine.
Odihnă, iertare şi pace doresc.
O, Doamne, Cuvântul Tău Sfânt, zideşte-L în mine,
Să pot înspre ceruri curat să privesc !

Ligia-Gabriela Janik

Un prieten adevărat este acel care merge prin furtună alături de tine. El nu te va lăsa niciodată să îngenunchezi, dar nici să te înalţi mai presus decăt trebuie.Ligia-Gabriela Janik

**************AFISE EVENIMENTE DIASPORA

http://www.holyresurrectionparish.org

CONFERINTA

De la Mihai Eminescu la Lucian Blaga si Radu Stanca

Conferinta dr. Ana Sirghie

 ***

PICNIC ROMANESC

https://i2.wp.com/www.holyresurrectionparish.org/images/stories/Resurse/15_picnic_hram.jpg

VARA E LA MARE CONCURENTA CU CRACIUNUL,NI-L VA ADUCE PE STEFAN HRUSCA DIN CANADA.INDRAGITUL ARTIST VINE IN ROMANIA SA ISI LANSEZE ALBUMUL ´´CANTECE DE-ACASA´´ SI VA CONCERTA LA BUCURESTI


stefan hrusca -lansare album cantece de-acasa-8 iunie -teatrul national bucuresti -concert

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cu ocazia lansarii noului album, STEFAN HRUSCA (stabilit in Canada ) vine in Romania in aceasta vara si va sustine un concert la Sala Mare a Teatrului National Bucuresti, pe 8 Iunie 2015 , spectacolul fiind  organizat de Project Events,cel care ne-a transmis acest comunicat de presa.

Celebrul cantautor a pregatit pentru fanii sai un nou album, cu melodii de inspiratie folclorica, din zona Maramuresului, a Bihorului, a Muresului, etc. Acesta se va numi „Cantece de-acasa” si va fi lansat in luna mai a acestui an, in luna imediat urmatoare artistul pregatind pentru fanii din Bucuresti  un concert ce va contine piese de pe noul album, dar si cantece mai vechi, hituri deja consacrate ale indragitului artist.

„Am simtit nevoia sa inregistrez acest disc de ceva timp; e un proiect de suflet care sper sa ajunga la inimile dumneavoastra, celor care m-au ascultat cu drag de 33 de ani incoace. Sunt cantece vechi, inegalabile, cu care am crescut sau pe care le-am descoperit si indragit in multele mele calatorii si de care m-am simtit aproape. O apropiere pioasa si mereu fascinata de esenta acestui neam al nostru, cu durerea si intelepciunea sa fara sfarsit, dar si cu acel har nebanuit al sau de a rosti in aceeasi masura gandurile si adevarurile fiecaruia dintre noi. Daca le stiti, cantati-le! Daca nu, ascultati-le! Vi le daruiesc intru pretuire si atenta pastrare…” a declarat Stefan Hrusca.

Project Events ne-a mai anuntat si despre preturile biletelor :

– 120 lei (Categoria VIP)

– 100 lei (Categoria 1)

– 80 lei (Categoria 2)

Acestea  se gasesc in reteaua BILETOO, la Teatrul National Bucuresti, in Librariile Librarium si Eminescu, la magazinele Flanco, Muzica, Palatul National al Copiilor si magazinul BiletFan – Statia de metrou Unirii 1. Lista magazinelor din alte orase ale tarii se gaseste aici. Cei ce doresc sa comande biletele online o pot face de pe: http://www.BILETOO.ro, http://www.BILET.ro, http://www.BLT.ro, http://www.BILETE.ro, http://www.EVENTIM.ro sau http://www.MYTICKET.ro.

by MARIN MIHAI

********************************************************HAI,ROMANIA!**************

scriitoru cristian petru balan (SUA) si folkistul stefan hrusca (canada)

 EXCLUSIVITATE pentru Revista HAI,ROMANIA .In foto :

-CHICAGO.Scriitorul si artistul plastic CRISTIAN PETRU BALAN din SUA, prietenul revistei noastre,impreuna  cu trubadurul STEFAN HRUSCA,stabilit in Canada


FUGA DIN RAI (DOAMNE ,TINERI MAI ERAM )-Versuri : GEORGE TARNEA/Muzica : STEFAN HRUSCA

 George Tarnea -Fuga din rai

 ………………………………………………………
Doamne, tineri mai eram
Cand fugeam din Rai pe geam
Sa ne-ascundem amandoi
Intr-o mare de trifoi
Doamne, tineri mai eram
Si uitam pe unde-o fi
Drumul catre alta zi
Doamne, tineri mai eram

R: Cum sa poti uita vreodata
Si sa stergi din amintiri
Varsta cea nevinovata
Cu nebunele iubiri
Te-nsoteste viata toata
Ca lumina din priviri
Varsta cea nevinovata
Cu nebunele iubiri

Doamne, tineri mai eram
Cand fugeam din Rai pe geam
Sa furam cirese-n san
Dintr-un colt de iad pagan
Doamne, tineri mai eram
Si muscand din carnea lor
Ne imbolnaveam de dor
Doamne, tineri mai eram

Doamne, tineri mai eram
Cand fugeam din Rai pe geam
Numai sa putem avea
Parte de-o pedeapsa grea
Doamne, tineri mai eram
Si-adormeam prea des plangand
Cu iubirea noastra-n gand
Doamne, tineri mai eram

Doamne, tineri mai eram
Cand fugeam din Rai pe geam
Sa-nvatam si noi povesti
Cu pacate ingeresti
Doamne, tineri mai eram
Si ne troieneau prin vis
Flori din marul interzis
Doamne, tineri mai eram (x3)


Versuri: George Tarnea
 
***********************************
https://i2.wp.com/jmevents.ro/uploads/produse/EUROPAfest_955x430_eng_thumb.jpg
A APARUT Revista Dacia Eternă nr. 3/2015

RED.SEF IOANA PAUNESCU NE-A ANUNTAT CA A APARUT NR.3/2015 AL REVISTEI DACIA ETERNA :

Revista Dacia Eternă nr. 3/2015

SUMAR

CRISTIAN PETRU BALAN (SUA) : PLUGUŞORUL FACEBOOKULUI //ENIGMA :Return to Innocence


13726-cb1

CRISTIAN PETRU BALAN  (SUA) :

