GHEORGHE A. STROIA-„Petale de cuvinte”


Petale din cuvinte” – o nouă apariţie editorială Gheorghe A. Stroia

În luna februarie 2011, scriitorul adjudean Gheorghe A. Stroia se bucură de apariţia celui de-al optulea titlu de carte ce-i poartă semnătura. Este vorba despre prima sa lucrare de aprecieri critice, intitulată „Petale din cuvinte”. Apărută în condiţii grafice excelente la Editura Docucenter, Bacău – 2011 (150 pagini), cartea reuneşte note de lectură (cronici, recenzii) şi cronici de artă publicate în reviste literare sau culturale de prestigiu din ţară: „Plumb” – Bacău, „Constelaţii Diamantine” – Craiova, „Vatra Veche” – Tg. Mureş, „Impact Literar” – Târgovişte, „Moldova Literară” – Iaşi, „Boema” – Galaţi, „Noua Provincia Corvina” – Hunedoara, Revista „Visul” – Orăştie, „Salonul Literar” –Focşani, „Răsunetul” – Bistriţa, „Jurnalul de Vrancea”, „Glas Comun” şi în publicaţiile „Asociaţiei Române pentru Patrimoniu” (ARP). Cronicile sale au făcut obiectul unor ample spaţii editoriale în prestigioase medii culturale din diaspora, precum: „Curentul Internaţional” – SUA, „Conexiuni Contemporane”- SUA, „Universul Românesc” – Spania, „Agero Stuttgart”- Germania, „Gazeta de Belgia”, Agenţia Internaţională de Presă „Aşii Români” – Germania, „Gândacul de Colorado”- SUA, „Orizont Creştin”- SUA, „Diaspora Românească”- Italia, „Lumea Românească”- SUA, „Anima News”  – Israel ş.a.

078PDCAu fost recenzate lucrări aparţinând unor scriitori consacraţi, dintre care amintim: Cristian Petru Bălan, Calistrat Costin, Paul Spirescu, Marin Moscu, Vasile Sevastre Ghican, Speranţa Miron, Năstase Marin, Ionel Marin, Gheorghe Chirtoc. S-au făcut aprecieri critice şi asupra lucrărilor aparţinând unor tinere talente literare, precum: Ramona Sandrina Ilie şi Ion Lazăr. Prin cronicile de artă cuprinse în carte s-au exprimat opinii pertinente şi motivate asupra operelor unor artişti plastici dintre care amintim pe: Constantin Severin – Suceava, Ovidiu Ambrozie Bortă – Suceava, Anca Bulgaru – Iaşi, Thomas Kinkade – SUA şi mulţi alţii.

În prefaţa cărţii sale, ce se doreşte o microanaliză a criticii în sens clasic (tradiţionalist) versus critica modernă, scriitorul Gheorghe A. Stroia afirmă: „Petale de cuvinte este prima mea lucrare de note de lectură (termenul de „critică literară” pur şi simplu nu mi se potriveşte, nu se mulează peste aspiraţiile mele literare). Vor mai urma, cu siguranţă şi alte volume de note de lectură. Voi scrie, exprimând puncte de vedere – care sper să fie împărtăşite şi de dumneavoastră – despre autori şi lucrări care merită să fie amintite, ce m-au marcat cel puţin din punct de vedere afectiv. Am îmbinat în carte, notele de lectură cu câteva impresii legate de anumiţi autori plastici şi operele lor, ce mi-au produs senzaţii unice, de inefabil. Iată – probabil – tonul în care voi continua să scriu (asumându-mi lipsa pregătirii de specialitate, eu fiind de profesie inginer). Dorinţa de a scrie despre autori şi operele lor o voi avea constantă în minte, păstrând doza de respect cuvenită unor astfel de oameni. Pentru a încheia cele câteva considerente avute în vedere în scrierea cărţii, vă reamintesc motivaţia ei şi anume: dragostea de oameni.”

Cu siguranţă veţi gusta o percepţie nouă şi originală asupra unor opere literare sau artistice, încercând momente depline de satisfacţie, pe care doar un lucru bine făcut ţi le poate da. Este o carte ce nu se adresează doar „cunoscătorilor”, aprecierile critice fiind făcute din perspectiva „împătimitului” de lectură sau de artă şi nu a „exegetului”. O carte frumos scrisă şi pe înţelesul tuturor!(ASII ROMANI)

***Pe acest blog:CRISTIAN PETRU BALAN,KINKADE,ANCA BULGARU,GAZETA DE BELGIA,UNIVERSUL ROMANESC,GHEORGHE A.STROIA,ASII ROMANI

*********WIKIPEDIA:

Stroia GheorgheStroia A. Gheorghe este un poet, prozator, eseist, publicist și critic literar, care s-a născut la Adjud, pe 22 mai 1970, județul Vrancea. A cochetat de mic cu scrisul,având o colecție impresionantă de poezii, încă din ciclul gimnazial, remarcat fiind de profesorul său de limba română. Deși cu vădite înclinații literare, debutul literar este relativ târziu, după împlinirea vârstei de 39 de ani. A debutat în anul 2010, la editura Sfântul Ierarh Nicolae din Brăila, cu volumul de proză și poezie pentru copii, intitulat „Pledoarie pentru…inocență”.