PLUGUŞORUL FACEBOOKULUIrevista hai romania-marin mihai-spania-mihaimarin.wordpress.com-blog
PLUGUŞORUL FACEBOOKULUI
Aho, aho, copii şi fraţi,
Toţi din ţară sau plecaţi,
Bateriile-ncărcaţi,
Căci postez un pluguşor
De pe-un biet calculator
Ce se screme pân’ porneşte
Şi-apoi iute se opreşte,
Dar mi-l iau la scărmănat:
Cu doi pumni l-am aranjat…
Şi-apoi verde, foi de nuc,
Intră chiar şi pe Facebook,
Încât ară fără boi
Un ogor de vorbe noi
Dedicate către voi,
Cei ce-aşteaptă like-uri, click-uri
Pe valori şi pe nimicuri…
Asta-i moda, măi flăcăi,
Hai să dăm cu toţii !… Hăăi !
De spui cum trăieşti în pace,
Doar la vreo doi-trei le place;
De postezi vreo tipă goală,
Bagi tot internetu-n boală:
Vin ca muştele grămadă
Să dea like-uri – stau la coadă,
Încât doar într-un minut
Peste suta s-a făcut!
Pe Facebook e fiecare:
Mama mare, tata mare !
Chiar şi cei de grădiniţă
Văd Facebook de pe oliţă…
Mulţi de la birou textează
Pe Facebook chiar când „lucrează”,
Iar la bani mărunţi de-i iei,
Slujba – vai de mama ei !
Toţi elevii de bon ton
Au Facebook pe telefon
Şi-şi filmează-n jur confraţii,
Făcând schimb de informaţii.
Vai de proafa lor cea veche
De se scarpină-n ureche
Sau de bietul diriginte,
Dacă se scobeşte-n dinte
Că-s filmaţi „a la discreta”:
Mâine-i văd toată planeta !
Aşa trece iute anul
Iar la teste… dau cu banul…
Asta-i viaţa, măi flăcăi,
Hai, daţi like cu toţii ! Hăăi !
De când netul s-a ivit,
Ce mai mergi la spovedit?
Căci ne spunem pe-ndelete
Fel de feluri de secrete
Şi din poze afli toate:
Rude căţeluşi, nepoate;
Ce preferă fiecare:
Ce are şi ce nu are…
Tu vorbeşti cu vărul, vara,
Dar te află toată ţara,
Ce-ai băut şi ce-ai mâncat,
Cum te culci, cum te-ai sculat
Şi-n ce parte te mai doare,
Cum te place fiecare…
SRI-ul se cruceşte,
FBI îţi mulţumeşte,
Că le-ai dat tot mură-n gură
Şi-i scuteşti de-alergătură !
Zilnic te întrebi penibil
Cum de o fi fost posibil
Să trăieşti fără de spor
Neavând calculator?
Iată că acum îl ai
Şi-ţi mănâncă timpul, vai !
(Nici nu mai spun de parai…).
Dimineaţa, vrei-nu vrei,
De la capăt iar o iei…
Cum scăpăm de asta, băi ?!
Las’ că-i bine!… Mânaţi, hăăi !!…
Ce-o mai fi om mai vedea;
Dar priveşte-aicea, na !
Uite tipul ăsta bine,
Cere să-l adopţi la tine.
N-ai motive să-l refuzi,
Nici vreo vină să-l acuzi!
Azi văzui o poză selfie
De la-o domnişoară Delfy…
Dar de alta ce mai zici?
Că-i frumoasă rău de pici!
Fiindcă-i divă de selecţie,
Hai cu dânsa la colecţie !
Când te bucuri de minune,
Vine altul şi îţi spune:
Pe-ăştia îi cunosc, măi frate,
Că au pozele trucate;
Nu mai sunt aşa acum
Şi de-abia mai merg pe drum…
De crezi tot ce-i pe Facebook,
Ai s-ajungi la balamuc !
Eu nu zic că-i chiar aşa,
Şi de-aceea-aş mai ura,
Înainte să mă duc,
Nu plecaţi de pe Facebook!
Cum-necum, jos pălăria!
El cultivă armonia,
Dragostea şi prietenia,
Căci Facebookul poate face
Pe tot globul multă pace:
Oamenii să se iubească,
De război să se ferească,
Să-şi arate fiecare
Ce valori în suflet are.
Să ne prindem toţi de mână
Peste Patria română,
Să intrăm în hora mare
Cu-alte sute de popoare,
An de an să fie bine
Şi la mine şi la tine,
Şi în Anul Nou ce vine !
Hai, ieşiţi din CHART-uri, hăi !
Şi sunaţi din zurgălăi
Sau zvârliţi în toţi cu bani…
LA ANUL ŞI LA MULŢI ANI !
 Sculptorul roman CRISTIAN PETRU BALAN din SUA,autorul bustului aviatorului irlandez-american Edward Henry „Butch” O’Hare-facut cadou Muzeului Aeroportului Edward Henry „Butch” O’Hare´´ din CHICAGO
CRISTIAN PETRU BALAN
( Chicago, USA, 30 ianuarie 2014 )
––––––––HAI,ROMANIA!
 In foto :Scriitorul si artistul plastic romano-american CRISTIAN PETRU BALAN din SUA,autorul bustului aviatorului irlandez-american Edward Henry „Butch” O’Hare´´,facut cadou Muzeului Aeroportului Edward Henry „Butch” O’Hare´´ din CHICAGO
*******************
revista hai romania-marin mihai-spania-mihaimarin.wordpress.com-blog

Enigma – Return to Innocence (Official Video)

EDITURA ´´ARMONII CULTURALE´´ – NOI APARIȚII EDITORIALE – DECEMBRIE 2014// JUSTIN BIEBER and MARIAH CAREY – All I Want For Christmas Is You


https://scontent-b-mad.xx.fbcdn.net/hphotos-xfa1/v/t1.0-9/154973_234588223341785_1020288545_n.jpg?oh=6cad10567c7d658d8fc9ca551ac7b516&oe=551136F4

revista hai romania-marin mihai-spania-mihaimarin.wordpress.com-blogmacaulay culkin-merry christmas-la multi ani-craciu fericit-feliz navidad

 

 

 

 

 

publicitate………………….

Daca doriti sa publicati  carti sau alte lucrari la  https://mihaimarin.files.wordpress.com/2013/05/promo-blog-hai-romania.gif?w=620

EDITURA ARMONII CULTURALE,

va sugeram sa va adresati scriitorului si criticului
GHEORGHE A.STROIA .
e-mail: geocosynus@gmail.com

Editura ARMONII CULTURALE, Str. Siret, bloc 28, ap. 30, Adjud, jud. Vrancea, fix: 0374-064.594, mobil: 0741-078.627


COLECȚIA LIRIK

***1. MARIA RELLY NICULESCU (București) – CĂRTICICĂ PENTRU TONI (versuri, B5, 96 pagini, color)

Fire blândă, iubitoare, mamă și bunică model, Maria Niculescu publică o carte dedicată în întregime nepoțelului său TONI. Pline de pilde și învățăminte, explicând pe înțelesul tuturor tainele limbii NONIENE, poeziile colorează zilele părinților cu rugile frumos așternute către Dumnezeu de îngerii din viața lor (Cristina, Ilenuța, Gabriel, Alexandra, Măriuca…), motiv cert pentru autoare de a preamări prin vers pe Mântuitorul Hristos, de a proslăvi Nașterea sau Învierea Sa sfântă, și de a oferi o carte, tuturor celor care mai păstrează în suflet fărâme ale vârstei inocenței. O lectură plăcută, care va putea aduce zâmbete pe buze, iar în suflet lumina cunoașterii prin puritatea specifică unui copil. Abordarea interesantă, redarea fidelă a comportamentului specific acestei vârste, iată câteva dintre atuurile cărții autoarei bucureștene. Vă invităm să lecturați cu plăcere această carte, în care veți regăsi experiențe minunate în lumea Copilăriei! (Gheorghe A. Stroia)

***2 GHEORGHE A. STROIA – (C)RUG (versuri, A5, 116 pagini, ilustrații și copertă CONSTANȚA ABĂLAȘEI DONOSĂ, Brăila)

Putem spune că şi prin acest volum, poetul Gheorghe A. Stroia ne convinge că are darul de a crea poezii, pe care le scaldă într-o caldă lumină şi într-o undă de vibraţie născută din metafora rară care trezeşte în noi emoţia, trăirea în frumos şi armonie, ne înnobilează. Pentru că poetul se destăinuie cu o mare nobleţe, se adresează suav şi cu candoare sufletului nostru, poeziile sale devin o adevărată oază de linişte, o mare binefacere pentru cei însetaţi de frumos, de calm, de acele valori date omului din vremurile dintâi. Poezia sa are o muzicalitate liniştitoare, e de o aleasă bonomie, scrisă într-un grai domol, liniştitor. E o raritate ca în această epocă a vitezei, care ne dă senzaţia de vârtej, să întâlneşti un poet care se aşează pe marginea clipei pentru a adăsta să fie vizitat de imagini poetice rare, pline de farmec şi emoţie, pentru a le prinde în vârful condeiului.

Craciun fericit!

Frumuseţea poeziei lui Gheorghe A. Stroia, prin spiritul său solar, ne reconstruieşte fiinţa interioară, ne re-împrospătează sentimentele nobile. Valoarea volumului creşte şi prin inspirata alegere a unui fundal cu linii ca de fum pe fiecare pagină, un fum, poate ca cel al cădelniţei din timpul slujbei de duminică, fum care sugerează cel mai bine substanţa poeziei. Când ai terminat de citit poeziile lui Gheorghe A. Stroia, ai impresia că ai ieşit de la Sfânta Liturghie, din acel loc de unde poeziile sale îşi trag seva. (ELENA BUICĂ, Canada)

Sicilia

***3 MIHAELA OANCEA (București) – MOTANUL IOACHIM (poezii, A4, 84 pagini, color, prefață Cezarina Victoria Adamescu (Galați), ilustrații DANA LUNGU (București), copertă MIHAI CĂTRUNĂ (București))

MIHAELA OANCEA ne propune o carte de versuri pentru copii, dedicată unui personaj care are toate datele pentru a deveni prietenul micilor cititori: Motanul Ioachim. Personajul autoarei este, după cum aflăm chiar din poezia care deschide volumul, ,,un motan nostim,/ Bălţat, harnic, năzdrăvan,/ Cu-ncălţările verzi, mici”, care îi iubeşte pe bunici, e prietenul orişicui, învaţă multe lucruri despre viaţă sau este salvatorul de serviciu al unei răţuşte numite Agripina. Altădată, se întreabă, ca un înţelept ,,Care-i sursa frigului?”, este bucătar la Castel sau toarce lângă soba călduroasă (firesc, pentru o pisică) şi face haz de iarna cea geroasă, aşa cum îi stă bine unei mâţe care are domiciliu confortabil şi stăpâni iubitori. Ioachim nu are numai un domiciliu confortabil care îl fereşte de frig şi de zăpadă, dar se bucură de iubirea celorlalte personaje cu care îşi împarte scena: buni, Andrei sau Măriuca. Motanul (literar) al Mihaelei Oancea este mărinimos: ,,Îi iubeşte pe copii,/ Chiar le face bucurii,/ Ori de câte ori sosesc/ La bunici, cum e firesc.”. Aşa stând lucrurile, partida este câştigată, pentru că şi copiii îl vor iubi, dacă nu cumva îl iubesc deja pe Motanul Ioachim, ale cărui peripeţii le-au putut citi de nenumărate ori în paginile electronice ale portalului Literatură Copii. Personal, am şi un motiv mai aparte pentru a mă bucura, o dată în plus, la apariţia acestei cărţi: am scris un volum întreg de versuri pentru copii, dedicat acestor făpturi drăgălaşe ,,Cruciada pisicilor”, iar un alt volum ,,Taina ghemului de aţă” conţine şi el multe poeme dedicate pisicilor (Taina ghemului de aţă sau Concursul de Miss). Motanul Arpagic, personajul minunat al scriitoarei Ana Blandiana, poate răsufla uşurat: nu are motive să se plictisească pe terenul de joacă al literaturii române! (Petre Crăciun)

***4. BORIS IOACHIM (Botoșani) – IUBIRE FĂRĂ DESTINATAR (poezie, A5, 140 pagini)

Poezia lui Boris Ioachim este, întotdeauna un eveniment, un spectacol de culoare, romanță, cântec și dans, toate îngemănate în lacrimile de cristal ale unui suflet care nu poate și nu știe să se exprime altfel. Un vârtej plin de dragoste, într-o iubire curată și sinceră, aproape nepământeană, unele secvențe amintind de Hyperion-ul eminescian, altele de Zburătorul lui Heliade Rădulescu. O carte plină de stări și senzații noi, dedicată fiului său Emanuel (care nu a mai avut răbdare), un joc al vieții și al morții, cu energii abisale, ce trimit oscilant cititorul într-o călătorie în raiul liniștii sau în infernul lacrimilor tulburi. O lectură mai mult decât agreabilă, un răgaz de analiză a umanității noastre și a direcției către care se îndreaptă aceasta în contemporaneitate. (Gheorghe A. Stroia)

***5. ILEANA VEST (Dudeștii Noi, Timiș) – PRIN PĂDURI DE GÂNDURI (versuri, A5, 104 pagini)

Versurile Ilenei Vest amintesc de lirica modernă a eruditei poete de origine română, stabilită în Irlanda, Dorina Șișu Ploieșteanu, prin acea subtilă intuiție a rătăcirii, dar mai ales a nevoii convertirii acesteia în regăsire. Prin consecvența împărtășirii, aparenta simplitate a inspiratei abordări, liniștea cauzală a versului său duios, poezia Ileanei Vest se dovedește a fi o pată de culoare în spectrul liricii contemporane. Cu certitudine, această nouă apariție literară va avea priza necesară la public, însă nu orice fel de public, a celui îndrăgostit… de dragoste, în speță. Un public întotdeauna capabil să apreciere iubirea sub toate formele și aspectele ei, să guste culorile toamnei, împrumutând picuri de lacrimi din ploile ființei, să se bucure de bogățiile ascunse în clipele de fericire, de multe ori unice și irepetabile. O lirică ce amintește de versurile pline de romanță ale lui René Char: Tourturelle, ma tristesse/ A mon insu définie,/ Ton chant est mon chant de minuit/ Ton aile bat ma forteresse.

https://i1.wp.com/romaniaexpres.com/wp-content/uploads/2014/12/Afi%C5%9Ful-evenimentelor-organizate%C3%AEn-luna-decembrie-%C3%AEn-Illescas.jpg

Ileana Vest parcurge, prin fiecare carte proprie, o nouă aventură în explorarea grădinii veșnice a sufletului, o grădină în care anotimpurile se împletesc – fără a-și pierde individualitatea, în care cerul capătă contur boreal – fără a uita să fie de un albastru-senin și peste care… Timpul nu trece niciodată. Noi trecem prin timp (Garabet Ibrăileanu). Avem, instanțial, prin această carte, o nouă certitudine: O singură artă accept: aceea care, pornită din nelinişte, tinde spre seninătate (Andre Gide)… (Gheorghe A. Stroia)

***6. LICUȚA PÂNTIA (Londra, UK) – ȚĂRĂNCUȚA DE LA LONDRA (poezie, A5, 188 pagini, copertă Abu Amar Monalisa (Israel), foto Eddie Rogers (Londra))

Poeziile Licuței Pântia sunt o dovadă în plus că sufletul românului este nesecat izvor de poezie și că doar românul se pricepe să-și aclame bucuria, să-și plângă dorurile, neputințele, soarta crudă, dar nu ca pe un vaiet continuu, ci ca pe o dorință de a-și găsi forța și curajul propășirii. Cuceritoare prin simplitate – tonul neaoș, uneori vesel, alteori trist, dragostea cu care vorbește despre țară, despre România, despre limba și plaiurile ei mirifice – cartea va fi cu certitudine un succes al unui debut în forță. Cu siguranță, ochii au lăcrimat de fiecare dată, la amintirea părinților dragi, deveniți icoane într-o casă uitată undeva între cer și pământ sau la citirea tristei povești a băiatului vânzător de flori.

https://nastase.files.wordpress.com/2014/12/10863686_781428358579430_1357730265_n.jpg?w=464&h=657


Versurile cărții au ceva care atrag, ceva misterios și curat, în același timp. Cu atât mai mult cu cât muritorul își aduce aminte de Ziditor, cade în genunchi și se roagă, cu umilință și profund respect, dar mai ales cu speranță. O carte plăcută, un premiu special în acest sens se poate acorda atât fiului autoarei, CONSTANTIN, care a făcut posibilă tehnoredactare cărții, cât și artistei plastice ABU AMAR MONALISA, din Beer-Sheva, Israel, care ilustrează coperta I a cărții. Tocmai de aceea, poeta din Târgu-Neamț trebuie să continue să scrie, iar dacă i s-ar potrivi mai bine un adevăr, acela ar suna cam așa: Pentru a realiza lucruri mari nu trebuie doar să acţionăm, ci să şi visăm; nu doar să plănuim, ci să şi credem (Anatole France)…(Gheorghe A. Stroia)

***7. ALEXANDRU BOLACHE (Buzău) – HAMAL ÎN PORTUL VISURILOR (versuri, A5, 98 pagini – un proiect ÎNSEMNE CULTURALE 2014)

Deşi se pare că „A murit Atlantida scufundată în lacrimi” şi că atlanţii „se duc şi acum şi înoată spre munţii/ Pe care trăieşte doar poetul” (salvamarul), deşi e sigur că sfaturile îi vor fi iarăşi ignorate de către cetate, aceasta riscând să repete cataclismele istorice şi sociale, poetul, nicicând vindecat de donquijotism, ia atitudine civică, avertizând(u-ne) într-o Postdecembristă: „principial nu s-a schimbat nimic/ libertatea a rămas/ arta de a juca în lanţuri…”. Tot aici găsim, alături de alte reuşite şi înălţătoare poezii, o rugăminte – „(…) supuşi la curte astăzi rugăm Domnul/ sub cerul liber ca să trecem Prutul/ pierdut-am paşaportul pe la poartă/ şi-aducem ca dovadă şi ca soartă/ amprenta noastră când frământăm lutul (…)” – ce-l aşează pe Alexandru Bolache în compania unor valoroşi barzi basarabeni, cum ar fi Grigore Vieru, Leonida Lari, Nicolaie Dabija ş.a., făcându-ne să îi iubim, ireversibil şi necondiţionat, stihul. Tot ca poeţii amintiţi mai sus, şi buzoianul nostru a închinat versuri memorabile mamei şi satului, satului din amintirile sale, fără a deveni idilic, însă şi a celui contemporan, cu metehnele şi dramele lui (fiii plecaţi la oraş ori la muncă în străinătate, depopularea, emanciparea cu orice chip…).