APARITII EDITORIALE 2010 Tot în același an publică, la editura brăileană, înc ă două cărți și anume: volumul de poezie, intiulat „Pelerin, la porțile…eului” și cartea pentru copii „De vorbă cu o…minune” (în 4 volume) din care volumul 1 poartă același titlu. Editura Rafet de la Rîmnicu Sărat îi publică un al doilea volum de poeme, intitulat: „Omul retortă”, carte care are deja o carieră internațională, fiind prezentă în multe reviste literare din țară și din străinătate(cu grupaj de poezii sau referințe critice). Editura Optima din Iași îi publică în 2010 al doilea volum al lucrării „De vorbă cu o…minune”, intitulat „În brațele bunicului”, volum care a obținut premiul I la Concursul Național de Literatură „VISUL” – Orăștie, septembrie 2010.Visul

Ca publicist, este prezent cu articole, eseuri și recenzii literare, în paginile unor reviste naționale și internaționale. În țară este publicat pe reviste precum: „Visul”, „Glas comun”, „CreștinOrtodox”, „Jurnalul de Vrancea”, „Basarabia Literară”Basarabia Literară, „Ecoul”, „Monitorul Cultural”, „Neamul Românesc”, „Cărticică Românescă de Copii” și își publică scrierile pe Biblioteca Online( o inițiativă Artur Silvestri – fondatorul Asociației Române pentru Patrimoniu). Ca și critic literar, publică în diverse reviste internaționale. Face aprecieri critice asupra operelor unor scriitori consacrați, cum ar fi: Vasile Sevastre Ghican, Paul Spirescu,Ionel Marin, Năstase marin, Speranța Miron. Este numit redactor cultural a mai multor publicații din diaspora și anume: Așii Români (Agenția Internațională de Presă – Munchen)Germania, Gazeta de Belgia, Anima News (Tel Aviv -Israel și colaborator – analist al revistei Agero StuttgartAgero . Publică articole în ziare și reviste din toată lumea, precum: Gândacul de Colorado – SUA, Diaspora Românească-ItaliaItalia, Lumea Românească -SUA, Observator – Canada. Are colaborări cu reviste literare de succes din țară, precum: Ateneu, Contemporanul, Convorbiri Literare, Dunărea de Jos, Hyperion, Luceafărul și multe altele. Înființează la Adjud atelierul de creație „Hyperion” și cenaclul „Armonii”, destinate publicului tânăr. Împreună cu poetul Ionel Marin și cu membrii cenaclului „Vasile Cârlova” al casei Armatei din Focșani, înființează revista „Armonii Culturale”(ca redactor-șef)- la care care colaboratori nume de marcă ale culturii românești contemporane, precum: Eugen Evu, Victor Sterom, Lucian Gruia, Speranța Miron, pictorii Mihai Ionescu -BucureștiMihai Ionescu și Bortă Ovidiu Ambrozie -Suceava.BOA Printre recenzorii săi se numără: Vasile Sevastre GhicanVS Ghican, Ionel marin, Speranța Miron și mulți alții.

BREAKING NEWS:

GHEORGHE A. STROIA A LANSAT REVISTA ” ARMONII CULTURALE” !

Cultura – unica alternativă la revitalizarea morală şi spirituală a României mileniului al treilea

(Cuvânt Înainte la apariţia revistei de creaţie şi atitudine culturală: „Armonii Culturale” )
 
 

Ca trăitor al secolului XXI şi locuitor al unei ţări cu o amplă manifestare istorică, socială, culturală, nu poţi să nu rememorezi (măcar în vremuri de nelinişte) evenimentele remarcabile ale naţiunii noastre, atât de încercată. De mai bine de două mii de ani ţara noastră a fost supusă unui proces abuziv, viguros şi sistematic, de desfiinţare a valorilor autentice morale si spirituale ale sale. Începând cu valurile de migratori, cărora le-a ţinut piept şi până la posibilitatea transformării meleagurilor noastre în paşalâc, românul a scris pagini de istorie memorabilă, prin care s-a dovedit a fi un viteaz în piept cu trei inimi: Moldova, Ardealul şi Ţara Românească.