Despre aceeaşi emancipare cu orice chip, dar la scară naţională, sesizând corect că e vorba despre un cosmopolitism gregar („din setea de-a fi/ mai moderni mai aproape/ de inima noului imperiu/ ce gata/ cucerit-a peste noapte/ fără fum Europa” «dulce dar tristă»), el amendează fenomenul, care se întâlneşte şi în artă, asumându-şi, ante factum, etichetări din partea acestor adepţi: „(…) am fost un clovn nebun am fost am fost poet/ din toate-am fost câte puţin cu modestie/ dar asta-i calea mea şi-mi pare mie/ că de aceea spuneţi voi că-s desuet” (Am fost…). Nu! Când ai de partea ta adevărul şi talentul nu ai cum să fii demodat! (Ion Lazăr da Coza)

COLECȚIA EPOSS

***1. BORIS IOACHIM (Botoșani) – LANȚUL CARE NE DEZLEAGĂ (roman, A5 360 pagini)

După debutul său editorial din luna septembrie 2014, cu o frumoasă carte de poezie intitulată ”IMN IUBIRII”, BORIS IOACHIM ”scoate” la înaintare, de această dată, un roman cu temă cazonă, rememorând amintiri din timpul efectuării stagiului militar. Abundența de personaje, situații și întâmplări limită, coloritul viu (ușor licențios) al vocabularului, toate au menirea să reconstituie autenticitatea scrierii în sine. Naturalețea derulării secvențiale a romanului și logica structurării construcției epice, probează calitățile de prozator ale scriitorului botoșănean. Atât romanul, cât și personajele sale (Tiberius, în speță), amintesc de bravul soldat Švejk din romanele lui Jaroslav Hašek sau de șugubățul Porta din ”Legiunea blestemaților” al lui Sven Hassel.

Mesajul fundamental al romanului îl constituie necesitatea abordării optimiste a greutăților vieții, nutrirea permanentă a speranței că orice rău traversat poate fi privit, retrospectiv, ca un pas înainte și convertirea acestor instantanee existențiale în părți ale unei filosofii de viață – o luptă acerbă pentru supraviețuire… greutăţile şi umilinţele pe care le-am îndurat cât am fost închis aici, m-au îmbătrânit… Dar în acelaşi timp m-au eliberat de toate prejudecăţile şi complexele, de toate meschinăriile care complică inutil viaţa unui om. Fără să exagerez, aş putea spune că aici mi-am găsit cu adevărat libertatea…

Un roman scris la modul providențial, o lectură mai mult decât agreabilă și, fără îndoială, un scriitor de mare talent, ce nu-și face ACUM debutul în proză, ci își semnează – de fapt – consacrarea: BORIS IOACHIM. (Gheorghe A. STROIA)

***2. IONEL MONI CONSTANTIN (Focșani, Vrancea) – ÎNTÂMPLĂRI DIN VREMEA LOVILUȚIEI (Proză scurtă, A5, 120 pagini)

Iată de ce întotdeauna am admirat talentul acestui autor care a ştiut să facă din temele social politice o literatură prizabilă. Cred că acest volum ar fi avut o altă soartă dacă ar fi fost editat dar mai ales promovat la nivel naţional cu mai mult succes. Un exemplu: sunt puţini autori care fac literatură de calitate din evenimentele trăite cu adevărat, cum sunt cele prezentate în „Ciorile sau începutul revoluţiei în oraşul meu”. După cum nu pot să trec cu vederea ‚Aproape underground’ unde un grăsan şi un motan trăiesc într-o atmosferă conspirativă fermecătoare alături de o nevastă care sforăie senină, departe de frământările „conspiratorului”. Iar atunci când îşi permite să consemneze cum este jefuită locuinţa de unde prima secretară a fugit, te face să receptezi alături de Gică Marţafoi sau Tache Şoptereanu, ce a însemnat revoluţia la începutul ei,într-un târg de provincie. În această altă „Poveste de iarnă”, da, în acest debut târziu, vine întrebarea şi regretul că nu voi găsi răspuns: de ce aşa de târziu? Spun asta şi pentru că autorul publicase în ziarul Milcovul de acum trei decenii de mai multe ori. Nu era un necunoscut. Probabil că a avut întotdeauna o sfielnică dar păguboasă reţinere. Se vede treaba că până când nu a fost convins de valoarea scriiturii sale, nu a considerat că ar fi bine să dea publicului lucrările sale. Bine că am apucat să le vedem strânse împreună. De fapt cea mai mare parte din lucrări erau cunoscute publicului fiind publicate în revista Oglinda Literară. Este posibil ca în acest mod să fi căpătat convingerea că are valoare în ceea ce face. Iată de ce recomand cu multă căldură acest volum fiind şi eu la rândul meu convins de valoarea sa… (Gheorghe Andrei Neagu)

Aşteptăm autorii interesaţi să ne contacteze, pe adresa editurii, la următoarele date de contact: Editura ARMONII CULTURALE, Str. Siret, bloc 28, ap. 30, Adjud, jud. Vrancea, fix: 0374-064.594, mobil: 0741-078.627, e-mail: geocosynus@gmail.com.

ARMONII CULTURALE – ÎNCĂ UN VIS ÎMPLINIT!


GHEORGHE A. STROIA – APĂ VIE… (colind de Crăciun)

Astăzi s-a născut Stăpânul –

Cel din ceruri coborât,
Fiul cel din Preamărire
Dulce Jertfă S-a făcut.

Astăzi S-a născut Iisus-ul,
Domnul cel Dintâi în toate,
Ce cu patimă şi sânge
Poartă dar de Libertate.

Astăzi S-a născut Minunea –
Orbii să poată privi,
Surzii s-aibă mângâiere
Şi-n auz glas de copii.

Astăzi s-a născut Mesia,
Cel vestit din străvechime,
Să urce scară spre cer
Pentru-Alesul din mulţime.

Astăzi s-a născut Preabunul,
Slăvitul Mântuitor,
Să aducă pace în lume
Şi-un trecut cu… viitor.

Astăzi s-a născut Preasfântul,
Cerul ca de foc Îl cheamă –
Să-mplinească şi să fie
Prunc de Preacurată Mamă.

Astăzi cerul şi pământul,
Unite în rugăciune,
Fiului cel nou-născut
Îi aduc închinăciune.

Fulgii albi, din cer, se cern
Lin, peste rotund pământul,
Căci s-au pogorât întregi
Mântuirea şi Cuvântul.

Apele din a lor matcă,
Munţii cei înviforaţi,
Sunt acum, la ceas de seară,
Legaţi pe vecie, fraţi.

În Preasfântă zi de-Ajun,
Pelerini pornesc pe cale,
Să vestească peste zări
Dalbe flori, florile dalbe.

Clipa Marelui Ajun
Minunea să o vestească:
Tot sufletul primenit
Crăciunul să îl primească!

Ceas de sărbătoare Sfântă,
Cu-aromă de Copilărie,
Fie ca Bunul, Blândul Prunc
Să te transforme-n APĂ VIE!

Cu drag, pentru oameni dragi,
Gheorghe A. STROIA
Decembrie 2014


All I Want For Christmas Is You – Mariah Carey and Justin Bieber :

……………..

1.EDITORIAL .Maria Diana POPESCU (Germania ) : Fraude de proporţii şi mafioţi purtători de ştampilă // 2. VUNK si AI NOSTRI- Ne facem auziti (muzica si versuri)


EDITORIAL  .Fraude de proporţii şi mafioţi purtători de ştampilă

by Maria Diana Popescu, Agero  -pentru Revista HAI,ROMANIA!-

Premiul I pentru carte de presă al UZR -Uniunea Ziaristilor din Romania
• MARIA DIANA POPESCU
pentru volumul „Daţi-mi ţara înapoi!”,
Editura TIM, Reşiţa, 2013

maria diana popescu_germania-cel mai bun editorialis-revista ageroMai uşor cu Robi pe scări, domnule Ştefănescu! Dacă tot aţi trecut de la critica literară la elogii jurnaliere, scrieţi, vă rog, despre genţile Vuitton cumpărate de Cosînzeana din mita de milioane de euro ciupită de cocoş în mega-dosarul Microsoft. Purecaţi aripile afacerii Microsoft, întinsă pe atîtea guvernări, fără ca instituţiile abilitate, prinse în mreje, probabil, să reacţioneze! Aşa ar trebui să procedeze un intelectual de rasă! Oare cum s-a întîmplat ca intelectualul român să-şi abandoneze misiunea istorică? De ce nu scrieţi despre ingineriile mafiote în fraudarea banului public, practicate de politicieni, guvernanţi şi clientela aferentă? Aceste probleme acute de corupţie, domnule critic, au tras România cu 50 de ani înapoi ! Robi, sărmanul, căruia îi dedicaţi ode jenante, e o unealtă protejată de una din umbrelele puterii şi (răs)plătită ca să (re)dirijeze circulaţia (ştirilor) în marile potlogării.   F.B.I.-ul nu s-ar fi deranjat pentru interesele autohtone Afacerea Microsoft – un cutremur de 9 grade pe scara Richter a corupţiei – a zguduit pe neaşteptate lumea politicii româneşti şi nu se va stinge repede. Fostul şef al S.I.E., Teodor Meleşcanu a declarat, în cazul mitei uriaşe de 60 de milioane de euro din dosarul de corupţie Microsoft, că cercetările au pornit din S.U.A. şi nu se desfăşoară doar la nivelul României. Se pare că au fost afectate serios interesele şi imaginea americanilor, altfel, de cele autohtone nu s-ar fi deranjat F.B.I.-ul, de la care a pornit „descoperirea”. Megadosarul de corupţie legat de licenţele Microsoft pentru şcoli a cutremurat scena politică românească, după ce D.N.A. a cerut ridicarea imunităţii în cazul a nouă foşti miniştri, acuzaţi că ar fi luat mită sume fabuloase, pentru a favoriza firme importante să obţină contracte cu statul. Preşedintele a dat undă verde D.N.A.-ului numai pentru cinci dintre ei, chipurile ceilalţi patru n-ar fi băgat mîna prea adînc în buzunarul statului român. Chiar dacă furi un ou sau un bou, tot furt se cheamă… dar, la noi, ca la nimeni! Afaceri dăunătoare statului Escrocheria Microsoft nu diferă prea mult de privatizarea ALRO sau a Combinatului Siderurgic din Galaţi, de combinatele vîndute ruşilor, de vînzarea Petrom, de achiziţionarea de gaz metan de la Gazprom prin Wintershall, de vînzarea de energie electrică, dirijată prin Cotroceni, prin Ministerul Economiei şi prin Hidroelectrica; de restituirea imobilelor şi terenurilor, cu precădere în Bucureşti, unde zeci şi sute de dosare similare reţelei Microsoft zac în sertarele justiţiei; de vînzările sau achiziţiile de echipamente militare; de Sebastian Ghiţă, intermediarul cu I.B.M. în achiziţionarea de hard şi soft pentru S.R.I. et caetera. Ce-au făcut Parchetul General, D.N.A.- ul, DIICOT-ul sau serviciile secrete în toţi aceşti ani în care plasa Microsoft se urzea pe bătătură? Au dormit în papucii instituţiilor, au mers pe coate sau au tremurat ca varga în salopetele lor. În spatele unor presiuni permanente din partea Puterii s-au derulat fraude de mari proporţii, vînzările de soft şi echipamente de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării fiind semnate de nişte miniştri catastrofali, plasaţi în mod special în funcţii de decizie, pentru a sta în poziţie de drepţi în faţa stăpînului şi a executa orice dispoziţie, pentru a fi nişte instrumente purtătoare de ştampilă, bune de dirijat       afaceri dăunătoare statului.       Şerpăria din sînul Puterii din România este mai mare decît Casa poporului şi nu s-a născut încă patriotul în sînul justiţiei care să descîlcească în mod eroic iţele acestor mega-corupţii transpartinice.       Sau, dacă există, nu poate mişca în front, nu i se permite.   Mult aşteptata lege, o apă de ploaie acidă De la 1 octombrie a intrat în vigoare legea care îţi poate majora salariul net. C.A.S.- ul       va fi diminuat la angajatori de la 20,8% la 15,8% din salariul brut al angajatului. Salariul va creşte în cazul în care şefii decid să dea aceşti bani angajaţilor. În caz contrar, firmele pot redirecţiona banii către investiţii, adică tot unde vor muşchii lor. O altă lege, cea mai cea mai aşteptată din România, de fapt o ţeapă cu enunţuri stufoase şi relative, a primit aviz favorabil din partea Guvernului Ponta, în ciuda opoziţiei repetate a F.M.I., şi îşi va continua drumul spre legiferare în Parlamentul României. Legea privind insolvenţa persoanelor fizice ar urma să protejeze cetăţenii – debitori de bună credinţă, ajunşi în imposibilitate de plată. Legea spune că, cetăţeanul debitor va putea beneficia de insolvenţă dacă este incapabil să îşi achite două sau mai multe rate lunare, faţă de doi sau mai mulţi creditori, în decurs de peste 30 de zile de la data scadentă a acestora. Caz în care va avea dreptul să depună o cerere de „insolvenţă”, însoţită de situaţia datoriilor, de o propunere de plan pentru rambursarea datoriilor, de un raport al bunurilor şi veniturilor pe care le deţine în proprietate, inclusiv date referitoare la veniturile preconizate a fi obţinute în următorii 5 ani, precum şi informaţii cu privire la veniturile sale din ultimii 3 ani. Dacă debitorul nu are destule bunuri să acopere costurile în instanţă, Instanţa nu poate refuza deschiderea procedurii, costurile urmînd să fie suportate de către stat. Aceasta fiind singura gratuitate din actul normativ. Restul, apă de ploaie acidă! Actul normativ stipulează că acel grafic de rambursare nu se poate întinde pe o perioadă mai mare de 5 ani, iar executarea silită se va aplica în ultimă instanţă, atunci cînd debitorul persoană fizică nu mai poate, din diferite motive aşa-zis imputabile acestuia, să-şi respecte angajamentele de la momentul contractării creditului. În concluzie, mult aşteptata Lege a insolvenţei persoanelor fizice nu va scăpa pe nimeni de împrumuturile care au fost triplate de bănci.   „Epurarea” şi reorganizarea sistemului financiar românesc Potrivit raportului London Economics, România nu oferă debitorilor persoane fizice opţiunea de restructurare a datoriilor printr-o procedură de faliment supravegheată judiciar, cu protecţie faţă de bancheri. Legea nu aduce absolut nicio formă de protecţie a cetăţenilor în faţa bancherilor care au abuzat milioane de români. Nu mai treceţi pe la bănci pentru împrumuturi chiar de aţi mînca pită cu ceapă! Lăsaţi băncile să suporte efectul fraudelor săvîrşite, efectul înşelării cetăţenilor prin comisioane uriaşe şi clauze abuzive! Băncile ar trebui să-şi recupereze banii virtuali, creditele „neperformante”, cum le numesc, de la angajaţii lor, începînd cu directorii, ofiţerii de credit, pînă la ultimul funcţionar. Aceştia le-au băgat pe gît clienţilor comisioane şi dobînzi uriaşe pentru suma împrumutată, care de la lună la lună s-au dublat, triplat, au crescut de patru, de cinci, de şase ori, de zece ori. Dobînzi înrobitoare, dobînzi frauduloase la dobînzi, comisioane de întîrziere, comisioane la comisioanele de întîrziere! O datorie de 500 de euro a devenit una de 5.000 de euro. Doar 10% din datoria umflată artificial de către bancheri reprezintă împrumutul. Restul, hoţie instituţionalizată. Potrivit „Le Monde”, bancherii supuşi lui Rothschild şi Rockefeller, implicaţi în prăbuşirea economică a Islandei au fost arestaţi şi ard de nerăbdare să-i văd în costume dungate pe bancherii şi recuperatorii din Ţară, care au abuzat milioane de români şi au făcut, prin manevrele lor financiare, zeci de oameni să se sinucidă. Sperăm să-i vedem în curînd pe bancheri şi pe directorii de bănci (desigur, şi „guvernatorul Trilateral”), părăsind băncile, în masă, ca şobolanii. Milioane de români au fost şi sînt fraudaţi de bănci. Bancherii au transformat Leul românesc într-o pisică de maidan, căreia be-ne-re îi azvîrle din cînd în cînd cîte un bănuţ, cică pentru a rezista atacurilor valutelor. Ar fi timpul ca poporul să treacă la „epurarea” şi reorganizarea sistemului financiar românesc.   O  colonie de reţele mafiote, bănci, moll-uri, marchet-uri şi farmacii Instituţionalizarea cămătăriei şi corupţiei în sistemul financiar-bancar a făcut să avem o economie imaginară, datorii uriaşe, viitorul amanetat şi cele mai mici retribuţii din U.E.: între 200 – 300 euro pe lună, comparativ cu europenii care primesc lunar între 1500 şi 3000 euro. Sărăcia erodează continuu societatea românească, iar corupţia, şantajul şi gunoaiele de prestigiu care căpuşează structurile Puterii de Stat şi politice au ajuns endemice. Sistemul sanitar şi învăţămîntul sînt la pămînt, în timp ce aparatele Puterii, finanţelor, băncilor, ministerelor şi companiilor sunt înţesate de trîntori, hoţi şi reţele de tipul Microsoft. Marea problemă e că rasa degenerată a Puterii de după 1989 a distrus absolut orice activitate economică productivă şi, odată cu acestea, nucleele sindicatelor, de care tare se mai temeau, transformînd România într-o colonie de reţele mafiote, bănci, moll-uri, marchet-uri, farmacii, case de amanet, case de pariuri, bordeluri, clanuri de bogătaşi corupţi, dincolo de care supravieţuieşte miraculos o populaţie săracă, îngropată în datorii. Ce se va întîmpla cînd nu va mai fi nici un obiectiv economic de furat, pardon, de privatizat. Probabil se va trece la privatizarea organele interne ale românilor. Preambulul acestei operaţii se numeşte „card de sănătate”.