  Vicisitudinile istoriei, l-au făcut pe român să înveţe şi să cunoască, să-şi cânte jalea şi amarul, sau să-şi declare fericirea şi bucuria, într-un fel unic şi plin de poezie. A cântat dintotdeauna frumuseţile nepieritoare ale locurilor unde a trăit, devenind frate cu codrul, păzitor al muntelui sau om al apelor, a ştiut să păstreze şi să ducă mai departe, bărbăţia şi vitejia împletirii sufletului geto-dac, cu deschiderea şi universalitatea romanităţii. Românul a ştiut dintotdeauna să fie ospitalier, să primească în sânul său, ca într-o grădină a Raiului, pe oricine a dorit să-i fie prieten şi a ştiut să ţină piept celor care i s-au declarat duşmani. În vremurile grele, pe care le trăim, când fii acestor meleaguri au plecat spre alte locuri „mai calde”, ca să-şi afle rosturile, sau să uite greutăţile care i-au încercat constant pe locurile natale, mai mult ca oricând, avem nevoie de cultivarea respectului faţă de ţara noastră, faţă de valorile ei, faţă de ţărâna în care-şi dorm somnul de veci stâlpii istoriei naţionale şi ai noştri bravi înaintaşi.

Cum poţi nega lacrimile aspre ale mamelor care şi-au dus la îngropăciune fiii căzuţi la datorie? Cum poţi ignora – cu bună-ştiinţă – sângele care a înroşit amurgurile sau care a înecat soarele, de-a lungul timpului? Cum ai putea uita vreodată, braţele care te-au legănat şi ţi-au cântat în limba pădurii, a valurilor mării sau a înălţimilor de munte? De ce am uita bătăturile făcute în palmă de taţii şi bunicii noştri, pentru a clădi, tot ceea ce au clădit, pentru ca nouă să ne fie bine? De ce să asemuim temeliile de nezdruncinat ale acestui neam cu cele ale unei case zidite pe nisip, când la baza ei, ne sunt îngropaţi părinţii, fraţii, bunicii şi poate o parte a sufletului nostru. Avem motive să nu mai ţinem fruntea sus? Haideţi să ne aducem aminte că oamenii au fost dintotdeauna aşa. Că au existat încă de la început oameni buni şi oameni răi. Gândiţi-vă că primii fraţi ai istoriei umane – Abel şi Cain – şi-au „demonstrat” frăţia, cum oare? Ucigându-se ! Şi atunci, de ce noi…urmaşii unor astfel de oameni, am fi sau am crede că suntem altfel? Omenirea a fost de la începuturile ei aşa, doar că viteza cu care circula informaţia nu era comparabilă cu cea de astăzi. În virtutea înţelegerii unei astfel de realităţi, trebuie să ne regăsim, pentru a avea puterea de a renaşte, precum pasărea Phoenix, din cenuşa propriilor limite, a propriilor neajunsuri, a propriilor neîmpliniri şi a ne transforma în nemărginiri şi universalitate, în motive de reuşită, în împliniri, în perpetuă speranţă.

Tocmai în aceste vremuri, să regândim şi să reinventăm istoria, să redescoperim în fiece clipă o parte frumoasă a lucrurilor, pentru a le da posibilitatea fiilor şi nepoţilor noştri, de a gusta din frumuseţea simţămintelor de autenticitate românească, de sentiment şi vibraţie naţională. Prin apariţia revistei „Armonii Culturale”, subscriem tocmai unui astfel de demers. Nu avem pretenţia că în paginile revistei veţi regăsi lucruri unicat, sau care nu au mai fost spuse de nimeni, niciodată, ci poate reinventate, redescoperite şi cu siguranţă, trecute prin filtrul raţiunii. Poate nu este foarte important pentru unii acest demers cultural, care doreşte să reunească într-o perfectibilă armonie, varii domenii ale vieţii culturale. Dar, pentru NOI, cu certitudine este! Veţi găsi în paginile revistei pagini de literatură (poezie, proză, eseu, critică literară, teatru) – pe gustul tuturor. Revista va acorda locul binemeritat şi mlădiţelor ce cresc din sufletul nostru – copiii – ţinând cont că în multe reviste literare şi culturale, aproape nimeni nu vorbeşte despre ei, nu le dăruieşte nimic, nu le acordă puţin din spaţiul afectat. Veţi regăsi câteva pagini dedicate acestor mlădiţe, pentru ca să putem spune Copilăriei – cu inima în palme: „Dumneavoastră, Maiestate! ”. Proiectul „Armonii Culturale” va avea în vedere promovarea şi susţinerea tinerelor talente, a valorilor autentice, menite să ducă mai departe filonul de aur al literaturii şi artei române. De asemenea, se vor regăsi în paginile revistei şi lucrări ale artiştilor plastici (pictură, grafică, sculptură, umor şi caricatură), promiţând să descreţim frunţile pline de gânduri, pentru a le destinde folosind culorile armoniei, pictate în vibraţii şi sentimente vii, cu peniţele încărcate de dăruire şi speranţă. Revista „Armonii Culturale” nu doreşte să facă concurenţă niciunei alte reviste şi nici să substituie pe nimeni, ci îşi propune să fie încă o pată de culoare în concertul cultural oferit românilor, ce ştiu să simtă cu adevărat româneşte. Revista „Armonii Culturale” nu-şi propune să completeze pe cineva ci, doar să contribuie la recunoaşterea şi valorizarea momentelor de cultură autentică. Colectivul redacţional şi colaboratorii de prestigiu pe care îi are revista, au convingerea că acest proiect îşi va găsi locul său în „comunitatea” revistelor de cultură vrâncene, naţionale şi de ce nu, universale. Credem cu tărie că diversitatea naşte unitate şi că o picătură de culoare în plus în paleta de culori a marelui pictor – poporul român – nu impietează cu nimic – un drum ascendent, către noi orizonturi.