MARIA DIANA POPESCU (Germania)


Mounting created BloggifMediaPro Music. Vunk si Ai Nostri – ´´Ne facem auziti´´ (Official Video) VUNK: Cornel Ilie, Gabriel Maga, Nicu Sârghea, Bogdan Crucianu Ai nostri: Roman (Zdob şi Zdub), Aylin, Alina Eremia, Nicole Cherry, Gabriel Cotabiță, Loredana, Mihai Georgescu (Bere Gratis), Sişu.

VUNK lansează videoclipul  “Ne facem auziţi”

Cornel Ilie spune că a scris cântecul fiind revoltat de reacţia Bisericii la opiniile celor care protestau că a sfinţit o televiziune cu un „trafalet”

Alături de Cornel Ilie şi colegii lui de la VUNK, Roman (Zdob şi Zdub), Aylin, Alina Eremia, Nicole Cherry, Gabriel Cotabiţă, Loredana, Mihai Georgescu (Bere Gratis) şi Sişu îndeamnă tinerii şi nu numai la acţiune, la a lua atitudine faţă de politicieni, dar şi faţă de reprezentanţii Bisericii care nu-şi respectă menirea.

„Este cel mai puternic clip al nostru şi cu cea mai mare desfăşurare de forţe pentru un produs muzical din România din ultimii ani. Suntem într-o perioadă în care trebuie să punem la colţ politica românească, înainte să ne pună ea de tot la pământ”, a spus Cornel Ilie, liderul trupei VUNK.

ALEGERI PREZIDENTIALE 2014
CANDIDATI
VICTOR PONTA
Klaus Iohannis
Popescu Tariceanu
Hunor kelemen
Elena Udrea
                                                     COMEDIS SHOW-IMNUL LUI UUUDREA :
Dan Diaconescu
Constantin Rotaru
Vadim Tudor
William Branza
Mircea Amaritei
Szilagyi Zsolt
Teodor Melescanu
Monica Macovei
Gheorghe Funar
*****************************************

Ce ne facem cu parintii
Au dat afara din biserica toti sfintii
Nici Dumnezeu nu mai e asa de sus
Crucea lor inseamna doar semnul plus

Ce ne facem cu armata
Plange mama, plang copiii, pleaca tata
In loc de liniste asteptam razboi
Dar cine ne mai apara de noi

Noi nu ne dam batuti
Niciodata, niciodata
Ne ridicam mereu
Inca o data si inca o data
Noi nu ne dam batuti
Chiar daca dureaza o viata
Ne ridicam inca o data

Ce ne facem cu puterea
Celor care nu ne simt durerea
Sa ia mana de pe lumea noastra
Speranta este ultima fereastra

Ce ne facem cu ai nostri
Noi toti care asteptam ca prostii
Sa avem politicieni cu stil
Nu animale imbracate in civil

Noi nu ne dam batuti
Niciodata, niciodata
Ne ridicam mereu
Inca o data si inca o data

Noi nu ne dam batuti
Chiar daca dureaza o viata
Ne ridicam inca o data

Bun, si acum ca ne-am intrebat ce ramane de facut
Ca jumate din tara e vanduta, se bat pe resurse de la Dunare la Prut
Mi-e si frica sa ascult, daca as vorbi cu stramosii mi-e si rusine sa le spun cine sunt
Cei ce ne vand, cei ne mint, cei ce nu ne simt

Lasa-ma sa-mi spun rugaciunea in gand
Si daca o facem toti, poate, intr-un final, o sa aflam clar ce e de facut
Imbraca-ma in dragostea ta impenetrabila
Ca sa le pot oferi un soldat adevarat in lupta asta memorabila

Noi nu ne dam batuti
Niciodata, niciodata
Ne ridicam mereu
Inca o data si inca o data

Avem Statuia Libertăţii... la Boldeşti - Scăeni

CORNELIU COPOSU : RUGA (Versuri)


Corneliu Coposu e singurul politician roman de talie europeana pe care l-a avut Romania dupa Decembrie 1989. 
Un roman providential, bun crestin si politician de bun simt.
Romania ar fi fost azi mult mai bine daca seniorul Coposu ar fi fost adus in fruntea tarii de votul popular. 
Ne-am dorit altceva si pentru asta platim un pret foarte scump.

Radu Tudor,jurnalist- Antena 3 (radu-tudor.ro)

***Mounting created Bloggif

RUGA

de Corneliu Coposu

Cerne Doamne linistea uitarii
Peste nesfarsita suferinta
Seamana intinderi de credinta
Si sporeste roua indurarii

Rasadeste Doamne dragostea si crinul
In ogorul napadit de ura
Si asterne peste munti de zgura
Linistea iertarea si seninul.

CORNELIU COPOSU

 

<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<LANSARE 21 OCT.-EDITURA VREMEA

 

 

În cadrul centenarului Corneliu Coposu, Editura Vremea are placerea de a va invita la lansarea cartii:

Corneliu Coposu
File dintr-un jurnal interzis.
1936-1947, 1953, 1967-1983
Ediţie îngrijită şi prefaţă de Doina Alexandru
Invitati:
Flavia Balescu-Coposu
Emil Hurezeanu
Ioan Stanomir
Tudor Calin Zarojanu
Doina Alexandru
Silvia Colfescu
Lansarea va avea loc marti, 21 octombrie 2014, ora 18.00, la Hanul Manuc, str. Franceza, nr. 62-64.
Majoritatea însemnărilor lui Corneliu Coposu din acest jurnal ascuns de securitate timp de peste patru decenii gravitează în jurul unui singur astru: Iuliu Maniu. Consemnează mişcările diurne ale Prezidentelui, întâlnirile sale cu toate personalităţile politice importante, cu diplomaţii străini acreditaţi în România, strategia sa de a scoate ţara din alianţa cu Germania lui Hitler şi a o trece de partea aliaţilor, acţiunile secrete riscante întreprinse în acest scop, actul de la 23 August şi, în final, încercările disperate ale bătrânului luptător de a-i convinge pe diplomaţii englezi şi americani şi pe guvernele lor să nu abandoneze România în ghearele comunismului sovietic. Autorul jurnalului a ţinut să lase mărturia personală a evenimentelor politice majore petrecute în România între 1936 şi 1947, anul arestării sale, având convingerea că perioada de timp peste care se întind însemnările a avut o semnificaţie deosebită, deoarece în acel timp s-a produs pulverizarea partidelor şi întronarea dictaturilor în România şi s-a aplicat politica de crâncenă comprimare a funcţiunilor vitale ale statului.
Despre jurnalul pierdut, confiscat, tăinuit al lui Corneliu Coposu s-a vorbit mult. Prima dată am auzit de el chiar de la domnul Coposu, care afirma că, deşi securitatea îi confiscase mii de pagini, tot ar fi avut material să scrie zece cărţi, dar îi lipsea timpul. Volumul de faţă cuprinde o parte din manuscrisele ascunse într-o valiză dată în păstrare bunului său prieten Ioan Dumitru, spre a fi puse la adăpost de percheziţiile securităţii. Sunt însemnări zilnice, fişe, portrete pe baza cărora dorea să îşi reconstituie jurnalul şi cartea definitivată încă din 1947, dar confiscată – Viaţa lui Iuliu Maniu. În febra evenimentelor de după decembrie 1989, când Corneliu Coposu şi-a consacrat întreaga energie politicii, nu a mai găsit răgazul de a edita vechile manuscrise tăinuite mai mult de patru decenii.
Doina Alexandru
Doina Alexandru (pseudonimul adoptat în 1977, la Radio Europa liberă de Doina Xifta, născută Alexandrescu), n. 1946, a părăsit România în 1975, emigrând în R. F. G. Un an mai târziu, se angajează redactor la postul de radio american Europa liberă din München, unde colaborează la diverse emisiuni – „Articolul zilei”, „Programul politic”, „Radio Magazin” – şi la secţia de ştiri. Între 1979 şi 1995, a fost titular al emisiunii „Din lumea comunistă”, redenumită după 1990 „Cronica ’90 – de la totalitarism la libertate”; între 1994 şi 1995, a fost titular al programului „Lumea creştină”.
Volume publicate: Niciodată liniştea (Editura Dacia, 1994), Corneliu Coposu. Confesiuni. Dialoguri cu Doina Alexandru (Editura Anastasia, 1996; Editura Vremea, 2014), volum tradus şi în engleză (Corneliu Coposu. Confessions. Dialogues with Doina Alexandru, East European Monographs, Boulder, Columbia University Press, New York, 1998).
 ********************************************************************************************************

STOP RUSSIAN AGGRESSION ! https://i0.wp.com/radu-tudor.ro/wp-content/uploads/2014/09/foto-in-plasme-partea-1.jpg


http://pagead2.googlesyndication.com/simgad/6097700464843277350

 

O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ ÎN COLECŢIA ´´ANTOLOGIS´´ A EDITURII´´ ARMONII CULTURALE´´ : „MERIDIANE LIRICE (ARIPI DE VIS)” -LISTA CELOR 113 POEŢI CONTEMPORANI


Mounting created Bloggif

 .

United we save Roşia Montană !
IN FOTO : Scriitorul si artistul plastic romano-american prof acad. CRISTIAN PETRU BALAN  : : Demonstrăm în plin centrul metropolei Chicago pentru salvarea Rosiei Montana.Lângă mine ,se află preotul Vasile Mureșan de la una din cele 16 biserici românești din Chicago.(6 OCT.2013)

*********************************************

 (VEZI SI LISTA AUTORILOR  APARUTI IN ANTOLOGIA DIN 2012-EDITURA ARMONII CULTURALE,AICI :https://mihaimarin.wordpress.com/2012/09/27/antologia-universala-a-poeziei-romanesti-contemporane-meridiane-lirice-2012-lista-autorilor-antologati-de-editura-armonii-culturale/ )

Colecţia ANTOLOGIS a editurii Armonii Culturale anunţă apariţia unui nou proiect editorial – volumul al doilea al Antologiei Poeziei Româneşti Contemporane, intitulat MERIDIANE LIRICE (Aripi de vis) – 113 poeţi contemporani, sub coordonarea editorului adjudean Gheorghe A. STROIA şi purtând semnătura ilustrativă Mi fotoa pictorului bucureştean MIHAI CĂTRUNĂ. Antologia „Meridiane lirice” (ARIPI DE VIS), albastră ca şi cerul care a binecuvântat-o cu pecetea de poveste şi de istorie a timpului, s-a aşezat ca un simbol al libertăţii poetice pentru toţi românii din ţară şi din diaspora. Acest volum acoperă un imens spaţiu geografic cu o imensă pădure, în care convieţuiesc şi dau bine ochiului şi minţii arbori falnici, care au cunoscut şi lumina fulgerului şi atingerea unui unghi de cocori, arbori rotunzi la coroană şi la frunză, din care se aud cântece nemaipomenite, precum şi copăcei, dezmierdaţi de soare şi alintaţi de privighetoare. Lumina din versuri are strălucirea curcubeului, a unei flori sau a unui cristal. Mesajul are efervescenţa pastilei de calciu ori a apei ce se duce liniştit la vale. Limbajul diferit a împrumutat culorile naturii din luna mai. Zefirul acestei păduri este răcoarea binefăcătoare şi căutată la vreme potrivită ori neprietenoasă. De pretutindeni, răzbate aceeaşi energie pozitivă pentru că se simte un numitor comun: toţi antologaţii sunt slujitori ai culturii. Doamne, şi sufletul meu, în fremătare şi cu speranţa că poezia poate să facă lumea aceasta mai bună, se leagănă ca un salcâm înflorit, aducând o fărâmă de alb în peisajul câmpiei arse de soare. Fie ca „Armoniile culturale” să se zidească zdravăn în durată eternă şi albinele nu vor ocoli polenul, nectarul şi culoarea, adâncul, povestea şi poezia pentru a le dărui cu generozitatea şi bunătatea caracteristice lor şi domnului Gheorghe A. Stroia, în numele iubirii de oameni şi de frumos. „Meridiane lirice” (ARIPI DE VIS) e o carte pe care sincer mi-am aşezat sărutul ca Brâncuşi în piatră, precum ciocârlia pe pământul plin de grâu, ca domnul Gheorghe A. Stroia pe obrajii literaturii române. Prof. Stan M. ANDREI (Lieşti – Galaţi) Iată numele poeţilor incluşi în acest impresionant volum antologic (lucrarea are 796 de pagini, în format A4 şi cântăreşte 2 kg):
1. AGA LUCIA SELENITY – Braşov
https://i2.wp.com/www.armoniiculturale.ro/images/stories/kitty.jpg
2. AMATTI ANTONIA – Brăila
3. ANTOHI GHEORGHE – Galaţi
4. BACIU MARINA RALUCA – Focşani
5. BALACI PAŞCU – Oradea
6. BAŢU ICHIM FLORICA – Ontario, Canada
7. BĂDĂRĂU GEORGE – Iaşi
8. BĂLAN GHEORGHE – Galaţi
9. BÂLE ALEXA GAVRIL – Şişeşti, Maramureş
10. BENDOU MARIANA – Oneşti
11. BOCA ILARION – Tecuci, Galaţi
12. BODEA SILVIA – Timişoara
13. BOTIŞ RADU – Baia Mare
14. BUCIU-STOIAN ARISTIŢA – Dr. Tr. Severin