Apariţia unui nou demers cultural trebuie să fie pentru toată lumea un nou prilej de bucurie, în care orgoliile mărunte şi insatisfacţiile unora, să nu primeze în faţa bucuriei şi satisfacţiei pe care un astfel de proiect le-ar putea aduce multora. De va fi să ne judece cineva, acela va fi românul adevărat, care va gândi prin prisma propriilor simţăminte, un fapt care nu doreşte nicidecum să desfiinţeze ci să zămislească, ce nu doreşte să demonetizeze ci să valorizeze. Un demers care nu doreşte să distrugă, ci să construiască, care nu are pretenţia că poate sta la temelia lucrurilor, dar care poate fi o cărămidă la continuarea panteonului culturii naţionale. Fondatorii acestei reviste nu şi-au propus să-şi aroge merite şi drepturi, ci să se oblige la crearea unui lucru bun, despre care se poate vorbi în termeni pozitivi – cu siguranţă. Practic, suntem deservenţi ai culturii şi dorim să construim noi trepte pe scara ascendentă a valorii naţionale. Şi aşa precum Mântuitorul a arătat că este stăpân – fiind mai întâi de toate, slujitor – ne declarăm (încă dintru început) slujitori ai simţirii româneşti, ai românului, care doreşte propăşirea neamului acesta dăruit de Dumnezeu.

Invităm pe toţi cei care vor dori să contribuie la dezvoltarea acestui proiect să ne scrie, fiind binevenită orice iniţiativă ce ar conducerea la sporirea prestigiului revistei noastre. Armonii Culturale este un nou demers literar şi cultural, care nu aparţine cuiva anume, ci ne aparţine tuturor, în egală măsură. Vom avea şansa să ne regăsim încrederea şi speranţa de mai bine, în pofida acestor vremuri – deloc uşoare. Dorim tuturor celor care au pus şi vor pune umărul la continuarea acestui proiect, să se încarce de energia creatoare a stărilor de bine, să fie binecuvântaţi cu sănătate şi prosperitate, pentru a avea certitudinea unui fapt împlinit. Să ne ridicăm capetele spre stelele cerului mare, strigând plini de încredere, precum evanghelistul: “Cred, Doamne! Ajută necredinţei mele!” AVE!

Cu aleasă preţuire,

Redacţia ARMONII CULTURALE – Anul I, Martie 2011

web: http://www.armoniiculturale.ro/

e-mail: redactie@armoniiculturale.ro Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

 

Revista „ARMONII CULTURALE” vă urează BUN VENIT !
   
 
 REDACTIA REVISTA „ARMONII CULTURALE” 2011

Colectivul de redacție:

Redactor-Șef: Gheorghe A. Stroia

Redactor-șef Adjunct: Ionel Marin

Secretar de redacție: Maricica Stroia

Editori seniori:Victor,Stenom Lucian Gruia

Redactori: Năstase Marin, Speranța Miron, Anton Soare, Ion Lazăr da Coza

Corespondenți: Cristian Petru Bălan – Chicago, Adina Sas Simoniak – SUA

 Marin Mihai – Spania, Corneliu Drinovan – Spania, Vasile Sevastre Ghican

Artiști plastici asociați: Ovidiu Ambrozie Bortă-Suceava, Mihai Ionescu-București, Anca Bulgaru-Iași

********
Imnul lui Udrea

FILM-„Amintiri din copilarie” de ION CREANGA/REGIA:ELISABETA BOSTAN:

MARIN MIHAI-„HAI,ROMANIA!”-BLOGUL ROMANILOR DE PRETUTINDENI (https://mihaimarin.wordpress.com)

Un comentariu

  1. Frumos titlu de carte: Petale din cuvinte…
    Ce are floarea, mai frumos-petala,
    Ce are limba mai bun-cuvantul,
    S-au intalnit, pe o coperta,
    A cartii, de valoare certa!
    ( Mihai Horga, Roman)

    Apreciază

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.