15. BUHAI DUMITRU – SUA
16. BUICESCU PAULIAN – Rm. Vâlcea
17. BURDE VICTOR – Alba Iulia
18. CABEL TEO – Buzău
19. CĂTRUNĂ GABRIELA – Bucureşti
20. CHALABI AL HEDIR – Arad
21. CHIBURŢĂ ANTONETA – Galaţi
cipolla
22. CIPOLLA LUCCA – Italia(in foto)
23. CIUCĂ VIRGIL – Flushing, New York, SUA
24. CIUNGAN VALERIU MARIUS – Mediaş, Sibiu
25. CORNILĂ CONSTANŢA – Focşani
26. CURELCIUC BOMBONICA – Suceava
27. DACHIN SILVIU – Bucureşti
28. DEŞLIU DANDES DĂNUŢ – Dr. Tr. Severin
29. DIACONU OLGA – Iaşi
30. DOBRE VOICILĂ IOANA – Bucureşti
31. DOGARU IONEL SEBASTIAN – Panciu, Vrancea
32. DON PETRE – Arad
33. DRĂGUŢ DOINA – Craiova
34. DUMBRAVĂ LUCIAN – Portugalia
35. DUMITRESCU STEFAN – Bucureşti
36. FLORUŢU STELIAN FORIAN – Spania
37. GARDNER ZAVATI MARIANA – Anglia
GGhita
38. GHIŢĂ GEORGIAN – Ploieşti
ana maria gibu 1
39. GÎBU ANA MARIA – Dorohoi, Botoşani
40. GLODICI MARINA – Baia Mare
41. GOLOMOZ SEBASTIAN – Galaţi
42. GRIGORE CARMEN TANIA – Anglia

43. HANDRA PAULA DIANA – Timişoara
44. HUZOIACA FLORINA – Curtea, Timiş
45. HUZUM CARMEN – Tecuci
46. ICHIM DUMITRU – SUA
47. IMBREA NICOLETA – Vatican
48. IONIŢĂ DANIEL – Sydney, Australia
49. IONESCU BUICIUC LUCREŢIA – Iaşi
50. IONIŢĂ GEORGE – Titu, Dâmboviţa
51. JULEA FILUŞ – Galaţi
52. LAŢCU ZORICA TEODOSIA (IN MEMORIAM)
53. LUNGU LENUŞ – Constanţa

54. MAHMOUD DJAMAL – Rakka, Siria
55. MICHECI ION – Focşani
56. MIHALCA IRINA LUCIA – Bucureşti
57. MOCANU GETA – Galaţi
58. MOLNAR FLORIN – Bucureşti
59. MORARU CRISTIAN GABRIEL – Teleorman
60. MOSCU MARIN – Ploscuţeni, Vrancea
61. NEAGU NICOLETA LĂCRĂMIOARA – Constanţa
62. NEDELCU GEORGETA – Craiova

63. NEGULESCU N. NICOLAE – Craiova
64. OANĂ OVIDIU – Bucureşti
Oprisan Mioara
65. OPRIŞAN MIOARA – Brăila
66. PACHIA GABRIELA – Timişoara
67. PACHIA TATOMIRESCU ION – Timişoara

68. PARASCHIVOIU ION – Canada-PRESEDINTE A.R.A. (2009-2013)

69. PARGHIE COSMIN – Suceava
70. PĂDURARU ELENA – Adjud, Vrancea
71. PĂUN CORNELIA – Bucureşti
72. PODEANU LUCIA SILVIA – Novaci, Gorj
73. POPEL CORNELIU (IN MEMORIAM) – Iaşi
74. POPESCU ADRIAN NICOLAE – Rădăuţi, Suceava
75. POPESCU CONSTANŢA – Răzvad, Dâmboviţa
76. POPESCU GEORGE ADRIAN – Craiova
77. POPESCU RUSU EMILIA – Suceava
78. POPOVICI VAVILA – SUA
79. RADU DANIELA – Lugoj, Timiş
80. RUSE LIA – Canada
81. SAIOC FLORIAN – Târgu Jiu, Gorj
82. SAVA DIANA – Focşani
83. SAVA OLIMPIA – Galaţi
Loreley
84. SCHMIDT CARMEN – Germania
85. SIMA IONEL – Baia Mare
86. SMĂRĂNDESCU SORIN – Timişoara
87. SOARE MIHAIL – Bucureşti
88. SPIRESCU PAUL – Adjud, Vrancea
89. STĂNESCU MĂRGĂRIT FLORA -Slobozia, Ialomiţa
90. STEJEREAN MELANIA – Târgu Mureş
91. STROE OTAVĂ ELENA – Focşani
92. STROIA A. GHEORGHE – Adjud, Vrancea

93. STROIA MARICICA – Adjud, Vrancea
94. STUPARU IOANA – Bucureşti
95. SUCHOVERSCHI GHEORGHE- Focşani
96. ŞIMONATI CLAUDIU NICOLAE – Hunedoara
97. TARHON ROMEO – Bucureşti
98. TIRENESCU MARIA – Cugir, Alba
99. TOMA CONSTANTIN – Focşani
100. TOMA EMANOIL – Ploieşti
101. TOMESCU GABRIELA – Novaci, Gorj
102. TRANDAFIR SÎMPETRU – Brăila
103. TUFAN VALENTIN – Buzău
104. UNTARU ION – Băneasa, Giurgiu
105. VARGA CĂTĂLIN – Dej, Cluj
106. VASILE CORNELIU – Bucureşti
107. VASILICĂ AUREL – Slobozia, Ialomiţa
108. VASIU IOAN – Orăştie, Hunedoara
Velicu Marilena
109. VELICU MARILENA – Tulcea
110. VICOL GHEORGHE – Vatra Dornei, Suceava
111. VLEJU ANIŞOARA – Crucea, Suceava
112. ZAHARIA LUMINIŢA – Bucureşti
113. ZOLTAN ALINA ELENA – Adjud, Vrancea Aşteptăm autorii interesaţi să ne contacteze, pe adresa editurii, sau pe pagina web, la următoarele date de contact: Editura ARMONII CULTURALE, Str. Siret, bloc 28, ap. 30, Adjud, jud. Vrancea, fix: 0374-064.594, mobil: 0741-078.627, e-mail: geocosynus@gmail.com, web: http://www.armoniiculturale.ro ARMONII CULTURALE – ÎNCĂ UN VIS ÎMPLINIT! În curând la Editura Armonii Culturale … Gabriel Dragnea (Bucureşti), Emanoil Toma (Ploieşti), Cristina Istrati (Bucureşti), Trandafir Sâmpetru (Brăila), Ioana Voicilă Dobre (Bucureşti), Vasile Bele (Baia Mare), Magdalena Albu (Rm. Sărat), Elena Aurora Popa (Buzău) şi multe alte noi apariţii editoriale! Armonii Culturale
octombrie 2013************************************
CITITI SI
IN MEMORIAM PROFESOR NICOLAE BOARU (decedat ieri, 9 oct. 2013, la Ploiești) – Profilul unui orator român de Cristian Petru Bălan, Glen Ellyn, Chicago, SUA

*******************aproape GRATIS :publicitate in REVISTA HAI,ROMANIA! :https://i2.wp.com/atgfortuneglobal.bligoo.com.co/media/users/4/224423/images/public/33269/dolarani.gif

yes please

project events organizeaza la bucuresti,spectacol scorpions

-14 dec. -romexpo

legendara trupa germana scorpions-concert bucuresti 14 dec.2013

https://i2.wp.com/www.anuntbursa.ro/_img/_promo/728x90_Leaderboard.gif